Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 9, nr. 354-379)
1954-03-02 / nr. 354
Pas. 2-a TRIBUNA ST.4HANOVISTULUI Să îmbunătățim continuu calitatea produselor . Pentru a obține o producție de lexic “ calitate, fiecărui muncitor îi revine sarcina să lucreze cu spirit de răspundere, cu atenție, să dovedească grijă deosebită pentru materialele ce i-au fost încredințate, care sînt bunuri ale întregului popor muncitor. Lucrul de mîntuială, neatenția ,duc întotdeauna la irosirea materiei prime, la pierderea de timp, deci la scumpirea produselor. Muncitorii și tehnicienii fabricii noastre se preocupă intens de îmbunătățirea calității țesăturilor. Acest lucru este dovedit și de procentul de îmbunătățire a calității care a fost obținut în luna ianuarie și în primele două decade ale lunii februarie; în această perioadă de timp, calitatea produselor a fost îmbunătățită cu peste 6 la suta. La acest succes un aport de seamă au a dus și muncitorii sectorului țesătorie, în care lucrez, îmbunătățind calitatea produselor în cele două decade ale lunii februarie cu 2 la sută. in majoritatea lor muncitorii sectorului țesătorie respectă procesul tehnologic în ce privește așezarea ițelor; se controlează fiecare țeavă de bătătură înainte de a fi introdusă în suveică în vederea evitării așchierii etc.. Conducerea sectorului nostru a muncit efectiv pentru extinderea metode înaintate de muncă care tior să ducă la îmbunătățirea calității țesăturilor. La un număr de 50 războaie se aplică în prezent metoda sovietică Iliciev-Vlasov, de șablonare a urzelilor. In scopul sprijinirii eforturilor muncitorilor, în sectorul nostru au fost luate de curînd măsuri importante: In vederea evitării răniturilor mici în țesături și a cîrceilor din bătătură, la toate războaiele au fost introduse suveici, cu fire de bătătură, cu copșuri de carton, înlocuindu-se sputurile. Pentru ca amestecul în bătătură să nu producă blenduri (culori diferite în țesături) a fost introdus lucrul la trei suveici, față de două ori se foloseau înainte. Calitatea țesăturilor brute a fost asigurată și prin organizarea în fiecare schimb a unui control riguros în ce privește pornirea urzelilor cât și în timpul lucrului. Cu toate realizările obținute, în sectorul nostru mai sunt multe de făcut pentru îmbunătățirea calității produselor. Din lipsă de atenție, „goană“ numai după cantitate, neîngrijirea în tarii condițiuni a mașinilor, unii muncitori dau țesături cu defecte. Așa de pilda, țesătoarele Profira Toma, Elisabeta Mironică, Maria Juncu și altele de la etajul II, au dat în cele două decade ale lunii ianuarie, țesături cu 5.500, 6.800 și 9.000 puncte defecte. De existența acestor lipsuri sunt vinovați și unii maiștri și ajutori de maiștri. Ajutorul de maistru Dumitru Hanuț de la etajul II, nu îndrumă suficient muncitorii în munca de îmbunătățire a calității produselor, nu se ocupă de organizarea unui control asupra felului cum sînt îngrijite mașinile. Mai mult decît atît, unii maiștri cum sînt Constantin Rotăreanu și ajutorul de maistru Ioan Ținucă, lipsesc nemotivat de la lucru. Numai în 20 de zile de muncă din luna februarie ajutorul de maistru Ioan Ținucă a lipsit,5 zile nemotivtat. Problema lipsurilor nemotivate influențeață negativ asupra calității țesăturilor. Aceasta ne-o dovedește faptul că dat fiind existența acestei lipse, la metajul II se produc țesături cu cele mai multe defecte. Ba mai mult, sînti zile cînd producția etajului II este sub plan. Din cauza lipsurilor nemotivate se pierd lunar circa 350 metriț țesături. Deficiențele existente în sectorul nostru în ce privește