Steagul Roşu, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 535-561)

1954-10-01 / nr. 535

fPag. 2-aT 8 T ft fl *5 Ti 13 Í? r> 5 TT Mai multă preocupare pentru pătrunderea presei în mase . Presa are un rol deosebit de im­portant în educarea și mobilizarea oamenilor muncii. Cu ajutorul ei, par­tidul se adresează celor mai largi mase de oameni ai muncii. Pentru ca presa să pătrundă în mase este necesară o temeinică orga­nizare a difuzării ei. In regiune, ma­joritatea organelor și organizațiilor de partid și Oficiile P.T.T.R. acordă o atenție deosebită muncii de difuzare a presei. In ultimul timp, Comitetul raional de partid Buhuși a acordat mai multă atenție pentru conducerea muncii de difuzare a presei în raion. Astfel conducerea Oficiului P.T.T.R. a raionului (diriginte Ion Ștefanescu și șef al secției de difuzare a presei Vasile Bibere) a fost ajutată și în­drumată să organizeze lunar consfă­tuiri de producție cu diriginții oficiilor comunale și cu factorii poștali din în­treg raionul, unde se analizează acti­vitatea pentru răspândirea presei în întreprinderi și la sate. O astfel de consfătuire a avut loc la începutul lunii septembrie. Cu acest prilej întreg personalul oficiului raional, a anali­zat activitatea desfășurată în direcția difuzării presei în luna anterioară. Datorită muncii susținute, în luna septembrie au pătruns în raion cu 2 la sută mai multe ziare „Scînteia“ cu 8 la sută mai multe ziare „Romînia Liberă“, cu 35 la sută „Agricultura Nouă“,­ cu 16 la sută „Albina“ precum și alte ziare centrale și reviste. In această consfătuire organizatorul sec­ției de difuzare a presei a oficiului raional, tov. Constantin Aramă, a îm­părtășit metodele sale de lucru în co­lectarea de abonamente. El a arătat că pînă nu de mult timp lua legătura­­— atunci cînd se deplasa pe teren — numai cu tovarășii din conducerile oficiilor comunale — lucru care nu dădea rezultate în colectarea abona­mentelor. El a arătat că a reușit să colecteze intr-o singură zi în comuna Zănești, 150 de abonamente, datorită muncii de lămurire desfășurată de la om la om. Consfătuirile de producție organi­zate lunar, constituie un bun prilej pentru schimb de experiență în munca factorilor poștali. Tovarășul Nicolaie Burcuș, factor poștal de la oficiul comunal Gîrleni, a arătat, de pildă, în cadrul unei consfătuiri, că în munca de colectare de abonamente primește un sprijin efectiv din par­tea comisiilor de femei, îndrumate de organizația de bază, cele două comisii de femei din comuna Gîrleni, au lămurit în cîteva zile 52 de țărani muncitori să se aboneze la diferite ziare. Acest lucru a făcut ca și cei­lalți factori poștali să ceară mai mult sprijin de la organizațiile de bază și să se folosească în munca lor, de ac­tivitatea politică desfășurată de co­m­i­ci­le de femei din sate. Nu tot așa stau lucrurile în ceea ce privește difuzarea presei în raio­nul Moinești. Colectivul Oficiului P.T.T.R. raional Moinești, a chemat nu de mult la întrecere — pentru depășirea planului de abonamente și o difuzare cit mai corectă, — toate oficiile P.T.T.R. din regiune. Inten­ția a fost bună, rezultatele nu se văd însă. Oficiul Moinești este codat. Din cauza slabei preocupări pentru organizarea temeinică a difuzării zia­relor și pentru colectarea de noi abo­namente, tirajul a scăzut în ultimul timp. Conducerea acestui oficiu (diriginte Eugen Francisc și șef al secției de difuzare a presei Constantin Con­­drea), nu se preocupă cu toată serio­zitatea de pătrunderea presei în între­prinderile și satele raionului. Factorii poștali și organizatorii, nu sunt con­trolați în muncă. Din