Steagul Roşu, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 535-561)
1954-10-01 / nr. 535
fPag. 2-aT 8 T ft fl *5 Ti 13 Í? r> 5 TT Mai multă preocupare pentru pătrunderea presei în mase . Presa are un rol deosebit de important în educarea și mobilizarea oamenilor muncii. Cu ajutorul ei, partidul se adresează celor mai largi mase de oameni ai muncii. Pentru ca presa să pătrundă în mase este necesară o temeinică organizare a difuzării ei. In regiune, majoritatea organelor și organizațiilor de partid și Oficiile P.T.T.R. acordă o atenție deosebită muncii de difuzare a presei. In ultimul timp, Comitetul raional de partid Buhuși a acordat mai multă atenție pentru conducerea muncii de difuzare a presei în raion. Astfel conducerea Oficiului P.T.T.R. a raionului (diriginte Ion Ștefanescu și șef al secției de difuzare a presei Vasile Bibere) a fost ajutată și îndrumată să organizeze lunar consfătuiri de producție cu diriginții oficiilor comunale și cu factorii poștali din întreg raionul, unde se analizează activitatea pentru răspândirea presei în întreprinderi și la sate. O astfel de consfătuire a avut loc la începutul lunii septembrie. Cu acest prilej întreg personalul oficiului raional, a analizat activitatea desfășurată în direcția difuzării presei în luna anterioară. Datorită muncii susținute, în luna septembrie au pătruns în raion cu 2 la sută mai multe ziare „Scînteia“ cu 8 la sută mai multe ziare „Romînia Liberă“, cu 35 la sută „Agricultura Nouă“, cu 16 la sută „Albina“ precum și alte ziare centrale și reviste. In această consfătuire organizatorul secției de difuzare a presei a oficiului raional, tov. Constantin Aramă, a împărtășit metodele sale de lucru în colectarea de abonamente. El a arătat că pînă nu de mult timp lua legătura— atunci cînd se deplasa pe teren — numai cu tovarășii din conducerile oficiilor comunale — lucru care nu dădea rezultate în colectarea abonamentelor. El a arătat că a reușit să colecteze intr-o singură zi în comuna Zănești, 150 de abonamente, datorită muncii de lămurire desfășurată de la om la om. Consfătuirile de producție organizate lunar, constituie un bun prilej pentru schimb de experiență în munca factorilor poștali. Tovarășul Nicolaie Burcuș, factor poștal de la oficiul comunal Gîrleni, a arătat, de pildă, în cadrul unei consfătuiri, că în munca de colectare de abonamente primește un sprijin efectiv din partea comisiilor de femei, îndrumate de organizația de bază, cele două comisii de femei din comuna Gîrleni, au lămurit în cîteva zile 52 de țărani muncitori să se aboneze la diferite ziare. Acest lucru a făcut ca și ceilalți factori poștali să ceară mai mult sprijin de la organizațiile de bază și să se folosească în munca lor, de activitatea politică desfășurată de comicile de femei din sate. Nu tot așa stau lucrurile în ceea ce privește difuzarea presei în raionul Moinești. Colectivul Oficiului P.T.T.R. raional Moinești, a chemat nu de mult la întrecere — pentru depășirea planului de abonamente și o difuzare cit mai corectă, — toate oficiile P.T.T.R. din regiune. Intenția a fost bună, rezultatele nu se văd însă. Oficiul Moinești este codat. Din cauza slabei preocupări pentru organizarea temeinică a difuzării ziarelor și pentru colectarea de noi abonamente, tirajul a scăzut în ultimul timp. Conducerea acestui oficiu (diriginte Eugen Francisc și șef al secției de difuzare a presei Constantin Condrea), nu se preocupă cu toată seriozitatea de pătrunderea presei în întreprinderile și satele raionului. Factorii poștali și organizatorii, nu sunt controlați în muncă. Din această cauză, ei lasă munca de colectare a abonamentelor să se desfășoare de la sine, iar uneori comit greșeli și abateri în muncă. Unii diriginți ai oficiilor comunale neglijează problemele legate de pătrunderea presei în rândurile țăranilor muncitori. Dirigintele oficiului Agăș, de pildă, nici nu cunoaște care este situația abonamentelor la Oficiul pe care-l conduce. Aici nu se duce nici un fel de muncă de lămurire în rîndul țăranilor muncitori pentru a se abona la ziare. Pe unul din dulapurile existente la acest oficiu, se poate vedea „stejarul“ (mijloc de popularizare a