Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 26, nr. 5566-5590)

1971-01-14 / nr. 5575

Pag. 2 Zilnic, cantități însemnate de ouă sunt sortate de că­tre mașinile automate la întreprinderea agricolă de stat „Avicola“ din Bacău. Crește rețeaua unităților prestatoare de servicii in mediul rural •118 unități noi pentru deservirea populației, iată numai un fapt cuprins în bilanțul ’70 al Uniunii județene a cooperativelor de consum. Pentru a asigura o bună deser­vire a populației de la sate, Uniu­nea județeană a cooperativelor de consum acordă o atenție dezvoltării rețelei unităților sporită pres­tatoare de servicii. în cursul anu­lui trecut, bunăoară, în județul nostru au fost înființate 118 noi u­­nități de deservire a populației. A­­cest lucru a condus la depășirea planului de producție, la creșterea producției de tricotaje, confecții, o­­biecte de uz casnic din lemn și alte asemenea produse necesare cetățe­nilor din localitățile rurale. în cursul anului trecut, de pildă, la secțiile de prestații din județul Ba­cău s-a executat o producție care depășește suma de 42.000.000 lei, ceea­ ce reprezintă o sporire a vo­lumului de deservire cu 29 la sută față de anul precedent. Lucrătorii din cele peste 000 de unități de prestații din satele jude­țului nostru sunt hotărîți să-și in­tensifice activitatea pentru­ extinde­rea cooperării cu unitățile agricole în scopul producerii de cu­ multe materiale de construcții, mai se va dezvolta, de asemenea, produc­ția olăritului, a confecțiilor, a ser­viciilor de reparații radio și televi­zoare, obiectelor de uz casnic cu folosință îndelungată, întreținerea și repararea locuințelor etc. In planul de perspectivă al Uni­unii județene a cooperativelor de consum figurează măsuri pentru ri­dicarea calificării meseriașilor, mo­dernizarea rețelei de prestații, în­zestrarea unităților cu noi utilaje și alte asemenea prevederi care vor contribui la îmbunătățirea deservi­rii populației din localitățile rurale. Un nou sat electrificat S intem­ informați­că recent s-a aprins becul electric și în satul Băr­­boasa, comuna Oncești. Acesta este al cincilea sat din comună care a fost electrificat. După cum am aflat, valoarea lucrării se cifrează la suma de peste 400.000 lei, efectuându-se tot­odată un mare volum de muncă patriotică la transportul su­lpilor, defrișări și altele. Prin­tre cetățenii care au participat la înfăptui­rea acestei realizări, și în casele cărora stră­lucește becul electric se află Costel Coman, Jenică Romanciuc, Je­nned Bertea, Bănică Perju și alții. In cursul anului 1971, și-n satul Onceștii Vechi va pătrunde lu­mina electrică, înche­­indu-se astfel electrifi­carea Întregii comune. Acțiune de vaccinare anti­poliomielitică Ministerul Sănătății aduce la cu­noștință că începînd cu data de 14 ianuarie, în toate județele tării se va desfășura acțiunea de vaccinare antipoliomielitică a copiilor născuți intre 1 noiembrie 1969 și 1 decem­brie 1970. Vaccinul, produs de In­stitutul „Dr. I. C­antacuzino" din Bucu­rești se va administra sub formă de picături pe cale bucală. Vaccinarea se face prin circum­scripțiile sanitare teritoriale în trei etape: 14—20 ianuarie; 14—20 fe­bruarie; 14—20 aprilie. Copiii năs­cuți în luna decembrie 1970, vor fi vaccinați în etapele din februarie și aprilie, iar cei născuți în lunile ianuarie și februarie 1971 în etapa din aprilie. La această acțiune sînt invitați a-și prezenta copiii, la cir­cumscripțiile sanitare teritoriale, a­­tît localnicii, cit și familiile cu do­miciliul flotant, sau care în etapele de vaccinare se află ocazional în localitate. I CINEMA? MUNICIPIUL BACAU Muncitorul :. .Pomul de crăciun" (o­­rele : 10,20 ; 15,20 ; 17,20 ; 19,20 ; 21,20). Tel. 12028. ■ [UNK] • Flamura roșie : „Șoimii" (orele : 16, 18, 20). Tel. 11950 — casa se deschide la ora 14,30. Progresul : „King-Kong evadează" te­rele : 10,30 ; 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ;20,30). Tel. 11377. Tineretului : „Mireasa era în negru“ (orele : 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). Tel. 12939. MUNICIPIUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Z". Oituz : „Sechestru de persoană“. TG. OCNA Oituz : .Mayerling". MOINEȘTI Petrolul­ .O părere deosebită“. STEAGUL ROȘU 15 ianuarie — filă ne­confundabilă în calenda­rul spiritualității româ­nești — sau, așa cum îl simte inima mea, a­­pus de lună subțire in­tr-un adinc de iarnă, cînd pe bolta de sticlă Luceafărul strălucește mai tare, dezvelit de o lumină fără nume, cu izvorul tocmai în pă­­mînul Ipoteștilor, in­tr-un conac de căminar. 