Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 9, nr. 354-379)

1954-03-02 / nr. 354

Pas. 2-a TRIBUNA ST.4H­ANOVISTULUI Să îmbunătățim continuu calitatea produselor . Pentru a obține o producție de lexic “ calitate, fiecărui muncitor îi revine sarcina să lucreze cu spirit de răspun­dere, cu atenție, să dovedească grijă deosebită pentru materialele ce i-au fost încredințate, care sînt bunuri ale întregului popor muncitor. Lucrul de mîntuială, neatenția ,duc întotdeauna la irosirea materiei­­ pri­me, la pierderea de timp, deci la scumpirea produselor.­­ Muncitorii și tehnicienii fabricii noa­stre se preocupă intens de îmbunătă­țirea calității țesăturilor. Acest lucru este dovedit și de procentul de îmbu­nătățire a calității care a fost obținut în luna ianuarie și în primele două decade ale lunii februarie; în această perioadă d­e timp, calitatea produselor a fost îmbunătățită cu peste 6 la suta. La acest succes un aport de seamă au a dus și muncitorii sectorului țesătorie, în care lucrez, îmbunătățind calita­tea produselor în cele două decade ale lunii februarie cu 2 la sută.­­ in majoritatea lor muncitorii secto­rului țesătorie respectă procesul teh­nologic în ce privește așezarea ițelor; se controlează fiecare țeavă de bătă­tură înainte de a fi introdusă în su­veică în vederea evitării așchierii etc.­­. Conducerea sectorului nostru a mun­cit efectiv pentru extinderea metode înaintate de muncă care ti­or să ducă la îmbunătățirea calității țesă­turilor. La un număr de 50 războaie se aplică în prezent metoda sovietică Iliciev-Vlasov, de șablonare a urze­lilor. In scopul sprijinirii eforturilor mun­citorilor, în sectorul nostru au fost luate de curînd măsuri importante: In vederea evitării răniturilor mici în țe­sături și a cîrceilor din bătătură, la toate războaiele au fost introduse su­veici, cu fire de bătătură, cu copșuri de carton, înlocuindu-se sputurile. Pentru ca amestecul în bătătură să nu producă blenduri (culori diferit­e în țe­sături) a fost­ introdus lucrul la trei suveici, față de două ori se foloseau înainte. Calitatea țesăturilor brute a fost asigurată și prin organizarea în fiecare schimb a unui control riguros în ce privește pornirea urzelilor cât și în timpul lucrului.­­ Cu toate realizările obținute, în sec­torul nostru mai sunt multe de făcut pentru îmbunătățirea calității produ­selor. Din lipsă de atenție, „goană“ numai după cantitate, neîngrijirea în tarii condițiuni a mașinilor, unii muncitori dau țesături cu defecte. Așa de pilda, țesătoarele Profira Tom­a, E­­­­lisabeta Mironică, Maria Juncu și al­tele de la etajul II, au dat în cele­­ două decade ale lunii ianuarie, țesă­turi cu 5.500, 6.800 și 9.000 puncte defecte. De existența acestor lipsuri sunt vi­novați și unii maiștri și ajutori de maiștri. Ajutorul de maistru Dumitru Hanuț de la etajul II, nu îndrumă su­ficient muncitorii în munca de îmbu­nătățire a calității produselor, nu se ocupă de organizarea unui control a­­supra felului cum sînt îngrijite mași­nile. Mai mult decît atît, unii maiștri cum sînt Constan­tin Rotăreanu și a­­jutorul de maistru Ioan Ținucă, lip­sesc nemotivat de la lucru. Numai în 20 de­­ zile de muncă din luna februa­rie aju­torul de maistru Ioan Ținucă a lipsit­,5 zile nemotivtat. Problema lipsurilor nemotivate in­­fluențea­ță negativ asupra calității țesăturilor. Aceasta ne-o dovedește faptul că dat fiind existența acestei lipse, la metajul II se produc țesături cu cele­­ mai multe defecte. Ba mai mult, sînti zile cînd producția etaju­lui II este sub plan. Din cauza lipsu­rilor nem­otivate se­ pierd lunar circa 350 metriț țesături. Deficiențele existente în sectorul nostru în