ziarelor) care ar trebui să stea nu aici, ci la un loc vizibil, în văzul țăranilor muncitori. Asemenea lipsuri se manifestă și la oficiile P.T.T.R. Comănești și Zeroes. La Comănești, există cazuri cînd abonații nu primesc cu regularitate ziarele. Așa, de exemplu, pensionarul Nicolaie V. Lașcă din satul Lupia, nu a primit abonamentele la ziarele „Scînteia“, „Munca“ și revista „Flacăra“ pentru lunile mai, iunie și iulie. Peste această lipsă de răspundere de care a dat dovadă factorul poștal Dumitru Dulhac, conducerea oficiului Comănești a trecut cu prea multă ușurință. Datorită lipsei de preocupare a organizațiilor de bază cât și a comitetelor de întreprindere, în schelele petrolifere Zemeș, Solonț, Moinești și altele, difuzarea ziarelor se face odată la 3 zile. Lipsuri grave sunt în această privință la Oficiul Nioraj Moinești. Aici, ziarele nu se difuzează la abonați cu săptămînile. Ziarele din zilele de 19, 20, 21, 22 și 23 septembrie, nu erau difuzate la abonați nici în ziua de 24 septembrie. La neîndeplinirea planului de abonamente contribuie și felul defectuos, birocratic, în care își desfășoară activitatea unii salariați ai secției de difuzare. Munca colectivului acestei secții, trebuie să fie o muncă de teren. Acest lucru nu se întîmplă. Tovarășii C. Condrea, șef al secției D. Gherasim și Ion Scorțanu, a căror activitate trebuie să fie mai mult pe teren, se deplasează prea puțin, nu ajută în muncă factorii poștali și se mulțumesc doar cu faptul că ziarele sunt trimise la oficiile P.T.T.R., fără a controla cum ajung la cititori. Modul defectuos în care pătrunde presa în raionul Moinești, lipsurile serioase existente în această privință, scot în evidență insuficienta grijă comitetului raional de partid pentru a această problemă importantă. Tovarășul A. Lazarovici, șef al secției de propagandă și agitație a comitetului raional de partid obișnuiește să „ajute" oficiul P.T.T.R. raional în problema difuzării presei, mai mult prin telefon. Deși comitetul raional de partid primise ca sarcină din partea biroului comitetului regional de partid, pe baza hotărârii acestuia, să analizeze încă din luna iulie situația pătrunderii presei în raion, totuși el nu a dus la îndeplinire această sarcină pînă în ziua de azi. Tovarășul nici V. Moroianu, secretar al comitetului raional de partid cunoaște acesată sarcină trasată de către biroul comitetului regional de partid, însă invocă motivul că comitetul raional a fost prea ocupat. In planul de muncă al Comitetului raional de partid Moinești sau al secției de propagandă și agitație, din trimestrul trecut, nu au fost prevăzute probleme legate de pătrunderea presei în raion. Comitetul raional de partid s-a mulțumit — cu mult timp în urmă — să organizeze formal o comisie care să se ocupe de controlul difuzării presei, fără să activizeze această comisie, s-o îndrume în muncă. In raionul Moinești, există o slabă preocupare pentru desfășurarea unei vii agitații politice în scopul pătrunderii presei. Organizațiile de bază nu acordă întreaga atenție acestei probleme, deoarece comitetul raional de partid nu le îndrumă, nu le cere acest lucru. Lipsurilor în ceea ce privește pătrunderea presei în raionul Moinești, trebuie să li se pună capăt fără întârziere. Comitetul raional de partid trebuie să îndrume organizațiile de bază și organizațiile de masă să acorde toată atenția muncii de organizare și pătrundere a presei în întreprinderi și la sate. O analiză temeinică a situației existente și luarea de măsuri concrete vor ajuta comitetul raional de partid să îmbunătățească munca de pătrundere a presei în raion și astfel, cuvintul partidului să ajungă la timp și în măsură tot mai mare în rîndul maselor de oameni ai muncii. V. CONSTANDACHE I. IAN CU Acțiuni pentru intensificarea contractărilor de animale sprijinite de către organele de partid și de stat, Oficiile regional și raionala de achiziții și contractări de animale(ORACA) au inițiat în ultima vreme o serie de acțiuni în scopul intensificării ritmului de contractări. O inițiativă cu rezultate frumoase lor Pentru a stimula interesul țăranimuncitori să încheie contracte pentru creșterea și îngrășarea de