15 ianuarie — o cli­pă cînd aud din nou a­­cea muzică dureroasă a sferelor, în chipul unei nopți prelungi cu­ o singurătate, sfîșiată de ghearele unui foc la lu­mina căruia se izvo­dește, cutremător, gla­sul amar al Poetului. Și, sus, cu­ tine Ca­lea Lactee, văd cerul înăbușindu-și pătimașa iubire de Soare, trimi­­țînd pe luciul apei luna să se culce între trestii, ca o lebădă, și lăsînd doar un ochi cu cear­căn dilatat cu­ o lume, să-și plimbe raza de Lu­ceafăr singuratic pe prizele corăbiilor ne­gre de pe mișcătoarele cărări ale mării. Și tot atunci văd zăpada în­­duioșîndu-se nemărgi­­nită cu­ Marea, în unda căreia astrul nopții, la chemarea fetei de îm­părat, se­ aruncă, spre a se naște îngerește din cercurile rotitoare ale apei, în chipul unui tî­­năr voievod „cu păr de aur moale". Apoi, din nou, șoapta aceea fer­mecată, cu frazele ne­schimbate, ca aripile u­­ne, mori de vînt care macină un descîntec: GINDURI PENTRU LUCEAFĂR „Cobori în jos Luceafăr blind / Alunecînd pe-o rază", iar pîrghia a­­ceasta subțire urnind din locul lor „menit din cer" planetele prefăcîn­­du-le în stele căzătoare. Și din nou văd răsă­rind chipul lunar al lui Araid și­ al lui Dionis, al lui Călin și­ al lui To­ma Nour, cel spînzurîn­­du-se cu o rază de lună, cu brațele în­tinse spre fantoma fe­meii pierdute „în valu­rile vremii". Și-atunci, pînă în zorii zilei, rămîn să mai văd cum se aprinde ce­rul din „rumene văpăi" și arde pînă la ultimul astru, spre a renaște abia tîrziu, spre dimi­neață din propria-i ce­nușă, „luminos ca Pa­sărea Phoenix", sila­bisind cu pleoapele un imn către „Steaua sin­gurătății“... ­ MUZEE «1 MUNICIPIUL BACAU Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2. Muzeul de arta, Calea Mârfișești nr. 20. Secția permanenta de artă modernă și contemporana. Muzeul de Istorie, strada Karl Marx nr. 23. Expoziție permanenta. EXPOZIȚII MUNICIPIUL BACAU Galeriile de arta — Expoziția anuala a cenaclului :Nicu Enea­. Punctul muzeal „Nicu Enea" — Colecția de pictura Nicu Enea (str. Nufărului nr. 31) deschisa Intre orele 10—18. Luni închis. Comuna Racovi — Expoziția memoriala Ion Borcea. Invățămîntul agrozootehnic (Urmare din pagina I) teme de retribuire. Este, de aseme­nea, necesar ca în timpul lecțiilor să se insiste mai mult asupra apli­cării pe scară mai largă a experien­ței pozitive a fruntașilor și să se scoată în evidență rezultatele ob­ținute de aceștia din anii trecuți. Ca lectori au fost stabiliți toți inginerii șefi, șefii de fermă care sunt ingineri sau tehnicieni, pre­cum și toți medicii veterinari de cir­cumscripții. Avem astfel garanția că lectorii vor reuși să lege con­ținutul lecțiilor de sarcinile planu­rilor de producție ale fermelor și brigăzilor, vor stabili, împreună cu cursanții, măsuri concrete pentru îndeplinirea și depășirea acestor sarcini, iar conținutul lecțiilor va fi adaptat condițiilor economice și de producție specifice fiecărei uni­tăți sau formațiuni de lucru. Insis­tăm în mod deosebit ca lectorii să însoțească expunerile prin demon­strații și aplicații practice pe lo­turile demonstrative in cîmp, în grajdurile de animale, în laboratoa­rele agricole din unități, în atelie­re și oriunde sînt condiții pentru efectuarea lor. Pentru mecanizatorii din I.A.S. și S.M.A. se vor organiza cursuri în raport cu nivelul lor de calificare, insistîndu-se în special asupra cu­noașterii perfecte a tuturor mașini­lor, agregatelor și tractoarelor noi primite în dotație, a reglării lor, precum și a regulilor agrotehnice moderne pe care trebuie să le apli­ce la­­ lucrările ce urmează a le e­­xecuta. Cursurile de instruire a me­canizatorilor vor cuprinde 