c­e privește numărul urcat de puncte -defecte, nu se opresc aici. De existența­ lor se fac vinovați și to­varășii din tre­educerea sectorului și din comitetul­­ ț de secție sindicală. In sectorul nostrum nsu se fac schimburi de experiență intime parcuri de mașini, între stahanoviști și fruntași în pro­ducție. Un aport hotărît l-ar aduce îmbunătățirii cal­ității țesăturilor, or­ganizarea unui­ schimb de experiență între etajul­ III,-j fruntaș pe sector, etajele I și III,­­cu prilejul căruia ca­și­lectivul etajului ’III să împărtășească din experiența sa căpătată în îndepli­­nirea planului și îmbunătățirea ca­lității. gt V Comitetul U.T.M. al fabricii noastre aduce un aport insuficient la îmbună­tățirea activității brigăzilor utemiste de calitate. Lipsite de un ajutor e­­ficace, brigăzile utemiste de calitate din sectorul nostru, conduse de Con­stantin Comoț și Maria Răutu, pe lângă că produc țesături de calitate slabă, dar nici­ nu-și îndeplinesc sar­cinile de plan.­­ Experiența a­­ dovedit că în sectorul nostru există posibilități mari care pot duce la îmbunătățirea calității țesătu­rilor. Socotesc și că este necesar, pe lângă lichidarea­ lipsurilor arătate mai sus, ca, conducerea sectorului să ia măsuri mai concrete în ce privește în­tărirea controlului în schimbul de noapte, iar muncitorii care lucrează la rampa de control e calitativ să sesizeze din timp defectele­, ce se ivesc la țe­sături. Conducerea sectorului țesăto­­rie nu procedează bine nici atunci cînd țesătorii sînt schimbați de la un război la altul. Lucrul acesta influen­țează nefavorabil calitatea produselor. Consider de asemenea necesar de a se lua măsuri ca la­­ terminarea urze­lilor, resturile de materiale să fie duse la magazia de bătătură, pentru a nu se amesteca cu noul­ material intrat în urzeală. Muncitorii­­ care lucrează la magazia de bătătura trebuie să tri­mită războaielor materialul conform normativelor, iar secția urzit să dea urzeli bine învelite. De asemenea ne­vedi­tul cit și legatul să aibă urzeli cu ițe corespunzătoare, controlate la de­­­sime și neredire. Lichidarea acestor deficiențe exis­tente încă în sectorul nostru va duce nemijlocit la o îmbunătățire serioasa a calității țesăturilor. CLEOPATRA OSMAN țesătoare stahark>vista, — fabrica textilă k Proletarul^­Bacău y ■ \ essgsi t s- T p­­ är n­ț ț t: k­n $ n Vom rezolva cu mai multă atenție propunerile și sesizările juste ale oamenilor muncii Hotărîrile plenarei din august 1953 a C.C. al P.M.R. au stimulat interesul oamenilor muncii din orașul nostru pentru felul în care este gospodărit orașul, pentru modul în care organele sfatului popular se preocupă și asi­gură cetățenilor condițiuni din ce în ce mai bune de trai. Grija oamenilor muncii pentru buna gospodărire a orașului și rezolvarea altor probleme, s-a concretizat prin­­tr-o serie de cereri, reclamațiuni și se­sizări în legătură cu igiena orașului, iluminatul public, atribuirea de tere­nuri pentru construirea de locuințe, amenajarea străzilor, podețelor etc. Astfel, numai în cursul trimestrului IV al anului trecut și în luna ianuarie a acestui an s-au înregistrat un număr însemnat de cereri, dintre care peste 100 sunt sesizări și propuneri privind îmbunătățirea muncii în diferite sec­toare de activitate. Deosebit de bogată în sesizări și propuneri a fost perioada de pregătire a alegerilor de deputați în sfaturile populare. Trebuie să arătăm însă, că­­ sesizările și reclamațiile făcute de oamenii mun­cii nu au fost întotdeauna rezolvate la timp și cu toată atenția. Atunci, cînd sesizările au fost studiate cu grijă, iar pentru rezolvarea lor au fost folosite toate posibilitățile locale, propunerile