Steagul Roşu, septembrie 1955 (Anul 10, nr. 816-841)
1955-09-01 / nr. 816
O părere In multe comune din raionul Tg. Ocna 2-011 obținut succese in pregătirea noului an școlar in învățam înhil public. Astfel, școala din comuna Tg. Trotuș a fost reparată și văruită, iar rpohiecrul a fost complet revizuit. Au fost transportate lemnele din tranșa 1 și I, II. Aceeași grijă s-a dovedit și față de școlile din satele Tuta și Viișoara. Pentru pregătirea localului de școală din Onești, organizația U.T.M. îndrumată și ajutată de organizația de partid, a executat cu atemiștii și pionierii unele lucrări pentru curățirea sălilor de clasă, a ușilor, ferestrelor, mobilierului etc- au lucrat cu multă dragoste și rîvnă etemistele Mianea Tatiana, Varga Ionela și Toate aceste măsuri care iau altele, fost luate și îndeplinite cu mult înainte de deschiderea școlilor, dovedesc grija organelor de partid și de stat de a crea condiții tot mai bune ele învățătură pentru copiii oamenilor muncii de la sate. Dacă cele arătate mai sus sunt realizări evidente, nu-i mai puțin adevărat însă că în raionul Tg. Ocna mai continuă să dăinuiască unei sensuri serioase în ceea ce privește grija pentru cadrele didactice, lipsuri care pornesc de la însăși organele sfatului popular raional. Astfel, deși în Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a guvernului din august 1951, în legătură cu învățămintul public se prevede între ciudată altele și aprovizionarea cu lemne a cadrelor din învățăminte organele sfatului popular raional (respectiv secția de învățămînt), dovedesc o totală lipsă de preocupat, în ceea ce privește aplicarea apestei prevederi. Și din cele constatate la Tg. Trotuș și Onești, această situație a costat și anul trecut. Tov. Crăsneacu, șeful Secției de învățămînt din raionul Tg. Ocna deși recunoaște că învățătorii din Onești și Tg. Trotuș, au întîmpinat întotdeauna mari greutăți în ceea ce privește aprovizionarea cu lemne, afirmă totuși cu candoare că Hotărîrea. C.C. al PM.R. nu a fost niciodată aplicată în raionul Tg. Ocna și că... în definitiv... această hotărîre este de acum voclp și nu mai are nici un rost să lupte pentru aplicarea ei. După părerea sa, este necesar să apară o noua hotărîre. Nu știți la ce fel de hotărîre s-a fi simțit șeful Secției de învățămint de la Tg. Ocna. Pină la apariția unei alte hotărîri însă, noi credeiți că hotărîrea care este în vigoare își păstrează toată valabilitatea și pentru aplicarea ei trebuie să lupte la primul rind, organele de conducere din aparatul de stat. Hotărîrile fuțge de partid trebuie aplicate, nu uitate. Acest lucru trebuie să-l cunoască și tov. CrăsneannUț șeful Secției de învățămînt al Sfatului popular raional Tg. Ocna. G. N. RADIO Vineri 2 septembrie 1955 . PROGRAMUL I EMITE PE 202, 200, 807 ți *1035 METRI LUNGIMI DE UNDA 5.00 . Calendarul zilei. — 5.02 . Radiojurnal. # 542 Gimnastică. — 5.22 Cântece revoluționare. — 5.30 Emisune pentru sate. — 5.38 Sfatul medicului. — 5.43 Muzică de dimineață. — 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scînteia”. — 6.15 Muzică populară romînească. — 6.35 Radiojurnal. — 6.45 Cîntece și marșuri patriotice. — 7.15 Emisiunea „Bună dimineața, copii“. — 7.30: Muzică ușoară sovietică. — 8.00 Buletin de știri în limba rusă. — 8.05 Sumarul presei centrale. — 8.13 Scene festive din opere. — 8.45 Materiale din presă. — 9.15 Muzică populară sovietică. — 9.45 Emisiune muzicală pentru copii. 