Steagul Roşu, octombrie 1957 (Anul 12, nr. 1460-1486)

1957-10-01 / nr. 1460

Pag 2-S Construcții industriale Anul acesta în Republica Populară Chineză se construiesc 478 mari obiective industriale, dintre care 175 vor intra in funcțiune în cursul acestui an. Printre noile construcții se numără prima uzină de tractoare din China. Aici au și fost puse în funcțiune nouă secții. Pe terenul de construcție a com­binatului metalurgic din Uhan se ri­dică prima baterie de cocsificare. In­tr-un ritm rapid se desfășoară lucră­rile de construcție a podului de peste fluviul Lian-Tzian­­(provincia Hunan), în lungime de 426 m. In orașul An­șan se desfășoară construcția unei mari fabrici de înnobilare a minereu­rilor. Din minereul înnobilat la acea­stă fabrică pot fi turnate anual 1.500.000 tone de fontă. In regiunea de nord a provinciei Henan se creează o nouă bază de căr­bune cocsificabil. Aici a și apărut noul oraș al minerilor — Hebi. După date preliminare, rezervele de cărbune­­ din această regiune sînt evaluate la 800.000.000 tone. 8 ANI DE LA PROCLAMAREA R. P. CHINEZE Din Țara celor 600.000.000 Succesele ultimului an al primului Noi zăcăminte de minereu de fier plan cincinal al M. JP. Chineze Planul de dezvoltare a economiei naționale pe 1957, ultimul an al pri­mului plan cincinal al R.P. Chineze este îndeplinit cu succes. Potrivit unor calcule preliminare, producția globală a industriei va depăși sarcinile pla­nului cincinal cu peste 13 la sută. Producția de oțel din 1957 va crește pînă la peste 5.000.000 tone, în timp ce în 1952 s-au produs numai 1.349.000 tone. Recolta de cereale va crește pînă la 191.000.000 tone față de 154.400.000 tone din 1952. Recolta de bumbac va fi de 1.500.000 de tone față de 1.303.500 tone din 1952. In prezent China poate construi și poate înzestra cu utilaj produs în țară centrale electrice, întreprinderi ale industriei extractive, uzine metalurgice mijlocii, uzine metalurgice și chimice, precum și întreprinderi ale industriei ușoare. China a și început ca treze transporturile și agricultura, pe baza tehnicii produsă în țară să înzes (Agerpres) De la începutul îndeplinirii primului plan cincinal, în R.P. Chineză au fost descoperite zăcăminte de minereu de fier ale căror rezerve se ridică la 3.600.000.000 tone. La o producție a­­nuală de 20.000.000 tone de fontă a­­ceste rezerve sînt suficiente pentru 50 de ani. Numai în baza extracției minereului din noile zăcăminte descoperit în China de nord-est combinatul metalur­gic de la Ansan poate funcționa timp de 70 de ani, dînd o producție anuală de 4.000.000 tone fontă. Aceste zăcă­minte pot aproviziona timp de 92 de ani uzina metalurgică din Benji care să producă anual I.OOO.OOO tone fontă. Noile zăcăminte (din Mongolia Interi­­m­oară pot asigura cu materii prime timp de 50 de ani combinatul meta­lurgic care se construiește în prezent la Bartau cu condiția ca acest combi­nat să dea o producție anuală de 4.500.000 tone fontă. Noul combinat metalurgic care se va construi la Uhan în primul stadiu al dezvoltării sale va primi de la zăcămintele din China Centrală mate­rii prime suficiente pentru a produce în fiecare an 1.500.000 tone fontă. Folosind rezervele de minereu des­coperite în munții Tinlin (China de nord-est) noul centru metalurgic care se creează în această regiune poate produce anual 1.500.000 tone fontă în decurs de 50 de ani. Bogatele rezerve de minereu cu un mare conținut de fier din insula Hai­nan și în partea de est a provinciei