și sesizările juste ale oamenilor mun­cii au fost soluționate. Astfel, au fost reparate o serie de străzi, cum sunt : str. Cuza Vodă, Ivănuș, Botezatu­ și Fermelor. Pe aceste străzi s-au cărat cantități importante de pietriș. A fost­­ E. FIDLER președintele comitetului executiv al sfatului popular al orașului Piatra Neamț,­­ rezolvată și propunerea cetățenilor din anexa Văleni, de a se­­ amenaja un centru de distribuire a pîinii. De ase­meni, au fost satisfăcute și cererile privind aprovizionarea cu lemne de foc în perioada înzăpezirilor. In acea­stă problemă comitetul executiv al sfa­tului popular orășenesc a primit un sprijin deosebit din partea întreprin­derii Sovromlenin. Unele propuneri și semnalări juste ale oamenilor muncii din orașul Pia­tra Neamț nu au fost însă rezolvate și aceasta din cauză că n-a existat o su­ficientă preocupare din partea comi­tetului executiv al sfatului popular pentru soluționarea lor integrală. Prin­tre aceste sesizări și­­ propuneri ,se nu­mără cele în legătură cu aproviziona­rea permanentă a populației muncitoare cu apă potabilă, îmbunătățirea calită­ții plinii, construirea băii comunale, e­­lectrificar­ea anexei Giritei și altele. Comitetul executiv al­­ sfatului popu­lar n-a reușit să realizeze o strânsă le­gătură cu întreprinderile și instituțiile din oraș, cu masele largi de cetățeni, să folosească sprijinul deputaților și comisiei de femei pentru soluționarea diferitelor probleme. Conducerile în­treprinderilor „Secera și Ciocanul“, I.M.S., „Ceahlăul“ și „Foresta“, nu au ținut seama de propunerile statului popular, de a nu mai folosi apa pota­bilă, drept apă industrială. Acest lu­cru face ca în anumite perioade din zi apa să fie oprită, iar­­ aprovizionarea oamenilor muncii să sufere. Comitetul executiv nu a muncit cu destulă perseverență pentru a se ur­genta­­ construirea fabricii de pîine, pentru car­e sînt aprovizionate pînă în prezent materiale de construcție în proporție de 76 la sută. De asemenea, nu s-a instituit un control temeinic­ a­­supra felului în care se fabrică în prezent pîinea și nu s-au luat toate măsurile pentru fabricarea unei pîini de bună calitate. In ceea ce privește gospodărirea o­­rașului s-ar fi obținut succese și mai mari, dacă atît comitetul executiv al sfatului popular, cit și deputații și co­­misiunile permanente ar fi muncit cu mai multă străduință pentru antrena­rea maselor în această direcție. Urmînd directivele partidului și gu­vernului și în cadrul sfatului popular al orașului nostru a luat ființă un bi­rou special pentru­­ primirea și rezolva­rea­­ sesizărilor și propunerilor oameni­lor muncii. Comitetul executiv al sfatului popu­lar va sprijini și urmări zi de zi activi­tatea acestui birou, va cerceta cu grijă cererile juste ale oamenilor muncii și va lua măsuri pentru soluționarea lor. Ne propunem ca în viitor să muncim Și mai mult pentru a antrena în mod activ deputații și comisiunea de femei să luptăm cu perseverență, împotriva atitudinilor de tărăgănare sau manifes­tărilor de birocratism în soluționarea cererilor juste ale oamenilor muncii. Să sprijinim bu­na fuiocționare a cursurilor de limba rusă In anul de învățămînt 1953-1954, în raionul Piatra Neamț peste 2.200 de muncitori, țărani muncitori, colectivi­ști, intelectuali, tehnicieni, s-au înscris pentru a participa la cursurile popu­lare de limba rusă. Profesorii însărci­nați cu predarea lecțiilor dovedesc dragoste și simț de răspundere. Ca urmare a activității rodnice și sîrgu­­inței profesoarei Svadovschi Sofia, care predă la cele patru cursuri de limba rusă din comuna Pîngărați, s-a reușit ca pînă la începutul lunii ianuarie la­ aceste cursuri