10.15 Sonate în sol minor opus, 12 de iurnavsci Mikulás. — 10.34 Muzică ușoară <de compozitori romîni. — 10.57 Lucrări de Bach. — 11.30 Emisiunea „De toate pentru toți”. — 12.30 Emisiunea „Să stăm de vorbă despre copii“. — 12.45 Cîntece._ 12.55 Buletin de știri. — 13.00 Cîntece studențești de compozitori romîni. — 13.15 Program interpreți de» orchestre simfonice 'din Uniunea Sovietică. — 14.01 Muzică populară romînească din regiunile Baia Mare, București și Iași. — 14.30 Cotele apelor Dunării. — 14.45 Cîntece de compozitori romîni scrise pentru Festivalul de la Varșovia. — 15.00 Program interpretat de soprana Selma Hollinger. — 15.15 Vitrina cu cărți noi. — 15.30 Buletin de știri. — 15.35 Cînt și orchestra de muzică populară „Dezrobirea” — 16.00 Muzică simfonică de tineri compozitori romîni. — 16.30 Emisiunea „Să ne cunoaștem patria” — 17.00 Cîntă Irina Babutis și Fritz Herman, soliști din R. D. Germană.— 17.30 Radiojurnal și buletin meteorologic. — 17.45 Recomandări din program — 17.48 Jocuri populare romînești. — 18.00 Pagini literare inspirate din astopia patriei — 18.30 Diptece populare daneze și cîntece populare franceze. — 19.00 Buletin de știri. — 19.05 Săptămîna muzicii bulgare. —1939. Cîntecul săptămînii. — 19.54 Sfatul medicului. — 20.00 Cîntece de Achim Sipia. — 20.15 Muzică ușoară interpretată de Blanche Adelstein și Valerin Teodorian — 20.45 Jurnalul satelor — 21.15 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. — 21.55 Opera „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu — 23.00 Radiojurnal. — 23.11—23.55 Concert de noapte. 1 [. PROGRAMUL EMITE PE 261, 285 și 0.61 SyMETRI LUNGIMI DE UNDA 1 14.30 Simiarul ziarului „Scînteia”. — 1400 Suita .,Neguțătorul din Veneția” de Rosse. — 15.00 Buletin de știri. — 15.05 Cîntă Florea Țupa — la muzicuță și Ileana Constantinescu — vupe — 15,25 Soliști de muzică ușoară. — 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic — 16,15 studențești — 10,33 Sonata în si Cîntece minor pentru pian de Chopin — 17.00 Emisiunea „Cei 900 de milioane“. __ 17.30: Muzică ușoară sovietică. — 17.56: Recomandări din program. — 18.00: Conferință. _ 18.15 : Program muzical la cererea fruntașilor și colectivelor fruntașe în producție din industrie și agricultură. — 18.40: Oameni, locuri și fapte din U. R. S. S.. __ 19.00: Ciclul „Trio-uri de compozitori romîni“. — 19.30: Gazeta radio. — 20.15: Teatru la microfon: O INTIMPLARE CIUDATA de Carlo Goldoni. __ 22.00 : Radiojurnal și buletin sportiv. — 22.20: Muzică de dans. — 22.50 : Doine și jocuri populare romînești. __ 23.08 Concertul nr. 1 în re minor pentru pian și orchestră de Brahms. 23.5,5.: Muzică corală de compozitori romîni înaintași.— 0.20 : Muzică ușoară. — 0.45—0.50 Bulson de știri. STFxnnTTnynsü f Preocupare pentru contractarea și achiziționarea animalelor Oficiul Raional de Achiziții și Contractări de Animale (O.R.A.C.A.) Ceahlăula obținut, succese frumoase* în contractarea și ochizui OTU trea rle animate. Paralel cu munca de îndrumare a achizitorilor și de repartizare a sarcinilor de plan, conducerea O.R.A.C.A. s-a îngrijit de procurarea mărfurilor la preț de stat (talpă, piele, bumbac etc.) pe care urma să le dea țăranilor muncitori conform cu prevederile contractuale. Achizitorii iau desfășurat o intensă muncă de lămurire în rîndurile țăranilor muncitori, popularizînd avantajele de care beneficiază acei care contractează sau achiziționează animai din cursul primelor 8 luni ale anului, datorită muncii stăruitoare depuse de colectivul Oficiului Raional de Achiziții și Contractări, iau fost încheiate 129 contracte pentru bovine mari, 267 contracte pentru viței 704 pentru livrarea de ovine. Tot în și aceeași perioadă au fost încheiate peste prevederile de plan 47 de contracte pentru livrări de pareț, dir numărul acesta 27 iau și fost preluați. Printre cei care au încheiat contracte se află și țăranul muncitor I. Ifumca din comuna Hangu care livrat două vite mari, una la categoria grasă și a doua la categoria extragrasă, depășind cu pruit obligația asumată la încheierea contractului. Pentru vitele livrate a primit suma la 5.560 lei, beneficiind de toate avantajele prevăzute de hotărîre. Și alți țărani muncitori îndrumați de către achizitori au încheiat contracte pentru livrări de animale. In ziua de 11 august de exemplu, țăranul