Steagul Roşu, iulie 1970 (Anul 25, nr. 5409-5435)

1970-07-10 / nr. 5417

VERSIT AR."­­U“ IAȘI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN [ ANUL XXV — Nr. 5.417 (6.896) VINERI 10 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani ÎNCHEIEREA lucrărilor plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 și 9 iulie a. c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii orga­nizării producției și a muncii în agricul­tură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pen­tru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea con­trolului financiar. Comitetul Central a de­cis ca aceste proiecte de lege să fie su­puse spre adoptare Marii Adunări Națio­nale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publi­că și din dezbaterile ce au avut loc în Co­misia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor aces­tor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat hotărirea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărirea va fi dată pu­blicității). Plenara a fost informată despre activita­tea pe plan internațional desfășurată în ul­tima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de par­tid și de stat ale țării noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Republica So­cialistă România. Comitetul Central dă o înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de gu­vernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președin­tele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu nume­roase partide comuniste, muncitorești și or­ganizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statu­lui nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internațio­naliste cu partidele comuniste și muncito­rești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, spori­rea contribuției la întărirea unității siste­mului socialist mondial, a mișcării comu­niste internaționale, a tuturor forțelor an­tiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guverna­mentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvolta­rea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele po­poarelor român și sovietic, al cauzei întă­ririi sistemului socialist mondial și unită­ții sale, al păcii și progresului in lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți ai numeroase țări — ex­presie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noas­tre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-și hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și lichidarea focarelor de în­cordare, pentru securitate și pace în Eu­ropa și în lume. Plenara subliniază că și în viitor Parti­dul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic această politică externă, ce cores­punde pe deplin intereselor vitale ale po­porului român, intereselor socialismului, păcii și înțelegerii între popoare. în cadrul plenarei au luat cuvîntul tova­rășii : Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Nicolae Vereș, Gheorghe Homoștean, Ludovic Fazekas, Teodor Haș, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florența Munteanu, Adalbert Crișan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central ,are loc în împrejurări deosebite, cînd între­gul partid și popor desfășoară o mun­că intensă pentru lichidarea urmări­lor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ul­timele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cit și externă a partidului și statului nos­tru demonstrează, odată în plus, uni­tatea dialectică dintre sarcinile națio­nale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că acti­vitatea de făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate, de ridi­care a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziu­nii și unității țărilor socialiste, a miș­­cării comuniste și muncitorești, a tu­turor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se condițio­nează reciproc, sunt părți insepara­bile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nos­tru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce în împrejurările grele prin care a tre­cut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pen­tru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă ac­tivitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, con­sider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor a­­supra felului cum se înfăptuiesc sar­cinile planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale a cres­cut cu 12,4 la sută, depășindu-se rit­mul prevăzut pentru acest an. De a­­semenea, se înfăptuiesc în bune con­diții sarcinile privind creșterea pro­ductivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice, în ce privește investițiile, din planul anual s-a rea­lizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favora­bile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. în domeniul co­merțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, reali­­zîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anu­lui trecut. Rezultatele obținute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în indus­trie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de mun­citori, tehnicieni și ingineri, de con­ducerile întreprinderilor/al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a acti­vității economice. în același timp, aceste rezultate de­monstrează că organele și organiza­țiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobândite în industrie, în realizarea planului pro­ducției pe primul semestru, cu cît du­pă cum se știe, în această perioadă datorită inundațiilor, sute de între­prinderi și-au întrerupt activitatea. în ce privește agricultura, pe baza hotărârilor Plenarei Comitetului Cen­tral din martie, s-a desfășurat o mun­că intensă pentru realizarea unor re­colte bogate. Lucrările agricole au fost executa­te în condiții bune, s-a asigurat o can­titate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de­ hectare, se întrevedea po­­sibilitatea obținerii unor recolte deo­sebit de mari. Cu toate greutățile ivi­te, datorită măsurilor luate pentru re­­însămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, pu­­tem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespun­zător aprovizionarea populației. De altfel, strînsul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțumitoare, și în județe unde