10—12 lec­ții Și se vor închide printr-o veri­ficare amănunțită a cunoștințelor. în cazul unităților agricole în care sunt organizate brigăzi sau echipe com­plexe, este obligatorie participarea mecanizatorilor la cursurile de in­struire pentru a cunoaște mai bi­ne sarcinile comune ce se stabi­lesc în noul an de producție. Mî­­nuitorii de utilaje din aceste for­mațiuni, vor fi școlarizați special și in S.M.A. pentru a cunoaște te­meinic mașinile cu care vor lucra. Condițiile materiale necesare des­fășurării cursurilor, vor fi asigu­rate cu sprijinul consiliilor populare comunale, consiliilor de conducere ale C.A.P., conducerilor I.A.S. și S.M.A. Vor trebui judicios folosite ca material bibliografic, manualele și broșurile editate în anul 1970 de către M.A.S., precum și alte mate­riale de propagandă agricolă edi­tate de M.A.S. și Uniunea Națională a U.A.P., care au fost expediate în toate unitățile de producție. In toate comunele electrificate se vor lua măsuri în vederea folosirii filmelor și diafilmelor agricole. Conducerile unităților vor trebui să încheie con­tracte, pentru asigurarea vizionării filmelor documentare, cu întreprin­derea cinematografică Bacău. Coo­pera­­­veri agricole,de producție, cu avizul Uniunii județene a C.A.P., vor comanda din timp la întreprin­derea cinematografică Bacău numă­rul de filme documentare în raport cu profilul cursurilor organizate în unități. De reținut că în acest an, în spri­jinul pregătirii cadrelor din agri­cultură, s-a organizat, cu ajutorul televiziunii un ciclu de lecții pe profile care vor fi transmise în e­­misiuni speciale în fiecare miercuri, joi și vineri: miercurea (cultura de cîmp), joi (hortiviticultură), vineri (creșterea animalelor), între orele 9 și 10,30 pînă aproape de mijlocul lunii martie. Avînd în vedere importanța acestei acțiuni, toți lectorii au obli­gația să organizeze vizionarea aces­tor telelecții cu un număr câ­ mai mare de lucrători și , în special cu toți cursanții înscriși, astfel nncit sala de vizionare să fie plină. Pentru reușita cursurilor de in­struire și perfecționare, conducerile unităților vor asigura mobilizarea la programul de instruire a tuturor cursanților și vor crea în acest sens condiții optime pentru desfășurarea lui. Atragem atenția că în zilele și orele cînd sunt planificate cursu­rile, să nu se organizeze și alte acțiuni care să stânjenească pro­gramul de instruire . Dorim să se rețină ideea că ac­țiunea de pregătire a cadrelor nu se încheie în luna februarie, odată cu terminarea cursurilor de iarnă, ci ea continuă și în cursul anului prin instruirea formațiilor de lucru de către lector la începutul fiecărei lucrări, prin organizarea și de demon­strații și aplicații practice, prin or­ganizarea de schimburi de experien­ță și alte forme de propagandă a­­gricolă. De aceea, recomandăm tu­turor specialiștilor să prelucreze periodic, dacă e necesar, pe brigăzi sau ferme, broșurile ce se trimit din colecțiile : „Informări tehnice", „In­strucțiuni", „Recomandări" ale M.A.S. privind indicațiile tehnice și tehno­logiile avansate ce pot fi aplicate in producția locală, precum și alte materiale de propagandă trimise de Uniunea Națională a C.A.P. In acest an o atenție deosebită se va acorda și pregătirii cadrelor de conducere și a specialiștilor din C.A.P. în mod deosebit se va insis­ta asupra noilor măsuri stabilite în organizarea muncii, în introducerea retribuirii în acord global, a pro­blemelor economice, toți președinții și brigadierii, pe profile, vor fi in­struiți, 7—10 zile la nivelul jude­țului, iar inginerii, șefi și șefii de ferme, pe profile, l­a nivel județean și central. De asemenea, toți specia­liștii din județ vor participa activ la acțiunea „Agrozootehnica Ba­cău ’71“, inițiată de Comitetul ju­dețean de partid, în baza instrucțiunilor comune ale M.A.S. și U.N.C.A.P., factorii de răs­pundere din unitățile de producție au sarcina de a organiza periodic analiza felului cum se desfășoară cursurile de instruire și perfecțio­nare a lucrătorilor din unitatea res­pectivă și de a stabili foarte opera­tiv măsuri pentru îmbunătățirea