muncitor Andii Anton din comuna Tulgheș a predat la baza de recepție un vițel în greutate de 185 kg la categoria extragrasă. El a primit suma de 1270 lei. In aceeași zi a livrat porcul contractat la data de 14 iulie și țăranul muncitor I. Smit. Animalul livrat a cîntărit 123 kg., contractantul primind pentru el suma dep o mie lei. Este demnă de subliniat și preocuparea de care dă dovadă conducerea Oficiului pentru ca munca de preluare a animalelor la baza de recepție săe sapă rapid și în cel mai bune condițiuni. O muncă susținută desfășoară Oficiul și pentru realizarea piațiului la achiziții de animale . Bina la jumătatea lunnii august au fost achiziționați peste plan 23 viței și 29 porci. Rezultate frumoase au fost obținute și la sectorul bovine și ovine. Printre țăranii muncitori care au valorificat la preț de achiziții animale se numără și tov. T. Harabagiu din linișteni. Acesta a livrat un porc în greutate de 110 kg, pentru care a primit suma de 980 lei. Țăranul muncitor D. Bezim din Ceahlău a livrat la preț de achiziție un vițel de 115 kilograme. Oficiul Raional de Achiziții și Contractări de Animale trebuie să dea însă mai mare atenție expedierii de la baza de recepție a vitelor deja inchhiziționate sau preluate de la contractanți. Se întîmplă ca la baza de recepție vitele să stea 4—5 zile pînă să fie expediate unităților beneficiare. In același timp, conducerea O.R.A. A. trebuie să dea mai multă atenție alimentării animalelor aflate in bază pentru ca ele să nu piardă din greutate. Este necesar de asemenea să se analizeze posibilitatea organizării unei subbaze de preluare ,a animalelor pentru a veni în sprijinul țăranilor muncitori contractanți din comunele Tulgheș și Corbu, care în prezent sunt nevoiți să parcurgă o distanță destul de mare pina la Ceahlău pentru a preda vitele. multă atenție sportului Mai In planul de muncă al organizației de bază U.T.M. de la Spitalul unificat de adulți Bacău, se află printre altele și amenajarea unui teren de volvn (trebuie subliniat că acest lucru se prevede încă din anul 1954). Inima din adunările organizației, ce s-a ținut de curînd, s-a stabilit în amănunțime ce trebuie făcut pentru ca în sfirșit, mult așteptatul teren să poată intra în folosință. S-a cerut și sprijinul conducerii administrative a spitalului pentru a ne pune la dispoziție mijloace de transport a prundișului, nisipului etc. In ziua de 21 iulie mai mulți utemiști au cărat cu camionul o cantitate de paundiș pe care l-au depărtat pe locul destinat terenului de volei. Era de așteptat ca tov. Mihai, secretar al organizației de bază U.T.M. împreună cu utemiștii care s-au angajat să construiască terenul în muai voluntar, să continue lucrarea cu același elan cu care începuse. Din pacate însă totul a rămas baltă. Nici pînlă acum terenul nu poate fi folosit. Atitudinea de subapreciere a sportului manifestată de către comitetul U.T.M. de la această instituție, nu poate fi despărțită nici de numărul mic de purtători ai insignei G.M.A. din cadrul organizației noastre. Credem că este timpul să se lichideze cu o asemenea atitudine. ILIE CEZAR coresp. ................................................................ " .HUn za^IgU-UlZWWaEg» in drum spre școală Ieri eram o fată mică Zburam ca o rîiglunică Nu mă vedeam Up rochiță Eram doar la grădiniț» I Dar acuma, uite-s mare ! Am aminte pe Girări Spun și frunzele de nuc Că la școală eu mă duc. Azi mă duc întîia oară. Am ghiozdan la subsuoară. Și îm si am cgiji frumoase Din tipar acuma scoase. Azi cu mine mergi mama Prima țumi dau eu lamna ! Dar ț s miine-ncolți, bre... Altă i.’,țe-n min ® ei D. FINARU Kr. «K vvmT s Au perfccut vacanța cu foio. Elevii școlii de 7 ani din satul Giocăpani, raionul Tg. Neamț, au pierecut vacanța cu focs în cadrul taberii de curse. Ei au executat lucrări pe lotul de experiență al școlii și la pepinieră. De asemenea ei au ajutat la pregătirea elevilor amînați, au acttivat in cadrul cercurilor literar si sportiv și au crescut la școală 20.0001 verzi de mătase. In timpul vacanței, elevii au organizat cîteva excursii în afara satului. In statul Bălțătești, elevii au vizitat băile, izvoarele de slatină, pri* wind explicații de la învățătoare, au vizitat uzina electrică etc. Altă dată elevii prezentat in parcul bârleau Bălțătești, un program artistic pentru oamenii muncii aflați la Gara și odihnă. ERIZA STEFANESCU cores^, ORIZONTAL: 4. Elevi .