această cauză, ei lasă munca de colectare a abona­mentelor să se desfășoare de la sine, iar uneori comit greșeli și abateri în muncă. Unii diriginți ai oficiilor comunale neglijează problemele legate de pă­trunderea presei în rândurile țărani­lor muncitori. Dirigintele oficiului A­­găș, de pildă, nici nu cunoaște care este situația abonamentelor la Ofi­ciul pe care-l conduce. Aici nu se duce nici un fel de muncă de lămu­rire în rîndul țăranilor muncitori pen­tru a se abona la ziare. Pe unul din dulapurile existente la acest oficiu, se poate vedea „stejarul“ (mijloc de popularizare a ziarelor) care ar tre­bui să stea nu aici, ci la un loc vi­zibil, în văzul țăranilor muncitori. Asemenea lipsuri se manifestă și la oficiile P.T.T.R. Comănești și Ze­roes. La Comănești, există cazuri cînd abonații nu primesc cu regu­laritate ziarele. Așa, de exemplu, pensionarul Nicolaie V. Lașcă din sa­tul Lupi­a, nu a primit abonamentele la ziarele „Scînteia“, „Munca“ și re­vista „Flacăra“ pentru lunile­ mai, iunie și iulie. Peste această lipsă de răspundere de care a dat dovadă fac­torul poștal Dumitru Dulhac, condu­cerea oficiului Comănești a trecut cu prea multă ușurință. Datorită lipsei de preocupare a or­ganizațiilor de bază cât și a comitete­lor de întreprindere, în schelele pe­trolifere Zemeș, Solonț, Moinești și altele, difuzarea ziarelor se face odată la 3 zile. Lipsuri grave sunt în această privință la Oficiul Ni­­oraj Moinești. Aici, ziarele nu se difuzează la abo­nați cu săptămînile. Ziarele din zilele de 19, 20, 21, 22 și 23 septembrie, nu erau difuzate la abonați nici în ziua de 24 septembrie. La neîndeplinirea planului de abo­namente contribuie și felul defectuos, birocratic, în care își desfășoară acti­vitatea unii salariați ai secției de di­fuzare. Munca colectivului acestei sec­ții, trebuie să fie o muncă de teren. Acest lucru nu se întîmplă. Tovarășii C. Condrea, șef al secției D. Ghe­­rasim și Ion Scorțanu, a căror activi­tate trebuie să fie mai mult pe teren, se deplasează prea puțin, nu ajută în muncă factorii poștali și se mul­țumesc doar cu faptul că ziarele sunt trimise la oficiile P.T.T.R., fără a controla cum ajung la cititori. Modul defectuos în care pătrunde presa în raionul Moinești, lipsurile serioase existente în această privință, scot în evidență insuficienta grijă comitetului raional de partid pentru a această problemă importantă. Tova­rășul A. Lazarovici, șef al secției de propagandă și agitație a comitetului raional de partid obișnuiește să „a­­jute" oficiul P.T.T.R. raional în pro­blema difuzării presei, mai mult prin telefon. Deși comitetul raional de par­tid primise ca sarcină din partea bi­roului comitetului regional de partid, pe baza hotărârii acestuia, să analizeze încă din luna iulie situația pătrunde­rii presei în raion, totuși el nu a dus la îndeplinire această sarcină pînă în ziua de azi. Tovarășul nici V. Moroianu, secretar al comitetului ra­ional de partid cunoaște acesată sarcină trasată de către biroul comi­tetului regional de partid, însă invocă motivul că comitetul raional a fost prea ocupat. In planul de muncă al Comitetului raional de partid Moinești sau al sec­ției de propagandă și agitație, din tri­mestrul trecut, nu au fost prevăzute probleme legate de pătrunderea pre­sei în raion. Comitetul raional de par­tid s-a mulțumit — cu mult timp în urmă — să organizeze formal o comi­sie care să se­ ocupe de contro­lul di­fuzării presei, fără să activizeze a­­ceastă comisie, s-o îndrume în muncă. In raionul Moinești, există o slabă preocupare pentru desfășurarea unei vii agitații politice în scopul­­ pătrun­derii presei. Organizațiile de bază nu acordă întreaga atenție acestei pro­bleme, deoarece comitetul raional de partid nu le îndrumă, nu le cere a­­cest lucru. Lipsurilor în ceea ce privește pă­trunderea presei în raionul Moinești, trebuie să li se pună capăt fără întâr­ziere. Comitetul raional de partid tre­buie să îndrume organizațiile de bază și organizațiile de masă să acorde toată atenția muncii de organizare și pătrundere a presei în întreprinderi și la sate. O analiză temeinică a si­tuației existente și luarea de măsuri concrete vor ajuta comitetul raional de partid să îmbunătățească munca de pătrundere a presei în raion și ast­fel, cuvin­tul partidului să ajungă la timp și în măsură tot mai mare în rîndul maselor de oameni ai muncii. V. CONSTANDACHE I. IAN CU Acțiuni pentru intensificarea contractărilor de animale sprijinite de către organele de partid și de stat, Oficiile regional și ra­ionala de achiziții și contractări de animale­­(ORACA) au inițiat în ul­tima vreme o serie de acțiuni în scopul intensificării ritmului de contrac­tări. O inițiativă cu rezultate frumoase lor Pentru a stimula interesul țărani­muncitori să încheie contracte­ pentru creșterea și­ îngrășarea de ani­male, Oficiul regional de Achiziții și Contractări de Animale Bacău, luat inițiativa să organizeze preluarea a vizelor nu numai la bazele de recep­ționari existente, ci și în comune și în tîrguri. In cursul săptămînii tre­cute, în tîrgul din orașul Buhuși, s-au preluat de către achizitori o se­rie de animale contractate. Oficiul raional s-a îngrijit din timp ca la lo­cul preluării să se găsească mărfu­rile speciale pe care să le primească contractanții în urma predării vite­lor. Totodată, aici s-a organizat și o expoziție cu animale bune pentru schimb. In ziua de tîrg și-au predat ani­malele printre alții și țăranii munci­tori Roman Ion și Irimia Gh. Dospi­nescu din comuna Cîndești. Țăranii muncitori aflați în tîrg, și care au a­­sistat la predarea vitelor contractate, și-au putut da seama de multiplele a­­vantaje de care se bucură producătorii care au încheiat contracte cu orga­nele de stat. Astfel, țăranul muncitor Ion Roman, care a predat un vițel în greutate de 230 kg, a luat suma de 1.237 lei și mărfuri din comerțul de întîmpinare între care o jumătate kg. talpă și 2 kg. și jumătate bumbac. De asemenea, el a fost scutit și de canti­tatea de 90 litri lapte și 39 kg. carne pe care le datora statului drept cotă. Țăranul muncitor Irimia Gh. Dos­pinescu pentru vita predată în greu­tate de 445 kg., a primit suma de 1.973 lei, beneficiind de dreptul de a cumpăra mărfuri de la comerțul de întîmpinare. A fost scutit și de pre­darea la colectare a 28 kg. carne. Numeroși țărani muncitori s-au interesat îndeaproape de felul în care se pot încheia contracte pentru creș­terea și îngrășarea de animale, ma­­nifestîndu-și dorința să încheie astfel de contracte. Și în comuna Plopana din raionul Bacău, s-a organizat o bază volantă de preluare și recepționare a vite­lor. Intr-o singură zi, au fost preluați din contractări patru mînzați, 7 porci și o bovina. Schimb de experiență între oficiile raionale (De la tov. ANDREI PISARU — corespondent). Nu de multă vreme, la Oficiul ra­ional de achiziții și contractări de a­­nimale din Tg. Ocna, a fost organi­zat un schimb de experiență în scopul studierii metodelor mai bune fo­losite de achizitorii fruntași pentru îndeplinirea planului de contractări de animale. Cu acest prilej, șeful ba­zei de recepționare a cărnii de la Tg. Ocna, a prezentat un referat asu­pra metodelor de muncă folosite pen­tru îndeplinirea