numărul urcat de puncte -defecte, nu se opresc aici. De existența lor se fac vinovați și tovarășii din treeducerea sectorului și din comitetul ț de secție sindicală. In sectorul nostrum nsu se fac schimburi de experiență intime parcuri de mașini, între stahanoviști și fruntași în producție. Un aport hotărît l-ar aduce îmbunătățirii calității țesăturilor, organizarea unui schimb de experiență între etajul III,-j fruntaș pe sector, etajele I și III,cu prilejul căruia cașilectivul etajului ’III să împărtășească din experiența sa căpătată în îndeplinirea planului și îmbunătățirea calității. gt V Comitetul U.T.M. al fabricii noastre aduce un aport insuficient la îmbunătățirea activității brigăzilor utemiste de calitate. Lipsite de un ajutor eficace, brigăzile utemiste de calitate din sectorul nostru, conduse de Constantin Comoț și Maria Răutu, pe lângă că produc țesături de calitate slabă, dar nici nu-și îndeplinesc sarcinile de plan. Experiența a dovedit că în sectorul nostru există posibilități mari care pot duce la îmbunătățirea calității țesăturilor. Socotesc și că este necesar, pe lângă lichidarea lipsurilor arătate mai sus, ca, conducerea sectorului să ia măsuri mai concrete în ce privește întărirea controlului în schimbul de noapte, iar muncitorii care lucrează la rampa de control e calitativ să sesizeze din timp defectele, ce se ivesc la țesături. Conducerea sectorului țesătorie nu procedează bine nici atunci cînd țesătorii sînt schimbați de la un război la altul. Lucrul acesta influențează nefavorabil calitatea produselor. Consider de asemenea necesar de a se lua măsuri ca la terminarea urzelilor, resturile de materiale să fie duse la magazia de bătătură, pentru a nu se amesteca cu noul material intrat în urzeală. Muncitorii care lucrează la magazia de bătătura trebuie să trimită războaielor materialul conform normativelor, iar secția urzit să dea urzeli bine învelite. De asemenea neveditul cit și legatul să aibă urzeli cu ițe corespunzătoare, controlate la desime și neredire. Lichidarea acestor deficiențe existente încă în sectorul nostru va duce nemijlocit la o îmbunătățire serioasa a calității țesăturilor. CLEOPATRA OSMAN țesătoare stahark>vista, — fabrica textilă k Proletarul^Bacău y ■ \ essgsi t s- T p är nț ț t: kn $ n Vom rezolva cu mai multă atenție propunerile și sesizările juste ale oamenilor muncii Hotărîrile plenarei din august 1953 a C.C. al P.M.R. au stimulat interesul oamenilor muncii din orașul nostru pentru felul în care este gospodărit orașul, pentru modul în care organele sfatului popular se preocupă și asigură cetățenilor condițiuni din ce în ce mai bune de trai. Grija oamenilor muncii pentru buna gospodărire a orașului și rezolvarea altor probleme, s-a concretizat printr-o serie de cereri, reclamațiuni și sesizări în legătură cu igiena orașului, iluminatul public, atribuirea de terenuri pentru construirea de locuințe, amenajarea străzilor, podețelor etc. Astfel, numai în cursul trimestrului IV al anului trecut și în luna ianuarie a acestui an s-au înregistrat un număr însemnat de cereri, dintre care peste 100 sunt sesizări și propuneri privind îmbunătățirea muncii în diferite sectoare de activitate. Deosebit de bogată în sesizări și propuneri a fost perioada de pregătire a alegerilor de deputați în sfaturile populare. Trebuie să arătăm însă, că sesizările și reclamațiile făcute de oamenii muncii nu au fost întotdeauna rezolvate la timp și cu toată atenția. Atunci, cînd sesizările au fost studiate cu grijă, iar pentru rezolvarea lor au fost folosite toate posibilitățile locale, propunerile și