* * * * 5 * * 8 *- Metric? destițtuți care te învață scrierea corectă. 10.. Probleme de rezolvat. 11. srij califictiv. 12. Sare numită popular piatră acră, 15 B,unica peniței. 19. Auxiliarele creionului. 22. Sentiment încercat de fiecare elev cu gîrdul la începerea școlii. 24. Autorul romanului „Tînăra gardă“. 26. Oraș în Moldova. 27. Arbore, pe crește prin locuri umede. 28. Lucrare scrisă la sfîrșit de pahar sau de an școlar. 29. do,re,mi de e^empiu. 30. A scris „Dl. general guvernează"1.3,1. Examen opus celui scris. 32. Adevărat. 33. A scris „O pînză în depărtare”.6. Arbore înrudit cu paltinul (pț.) 37. Aleargă după vînat. 38. Rume feminin. 40. Odată cu începerea școlii s-a dus și ea. 43. Așterni pe hirtie. 46. Fac adunarea. 47. Țară in Asia 48. Cel ce vă învață să serieți, scutiți, etc. 50. Sileai pentru a dobîndi cît mai multe cunoștințe. VERTICAL : La 1 septembrie și-a deschis larg porțile. 2. A se uni. 3. Obiect de scris. 5. Pătrunzător. 6. Rîu în U.R.S.S. 7. îmbracă creianul . Cunosc. 13. Ridicat. 14. Brînză dulce. 16. Dă primele noțiuni de limba romina (pl.) 17. Lecții pregătite în comun sub supravegherea profesorilor. 18. Se leagă în școală. 20. Caiet pentru notițe. 21. Un balon mai mic. 23. Se învață încă din clasa I-a. 25. Scriitor bulgar autorul romanului „Sub jug“. 26. Cîmp asgru pe care se înșiră oile albe. 34. Loc de recreere. 35. Revărsatul luminii. 39. Unchiul de exemplu 4L Roman de Auezov. 42.Iașul floresc. 43. Țruțarul romanului „Teheran“. 44 A pășit din afară țnăip țru. 45. Irțstrumenti muzicale. 49. Acest nivel e în continuă creștere. CUVINTE ÎNCRUCIȘATE ijnțq^pe școala Școala profesională zootehnică Răcăciuni Bacău Anuaț In comuna Răcăciuni, raionul Bacău, va funcționa în anul 1955-1956 Școala profesională zootehnică, în locul fostei școli profesionale de tractoriști. Examenul de admitere în anul 1 are loc în ziua de 7 septembrie 1955 la următoarele materii : Limba romînă __ scris și oral. Științele naturii — botanica și zoologia (materie din programul școlii elementare clasa a V—VII-a). Examenul medical este eliminatoriu. Cei care lipresc să urmeze cursurile acestei școli — CU durata de 3 ani — trebuie să îndeplinească iirpătoarele condițiuni : Absolvent a cel puțin 7 clase elementare. Vîrsta între 14-16 ani (se admite o dispepsă de vîrstă de 4 luni). Actele necesare sînt: Certificat de naștere (copie legalizată). Certificat de 7 clase elementare. Certificat de sănătate eliberat de dispensar sau policlinică care va specifica rezultatul analizei sîrigelui și al radioscoapiei pulmonare. Declarație tip din care să rezulte stărea materială. 1 înscrierile se fac la secretariatul școlii pina in seara zilei de 6 septembrie 1955. I in In tot timpul școlarizării elevii vor primii mod gratuit: hrană, cazare, rechizite școlare, precum și îmbrăcămintea necesați. hnine de corp, haine, bocanci, sandale, salopetă, căciulă, pufoaice, pantaloni vătuiți, etc. conform normativului. După terminarea școlii, elevii și elevel capătă titlul de muncitori calificați, iar, după doi ani în producție wett urma școala tehnică de maiștri zootehnici. Direcțiunea Povestiri despre la adâncul materiei ! De peste 2.400 de ani, din vremurile filozofilor greci Leucip și Democrit, care au statornicit noțiunea atomului ca particula cea mai fină, indivizibilă și invariabilă a materiei, acest univers al particulelor invizibile a atras neîncetat atenția oamenilor de știință 4n toate țările. Genialul Lomonosov a chemat la studierea atomilor încă pe vremea cînd existența însăși a acestora era pusă la îndoială de mulți oameni de știință. Pînă la mijlocul secolului al XIX-lea a predominat concepția despre atom ca particula elementară a unui element chimic, care nu poate fi nici divizată, nici modificată. 