Guandun vor asigura întreaga indus­trie metalurgică din această regiune și exportul minereului de fier în alte țări. au Alte zăcăminte de minereu de fier fost descoperite în provinciile Sîciuan și Hubei. Ele vor fi suficiente pentru a asigura aprovizionarea noilor centre metalurgice din aceste pro­vincii. Numeroase zăcăminte din diferite regiuni ale țării, ale căror rezerve de­pășesc 100.000.000 tone, vor aprovi­ziona cu materii prime întreprinderii metalurgice mijlocii și mici care urmea­ză să fie construite în cursul celui de-al doilea cincinal. Rezervele totale de minereu de fier se cifrează în R.P. Chineză la 11 mi­liarde tone. Dezvoltarea industriei chimice Anul acesta industria chimică din China va produce de 18 ori mai mult decit în 1949. înainte de eliberare industria chi­mică era cea mai slabă ramură industriei chineze, iar majoritatea pro­a­duselor chimice erau importate. In prezent se fabrică peste 900 tipuri de produse. A fost pusă la punct producția de automicină, penicilină, îngrășăminte fosfatice, sticlă specială, Anvelope de roți pentru tractoare și­i avioane și cîteva tipuri de coloranți­i care în trecut nu se produceau în China. . După eliberare producția unor arti­cole importante ca de pildă soda, caut­­iucul,­ îngrășămintele chimice, insecti­cidele, antibioticele și acizii sulfuric. Azotic și clorhidric, a crescut de pînă la 30 de ori. Pe una din străzile din Șanhai Bogățiile carbonifere La eliberare în provinciile Sensi și Gansu existau numai nouă mine mici din care se extrăgeau în total mii de tone de cărbune pe an. 160 In anii primului cincinal în urma cer­cetărilor geologice efectuate pe imen­sul teritoriu al provinciilor Gensi, Gansu și Tinhai s-a descoperit un nou bazin carbonifer pe malurile rîului Veihe, cel mai mare afluent al flu­viului Huanhe. Rezervele de cărbune ale acestui bazin se evaluează la 50 miliarde de tone. S-a stabilit deja am­plasamentul celor 12 mine moderne cu o capacitate de producție anuală de cira 1.200.000 tone de cărbune fie­ din China de nord-vest care. La sfîrșitul anului în curs în bazinul carbonifer de pe malul rîului Veihe va fi dată în exploatare o mare mină proiectată cu ajutorul Uniunii Sovietice. In prezent se construiesc trei mine în bazinul carbonifer Șan­­dan recent descoperit în provincia Gansu. Aproape toate procesele de producție în aceste mine vor fi me­canizate. Dacă în anul 1952 minele din China de nord-vest produceau a­­bia 480.000 de tone de cărbune anual, în anul 1956 extracția de cărbune a crescut pînă la 1.200.000 tone. Anul acesta extracția se ridică la 1.500.000 tone. Se construiesc noi drumuri In Republica Populară Chineză se lucrează în ritm rapid la construirea de căi ferate și șo­sele. In cursul pri­milor patru ani­­ ai­ planului, cincinal s-au construit și refăcut 7.532 de kilo­metri de căi ferate, adică în medie 1.883 kilometri anual. A fost lichidată în mare măsură lipsa de căi ferate din interiorul țării, provocată de faptul că în­ trecut ele se construiau mai ales în regiunile litoralului. In anii puterii populare construcția d­e căi ferate s-a desfășurat intens în regiunile interi­oare ale țării. In curînd va fi terminată construcția celei de-a treia șosele spre Tibet. A­­ceastă șosea lungă de 1200 de kilo­metri, pornește , de la Sințzian spre partea sudică a depresiunii Tarim și ajunge pînă la orașul Gartok (regiu­nea An­ din Tibetul occidental — cu­noscută prin producția de lînă). La a­­ceastă șosea se lucrează de