să se țină nouă lecții. O activitate frumoasă desfășoară și profesorul I. Nădejde. In raionul Piatra Neamț mai sunt însă profesori care nu și-au înțeles pe deplin datoria lor de cinste de a contribui la buna funcționare a aces­­­­tor cursuri. Așa este cazul cu tov. Tăcu Boris, care are sarcina ßa pre­dea la cele două cursuri : Bodești sat și G.A.C. Bodești. Adeseori, cursanții sunt nevoiți să aștepte timp îndelun­gat pînă să vină profesorul Tăcu Bo­ris, care uneori nu vine deloc. Biroul raional A.R.L.U.S. Piatra Neamț are o lipsă serioasă în faptul că n-a stat de vorbă cu acești tovarăși pentru a-i face să înțeleagă că e o datorie a lor să participe cu regulari­tate la predarea lecțiilor. Biroul raio­nal A.R.L.U.S. nu s-a interesat nici de asigurarea tuturor cursurilor cu manualele necesare. La fabrica „Sta­lingrad“, de pildă, nici la sfîrșitul lu­nii februarie nu se găseau manualele pentru elevii cursului de ciiclul II. NICOLAIE LICA coresp. jgg _L ■ u wi «imuiimj» Moi i no v a f i i In cursul anului trecut, la fabrica „Steaua Roșie“ din orașul Bacău, au fost făcute un număr de 95 propuneri de inovații și raționalizări. Dintre acestea 47 au fost aprobate, iar 34 au fost aplicate, autorii lor fiind recompensați cu premii a căror va­loare totală se ridică la suma de 10.822 lei. Și în acest an s-au făcut pînă acum un număr de 13 propuneri de inovații și raționalizări. Tov. C-tin Ghineț de pildă, a propus mecanizarea transportului bobinelor de hîrtie, ope­­rație care în prezent se face manual, iar stahanovistul Ioan Popa de la a­­telierul electric a propus o inovație care va permite electricienilor să lucreze la un amperaj mai mare de­cit cel normal. Printre noile propuneri de inovații ,și raționalizări se află și aceea a to­varășului Petre Lamnis, șeful atelie­rului de tîmplărie. Acest tovarăș a propus construirea unui dispozitiv­­ care să permită găurirea, șlefuirea și polizarea lemnului, dispozitiv care să fie acționat de un motor electric. O altă inovație propusă este și aceea a stahanovistului Ion Raicu. Inovația a­­cestui tovarăș constă într-un dispozi­tiv care permite ridicarea pe linie în­­tr-un termen foarte scurt, a vagoane­lor deraiate. Mai multă atenție lichidării neștiinței de carte în satele raionului Moinești Problema alfabetizării este o pro­blemă de stat, astfel că fiecare om al muncii și în primul rînd organele de stat trebuie să muncească cu perseve­rență pentru lichidarea analfabe­tismului. In raionul Moinești sunt unele sfa­turi populare care privesc această muncă cu toată seriozitatea. Astfel, în orașele Moinești și Comănești, precum și în comunele Dărmă­­nești, Bucșești, Agăș, Asău etc., ca­drele didactice primesc tot sprijinul din partea sfaturilor populare pentru mobilizarea analfabeților la cursuri. Aici s-au procurat la timp manualele și rechizitele necesare, iar sfaturile populare și cooperativele respective au pus la dispoziție combustibilul ne­cesar bunei desfășurări a cursurilor. Sunt însă și unele sfaturi populare comunale ca cele din Măgireșt­i, So­­lonț, Tescani, Coșnea, L­ucăcești, care nu­­ se preocupă în suficientă măsură de problema alfabetizării, lăsînd ca a­­ceastă muncă să fie dusă numai de cadrele didactice. Din această cauză mobilizarea analfabeților se face de­fectuos. Este necesar ca sfaturile populare ■comunale și secția de învățămînt a sfatului popular raional să ia grab­nice măsuri­­ pentru îmbunătățirea muncii de alfabetizare în comunele codate. I. GH. LEONTE coresp. Wr. 354 713231 B. Smetana— întemeietorul operei cehie La 2 martie a acestui an se îm­plinesc 130 ani de la nașterea compo­zitorului ceh Bedrich Smetana, autorul­­ celebrei