1 Savantul rus A. N. Boketov, întemeietorul chimiei fizice moderne a emis primul ideea că atomii sunt divizibili, că ei se compun, la rîndul lor din anumite particule mai simple și că aceste particule sunt legate între ele prin forțe uriașe, încă cu 80 de ani în urmă. Reketov a afirmat că dacă va fi stabilită divizibilitatea atomului, procesele legate de aceasta trebuie să fie, după caracterul lor, cu totul deosebite de procesele chimice și vor fi însoțite de uriașe transformări de energie. In pofida părerii adoptate pe atunci de majoritatea oamenilor de știință, Beketov a emis păreri îndrăznețe, înaintate pentru acea vreme. Ele au indicat căi noi, au trezit mințile, au chemat la ridicarea cortinei care acoperea universul necunoscut al particulelor și mai mici decît atomii. Savanții ruși au făcut descoperiri de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea lucrărilor în domeniul transmutațiilor nucleare și al studierii uraniului-element principal folosit pentru obținerea energiei atomice. In 1869, ilustrul chimist rus D. I. Mendeleev a descoperit legea periodică a elementelor chimice și pe baza acesteia a creat sistemul elementelor. Această lege a inițiat j o nouă epocă în Cercetările creatoare nu mi de V. EMELIANOV, membru corespondent al Academiei de Științe a U.R.S.S. * numai în chimie, ci și in științele naturii in general. In „Dialectica naturii“, Friedrich Eoels scria despre descoperirea lui Mendeleev : „In prezent, știm „că proprietățile chimice ale elementelor sunt o funcțiune periodică a greutăților atomiceN că, prin urmare, calitatea lor este condiționată de cantitatea greutății lor atomice. Și acest lucru a fost dovedit în mod strălucit. Mendeleev a demonstrat că, în seriile elementelor înrudite dispuse în ordinea greutăților atomice, se mai află diferite locuri libere, care arată că acolo mai sunt de descoperit elemente noi. El a descris, înainte de a-l cunoaște, proprietățile chimice generale ale unuia din aceste elemente — numit de el e ca aluminiu, fiindcă în seria care începe cu aluminiul, el urmează îndată după acesta — și a prevăzut cu aproximație greutatea lui specifică și atomică și volumul lui atomic. Cîțiva ani mai tîrziu, Lecoq de Boisbaudran a descoperit într-adevăr acest element și previziunile lui Mendeleev s-au dovedit a fi exacte, cu neînsemnate abntwri Ecanluminiul și-a găsit realizarea în galiu“ (F. Engels, Dialectica naturii, București 1954, p. 53). Mendeleev a întreprins importante cercetări în domeniul studierii uraniului și al compușilor acestuia, înainte se credea, de pildă, că uraniul ar avea greutatea atomici 120. Mendeleev a arătat că dacă ar avea această greutate abmka, el nu și-ar găsi un loc în sistemul periodic, și a propus să se dubleze greutatea specifică a acestuia. Ulterior, acest lucru s-a confirmat în mod experimental și greutatea atomică a uraniului a fost stabilită la 238. Mendeleev a descris cu precizie mai mulți compuși ai uraniului, a căror natură era în acea vreme puțin cunoscută. Și în zilele noastre lucrările Hi Mendeleev constituie fundamentul științific în tehnologia preparării uraniului și a compușilor acestuia. In epoca sumbră a absolutismului țarist, cînd se înăbușea orice gîndire îndrăzneață, cînd cătle spre nou erau bazate carpenilor de știință ruși, în acești ani grei pentru știința rusă unul din savanții de frunte din Rusia, N. A. Morozov, a munyit neobosit, chiar atunci cînd era deținut într-o celulă a