sesizările juste ale oamenilor muncii au fost soluționate. Astfel, au fost reparate o serie de străzi, cum sunt : str. Cuza Vodă, Ivănuș, Botezatu și Fermelor. Pe aceste străzi s-au cărat cantități importante de pietriș. A fost E. FIDLER președintele comitetului executiv al sfatului popular al orașului Piatra Neamț, rezolvată și propunerea cetățenilor din anexa Văleni, de a se amenaja un centru de distribuire a pîinii. De asemeni, au fost satisfăcute și cererile privind aprovizionarea cu lemne de foc în perioada înzăpezirilor. In această problemă comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a primit un sprijin deosebit din partea întreprinderii Sovromlenin. Unele propuneri și semnalări juste ale oamenilor muncii din orașul Piatra Neamț nu au fost însă rezolvate și aceasta din cauză că n-a existat o suficientă preocupare din partea comitetului executiv al sfatului popular pentru soluționarea lor integrală. Printre aceste sesizări și propuneri ,se numără cele în legătură cu aprovizionarea permanentă a populației muncitoare cu apă potabilă, îmbunătățirea calității plinii, construirea băii comunale, electrificarea anexei Giritei și altele. Comitetul executiv al sfatului popular n-a reușit să realizeze o strânsă legătură cu întreprinderile și instituțiile din oraș, cu masele largi de cetățeni, să folosească sprijinul deputaților și comisiei de femei pentru soluționarea diferitelor probleme. Conducerile întreprinderilor „Secera și Ciocanul“, I.M.S., „Ceahlăul“ și „Foresta“, nu au ținut seama de propunerile statului popular, de a nu mai folosi apa potabilă, drept apă industrială. Acest lucru face ca în anumite perioade din zi apa să fie oprită, iar aprovizionarea oamenilor muncii să sufere. Comitetul executiv nu a muncit cu destulă perseverență pentru a se urgenta construirea fabricii de pîine, pentru care sînt aprovizionate pînă în prezent materiale de construcție în proporție de 76 la sută. De asemenea, nu s-a instituit un control temeinic asupra felului în care se fabrică în prezent pîinea și nu s-au luat toate măsurile pentru fabricarea unei pîini de bună calitate. In ceea ce privește gospodărirea orașului s-ar fi obținut succese și mai mari, dacă atît comitetul executiv al sfatului popular, cit și deputații și comisiunile permanente ar fi muncit cu mai multă străduință pentru antrenarea maselor în această direcție. Urmînd directivele partidului și guvernului și în cadrul sfatului popular al orașului nostru a luat ființă un birou special pentru primirea și rezolvarea sesizărilor și propunerilor oamenilor muncii. Comitetul executiv al sfatului popular va sprijini și urmări zi de zi activitatea acestui birou, va cerceta cu grijă cererile juste ale oamenilor muncii și va lua măsuri pentru soluționarea lor. Ne propunem ca în viitor să muncim Și mai mult pentru a antrena în mod activ deputații și comisiunea de femei să luptăm cu perseverență, împotriva atitudinilor de tărăgănare sau manifestărilor de birocratism în soluționarea cererilor juste ale oamenilor muncii. Să sprijinim buna fuiocționare a cursurilor de limba rusă In anul de învățămînt 1953-1954, în raionul Piatra Neamț peste 2.200 de muncitori, țărani muncitori, colectiviști, intelectuali, tehnicieni, s-au înscris pentru a participa la cursurile populare de limba rusă. Profesorii însărcinați cu predarea lecțiilor dovedesc dragoste și simț de răspundere. Ca urmare a activității rodnice și sîrguinței profesoarei Svadovschi Sofia, care predă la cele patru cursuri de limba rusă din comuna Pîngărați, s-a reușit ca pînă la începutul lunii ianuarie la aceste cursuri să se