opere „Mireasa vîndută" și a numeroase poeme simfonice, lieduri și dansuri inspirate din muzica popu­lară cehă. Tot în acest an se împli­nesc și 70 de ani de la moartea com­pozitorului In secolul trecut, lupta popoarelor din Austria contra tendințelor de înăbușire a culturii naționale se baza, pe tărîm muzical, pe cîntecul popular al fiecărui popor și pe cul­tura muzicală rusă. Deosebit de ener­gic s-a simțit această luptă în Cehia. Ca și în alte provincii, tendința na­țională în muzica cultă s-a exprimat în operă. Influența ideilor demo­crate din Rusia și vizitele lui Ba­­lad­irev și Ceaicovschi la Praga — care au lăsat urmă adâncă în viața muzicală a orașului, — au făcut școala muzicală cehă să se dezvolte în atmosfera dragostei față de orien­tarea dată muzicii ruse încă de Glinka. Fondatorul școlii muzicale con­temporane cehe, este Bedrich Sme­tana. El a creat un șir de opere pe texte cehe și numeroase compoziții simfonice bazate pe melosul popu­lar ceh. Smetana, după rolul pe care l-a jucat în muzica cehă, poate­­ fi comparat cu Glinka din muzica rusă. Operele populare ale lui Smetana, mai au în unele locuri o doză de po­ 1­ loială vest-europeană și de naivitate­a prefăcută, ceea ce a făcut pe mulți muzicieni, care n-au luat în consi­derație timpul și locul compozițiilor, să aibă o poziție critică față de stilul­­ lui Smetana. Insă Smetana, pe lingă talentul său și tratarea sinceră grațioasă, este important prin faptul și că a știut să valorifice melodiile populare; el a fost un luptător pen­tru cultura poporului său oprimat și pentru apropierea intelectualilor de masele largi populare. Două compo­ziții de proporții mari „Dalibor“ și „Libussa“, drame muzicale, n-au fost primite cu entuziasm în patria lui ; dușmanii personali și naționaliștii cehi l-au învinuit pe Smetana de imitarea lui Wagner și plecarea în fața culturii austriece. De mai mare succes s-au bucurat ciclul de 6 poeme simfonice „Patria mea" și minunatul cvartet de coarde „Din viața mea". Dar cele mai reușite și importante opere muzicale sînt ace­lea în care se vede umorul lui Sme­tana: „Mireasa vîndută“ (1366) și­­ „Sărutarea“ (1876). Burghezia cehă nu vedea în Sme­tana decit un naționalist romantic și-i apreciau întrucîtva umorul își talentul. Astăzi­, în republica cehoslovacă, Smetana este arătat în adevă­rata lui valoare, este redat po­porului, la fel cum sînt redați po­porului la noi în țară Creangă, E­­minescu, Muzicescu, Porumbescu sau pictorul Grigorescu. Smetana a fost un luptător pentru viața mai bună a poporului; el și-a tras seva operelor sale din popor, folosind primul cu mult curaj crea­țiile populare — folclorul. El a in­fluențat și pe alți compozitori cehi să-l urmeze, povedindu-le existența unei imense comori artisti­ce în popor. La noi în țară, ca și în Republica Cehoslovacă prietenă, îl sărbătorim cu respect pe fondatorul operei cehe și-i apreciem lupta și creațiile. D. DOBRE—compozitor Invafalor fruntaș și vrednic activist cultural Cuvintele calde, pline de emoție, pă­trund în inimile oamenilor, li se înti­păresc adinc în minte. „...In lupta pe care o ducem împo­­­triva inculturii, sărbătorim astăzi o victorie. Clădirea aceasta nouă, dră, clădirea căminului cultural mîn­­care a primit numele de „Luminătorul“, este rodul muncii noastre, a setei noastre tot mai mari de cultură“. învățătorul Cucu Dumitru cuprinde cu privirea întreaga sală. Bucuria care se citește în ochii oamenilor, prețuirea lor pentru munca sa, fac ca el să vorbească din inimă, cu căldură. Cu­vintele însuflețite despre viața nouă care crește în țara noastră, readuc în mintea învățătorului Cucu Dumitru crîmpeie întunecate din viața