planului de contrac­tări. Din referat a reieșit că în pri­mul semestru al anului, planul de contractări a fost realizat în procen­taj de 113 la sută, iar în luna august în proporție de 180 la sută. In pe­­­­rioada de la 1—15 septembrie, planul a fost îndeplinit de asemenea, în pro­porție de 90 la sută. Ceea ce a contribuit la obținerea acestor frumoase succese este în pri­mul rînd faptul că întreaga muncă se­­ desfășoară pe baza unei planifi­cări stricte. Conducerea bazei, îndru­mă și urmărește îndeaproape activi­tatea achizitorilor. O susținută muncă au desfășurat achizitorii Mihai N. Ferentz din comuna Sănduleni Ioan Dobrițoiu din Helegiu, Gheorghe Ga­­nea din Borzești, Vasile D. Manea din comuna Gropile, care au realizat planul între 100 și 150 la sută. Referatul a scos în evidență și pre­ocuparea pentru gospodărirea bazei raionale de recepționare. Prin folosi­rea rezervelor interne, s-a construit un grajd cu o capacitate de 60 ani­male, o șură, magazii etc. In jurul referatului s-au purtat vii discuții. Vorbitorii au subliniat fap­tul că această bază a reușit să obțină succese frumoase pentru că organele de teren și achizitorii au desfășurat o intensă muncă, explicînd țăranilor muncitori numeroasele avantaje pe care le au acei care încheie contracte cu organele de stat pentru creșterea și îngrășarea de animale. De aseme­nea, a existat o strînsă legătură cu comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și sprijinul orga­nizațiilor de partid. Participanții la schimbul de expe­riență și-au luat angajamentul să a­­plice învățămintele prețioase căpătate cu acest prilej. Țăranul muncitor Irimia Gh. Dospinescu din comuna Cîndești, raionul Buhuși, a livrat în tîrgul organizat la Buhuși, o viză în greutate de 445 kg, pe baza contractului încheiat cu O.R.A.C.A. "O - Cum am reușit sa obțin o recoltă bogată de grîu După îndrumările tehnicienilor agronomi și a celor învățate din ziar, începînd din toamna anului trecut am început și eu să-mi lucrez pămîn­­tul intr-un fel nou. Prima lucrare pe care am făcut-o a fost să-mi îngraș pămîntul cu gu­noi de grajd. Pe cele 56 de prăjini pe care am avut de gînd să le însămânțez cu grîu de toamnă, am cărat, 23 de căruțe de gunoi. Am împrăștiat gu­noiul și imediat am arat și grăpat. Apoi am trecut la curățirea și trata­rea semințelor. Pe la începutul lui octombrie am început însămînțatul. Trecuseră cam două săptămîni după ce am arat și grăpat, însămînțatul l-am făcut cu mașina. Văzînd că și după ce am însămînțat, pămîntul era încă bulgăros pentru că am arat mai a­­dînc decit în anii obișnuiți și pă­mîntul era uscat, am mai dat odată cu tăvălugul. Acestea au fost lucră­rile pe care le-am făcut în toamnă la însămîțarea griului Cînd a venit iarna nu am stat cu mîinile în sin. Prima mea grijă a fost să pot reține zăpada pe ogor Din zăpada care căzuse mai înainte am strîns șiruri de zăpezi ca un fel de gard în contra vîntului. Prin a­­ceasta am reușit să rețin o mare cantitate de zăpadă Cînd s-a desprimăvărat am consta­tat că nu peste tot griul a reușit la fel, ba unele plante erau cu rădăci­nile mai mult afară decit în pămînt. Atunci m-am apucat și am dat cu tă­vălugul. Apoi cînd griul a crescut cam de un pod de mină (adică 10-12 cm.) am botonit. Munca cu griul nu am terminat-o aici. Ploile de primăvară au dat ghes buruienilor să crească. Creșteau bu­ruienile ca din apă. Am mobilizat atunci toate forțele din gospodăria mea și am început războiul cu ele. După vreo două săptămîni iar au crescut, și eu cu băieții și cu nevasta iar am trecut la plivit. Stîrpind buruienile am dat posibili­tate griului să