țină nouă lecții. O activitate frumoasă desfășoară și profesorul I. Nădejde. In raionul Piatra Neamț mai sunt însă profesori care nu și-au înțeles pe deplin datoria lor de cinste de a contribui la buna funcționare a acestor cursuri. Așa este cazul cu tov. Tăcu Boris, care are sarcina ßa predea la cele două cursuri : Bodești sat și G.A.C. Bodești. Adeseori, cursanții sunt nevoiți să aștepte timp îndelungat pînă să vină profesorul Tăcu Boris, care uneori nu vine deloc. Biroul raional A.R.L.U.S. Piatra Neamț are o lipsă serioasă în faptul că n-a stat de vorbă cu acești tovarăși pentru a-i face să înțeleagă că e o datorie a lor să participe cu regularitate la predarea lecțiilor. Biroul raional A.R.L.U.S. nu s-a interesat nici de asigurarea tuturor cursurilor cu manualele necesare. La fabrica „Stalingrad“, de pildă, nici la sfîrșitul lunii februarie nu se găseau manualele pentru elevii cursului de ciiclul II. NICOLAIE LICA coresp. jgg _L ■ u wi «imuiimj» Moi i no v a f i i In cursul anului trecut, la fabrica „Steaua Roșie“ din orașul Bacău, au fost făcute un număr de 95 propuneri de inovații și raționalizări. Dintre acestea 47 au fost aprobate, iar 34 au fost aplicate, autorii lor fiind recompensați cu premii a căror valoare totală se ridică la suma de 10.822 lei. Și în acest an s-au făcut pînă acum un număr de 13 propuneri de inovații și raționalizări. Tov. C-tin Ghineț de pildă, a propus mecanizarea transportului bobinelor de hîrtie, operație care în prezent se face manual, iar stahanovistul Ioan Popa de la atelierul electric a propus o inovație care va permite electricienilor să lucreze la un amperaj mai mare decit cel normal. Printre noile propuneri de inovații ,și raționalizări se află și aceea a tovarășului Petre Lamnis, șeful atelierului de tîmplărie. Acest tovarăș a propus construirea unui dispozitiv care să permită găurirea, șlefuirea și polizarea lemnului, dispozitiv care să fie acționat de un motor electric. O altă inovație propusă este și aceea a stahanovistului Ion Raicu. Inovația acestui tovarăș constă într-un dispozitiv care permite ridicarea pe linie într-un termen foarte scurt, a vagoanelor deraiate. Mai multă atenție lichidării neștiinței de carte în satele raionului Moinești Problema alfabetizării este o problemă de stat, astfel că fiecare om al muncii și în primul rînd organele de stat trebuie să muncească cu perseverență pentru lichidarea analfabetismului. In raionul Moinești sunt unele sfaturi populare care privesc această muncă cu toată seriozitatea. Astfel, în orașele Moinești și Comănești, precum și în comunele Dărmănești, Bucșești, Agăș, Asău etc., cadrele didactice primesc tot sprijinul din partea sfaturilor populare pentru mobilizarea analfabeților la cursuri. Aici s-au procurat la timp manualele și rechizitele necesare, iar sfaturile populare și cooperativele respective au pus la dispoziție combustibilul necesar bunei desfășurări a cursurilor. Sunt însă și unele sfaturi populare comunale ca cele din Măgirești, Solonț, Tescani, Coșnea, Lucăcești, care nu se preocupă în suficientă măsură de problema alfabetizării, lăsînd ca această muncă să fie dusă numai de cadrele didactice. Din această cauză mobilizarea analfabeților se face defectuos. Este necesar ca sfaturile populare ■comunale și secția de învățămînt a sfatului popular raional să ia grabnice măsuri pentru îmbunătățirea muncii de alfabetizare în comunele codate. I. GH. LEONTE coresp. Wr. 354 713231 B. Smetana— întemeietorul operei cehie La 2 martie a acestui an se împlinesc 130 ani de la nașterea compozitorului ceh Bedrich Smetana, autorul celebrei