aproxima­tiv un an și jumătate în condiții cli­materice grele din cauza aerului foarte rarefiat și a temperaturii care atinge uneori 30-40 de grade sub zero. Pe o distanță de peste 100 de kilometri această șosea trece prin pustiul Gobi și prin defileurile munților Kuenlur, la o altitudine de 4-5 mii de metri deasupra nivelului mării. Amploarea construcției industriale Recent la combinatul metalurgic din Ansan a fost pusă în funcțiune cea mai mare baterie de cocs din R. P. Chineză. La Lian, în provincia Sensi, a intrat în funcțiune fabrica de tex­tile nr. 6, înzestrată cu 90.000 de fuse și avînd o capacitate anuală de producție de 7.000 baloturi de fire toarse de bumbac. Provincia Șensi a devenit un nou centru textil al Chi­nei. In prezent aici funcționează 15 fabrici de textile La Land­jou se construiesc 6 între­­prinderi noi, printre care o rafinărie de petrol și o uzină de utilaj petro­lifer. In orașul Dendu este în curs de terminare construcția uzinei de a­­parate de radio care se înalță cu concursul specialiștilor sovietici. K­ei In nordul Chinei, în stepele Mongo­interioare pe șantierele de con­­­strucție ale combinatului metalurgic din Bartou, lucrările sînt în toi. in afară de aceasta se desfășoară în ritm rapid construcția de locuințe pe o su­prafață totală de 22.000 metri pătrați. Locomotive de fabricație chineză Paralel cu dezvoltarea rețelei de căi ferate, în China se dezvoltă și produc­ția de material rulant. In timp ce în 1953 (primul an al primului cin­cinal), în China s-au fabricat numai 10 locomotive, anul acesta numărul lor se va ridica la 160. Din 1953 și pînă în prezent uzinele constructoare de locomotive din China au fabricat aproximativ 500 de loco­­­motive. In aceeași perioadă uzinele de va­goane și atelierele căilor ferate au construit 27.600 vagoane de marfă, a­­proximativ­ 2.000 vagoane de pasa­geri, mii de cisterne și vagoane-plat­­formă. 1 I • „„«.a ."frimovu. -r STEAGYC R­O $ B1 Dezvoltarea transportului naval In R.P. Chineză există 1.200­ de ape curgătoare. Lungimea căilor naviga­bile pe aceste cursuri de apă este de 100.000 km. In 1950 lungimea totală a căilor navigabile a crescut cu pe­ste 10 la sută în comparație cu anul 1952. Volumul transporturilor de măr­furi pe mare a crescut în acest timp cu 142 la sută, iar volumul transpor­tului de mărfuri pe cursurile naviga­bile­­— cu 210 la sută. A crescut a­­proape de două ori productivitatea muncii la lucrările de încărcare și de descărcare a mărfurilor pe nave. Construcțiile navale chineze s-au dezvoltat considerabil. După eliberarea țării s-au construit în China mari nave fluviale și maritime de călători și de mărfuri. Activitatea sindicatelor cresc rîndurile muncitorilor organi­zați în sindicate în R.P Chineză. A­­nul trecut, numărul membrilor sindica­telor din China a crescut cu 25 la sută și reprezintă în prezent peste 15.000.000 de persoane. In prezent în China există 23 de sindicate naționale pe ramuri, care fac parte din Federația sindicatelor din întreaga Chină. In curînd vor fi create două noi sindicate pe ramuri, între care Sindicatul lucrătorilor din aviația civilă. Activitatea sindicală pe locurile de muncă este desfășurată de către ac­tiviști voluntari, al căror număr este de peste 3.000.000 de persoane. Construcția In ultimii șapte ani, în China au fost construite case de locuit pe o su­prafață totală de 51 milioane de me­tri pătrați. Un mare număr de mun­citori și funcționari au avut posibilita­tea să se mute în noi