crească în voie. Și în­­tr-adevăr a crescut de mă minunam. Nu-mi venea să-mi cred ochilor cînd priveam lanul ce se legăna cu valu­rile mării în adierea vîntului. Aproape în fiecare zi treceam pe la locul cu grîu și-l priveam, îl păzeam ca să nu treacă de pîrgă. Și într-una din zilele lui iulie anul acesta cînd prinse spicele de grîu a se îngălbeni am încercat cu unghia mai multe boabe dintr-un spic. Atunci am vă­zut că a venit timpul să-l secer. A venit și vremea treierișului. Am treierat griul de pe cele 56 de pră­jini (adică un hectar) și cînd l-am cîntărit au ieșit 1200 kg. cu toată se­ceta din toamna anului trecut. Abia atunci mi-am dat și mai bine seama că prin lucrarea mai bună a pă­mântului poți să-i smulgi mai multe bucate, mai multă pîine. Tot atunci mi-am zis câtă dreptate aveau teh­nicienii, agronomii și activiștii de partid cînd mă îndrumai­ să-mi lu­crez pămîntul după metodele noi. In toamna aceasta m-am pregătit din nou să-mi lucrez pămîntul după regulile agrotehnice. Mi-am pregătit sămînța, am arat și grăpat și zilele acestea trec la însămînțat. Vreau să smulg pămîntului mai multe roade pentru a traduce în viață proiectul Directivelor celui de al II-lea Congres al partidului. I. T. STINGU țăran muncitor din satul Dîrloaia raionul Piatra Neamț. Nr.* 535 (2014)'' Grăbesc darea în folosință a construcțiilor lui Muncitorii și constructorii șantieru­l MCCHART din Piatra Neamț, muncesc cu deosebită însuflețire pen­tru a da în termen lucrările ce le au de executat, in planul lor de lu­crări figurează: darea în exploatare a noi construcții, utilaje și mașini ne­cesare fabricilor de hîrtie și celuloză. In felul acesta, ei contribuie din plin la măreața operă de a se pune la dispoziția oamenilor muncii cantități cit mai însemnate de hîrtie care să contribuie la ridicarea nivelului poli­tic și cultural. Iată cîteva din lucrările executate de către constructorii și mentorii a­­cestei întreprinderi. Nu de mult, la fabrica „Comuna din Paris“ a fost terminată o nouă construcție, unde a fost­ instalat un nou calandru de satinat hîrtie. Lucrări importante se execută și la fabrica „Reconstrucția“. Ele vor mări cu mult capacitatea de producție a întreprinderii. Aici a fost terminată și dată în exploatare o construcție în care este instalat un nou tocător mo­­dern, de fabricație sovietică. Tot în această fabrică, în scurt timp, vor fi date în exploatare noi utilaje și ma­șini, printre care și un tocător de șipci. In executarea acestor lucrări s-au evidențiat echipa de montare condusă de Teodorescu Silvestru, e­­chipa de dulgheri a lui Ianău Ianoș, Iacob Franț și Corbu Ion. Muncitorii constructori ai acestui șantier desfășoară o frumoasă activi­tate și ca inovatori. De curînd, prin aplicarea unor modificări tehnice la un tocător, — propunere făcută de un colectiv lărgit de muncitori și teh­nicieni, printre care se numără Ca­­tană Neculai și Gavrilescu Vasile, — s-a reușit să se obțină o economie de peste 167.000 lei și să se elimine go­lurile de producție. HARI KORN coresp. \ Cînd lucrurile sînt lăsate „să meargă“ de la sine în comuna Bălănești, însămînțările de toamnă au început la data de 15 septembrie a.c. Timp de 8 zile însă în comună nu s-au însămînțat decit 12,6 ha, ceea ce se putea realiza într-o jumătate de zi, ținînd cont de faptul că viteza unei singure zile de muncă a atelajelor existente în comună este de 26 ha. Căror cauze se d­atorește această rămînere în urmă a însămînțărilor în comuna Bălănești ? Cauzele sînt mai multe. Așa de pildă, cu toate că în comună sînt 5 centre de reparat unelte agricole, to­tuși nici pînă acum nu