fortărețfii Schlüsselburg. Morozov a indicat, printre altele, căile dezintegrării atomilor, propunînd să se acționeze asupra lor cu ajutorul unei temperaturi înalte, al unui curent electric de înaltă tensiune: el nu era dispus ,,să considere metalele ca neputînd fi descompuse numai din motivul că nu există o retortă în care ele ar putea fi încălzite pînă la aproximativ 9.000 de grade. Aceste idei au fost însă traduse în fapt mult mai tîrziu, abia atunci cînd au apărut mijloacele tehnice care au permis să se organizeze asemenea cercetări. În 1896, savantul francez Henri Becquerel a descoperit radioactivitatea uraniului. Mineralele cu conținut de uraniu determinau înnegrirea plăcii fotografice. Uraniul emitea raza avînd capacitatea de a străbate o substanță și de a impresiona o placă fotografică. . Doi ani mai tîrziu, soții Pierre Curie și Maria Curie-Sklodowska au descoperit radiul și poloniul, care aveau o radioactivitate și mai intensă decît uraniul. După aceasta s-a stabilit că in urma radiațiilor radioactive, atomii de uraniu, radiu și poloniu se modifică, trasmițîndu-se în atomi ai unor alte elemente. De data aceasta, nu mai încăpea nici îndoială că atomul era divizibil. S-a deschis o nouă pagină în istoria științei. Conflict între teorie și experiență Măsurătorile au dovedit că temperatura radiului este cu cîteva grade mai înaltă decît temperatura mediului înconjurător, îar un gram de radiu degajă 136 de calorii pe oră. Degarjarea neîntreruptă a unei asemenei cantități de căldură pr putea fi explicații prin obișnuitele transformări chimice. Trebuia admis că ele au un caracter mai profund și sunt legate de variații ale atomilor înșiși ai radiului. Cercetările și evaluările sugerau că energia eliberată în urma transformării atomilor trebuia să fie extrem de mare — de zeci de mii, și poate chiar de milioane de ori mai mare decît în procesele chimice cunoscute. Se oferea posibilitatea de a se obține o uriașă cantitate de energie dintr-o mică cantitate de materie. Incă în 1910 acad. V. I. Vornadski a apreciat la justa valoare însemnătatea lucrărilor în domeniul studierii radioactivității, iar în 1922 el a prevăzut uriașele schimbări pe care le va produce în viața omului energia atomică. El a pus totodată problema care este astăzi de mare actualitate cu privire la necesitatea de a se folosi energia atomică numai în scopuri pașnice. Cercetările în domeniul radioactivității au luat, mai ales în ultimii ani, o deosebită amploare. Treptat, s-a aflat că în interiorul atomilor au loc procese în decursul cărora ei se dezintegrează. Atomii diferitelor substanțe radioactive se dezintegrează cu viteze diferite: unii foarte repede, alții încet cu acest prilej se formează noi substanțe radioactive care, la rîndul lor, posedă proprietatea de a se dezintegra. S-a constatat că razele radioactive emise în timpul dezintegrării unui atom de radiu nu sunt omogene și se compun din trei tipuri. Prin acțiunea unui cîmp magnetic asupra acestor raze s-a stabilit că o parte din ele deviază slab și constituie un flux de particule cu sarcină pozitivă; aceste raze au fost denumite raze alfa. O altă parte (razele beta) deviază puternic și constituie un flux de electroni și, în sfîrșit, există raze pe care cîmpul magnetic nu le deviază deloc (razele gama). Savanții au stabilit că există elemente radioactive care deși posedă proprietăți chimice identice, se deosebesc prin greutățile atomice și prin caracterul radiațiilor radioactive. S-a stabilit că pot exista cîteva varietăți ale unuia și aceluiași element chimic. Ele au fost denumite izotopi (în limba greacă „izos“ înseamnă egal, iar ,,topos“ loc) adică elemente care ocupă același loc in sistemul periodic al lui Mendeleev. Prin urmare, izotopii sînt varietăți ale unuia și aceluiași element chimic, avînd însă greutăți atomice diferite. Incă din cel de-al treilea deceniu