sa, din viața grea de ieri a poporului. ...Terminase școala. Era tînăr, plin­­ de elan, plin de visuri. Dorea să muncească cu toate puterile sale tine­rești, să împărtășească copiilor din cele învățate, să ajute la răspîndirea luminii științei de carte. Insă însufle­țirea sa s-a răcit după lungile zile de așteptare în sălile revizoratului școlar plin de tineri absolvenți, cu ini­ma bătînd puternic de emoție aștepta să audă numele satului sau al orașului unde urma să-și înceapă viața de în­vățător. Lungi și întunecate au fost aceste zile. Cînd se săturase așteptînd fu, în sfîrșit, numit într-una din cătu­nele îndepărtate ale țării unde îl aș­teptau necazurile vieții de învățător din timpurile acelea. Dar învățătorul Cucu Dumitru avea să mai trăiască multe zile în care prezentul avea să fie o povară, iar viitorul să apară tul­bure, întunecat. Luni de zile n-a pri­mit salariu. Curba de sacrificiu insti­tuită de regimurile burghezo-moșie­­rești, lovea în toți oamenii muncii. Un an de zile a fost șomer. In mintea sa s-a întipărit puternic o întîmplare. Mii de învățători fuseseră chemați la Bu­curești pentru a li se repartiza postumi. Printre aceștia se afla și învățătorul Cucu. Dar numai o mică parte din cei chemați avură fericirea de a fi numiți, învățătorii rămași fără posturi s-au îndreptat spre palatul regal pentru a cere să li se dea posibilitatea să mun­cească. In fața învățătorilor care ce­reau muncă, pîine, au ieșit însă pom­pierii cîrmuirii burgheze care i-au stropit, udîndu-i pînă la piele. Gîndul învățătorului Cucu Dumitru lasă îndărăt amintirile vechi și se în­toarce la realitatea vie, frumoasă de astăzi. In anii care au urmat lui 23 August 1944, munca lui a căpătat un sens nou. Știe că munca sa ajută la construirea unei vieți noi, la răspîndi­­rea științei de carte, a culturii, munca învățătorilor este astăzi prețuită. * In satul Iliești din comuna Arde­­oani nu exista cămin cultural. Activi­tatea culturală se desfășura în școală. Comunistul Cucu D., împreună cu so­ția sa, Cucu Ana, au propus într-o șe­dință a organizației de bază să se por­nească la construirea unui cămin cul­tural în sat. Propunerea a fost găsită bună și s-a format un comitet de con­strucție din care făceau parte pe lângă soții Cucu (singurii învățători din sat), și țăranii muncitori Petre Murari, Costache Radu, Gh. Căițanu, Gh. Do­­rungă, Constantin Nuțu, Gh. Jocu și alții. Nu a fost de loc ușor să se con­struiască acest cămin numai prin posi­bilități locale. Dar dorința de a avea un local unde să se desfășoare activi­tatea culturală s-a înflăcărat în mun­că. Prin serbări populare, prin hore prelungite­­ s-au su­lns fonduri cu care s-au procurat materialele necesare construirii căminului cultural. Ducu­ Dumitru și soția sa au fost printre cei din fruntea întregii munci de constru­ire a căminului cultural. Cei mai mulți dintre țăranii muncitori din sat au contribuit la construirea căminului cultural, fie prin muncă voluntară, fie prin contribuție bănească,­ ­ începe o nouă zi de școală. O nouă zi, în care învățătorul Cucu D. va îm­părtăși alte cunoștințe elevilor dornici de a afla noi și noi lucruri. Istoria, ro­mina, aritmetica ca și celelalte obiecte îi interesează deopotrivă pe elevi. Te­rente .Viorica, Radu Maria, Aonicăi Dumitru, Atănăsoaie Maria, Cucu Cor­nelia, se numără printre cei mai sîr­­guincioși elevi. învățătorul Cucu Dumitru a știut să dezvolte în elevi dragostea pentru în­vățătură, pentru școală. Chiar și în zilele în care viscolul, gerul, stăpîneau satul, copiii, înfofoliți, se îndreptau spre școală unde îi aștepta sala de clasă încălzită. Străduința învățătoru­lui Cucu pentru a trezi în inima