s-au reparat 85 de pluguri. Nereparate mai sînt încă și 28 de borcane (grape). Din cele 5 tri care au fost puse în stare de func­țiune doar trei și acestea nu sunt fo­losite decit în mică măsură, deoarece țăranii muncitori nu sînt îndrumați să curețe sămînța. Din această cauză, pînă la 23 septembrie în toată co­muna nu se curățase decit 20 la sută din cantitatea de grîu și orz de toam­nă destinată pentru însămînțări. Conducerea cooperativei din comu­nă nu s-a interesat să aducă din timp cărbunii și fierul necesar atelierelor de reparat și a dat dovadă de to­tală nepăsare față de repara­rea uneltelor care sînt proprietatea cooperativei. Aceste lipsuri, care frînează bunul mers al însămînțărilor în comună, n-au dat de gîndit însă tovarășilor din comitetul executiv al sfatului popular comunal. Dimpotrivă ei se autoliniștesc, vorbind mereu despre planul de măsuri luate în direcția bunei desfășurări a campaniei agri­cole de toamnă. Că s-a întocmit un plan de muncă în această direcție este adevărat. Planul a rămas însă o simplă formalitate pe hîrtie, deoa­rece de cînd a fost întocmit și pînă acum nimeni din comitetul executiv nu s-a interesat de traducerea în Pe marginea lipsurilor existente in desfășurarea muncilor agricole de toamnă in comuna Bălănești, raionul Piatra Neamț, viață a sarcinilor ce au fost repar­tizate. Exemplu în această privință poate fi dat în primul rînd, tov. Ni­­colaie Buleu agent agricol și vicepre­ședinte al comitetului executiv, care în loc să se intereseze de felul cum merg lucrările pe teren, în loc să îndrume­ze fața locului pe cetățeni cum să lucreze, se ocupă de întoc­mirea unor situații statistice din birou. Părerea tov. Buleu este că „mai vreme cu însămînțările“.­­Ce să ne­­ grăbim, spune el- In curînd țăranii muncitori vor vedea că au întîrziat și atunci ei vor ieși pe capete la în­sămînțări“. Această poziție codistă, exprimă clar felul cum este înțelea­să desfășurarea muncii în comuna Bălănești. Lucrurile nu stau mai bine nici în ceea ce privește pe tov. Vasile Aun­­guroancei, secretarul comitetului executiv, care acum ține și locul pre­ședintelui. Pe tov, secretar îl preo­cupă, în momentul de față, mai mult felul cum se face țuica în comună, decit cum se muncește pentru efec­tuarea însămînțărilor. Comitetul executiv nu se îngrijește nici de antrenarea deputaților în sprijinirea acțiunii de însămînțări. Nici unul din deputații din comună nu au sarcini precise, legate de cam­panie. De asemenea în această acțiune nu sînt antrenate nici organizațiile de masă din comună și nici delega­tele de femei. Lipsurile grave care frînează bu­nul mers al însămînțărilor în comuna Bălănești trebuie să dea de gîndit comitetului executiv al sfatului popular raional și comitetului raional de partid. In această­­ direcție este necesar ca tovarășii din Bălănești să fie mai mult îndrumați și controlați în mun­că. Ei trebuie ajutați să lupte pentru terminarea în timpul cel mai scurt a reparațiilor și pentru mobilizarea țărănimii muncitoare să-și selecțione­ze și trateze semințele. O atenție mare trebuie să se acorde apoi grăbirii ritmului lucrărilor de recoltare, pentru a elibera în timpul cel mai scurt terenurile ocupate cu porumb, cartofi și alte culturi de toamnă, care urmează să se însă­­mînțeze cu grîu sau orz de toamnă. Comitetul raional de partid tre­buie să sprijine mai efectiv organi­zațiile de bază din satele comunei Bălănești, să ajute pe comuniștii din aceste sate ca să-și îmbunătățească munca și să fie primii care să iasă la recoltat și însămînțat, să consti­tuie astfel pildă demnă de urmat pentru țăranii muncitori