nu a început încă recoltarea, se aprecia­ză că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pen­­tru a obține producții bune la cul­turile de toamnă. Porumbul, floarea­­soarelui, celelalte culturi se prezintă­­în general, bine, umiditatea este mai mult decit suficientă, și avînd în ve­dere ca și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura a­­coperirea nevoilor de produse agr­­i­cole. Aș dori să menționez că în această perioada conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție a­­provizionarii populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroa­­limentare, îndeosebi cu legume. Vo­lumul mărfurilor cumpărate de popu­lație a crescut cu aproape 10 la sută față d­e primul semestru al anului tre­­cut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în pri­mele 6 luni ale anului sînt bune. A­­vem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creând o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să men­ționez că și în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnico-mate­­rială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășu­rarea cooperării între diferite între­prinderi ; s-au evidențiat lipsuri și nu preocuparea pentru îmbunătățirea or­ganizării producției și a muncii, pen­tru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activi­tății economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari re­zerve pentru sporirea producției in­dustriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității produc­ției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea­ eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvân­tul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamen­tele de depășire a planului de pro­ducție și beneficii și că în primul se­mestru au realizat mai­­ mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; aceas­ta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, a­­colo, unde suntem­ interesați, unde a­­vem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depu­nem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune , avem în­treprinderi unde se produc dese în­treruperi în procesul de fabricație, un­de mașinile nu sunt folosite cu randa­mentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dis­punem încă de mari posibilități insu­ficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o produc­ție cu mult mai mare decât cea stabi­lită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem re­cupera în primul rînd în industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, cen­tralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pen­tru eliminarea neajunsurilor manifes­tate, pentru punerea în valoare a ma­rilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de i­­nundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari can­tități de materii prime și materiale, în agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această si­tuație deosebită impune luarea­­ în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze­ la întreaga lor capacitate, să se intensifice­­ ac­țiunea de economisire a materiilor prime și materialelor în vederea re­cuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cinci­nal viitor s-au adus serioase îmbună­tățiri, față de prevederile Congresu­lui al X-lea, în sensul reducerii chel­tuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îm­bunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preo­cupăm sa obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltu­e­­lilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministe­rele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărirea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de pro­ducție al acestui an în toate sectoa­rele de activitate. Va trebui ca în ur­mătoarele 6 luni să asigurăm folosi­rea mai intensivă a capacităților de producție, incit pînă la sfîrșitul anu­lui să recuperăm în întregime pierde­rile suferite în industrie,­­și să dăm peste plan o producție de circa 5 mi­liarde lei. Este necesar, de asemenea, ca în­treprinderile să-și sporească preocu­parea pentru ridicarea calității pro­ducției, aceasta fiind una din proble­­mele centrale ale dezvoltării econo­miei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organiză­rii producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economi­ce. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele în­făptuirii în bune condițiuni a planu­lui pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în ve­dere că în unele sectoare de activita­­te sînt încă serioase rămâneri în ur­mă în realizarea planului de investi­ții, se impune ca ministerele, comite­tele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele conve­nite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foar­­­te mari, pe care le avem în 1971. De a­­ceea, rom atît conducerile ministere­lor, cît și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să a­­corde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii îna­inte de termenul planificat a unor lu­crări noi. In agricultură, ținând seama de si­tuația creată, este necesar să asigu­răm cit mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se re­trag apele cît și însămînțarea, după strângerea recoltelor de păioase, a u­­nor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere ; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile­­,pentru strînge­­rea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deo­sebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi, nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se mun­cească pe orice vreme pentru a asi­gura­ strângerea la timp a griului și orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cit pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură este­ rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se a­­corde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ameliorații și desecări, rea­lizării întregului volum de lucrări, prevăzut pentru acest an; orice ră­­mânere în urmă în acest domeniu poa­te avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului, în perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planu­lui pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate în­treprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pre­gătirea lui