animale, Oficiul regional de Achiziții și Contractări de Animale Bacău, luat inițiativa să organizeze preluarea a vizelor nu numai la bazele de recepționari existente, ci și în comune și în tîrguri. In cursul săptămînii trecute, în tîrgul din orașul Buhuși, s-au preluat de către achizitori o serie de animale contractate. Oficiul raional s-a îngrijit din timp ca la locul preluării să se găsească mărfurile speciale pe care să le primească contractanții în urma predării vitelor. Totodată, aici s-a organizat și o expoziție cu animale bune pentru schimb. In ziua de tîrg și-au predat animalele printre alții și țăranii muncitori Roman Ion și Irimia Gh. Dospinescu din comuna Cîndești. Țăranii muncitori aflați în tîrg, și care au asistat la predarea vitelor contractate, și-au putut da seama de multiplele avantaje de care se bucură producătorii care au încheiat contracte cu organele de stat. Astfel, țăranul muncitor Ion Roman, care a predat un vițel în greutate de 230 kg, a luat suma de 1.237 lei și mărfuri din comerțul de întîmpinare între care o jumătate kg. talpă și 2 kg. și jumătate bumbac. De asemenea, el a fost scutit și de cantitatea de 90 litri lapte și 39 kg. carne pe care le datora statului drept cotă. Țăranul muncitor Irimia Gh. Dospinescu pentru vita predată în greutate de 445 kg., a primit suma de 1.973 lei, beneficiind de dreptul de a cumpăra mărfuri de la comerțul de întîmpinare. A fost scutit și de predarea la colectare a 28 kg. carne. Numeroși țărani muncitori s-au interesat îndeaproape de felul în care se pot încheia contracte pentru creșterea și îngrășarea de animale, manifestîndu-și dorința să încheie astfel de contracte. Și în comuna Plopana din raionul Bacău, s-a organizat o bază volantă de preluare și recepționare a vitelor. Intr-o singură zi, au fost preluați din contractări patru mînzați, 7 porci și o bovina. Schimb de experiență între oficiile raionale (De la tov. ANDREI PISARU — corespondent). Nu de multă vreme, la Oficiul raional de achiziții și contractări de animale din Tg. Ocna, a fost organizat un schimb de experiență în scopul studierii metodelor mai bune folosite de achizitorii fruntași pentru îndeplinirea planului de contractări de animale. Cu acest prilej, șeful bazei de recepționare a cărnii de la Tg. Ocna, a prezentat un referat asupra metodelor de muncă folosite pentru îndeplinirea planului de contractări. Din referat a reieșit că în primul semestru al anului, planul de contractări a fost realizat în procentaj de 113 la sută, iar în luna august în proporție de 180 la sută. In perioada de la 1—15 septembrie, planul a fost îndeplinit de asemenea, în proporție de 90 la sută. Ceea ce a contribuit la obținerea acestor frumoase succese este în primul rînd faptul că întreaga muncă se desfășoară pe baza unei planificări stricte. Conducerea bazei, îndrumă și urmărește îndeaproape activitatea achizitorilor. O susținută muncă au desfășurat achizitorii Mihai N. Ferentz din comuna Sănduleni Ioan Dobrițoiu din Helegiu, Gheorghe Ganea din Borzești, Vasile D. Manea din comuna Gropile, care au realizat planul între 100 și 150 la sută. Referatul a scos în evidență și preocuparea pentru gospodărirea bazei raionale de recepționare. Prin folosirea rezervelor interne, s-a construit un grajd cu o capacitate de 60 animale, o șură, magazii etc. In jurul referatului s-au purtat vii discuții. Vorbitorii au subliniat faptul că această bază a reușit să obțină succese frumoase pentru că organele de teren și achizitorii au desfășurat o intensă muncă, explicînd țăranilor muncitori numeroasele avantaje pe care le au acei care încheie contracte cu organele de stat pentru creșterea și îngrășarea de animale. De asemenea, a existat o strînsă legătură cu comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și sprijinul organizațiilor de partid. Participanții la schimbul de experiență și-au luat angajamentul să aplice învățămintele prețioase căpătate cu acest prilej. Țăranul muncitor Irimia Gh. Dospinescu din comuna Cîndești, raionul Buhuși, a livrat în tîrgul organizat la Buhuși, o viză în greutate de 445 kg, pe baza contractului încheiat cu O.R.A.C.A. "O - Cum am reușit sa obțin o