al acestui secol s-a statornicit concepția despre atom ca fiind un sistem complex alcătuit dintr-un nucleu, in jurul căruia gravitează electronii.. Nuclelul atomului are o sarcină pozitivă, iar electronii o sarcină negativă, de aceea, în ansamblu, atomul este neutru. In 1932 s-a stabilit că nucleele atomilor se compun din protoni și neutroni și nu conțin efectroni liberi. Aproximativ în același timp s-a constatat că particula alfa emisă de radiu este un nucleu de heliu. Studierea elementelor radioactive a arătat că unele elemente se pot transmuta în altele. Iar descoperirea izotopilor a sugerat ideea că nucleele tuturor elementelor se compun din particule identice, mai simple, așa cum nucleul de hidrogen este un proton sau nucleul de heliu este o particulă alfa. In 1919, savantul englez Rutherford a folosit particule alfa emise de radiu pentru dezintegrarea atomilor. După iradierea azotului cu particule alfa, s- a constatat în azot un adaos de hidrogen. Nu încăpea nici o îndoială că o parte din atomii azotului se distrugeau. Sub acțiunea particulelor alfa din azot se formează hidrogen. Mai mult decît atît, prin iradierea azotului cu particule alfa se obține și oxigen. Cercetările ulterioare au permis să se descopere o serie de microcese nucleare; s-a stabilit posibilitatea de dezintegrare cu ajutorul particulelor alfa nucleelor de aluminiu, sodiu, bor, sulf și altor multe elemente. Experiențele au arătat că dacă o particulă alfa pătrunde într-un atom de aluminiu, din acesta se formează siliciu și hidrogen. Transmutarea aluminiului în siliciu are loc cu degajarea unei cantități considerabile de energie — de 700.000 de ori mai mare decît la arderea aceleiași cantități de carbon. Studiind procesele radioactive. Frederic Jo« Iígt și Irene Curie au constatat că prin iradierea beriliului cu particule alta, acesta emite la rîndul său o radiație. Dacă însă acționăm cu ajutorul acestei radiații asupra parafinei, se formează protoni cu înaltă energie, mult mai mare decît energia particulelor alfa cu care a fost iradiat boriliul. Pe atunci, acest proces nu putea fi încă explicat. Rezultate tot atît de surprinzătoare au fost obsinute de fizicianul englez Chadwick, care a iradiat azotul și argonul cu radiația e« misă de boriliu, obținînd noi particule cu o energie depășind considerabil energia particulelor alfa inițiale. In 1932 Chadwick a emis o ipoteză îndrăzneață : la iradierea boriliului cu particule alfa, din acesta este expulzată o particulă grea cu o masă aproximativ egală masei protoniului, însă fără sarcina electrică. Chadwick a denumit această particulă neutron. Neavînd sarcină, neutronul pătrunde prin orice substanță și numai după rezultatele ciocnirii neutronului cu alți atomi poate fi stabilită prezența lui. Ipoteza lui Chadwick a explicat radiația emisă de berriliu. Este interesant de remarcat că pe la 1920. Rutherford a sugerat posibilitatea existenței elementului cu numărul de ordine zero în tabela lui Mendeleev — element fără sarcină electrică —iar pe atunci acest ee«ment nu a putut fi descoperit. Descoperirea radioactivității a determinat necesitatea de a se revizui concepția existentă asupra structurii atomului și de a se crea un nou model de atom. In lumea particulelor irauzibile Atomul constituie sistemul solar al microcosmosului. Atomul se compune dintr-un nucleu, in care este concentrată aproape întreaga masă a materiei. In jurul nucleului care reprezintă „soarele“ în universul particulelor infime, gravitează cu viteze uriașe „planetele1* — electronii care formează învelișul exolot al atomului. Nucleul atomului este încărcat cu electricitate. Sarcina nucleului atomic este pozitivă, iar electronii sunt încărcați negativ. Volumul ocupat de nucleu este infinit de tpic in comparație cu volumul întregului atom- Diametrul nucleului atomului este de aproximativ 100.000 de ori mai mic df șiț