opere „Mireasa vîndută" și a numeroase poeme simfonice, lieduri și dansuri inspirate din muzica populară cehă. Tot în acest an se împlinesc și 70 de ani de la moartea compozitorului In secolul trecut, lupta popoarelor din Austria contra tendințelor de înăbușire a culturii naționale se baza, pe tărîm muzical, pe cîntecul popular al fiecărui popor și pe cultura muzicală rusă. Deosebit de energic s-a simțit această luptă în Cehia. Ca și în alte provincii, tendința națională în muzica cultă s-a exprimat în operă. Influența ideilor democrate din Rusia și vizitele lui Baladirev și Ceaicovschi la Praga — care au lăsat urmă adâncă în viața muzicală a orașului, — au făcut școala muzicală cehă să se dezvolte în atmosfera dragostei față de orientarea dată muzicii ruse încă de Glinka. Fondatorul școlii muzicale contemporane cehe, este Bedrich Smetana. El a creat un șir de opere pe texte cehe și numeroase compoziții simfonice bazate pe melosul popular ceh. Smetana, după rolul pe care l-a jucat în muzica cehă, poate fi comparat cu Glinka din muzica rusă. Operele populare ale lui Smetana, mai au în unele locuri o doză de po 1 loială vest-europeană și de naivitatea prefăcută, ceea ce a făcut pe mulți muzicieni, care n-au luat în considerație timpul și locul compozițiilor, să aibă o poziție critică față de stilul lui Smetana. Insă Smetana, pe lingă talentul său și tratarea sinceră grațioasă, este important prin faptul și că a știut să valorifice melodiile populare; el a fost un luptător pentru cultura poporului său oprimat și pentru apropierea intelectualilor de masele largi populare. Două compoziții de proporții mari „Dalibor“ și „Libussa“, drame muzicale, n-au fost primite cu entuziasm în patria lui ; dușmanii personali și naționaliștii cehi l-au învinuit pe Smetana de imitarea lui Wagner și plecarea în fața culturii austriece. De mai mare succes s-au bucurat ciclul de 6 poeme simfonice „Patria mea" și minunatul cvartet de coarde „Din viața mea". Dar cele mai reușite și importante opere muzicale sînt acelea în care se vede umorul lui Smetana: „Mireasa vîndută“ (1366) și „Sărutarea“ (1876). Burghezia cehă nu vedea în Smetana decit un naționalist romantic și-i apreciau întrucîtva umorul își talentul. Astăzi, în republica cehoslovacă, Smetana este arătat în adevărata lui valoare, este redat poporului, la fel cum sînt redați poporului la noi în țară Creangă, Eminescu, Muzicescu, Porumbescu sau pictorul Grigorescu. Smetana a fost un luptător pentru viața mai bună a poporului; el și-a tras seva operelor sale din popor, folosind primul cu mult curaj creațiile populare — folclorul. El a influențat și pe alți compozitori cehi să-l urmeze, povedindu-le existența unei imense comori artistice în popor. La noi în țară, ca și în Republica Cehoslovacă prietenă, îl sărbătorim cu respect pe fondatorul operei cehe și-i apreciem lupta și creațiile. D. DOBRE—compozitor Invafalor fruntaș și vrednic activist cultural Cuvintele calde, pline de emoție, pătrund în inimile oamenilor, li se întipăresc adinc în minte. „...In lupta pe care o ducem împotriva inculturii, sărbătorim astăzi o victorie. Clădirea aceasta nouă, dră, clădirea căminului cultural mîncare a primit numele de „Luminătorul“, este rodul muncii noastre, a setei noastre tot mai mari de cultură“. învățătorul Cucu Dumitru cuprinde cu privirea întreaga sală. Bucuria care se citește în ochii oamenilor, prețuirea lor pentru munca sa, fac ca el să vorbească din inimă, cu căldură. Cuvintele însuflețite despre viața nouă care crește în țara noastră, readuc în mintea învățătorului Cucu Dumitru crîmpeie întunecate