recoltă bogată de grîu După îndrumările tehnicienilor agronomi și a celor învățate din ziar, începînd din toamna anului trecut am început și eu să-mi lucrez pămîntul intr-un fel nou. Prima lucrare pe care am făcut-o a fost să-mi îngraș pămîntul cu gunoi de grajd. Pe cele 56 de prăjini pe care am avut de gînd să le însămânțez cu grîu de toamnă, am cărat, 23 de căruțe de gunoi. Am împrăștiat gunoiul și imediat am arat și grăpat. Apoi am trecut la curățirea și tratarea semințelor. Pe la începutul lui octombrie am început însămînțatul. Trecuseră cam două săptămîni după ce am arat și grăpat, însămînțatul l-am făcut cu mașina. Văzînd că și după ce am însămînțat, pămîntul era încă bulgăros pentru că am arat mai adînc decit în anii obișnuiți și pămîntul era uscat, am mai dat odată cu tăvălugul. Acestea au fost lucrările pe care le-am făcut în toamnă la însămîțarea griului Cînd a venit iarna nu am stat cu mîinile în sin. Prima mea grijă a fost să pot reține zăpada pe ogor Din zăpada care căzuse mai înainte am strîns șiruri de zăpezi ca un fel de gard în contra vîntului. Prin aceasta am reușit să rețin o mare cantitate de zăpadă Cînd s-a desprimăvărat am constatat că nu peste tot griul a reușit la fel, ba unele plante erau cu rădăcinile mai mult afară decit în pămînt. Atunci m-am apucat și am dat cu tăvălugul. Apoi cînd griul a crescut cam de un pod de mină (adică 10-12 cm.) am botonit. Munca cu griul nu am terminat-o aici. Ploile de primăvară au dat ghes buruienilor să crească. Creșteau buruienile ca din apă. Am mobilizat atunci toate forțele din gospodăria mea și am început războiul cu ele. După vreo două săptămîni iar au crescut, și eu cu băieții și cu nevasta iar am trecut la plivit. Stîrpind buruienile am dat posibilitate griului să crească în voie. Și într-adevăr a crescut de mă minunam. Nu-mi venea să-mi cred ochilor cînd priveam lanul ce se legăna cu valurile mării în adierea vîntului. Aproape în fiecare zi treceam pe la locul cu grîu și-l priveam, îl păzeam ca să nu treacă de pîrgă. Și într-una din zilele lui iulie anul acesta cînd prinse spicele de grîu a se îngălbeni am încercat cu unghia mai multe boabe dintr-un spic. Atunci am văzut că a venit timpul să-l secer. A venit și vremea treierișului. Am treierat griul de pe cele 56 de prăjini (adică un hectar) și cînd l-am cîntărit au ieșit 1200 kg. cu toată seceta din toamna anului trecut. Abia atunci mi-am dat și mai bine seama că prin lucrarea mai bună a pământului poți să-i smulgi mai multe bucate, mai multă pîine. Tot atunci mi-am zis câtă dreptate aveau tehnicienii, agronomii și activiștii de partid cînd mă îndrumai să-mi lucrez pămîntul după metodele noi. In toamna aceasta m-am pregătit din nou să-mi lucrez pămîntul după regulile agrotehnice. Mi-am pregătit sămînța, am arat și grăpat și zilele acestea trec la însămînțat. Vreau să smulg pămîntului mai multe roade pentru a traduce în viață proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului. I. T. STINGU țăran muncitor din satul Dîrloaia raionul Piatra Neamț. Nr.* 535 (2014)'' Grăbesc darea în folosință a construcțiilor lui Muncitorii și constructorii șantierul MCCHART din Piatra Neamț, muncesc cu deosebită însuflețire pentru a da în termen lucrările ce le au de executat, in planul lor de lucrări figurează: darea în exploatare a noi construcții, utilaje și mașini necesare fabricilor de hîrtie și celuloză. In felul acesta, ei contribuie din plin la măreața operă de a se pune la dispoziția oamenilor muncii cantități cit mai însemnate de hîrtie care să contribuie la ridicarea nivelului politic și cultural. Iată cîteva din lucrările executate de către constructorii și mentorii acestei întreprinderi. Nu de mult, la fabrica „Comuna din Paris“ a fost terminată o nouă construcție, unde a fost instalat un nou calandru de satinat hîrtie. Lucrări importante se execută și la fabrica „Reconstrucția“. Ele vor mări cu mult capacitatea de producție a întreprinderii. Aici a fost terminată și dată în exploatare o construcție în care este instalat un nou tocător modern, de fabricație sovietică. Tot în această fabrică, în scurt timp, vor fi date în exploatare noi utilaje și mașini, printre