din comună. In comuna Bălănești există toate posibilitățile pe­ntru ca muncile a­­gricole de toamnă, și în special însă­­mînțările, să fie terminate în timpul cel mai scurt. Sînt aici și atelaje su­ficiente și mijloace pentru repararea uneltelor și selecționatul și tratatul semințelor și oameni dornici de mun­că. Aceste posibilități trebuie însă fo­losite din plin și nu lăsat, ca lucrurile „să meargă“ de la sine așa cum s-a făcut pînă acum. Luptind pentru lichidarea grabnică a lipsurilor sezisate, îmbunătățindu-și­ metodele de muncă, desfășurînd mai activ munca în rândurile țăranilor muncitori, Comitetul executiv al Sfa­tului popular comunal Bălănești și or­ganizațiile de bază din satele acestei comune vor reuși să accelereze rit­mul muncilor agricole de toamnă, care în prezent sunt mult rămase in urmă. E. ȘANDRU. Pentru acest an, organele locale de stat, îndrumate de organizațiile de partid, răspunzînd cerințelor țărăni­mii muncitoare au planificat construi­rea prin autoimpunere a unui nu­măr de 40 cămine culturale. In luna august au fost inaugurate­ construc­țiile­­ căminelor culturale din Doftea­­na — raionul Tg. Ocna, Huisurez — raionul Piatra Neamț, Drăgugești — raionul Tg. Ocna și Tociloasa — ra­ionul Bacău. Țăranii muncitori din a­­ceste sate au dat tot sprijinul prrin muncă voluntară la terminarea aces­tor construcții. Tot datorită elanului maselor de țărani muncitori o mare parte din cele 40 de construcții sunt avansate. Astfel se execută lucrări de finisaj la căminele din Sohodol și Să­rata din raionul Bacău, Poduri și Ră­­chitișul de sus din raionul Moinești, Filioara din raionul Tg. Neamț. Co­mitetele de construcție din aceste sate și-au luat angajamentul să termine lucrările în cinstea zilei de 7 Noiem­brie. Sfaturile populare raionale spri­jină aceste construcții cu numeroase materiale ca: ciment, cherestea, cuie, fier, binale etc. De asemenea și în satele: Măgirești, Cotumba, Coșnea, Borzești și Valea­ Rea, Nănești, Fru­moasa, Gîrcina, construcțiile sunt a­­vansate, unele fiind și acoperite. Insă, există sate ca: Slobozia, Bălță­­tești, Răucești, Ardeoani, unde lucrările de construcție se efectuează într-un ritm foarte încet. Există sate unde co­mitetele de construcție sînt inactive. U­­nele sfaturi populare comunale și ra­ionale ca și unii activiști culturali sînt indiferenți față de această pro­blemă, astfel că mergînd mai de­parte așa, lucrările nu vor putea fi terminate pînă la sfîrșitul acestui an. Sunt sate ca: Luizi-Călugăra, Răcă­­tău, Păncești din raionul Ba­cău, Borlești din raionul Buhuși, Berești-Tazlău, Grigoreni din raionul Moinești, STîrja din raionul Tg. Ocna, Tupilați, Ștefan cel Mare, Dochia, Căciulești, Dobreni, Negrești, Bodești, Calu, Săvinești din raionul Piatra Neamț, unde deși s-a planificat a se construi cămine culturale prin auto­impunere nu s-au început nici un fel de lucrări. Comitetele de construcție din satele amintite există numai pe hîrtie, iar din partea sfaturilor populare comu­nale respective nu se observă nici o preocupare Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale și mai ales acelea din Piatra Neamț, trebuie să­­ lichi­deze această nepăsare condamnabilă și să ia măsuri pentru a se folosi timpul prielnic pentru construcții. Comitetul executiv al sfatului popu­lar regional trebuie de asemenea să înceteze a constata numai — prin secția culturală și celelalte secții de care depind aceste lucrări, — rămîne­­rea în urmă și să considere ca o pro­blemă importantă terminarea con­strucțiilor social-culturale. NOTĂ Toată atenția construcțiilor culturale prin autoimpunere _

Next