locuințe, bine amenajate. In afară de aceasta, în ultimii trei ani au fost alocați 3500 milioane de i­ani pentru fondul de locuințe necesar reparării și construc­ției unor întreprinderi , de deservire comunală, i­i’ M #|*>" de locuințe In multe regiuni, unde înainte era pustiu, au fost ridicate așezări munci­torești, au fost construite străzi noi și scuaruri acoperite de verdeață. In 1949 existau linii de autobuse și troleibuse în 26 de orașe ale Chinei. In prezent aceste linii funcțio­nează în 32 de orașe. A crescut con­siderabil parcul de autobuse, trolei­buse și tramvaie. Au fost construite noi bulevarde, care să lege cartierele mărginașe de centrul orașelor. Crește nivelul de trai al oamenilor muncii din Pekin In ultimii 7 ani în multe raioane ale capitalei R.P. Chineze au apărut cartiere noi de locuințe, în care s-au mutat sute de mii de muncitori și funcționari din întreprinderile și insti­­tuțiile din Pekin. Industria orașului Pekin se dezvoltă într-un ritm rapid. Acest fapt este confirmat de cifrele referitoare la­­ creș­terea rîndurilor clasei muncitoare. In 1949 în Pekin se numărau de muncitori și funcționari, iar 95.000 în 1955 — peste 180.000. Nivelul de trai al muncitorilor s-a îmbunătățit simțitor. In această perioadă salariul mediu al muncitorilor a crescut de la 410 iuani la 635 iuani. Anul trecut puterea de cumpărare medie anuală a țăranilor din împrejurimile Pekinu­lui a crescut de 1,5 ori față de 1952. Uriașe zăcăminte de cărbuni descoperite pe malul rîului Wei, provincia Sensi din nord-vestul Republicii Populare Chineze Pe­ malul rndtuî Wei din provincia Sensi din nord-vestul R. P. Chineze s-au descoperit nu de mult noi zăcă­minte de cărbuni. IN­FOTO : Mina la zi Bekt cu o ca­pacitate anuală de 01­0.000 tone. ♦ ,Nr. T.460­­(2.939 ) In cîmp In această perioadă atenția țărani­lor muncitori trebuie îndreptată spre intensificarea însămînțărilor de toam­nă și paralel cu această lucrare și spre recoltarea culturilor din epoca de toamnă (porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, legume, struguri, fructe), exe­cutînd între timp și arăturile adînci pentru însămînțările din primăvara viitoare. In regiunea noastră perioadă cea mai bună pentru însămînțarea­ griului durează pînă la 15 octombrie. Ce­realele semănate după această dată nu au timp să se dezvolte și intră în iarnă slab înrădăcinate, încît pot fi ușor distruse de frigul iernii, semă­năturile vor fi rare și vor da producții slabe. Așadar, trebuie să folosim orice zi și orice oră bună de lucru pentru terminarea însămînțărilor pînă la data amintită. In vederea obținerii unor producții sporite de grîu este bine să folosim la semănat numai boabe de grîu de calitatea I­a (mai grele, sănătoase, cu germinație bună). Nici un bob să nu fie băgat în pămînt pînă ce n-a fost mai întîi curățat la zb­or, veri­ficat dacă încolțește și apoi tratat cu prafuri contra bolilor criptoga­­mice. De asemenea este indicat să folosim la maximum toate semănăto­­­rile de cereale existente în comune. Intrucît în această perioadă trebuie făcute și lucrările de recoltare este bine ca agricultorii să-și organi­zeze munca în așa fel ca toate a­­ceste lucrări să se facă paralel, a­­dică o lucrare să nu stînjenească pe cealaltă și să nu rămînem cu lucră­rile neterminate pînă la începerea timpului rece și ploios. Recoltarea po­rumbului trebuie grăbită pentru a eli­bera terenul în vederea semănatului griului. Se va recolta numai porum­bul ajuns la complecta