din viața sa, din viața grea de ieri a poporului. ...Terminase școala. Era tînăr, plin de elan, plin de visuri. Dorea să muncească cu toate puterile sale tinerești, să împărtășească copiilor din cele învățate, să ajute la răspîndirea luminii științei de carte. Insă însuflețirea sa s-a răcit după lungile zile de așteptare în sălile revizoratului școlar plin de tineri absolvenți, cu inima bătînd puternic de emoție aștepta să audă numele satului sau al orașului unde urma să-și înceapă viața de învățător. Lungi și întunecate au fost aceste zile. Cînd se săturase așteptînd fu, în sfîrșit, numit într-una din cătunele îndepărtate ale țării unde îl așteptau necazurile vieții de învățător din timpurile acelea. Dar învățătorul Cucu Dumitru avea să mai trăiască multe zile în care prezentul avea să fie o povară, iar viitorul să apară tulbure, întunecat. Luni de zile n-a primit salariu. Curba de sacrificiu instituită de regimurile burghezo-moșierești, lovea în toți oamenii muncii. Un an de zile a fost șomer. In mintea sa s-a întipărit puternic o întîmplare. Mii de învățători fuseseră chemați la București pentru a li se repartiza postumi. Printre aceștia se afla și învățătorul Cucu. Dar numai o mică parte din cei chemați avură fericirea de a fi numiți, învățătorii rămași fără posturi s-au îndreptat spre palatul regal pentru a cere să li se dea posibilitatea să muncească. In fața învățătorilor care cereau muncă, pîine, au ieșit însă pompierii cîrmuirii burgheze care i-au stropit, udîndu-i pînă la piele. Gîndul învățătorului Cucu Dumitru lasă îndărăt amintirile vechi și se întoarce la realitatea vie, frumoasă de astăzi. In anii care au urmat lui 23 August 1944, munca lui a căpătat un sens nou. Știe că munca sa ajută la construirea unei vieți noi, la răspîndirea științei de carte, a culturii, munca învățătorilor este astăzi prețuită. * In satul Iliești din comuna Ardeoani nu exista cămin cultural. Activitatea culturală se desfășura în școală. Comunistul Cucu D., împreună cu soția sa, Cucu Ana, au propus într-o ședință a organizației de bază să se pornească la construirea unui cămin cultural în sat. Propunerea a fost găsită bună și s-a format un comitet de construcție din care făceau parte pe lângă soții Cucu (singurii învățători din sat), și țăranii muncitori Petre Murari, Costache Radu, Gh. Căițanu, Gh. Dorungă, Constantin Nuțu, Gh. Jocu și alții. Nu a fost de loc ușor să se construiască acest cămin numai prin posibilități locale. Dar dorința de a avea un local unde să se desfășoare activitatea culturală s-a înflăcărat în muncă. Prin serbări populare, prin hore prelungite s-au sulns fonduri cu care s-au procurat materialele necesare construirii căminului cultural. Ducu Dumitru și soția sa au fost printre cei din fruntea întregii munci de construire a căminului cultural. Cei mai mulți dintre țăranii muncitori din sat au contribuit la construirea căminului cultural, fie prin muncă voluntară, fie prin contribuție bănească, începe o nouă zi de școală. O nouă zi, în care învățătorul Cucu D. va împărtăși alte cunoștințe elevilor dornici de a afla noi și noi lucruri. Istoria, romina, aritmetica ca și celelalte obiecte îi interesează deopotrivă pe elevi. Terente .Viorica, Radu Maria, Aonicăi Dumitru, Atănăsoaie Maria, Cucu Cornelia, se numără printre cei mai sîrguincioși elevi. învățătorul Cucu Dumitru a știut să dezvolte în elevi dragostea pentru învățătură, pentru școală. Chiar și în zilele în care viscolul, gerul, stăpîneau satul, copiii, înfofoliți, se îndreptau spre școală unde îi aștepta sala de clasă încălzită. Străduința învățătorului