copii­lor interesul pentru carte, dragostea pentru școală și respectul copiilor față de învățătorul lor, au fost verificate practic în aceste zile. Interesul cu care elevii școlii din satul Iliești învață, face ca situația lor la învățătură să fie bună. Numai un singur elev din școală are note slabe la învățătură. In satul Iliești nu există nici un co­pil de vîrstă școlară care să nu frec­venteze școala. Munca de lămurire dusă de învățători în rîndul țăranilor muncitori pentru ca aceștia să trimită copiii la școală, străduința lor pentru un învățămînt de calitate, au făcut ca școlarizarea și frecvența să nu lase de dorit. Cucu D. ca învățător și director al școlii elementare din satul Iliești mun­cește cu multă dragoste, pentru ca școala să constituie un puternic mijloc de răspîndire a științei de carte, de culturalizare a maselor. * Deseori cînd înserarea cuprinde satul, la căminul cultural se adună fe­mei, bărbați, tineri. Uneori se ascultă radio, alte ori se citește o carte sau se ține o conferință, învățătorul Cucu muncește cu dra­goste ca director al căminului cultu­ral. In munca pe care o desfășoară pentru ridicarea nivelului cultural al țăranilor muncitori, învățătorul Cucu D. are un tovarăș apropiat, un ajutor prețios, în soția sa, Cucu Ana. Luni 15 februarie. Mai multe femei s-au adunat odată cu lăsarea întuneri­cului. Tovarășa Cucu Ana prelucrează statutul G.A.C. Munca în colectiv, fo­loasele acestei munci, iată unele din problemele care au fost frămîntate în seara aceea. Unii din cei din sală, și-au amintit multe lucruri văzute la gospodăria agricolă colectivă din Ră­­căciuni pe care au vizitat-o cu un an în urmă. Conferințele care se țin în cadrul căminului cultural lărgesc mult cunoș­tințele țăranilor muncitori, îi ajută să muncească mai bine pămîntul, să în­grijească mai bine vitele, îi antrenează la îndeplinirea sarcinilor pe care le au față de Stat. Cu prilejul șezătorilor și a serilor culturale s-au ținut conferințe legate de problema colectărilor, de creșterea animalelor, de lucrarea pă­­mîntului etc. In cadrul căminului cul­tural, învățătorul Cucu a îndrumat țăranii muncitori să se pregătească din timp în vederea campaniei agricole de primăvară, reparindu-și uneltele, pre­­gătindu-și sămînța etc. De asemeni, o parte din Hotărîrile partidului și gu­vernului au fost prelucrate în cadrul căminului cultural. Dragostea pentru citit a țăranilor­ muncitori din satul Iliești a crescut.­­Numai de la începutul anului, 24 citi­tori au citit 77 cărți de la bibliotecă căminului cultural. Tinerii din satul Iliești, alături de tinerii din­­ Ardeoani, vor participa la concursul echipelor artistice amatoare ale căminelor culturale, prezentînd jocuri populare. Munca plină de elan și bogată­­ roade a învățătorului Cucu Dumitru, contribuie din plin la dezvoltarea ac­tivității culturale din satul Iliești, con­tribuie la înfăptuirea revoluției cultu­­rale din țara noastră.­­ Hotărîrea partidului și guvernului din 16 august 1951 cu privire la îm­bunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cadrelor didactice, cuvintele rostite de tovarășul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej la Congresul învățăto­rilor din R.P.R., sînt călăuze sigure în întreaga activitate a învățătorului comunist Cucu D. El știe că are sar­cina de a munci pentru a-și ridica ne­contenit nivelul politic, ideologic și cultural, că trebuie să contribuie la lichidarea neștiinței de carte, la ridica­­rea nivelului cultural al țăranilor muncitori. Și, învățătorul Cucu D. caută să se achite de aceste sarcini de cinste, care revin cadrelor didactice din țara noastră. MARIA. DASCALU.[ X -4 4 4

Next