coacere, în­­trucît recoltînd porumbul necopt a­­cesta se păstrează greu în magazii sau coșere. Cel mai practic procedeau de recol­tarea porumbului este acela de tăia plantele cu știuleți cu tot. Oda­­­tă tăiat, strujenii se adună în glugi la marginea ogorului, se curăță te­renul și se ară în vederea însămînță­­­rii griului. Intre timp glugile se trans­portă în gospodărie unde se desfac știuleți­. Știuleții de porumb desfăcuți din­ pănuși, oricît de bine copți ar părea că conțin încă destulă umezeală pentru a preveni mucegăirea lor d­e­și­buie luate măsuri pentru uscarea și buna lor păstrare. Știuleții ce nu sînt buni se aleg deoparte și se dau la vite în primele luni, iar cei buni se depozitează în coșere, podurile caselor, magazii, în straturi subțiri pentru a-și continua coacerea și us­carea. Este recomandabil ca producătorii ce nu și-au ales încă din lan știu­leții pentru sămînță șp-i aleagă a­­­cum la desghiocat. In acest scop se separă știuleții bine copți, cei mai frumoși, care au mărimea și culoa­rea corespunzătoare soiului , propus pentru semănat. Aceștia se depozi­tează separat, în locuri ferite de umezeală și frigul iernii, înșirîndu-i pe sîrmă sau ață. Recoltarea cartofilor trebuie termi­nată. Tuberculii scoși din pămînt se lasă mai multe zile la soare să se zvînte, apoi se aleg deoparte tuber­culii tăiați, necopți sau atacați de diverși dăunători și se dau în con­sum. Tuberculii buni, bine zvîntați,­ se depozitează în beciuri sau în silo­zuri anume pregătite. Trebuie urgentată de asemenea re­coltarea sfeclei de zahăr. Obișnuința unor agricultori de a folosi o parte din această recoltă pentru hrana vite­lor sau alte scopuri este în paguba lor și deci sfecla trebuie predată în întregime la bază de recepționare. O lucrare de mare importanță care de fapt hotărăște recolta anului ur­mător este arătura adîncă de toam­nă. Regulile agrotehnice recomandă ca terenul destinat culturilor de pri­măvară să fie arat din toamnă. Ară­tura se face la adîncimea de 22 cm. pentru culturile obișnuite și la 26-28 cm. pentru sfeclă, cartofi, legume. A­­rătura se lasă negrupată pentru ca toată zăpada căzută pe ogor să nu fie spulberată, iar apa provenită din ploile de toamnă și din topirea ză­­pezii să pătrundă ușor în sol, fără să se scurgă. Odată cu această lucrare se face și îngrășarea pămîntului.­­scop, în ziua cînd se face în acest arătura sau cu o zi înainte, se împrăștie pe ogor gunoiul de grajd bine fermen­tat care se introduce sub brazdă. Acesta este cel mai folositor proce­deu de folosire a gunoiului de grajd, întrucît nu se pierde nimic din sub­stanțele hrănitoare ale acestui îngră­­șămînt prețios. In grădina de legume se continuă cu recoltarea legume­lor care nu suportă bgumele (ardei, vinete, pătlăgele roșii) lăsînd mai la urmă recoltarea rădăcinoaselor, a verzei. Continuă de asemenea con­­­servarea murăturilor și a bulionul­­ui. . Roțile de irigat nemaifiind nece­s­sare pe ogor, se scot și se depozit­­ează sub șoproane în gospodărie. In livezi Se continuă culesul fructelor. Pen­­tru păstrarea în stare proaspătă, fruc­­­tele se culeg cu mîna, cu tot cu­ codițe, fără să fie lovite și se depo­­­zitează în încăperi uscate unde exis­­­tă condițiuni de păstrare. In vie Culesul strugurilor de masă este în­ toi și se începe culesul strugurilor pentru vin. Pentru obținerea unui vin de bună calitate, culesul trebuie făcut atunci cînd procentul de zahăr în boabe nu mai crește, adică atunci cînd strugurii sînt complect copți și putem obține un vin de mai multe­ grade tărie. Recoltînd prea de timpu­­­riu obținem un vin acru, cu o tărie redusă, iar întîrziind cu culesul se pot produce pierderi de recoltă prin­ scuturare din cauza brumelor și ploilor.