care și un tocător de șipci. In executarea acestor lucrări s-au evidențiat echipa de montare condusă de Teodorescu Silvestru, echipa de dulgheri a lui Ianău Ianoș, Iacob Franț și Corbu Ion. Muncitorii constructori ai acestui șantier desfășoară o frumoasă activitate și ca inovatori. De curînd, prin aplicarea unor modificări tehnice la un tocător, — propunere făcută de un colectiv lărgit de muncitori și tehnicieni, printre care se numără Catană Neculai și Gavrilescu Vasile, — s-a reușit să se obțină o economie de peste 167.000 lei și să se elimine golurile de producție. HARI KORN coresp. \ Cînd lucrurile sînt lăsate „să meargă“ de la sine în comuna Bălănești, însămînțările de toamnă au început la data de 15 septembrie a.c. Timp de 8 zile însă în comună nu s-au însămînțat decit 12,6 ha, ceea ce se putea realiza într-o jumătate de zi, ținînd cont de faptul că viteza unei singure zile de muncă a atelajelor existente în comună este de 26 ha. Căror cauze se datorește această rămînere în urmă a însămînțărilor în comuna Bălănești ? Cauzele sînt mai multe. Așa de pildă, cu toate că în comună sînt 5 centre de reparat unelte agricole, totuși nici pînă acum nu s-au reparat 85 de pluguri. Nereparate mai sînt încă și 28 de borcane (grape). Din cele 5 tri care au fost puse în stare de funcțiune doar trei și acestea nu sunt folosite decit în mică măsură, deoarece țăranii muncitori nu sînt îndrumați să curețe sămînța. Din această cauză, pînă la 23 septembrie în toată comuna nu se curățase decit 20 la sută din cantitatea de grîu și orz de toamnă destinată pentru însămînțări. Conducerea cooperativei din comună nu s-a interesat să aducă din timp cărbunii și fierul necesar atelierelor de reparat și a dat dovadă de totală nepăsare față de repararea uneltelor care sînt proprietatea cooperativei. Aceste lipsuri, care frînează bunul mers al însămînțărilor în comună, n-au dat de gîndit însă tovarășilor din comitetul executiv al sfatului popular comunal. Dimpotrivă ei se autoliniștesc, vorbind mereu despre planul de măsuri luate în direcția bunei desfășurări a campaniei agricole de toamnă. Că s-a întocmit un plan de muncă în această direcție este adevărat. Planul a rămas însă o simplă formalitate pe hîrtie, deoarece de cînd a fost întocmit și pînă acum nimeni din comitetul executiv nu s-a interesat de traducerea în Pe marginea lipsurilor existente in desfășurarea muncilor agricole de toamnă in comuna Bălănești, raionul Piatra Neamț, viață a sarcinilor ce au fost repartizate. Exemplu în această privință poate fi dat în primul rînd, tov. Nicolaie Buleu agent agricol și vicepreședinte al comitetului executiv, care în loc să se intereseze de felul cum merg lucrările pe teren, în loc să îndrumeze fața locului pe cetățeni cum să lucreze, se ocupă de întocmirea unor situații statistice din birou. Părerea tov. Buleu este că „mai vreme cu însămînțările“.Ce să ne grăbim, spune el- In curînd țăranii muncitori vor vedea că au întîrziat și atunci ei vor ieși pe capete la însămînțări“. Această poziție codistă, exprimă clar felul cum este înțeleasă desfășurarea muncii în comuna Bălănești. Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce privește pe tov. Vasile Aunguroancei, secretarul comitetului executiv, care acum ține și locul președintelui. Pe tov, secretar îl preocupă, în momentul de față, mai mult felul cum se face țuica în comună, decit cum se muncește pentru efectuarea însămînțărilor. Comitetul executiv nu se îngrijește nici de antrenarea deputaților în sprijinirea acțiunii de însămînțări. Nici unul din deputații din comună nu au sarcini precise, legate de campanie. De asemenea în această acțiune nu sînt antrenate nici organizațiile de masă din comună și nici delegatele de femei. Lipsurile grave care frînează bunul mers al însămînțărilor în comuna Bălănești trebuie să dea de gîndit comitetului executiv al sfatului popular raional și comitetului raional de partid. In această direcție este necesar ca tovarășii din Bălănești să fie mai mult îndrumați și controlați în muncă. Ei trebuie ajutați să lupte pentru terminarea în timpul cel mai scurt a reparațiilor și pentru mobilizarea țărănimii muncitoare