Cucu pentru a trezi în inima copiilor interesul pentru carte, dragostea pentru școală și respectul copiilor față de învățătorul lor, au fost verificate practic în aceste zile. Interesul cu care elevii școlii din satul Iliești învață, face ca situația lor la învățătură să fie bună. Numai un singur elev din școală are note slabe la învățătură. In satul Iliești nu există nici un copil de vîrstă școlară care să nu frecventeze școala. Munca de lămurire dusă de învățători în rîndul țăranilor muncitori pentru ca aceștia să trimită copiii la școală, străduința lor pentru un învățămînt de calitate, au făcut ca școlarizarea și frecvența să nu lase de dorit. Cucu D. ca învățător și director al școlii elementare din satul Iliești muncește cu multă dragoste, pentru ca școala să constituie un puternic mijloc de răspîndire a științei de carte, de culturalizare a maselor. * Deseori cînd înserarea cuprinde satul, la căminul cultural se adună femei, bărbați, tineri. Uneori se ascultă radio, alte ori se citește o carte sau se ține o conferință, învățătorul Cucu muncește cu dragoste ca director al căminului cultural. In munca pe care o desfășoară pentru ridicarea nivelului cultural al țăranilor muncitori, învățătorul Cucu D. are un tovarăș apropiat, un ajutor prețios, în soția sa, Cucu Ana. Luni 15 februarie. Mai multe femei s-au adunat odată cu lăsarea întunericului. Tovarășa Cucu Ana prelucrează statutul G.A.C. Munca în colectiv, foloasele acestei munci, iată unele din problemele care au fost frămîntate în seara aceea. Unii din cei din sală, și-au amintit multe lucruri văzute la gospodăria agricolă colectivă din Răcăciuni pe care au vizitat-o cu un an în urmă. Conferințele care se țin în cadrul căminului cultural lărgesc mult cunoștințele țăranilor muncitori, îi ajută să muncească mai bine pămîntul, să îngrijească mai bine vitele, îi antrenează la îndeplinirea sarcinilor pe care le au față de Stat. Cu prilejul șezătorilor și a serilor culturale s-au ținut conferințe legate de problema colectărilor, de creșterea animalelor, de lucrarea pămîntului etc. In cadrul căminului cultural, învățătorul Cucu a îndrumat țăranii muncitori să se pregătească din timp în vederea campaniei agricole de primăvară, reparindu-și uneltele, pregătindu-și sămînța etc. De asemeni, o parte din Hotărîrile partidului și guvernului au fost prelucrate în cadrul căminului cultural. Dragostea pentru citit a țăranilor muncitori din satul Iliești a crescut.Numai de la începutul anului, 24 cititori au citit 77 cărți de la bibliotecă căminului cultural. Tinerii din satul Iliești, alături de tinerii din Ardeoani, vor participa la concursul echipelor artistice amatoare ale căminelor culturale, prezentînd jocuri populare. Munca plină de elan și bogată roade a învățătorului Cucu Dumitru, contribuie din plin la dezvoltarea activității culturale din satul Iliești, contribuie la înfăptuirea revoluției culturale din țara noastră. Hotărîrea partidului și guvernului din 16 august 1951 cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cadrelor didactice, cuvintele rostite de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul învățătorilor din R.P.R., sînt călăuze sigure în întreaga activitate a învățătorului comunist Cucu D. El știe că are sarcina de a munci pentru a-și ridica necontenit nivelul politic, ideologic și cultural, că trebuie să contribuie la lichidarea neștiinței de carte, la ridicarea nivelului cultural al țăranilor muncitori. Și, învățătorul Cucu D. caută să se achite de aceste sarcini de cinste, care revin cadrelor didactice din țara noastră. MARIA. DASCALU.[ X -4 4 4