temeinică. în acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aproviziona­rea cu materii prime, mașini și utila­je, desfacerea producției, cooperarea în producție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cercetare­ în semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzi­nale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cincinal 1971—1975, urmărindu-se identifica­rea unor noi­ resurse de creștere producției și productivității muncii,­­ de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea inte­grală și cu o înaltă eficiență a pro­gramului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu a­­proape 2 ani înainte prevederile pla­nului cincinal — de către întreprin­deri, de toate organele de partid ,­— putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în con­diții bune, pentru asigurarea din pri­mul an, a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sunt menite să con­tribuie la perfecționarea conducerii activității economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința Națională a par­tidului din 1967 privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii activității economice și sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine lua­rea măsurilor prevăzute în această di­recție, urmînd ca la începutul anului 1971 să raporteze partidului — proba­bil în cadrul unei Conferințe Națio­nale — despre felul cum s-a realizat această sarcină.­ De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — îndeosebi Legea planifică­rii, Legea comerțului exterior și al­tele — incit pînă la sfîrșitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Adunare Națională, să de­vină călăuze practice ale activității noastre economice. Măsurile privind organizarea pro­ducției și a muncii în agricultură con­stituie de fapt o completare a celor prevăzute în Legea adoptată în pri­măvara acestui an cu privire la or­ganizarea și disciplina muncii în uni­tățile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de ba­ză a activității economice. De aceea, organizarea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vederea creșterii continue a producției vege­tale și animale, constituie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă prin­cipalul mijloc de producție în agri­cultură, că indiferent de proprietate, el este­­ ban­al înt­regîre TraȚhrift ST Că deci întreaga națiune este interesată în buna folosire și lucrare a lui, în creșterea fertilității și potențialului său productiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de con­servarea și buna gospodărire a fon­dului funciar, de creșterea suprafe­țelor arabile, de executarea unor vas­te lucrări de ameliorații, desecări și irigații­, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îm­belșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru orga­nele de stat cît și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și producătorii individuali în executa­rea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o im­portanță hotărîtoare pentru cantitatea și calitatea producției agricole. Problema calității muncii are o în­semnătate centrală atît în industrie cit și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orînduirii socialiste sta­tul are obligația să vegheze ca în toate sectoarele să existe condiții op­time pentru desfășurarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale ști­inței și tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie alian­ța clasei muncitoare cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vederea în­făptuirii cu succes a întregului pro­gram de dezvoltare a bazei tehnico­­materiale a societății. Iată de ce se impun reglementări clare privind or­ganizarea muncii și producției în a­­gricultură — la fel cum se impun și în industrie — întărirea ordinei și disciplinei; iată de ce societatea noas­tră nu poate fi indiferentă față de fe­lul cum se desfășoară lucrările în a­­gricultură — acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost larg dez­bătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine cerințelor or­ganizării activității în agricultură, în­tăririi ordinei și disciplinei, dovedește atît nivelul înalt al conștiinței socia­liste a țărănimii noastre, cît și juste­țea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Ministerul Agriculturii și Silviculturii, organele agricole, Con­siliul Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție și uniu­nile județene, conducerile întreprin­derilor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și ale coo­perativelor agricole, consiliile popu­lare, comitetele județene și organiza­țiile de partid să acționeze cu toată h­otărîrea în vederea transpunerii în viață a prevederilor legii, pentru ridi­carea nivelului activității de condu­cere, organizare și planificare a agri­culturii, pentru creșterea inițiativei u­­nităților agricole, a fiecărui lucrător și cooperator. Este știut că partidul și statul­­ au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointeresării oame­nilor muncii de la sate, cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creșterea prețurilor la o serie de produse agricole, îndeo­sebi animaliere. Aceasta demonstrea­ză preocuparea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oa­menilor muncii, înfăptuirea programu­lui de dezvoltare a acestei importan­te ramuri a economiei naționale. Tre­buie să îmbinăm însă în mod just co­­interesarea materială cu buna organi­­zare a muncii, cu ordinea, cu disci­(Continuare In pagina a II-a) Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat pro­­blemele legate de calamitățile na­turale din primăvara acestui an, cau­zate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, întreprinderi industriale, șan­tiere de construcții, unități socialiste din agricultură, întinse suprafețe a­­gricole cultivate, locuințele a zeci de mii de cetățeni, provocînd mari daune economiei naționale, precum și vic­time în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activi­tatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nos­tru, măsurile luate pentru salvarea a­­vutului obștesc și al cetățenilor, a vie­ților omenești, pentru sprijinirea populației sinistrate, înlăturarea ur­mărilor calamităților și normalizarea activității economice și social-cultu­­rale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub di­recta îndrumare a conducerii de par­tid și de stat, prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mijlocul populației din zo­nele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică și politică desfășurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan lo­cal au asigurat mobilizarea unor u­­riașe mijloace materiale și forțe uma­ne pentru apărarea împotriva inun­dațiilor și înlăturarea consecințelor a­­cestora. Se cuvin evidențiate eforturile ne­precupețite ale minunatului nostru ti­neret — vlăstar viguros al poporului — ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus o uriașă contribuție la înfrîngerea stihiilor na­turii și la intrarea în normal a vieții sociale. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, in­telectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani și de alte naționalități — au răspuns che­mării partidului, înfruntînd forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit efor­turile pentru a învinge greutățile și a asigura salvarea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pă­trunsă de spiritul unei înalte conști­ințe și responsabilități politice, desfă­șurată de comitetele de partid jude­­țen a­ mtmb­inate, frițe­iești și romi­nate, de organizațiile de bază și în­tregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apăra­rea împotriva revărsărilor de ape și înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în ac­țiune, și-a făcut pe deplin și in mod exemplar datoria în salvarea bunuri­lor și a vieților omenești, cîștigîndu-și recunoștința și prețuirea întregii țări­; alături de armată, au dat pilde de cu­raj și eroism gărzile patriotice și u­­nitățile de pregătire militară a tine­retului. Datorită eforturilor unite ale între­gului popor, muncii sale neobo­site, desfășurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntâmpinate distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întin­deri imense ale cursului Dunării și rîurilor interioare, să se asigure des­fășurarea normală a vieții economice și sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, in­destructibila unitate dintre partid și popor, faptul că poporul nostru răs­punde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el ur­mează și înfăptuiește cu fermitate și nețărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidari­tate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele calamitate, sprijinul său con­stituind un ajutor de preț la refacerea gospodăriilor sinistrate. In condițiile acestor dramatice eve­nimente, s-au manifestat cu toată for­ța vitalitatea orînduirii noastre socia­liste, capacitatea ei de a face față oricăror greutăți, minunatele virtuți morale ale națiunii noastre socialiste, coeziunea ei social-politică, prie­tenia trainică și unitatea mono­litică a­­ poporului român și națio­nalităților conlocuitoare, hotărirea lor neclintită de a-și apăra cuceririle do­bândite, de a păși viguros înainte, sub conducerea partidului comunist, pe drumul ce l-au ales, drumul socialis­mului și comunismului. Plenara dă o înaltă prețuire activi­tății neobosite, eforturilor susținute ale oamenilor muncii pentru refacerea în­treprinderilor industriale, unităților a­­gricole, căilor de comunicații, locuin­țelor și edificiilor social-culturale lo­vite de calamități. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit inițiativa oamenilor muncii din întreaga țară de a livra peste plan cantități sporite de produse necesare economiei naționale, © xnnv.tulnî, aprovizionării r>nuiilate“>­Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, țărănimea coo­peratistă, populația întregii țări să răs­pundă cu elan acestei inițiative, să dezvolte larg întrecerea socialistă, munca patriotică pentru a da țării pro­duse tot mai multe, a spori neconte­nit avuția națională. Comitetul Central al Partidului Co­munist Român adresează calde mulțu­­miri clasei muncitoare, țărănimii, in­telectualității, oamenilor muncii de toate naționalitățile, bărbaților și fe­meilor, vîrstnicilor și tinerilor, bra­vilor militari ai forțelor noastre ar­mate, membrilor gărzilor patriotice și ai formațiilor de pregătire militară a tineretului, activiștilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist și sindicatelor, tuturor celor care, cu hotărîre și neînfricare, au înfruntat ur­gia apelor, nu precupețesc eforturile pentru a înlătura urmările calamități­lor, pentru a asigura bunul mers al în­tregii activități economice și sociale. În această perioadă de grele încer­cări, poporul nostru s-a bucurat de solidaritatea și sprijinul popoarelor din țările socialiste, din zeci și zeci de țări ale lumii, din partea a nume­roase partide comuniste, muncitorești și democratice, organizații de masă și obștești, a multor șefi de state, personalități politice, organizații in­ternaționale, a unor firme și unități e­­conomice străine, a numeroși cetățeni din diferite state. Merită relevate sim­patia și sprijinul exprimate în aceste zile de către cetățenii străini origi­nari din România. Poporul nostru vede în toate acestea o expresie a puter­nicelor legături internaționale ale Ro­mâniei socialiste, a simpatiei și spri­jinului de care se bucură țara noas­tră pe arena internațională, a prețui­rii acordate politicii sale externe con­structive, în numele întregului nostru popor. Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român exprima profundele sale mulțumiri tuturor sta­telor, partidelor, organizațiilor ob­ștești, persoanelor, întreprinderilor care au trimis mesajele lor de com­pasiune, simpatie și solidaritate, au a­­cordat sprijin populației sinistrate. Calamitățile naturale au provocat mari pagube economiei naționale, au­ distrus imense valori create de oa­menii muncii, avutul unui mare nu­măr de cetățeni, dar stă în puterea poporului nostru să refacă tot ceea ce a fost distrus, să asigure mersul ascendent al economiei naționale, rea­lizarea programului trasat de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Faptul că, în ciuda unor mari gReutăți, s-au putUT realiza și depăși (ContiNuare în pagina a III-a) CU PRIVIRE LA II­AȚIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN. EA MĂSURILE PENTRU INSA­TURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂȚI

Next