să-și selecționeze și trateze semințele. O atenție mare trebuie să se acorde apoi grăbirii ritmului lucrărilor de recoltare, pentru a elibera în timpul cel mai scurt terenurile ocupate cu porumb, cartofi și alte culturi de toamnă, care urmează să se însămînțeze cu grîu sau orz de toamnă. Comitetul raional de partid trebuie să sprijine mai efectiv organizațiile de bază din satele comunei Bălănești, să ajute pe comuniștii din aceste sate ca să-și îmbunătățească munca și să fie primii care să iasă la recoltat și însămînțat, să constituie astfel pildă demnă de urmat pentru țăranii muncitori din comună. In comuna Bălănești există toate posibilitățile pentru ca muncile agricole de toamnă, și în special însămînțările, să fie terminate în timpul cel mai scurt. Sînt aici și atelaje suficiente și mijloace pentru repararea uneltelor și selecționatul și tratatul semințelor și oameni dornici de muncă. Aceste posibilități trebuie însă folosite din plin și nu lăsat, ca lucrurile „să meargă“ de la sine așa cum s-a făcut pînă acum. Luptind pentru lichidarea grabnică a lipsurilor sezisate, îmbunătățindu-și metodele de muncă, desfășurînd mai activ munca în rândurile țăranilor muncitori, Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Bălănești și organizațiile de bază din satele acestei comune vor reuși să accelereze ritmul muncilor agricole de toamnă, care în prezent sunt mult rămase in urmă. E. ȘANDRU. Pentru acest an, organele locale de stat, îndrumate de organizațiile de partid, răspunzînd cerințelor țărănimii muncitoare au planificat construirea prin autoimpunere a unui număr de 40 cămine culturale. In luna august au fost inaugurate construcțiile căminelor culturale din Dofteana — raionul Tg. Ocna, Huisurez — raionul Piatra Neamț, Drăgugești — raionul Tg. Ocna și Tociloasa — raionul Bacău. Țăranii muncitori din aceste sate au dat tot sprijinul prrin muncă voluntară la terminarea acestor construcții. Tot datorită elanului maselor de țărani muncitori o mare parte din cele 40 de construcții sunt avansate. Astfel se execută lucrări de finisaj la căminele din Sohodol și Sărata din raionul Bacău, Poduri și Răchitișul de sus din raionul Moinești, Filioara din raionul Tg. Neamț. Comitetele de construcție din aceste sate și-au luat angajamentul să termine lucrările în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Sfaturile populare raionale sprijină aceste construcții cu numeroase materiale ca: ciment, cherestea, cuie, fier, binale etc. De asemenea și în satele: Măgirești, Cotumba, Coșnea, Borzești și Valea Rea, Nănești, Frumoasa, Gîrcina, construcțiile sunt avansate, unele fiind și acoperite. Insă, există sate ca: Slobozia, Bălțătești, Răucești, Ardeoani, unde lucrările de construcție se efectuează într-un ritm foarte încet. Există sate unde comitetele de construcție sînt inactive. Unele sfaturi populare comunale și raionale ca și unii activiști culturali sînt indiferenți față de această problemă, astfel că mergînd mai departe așa, lucrările nu vor putea fi terminate pînă la sfîrșitul acestui an. Sunt sate ca: Luizi-Călugăra, Răcătău, Păncești din raionul Bacău, Borlești din raionul Buhuși, Berești-Tazlău, Grigoreni din raionul Moinești, STîrja din raionul Tg. Ocna, Tupilați, Ștefan cel Mare, Dochia, Căciulești, Dobreni, Negrești, Bodești, Calu, Săvinești din raionul Piatra Neamț, unde deși s-a planificat a se construi cămine culturale prin autoimpunere nu s-au început nici un fel de lucrări. Comitetele de construcție din satele amintite există numai pe hîrtie, iar din partea sfaturilor populare comunale respective nu se observă nici o preocupare Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și mai ales acelea din Piatra Neamț, trebuie să lichideze această nepăsare condamnabilă și să ia măsuri pentru a se folosi timpul prielnic pentru construcții. Comitetul executiv al sfatului popular regional trebuie de asemenea să înceteze a constata numai — prin secția culturală și celelalte secții de care depind aceste lucrări, — rămînerea în urmă și să considere ca o problemă importantă terminarea construcțiilor social-culturale. NOTĂ Toată atenția construcțiilor culturale prin autoimpunere _