­­ Se recomandă culesul separat al strugurilor, pe soiuri, iar fermentația’ să se facă fără tescovină. In felul acesta se pot obține vinuri de calitate superioară chiar din struguri hi­brizi. Căzile și butoaiele este bine să fie spălate cu sodă și apă fierbinte pentru ca vinul să nu capete iz de mucegai. In sectorul creșterii animalelor Folosind timpul încă uscat, se re­­pară vîrfurile la stogurile de fîn, a­­coperindu-se bine cu paie mărunte. Cocenii de porumb se lasă mai mult timp în glugi mici și bine clădite, iar după complecta lor uscare se clădesc în grămezi mari bine vîrfuite. Se revizuiesc și se repară adăpos­­­turile pentru animale (grajduri, sai­vane, cotețe) cunoscînd că animalele ținute peste iarnă în grajduri reci și umede, consumă mai multe furaje,­­slăbesc și se pot îmbolnăvi ușor. au In această perioadă cînd animalele de făcut munci grele (alături, transporturi trebuie să fie bine hră­­nite și în special cu concentrate. V. A. pe perioada 1—15 octombrie 1957 O.C.L Produse Industriale INTERRAIONALA P. NEAmȚ Aduce la cunoștință că la unitățile de desfacere din Piatra Neamț, Tg. Neamț și Bicaz s-a pus în vînzare un bogat sortiment de stofe, mătăsuri, țesături de bumbac, articole de galan­terie bărbătească și de damă, mercerie și încălțăminte de cea mai bună cali­tate. De asemenea, face cunoscut că la unitățile de confecțiuni se vînd salariaților confecțiuni de damă, de bărbați și copii cu plata în rate lu­nare. Vizitați cu încredere magazinele noa­stre. UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE CONSUM BACAU Desface Prin toate Unitățile Cooperatiste din regiune mărfuri de sezon ca: — Stofe de costum și rochii — Confecții de lină și bumbac de orice fel — Țesături de bumbac (pînză albită, nealbită, tune­­luri, sibir, diftină, șifon, plandină, stambă, barest etc.). — Articole de menaj (borcane, vase email, damigene) — Articole metalice de uz agricol (pluguri, accesorii de plug etc.) — Materiale de construcție (ciment, cherestea, tablă, filă etc.). TARANII Vizitați cu încredere magazinele corporati­velor sătești care sînt bine aprovizion­ate cu tot fo Iul de mărfuri; Filmele săptămînii BACAU Cinema „Flamura roșie“: 30 sept-6 oct. Luminile verzi; Cinema „Muncitorul"­ 30—6 oct. Ei iubesc viața; Cinema „Tineretului“ 30—6 oct.; Caravana și Caragiale. PIATRA NEAMȚ Cinema „1 Mai“ 30 sept.-6 oct.; Ma­zurca dragostei și Știința și tehnica ,62 55 ; Cinema „Progresul“ 30—6 oct.­­Artistă cu orice preț și Alpinism. TG. NEAMȚ Cinema „Victoria“ 30 sept.-2 oct. Vî­­nătorul de mare și Săgeata zboară în țara basmelor­. 3—6 oct. Rîpa dra­cului. TG. OCNA Cinema „Oituz“ 30 sept.-2 oct. Jean Zizira; 3 sept.-6 oct. Dansez cu tine. SLANIC-MOLDOVA Cinema „9 Mai“ 30 sept.-1 oct. Taina nopții eterne și Reportaj la Steagul Roșu; 2—3 oct. Trandafirii lui Alah; 4—6 oct. Pasărea furtunii și Scurtă istorie. ZELETIN Cinema „Popular“ 1—3 oct. La mariginea orașului; 4—6 oct. Oameni fără importanță și Cetatea Histria. ONEȘTI Cinema „1 Mai“ 30 sept.-2 oct. Da­­­libor; 3—6 oct. Mînăstirea din Parma. ADJUD Cinema „Popular“ 30 sept.-2 oct. Pentru cei de pe mare și Maiștrii fa­­ianțați; 3—6 oct. Limba Moca. CEAHLAU Cinema „Flacăra“. 3—6 oct. „Dau­muri și destine și Drumul lung al­­­< gării ) 4 v

Next