a­­cestei acțiuni. Am făcut aceste precizări avînd convingerea că buna organizare de desfășurare a cursurilor de instruire va duce în mod necondiționat la ri­dicarea nivelului profesional al cursanților, la însușirea de către a­­ceștia a tehnologiilor recomandate și pe această cale la obținerea unor producții sporite, a unor venituri tot mai mari. a ■­m­a­m­h­na mmmmmmmm mmm Rolul și sarcinile științei conducerii in articolul publicat anterior am pre­zentat cîteva idei cu privire la nece­sitatea conducerii științifice a vieții sociale în condițiile socialismului și la necesitatea elaborării unei științe a conducerii, în cele ce urmează ne propunem să subliniem, în continuare, care este raportul dintre filozofie, ca teorie generală despre lume și so­cietate, și știința conducerii, precum și raportul dintre această știință, în devenire, și științele sociale particu­lare , care este obiectul și care sunt sarcinile științei conducerii. în ce privește raportul dintre con­cepția filozofică generală și știința conducerii vieții sociale s-a ajuns a­­proape la un consens unanim că ști­ința conducerii societății socialiste își justifică pe deplin existența și e­ficiența, că ea nu mai poate fi în­locuită, în prezent, de teoria sociolo­gică generală, constituirea ei fiind de stringentă necesitate. Știința conducerii trebuie sa răs­pundă unor necesități de ordin prac­tic ale dezvoltării societății noastre socialiste, dar in același timp ea se constituie numai pe fundamentul teo­retic al filozofiei marxist-leniniste. Conducerea societății socialiste este concepută ca o știința de sinteză mul­­tidisciplinară, o teorie unitară privind optimizarea performanțelor sistemului social în ansamblul lui. Concomitent, știința conducerii trebuie concepută ca o disciplină operațională, multi­funcțională, praxiologică, o teorie a acțiunii, căreia ii sunt proprii funcții explicative, funcții prospective, care să ofere practicii social-politice prin­cipii teoretice Și o metodologie Știin­țifică necesară și adecvată cercetării și conducerii fenomenelor sociale. Relevând că știința conducerii vie­ții sociale este concepută ca o teorie generală și o metodologie a conduce­rii sistemului social în ansamblul lui, evităm privirea unilaterală, delimitîn­­du-ne astfel de concepțiile tehnocra­te, potrivit cărora conducerea vieții sociale ar fi o simplă „tehnică" sau „tehnologie“ care ar putea fi mînuită și aplicată, indiferent de natura bazei și suprastructurii unei orînduiri so­ciale, determinante. Știința conducerii vieții sociale are un conținut de clasă, o bază filozofică și ideologică pre­cisă, deoarece ea își propune studiul, cercetarea și explicarea, dirijarea u­­nui tip de societate determinat. Con­ducerea științifică a vieții social-po­litice depinde de esența și structura relațiilor sociale și de modalitățile în care aceste relații se materializează concret, într o anumită perioadă a dez­voltării sale istorice, de legile gene­rale obiective și de particularitățile specifice concrete în care acționează aceste legi. Ca teorie generală de conducere a întregului angrenaj social, ca disci­plină științifică de sinteză, știința con­ducerii își propune să folosească în mod original conceptele și metodele științelor, sociale , economia, sociolo­gia, politologia, construcția de partid, psihologia socială, dreptul, știința ad­ministrației etc, fără a se identifica cu vreuna din ele. Conducerea științifică a vieții so­ciale e de neconceput a se realiza cu succes fără aportul teoriei sistemelor, în curs de elaborare, al ciberneticii, matematicii. in prezent, există o largă accepție a faptului că societatea tre­buie abordată ca un sistem alcătuit din diferite sfere sociale in corelare și interacțiune, că fenomene și pro­cese din societate pot fi descrise și analizate prin sistemul de noțiuni și relații asimilate în cadrul ciberneticii, cum ar fi: sistem, reglare, autoreglare, feed-back, optimizare, programare, in­formație, semnal etc. De menționat că s-au constituit în mod special dis­cipline noi în matematică pentru a fi folosite la analiza și descrierea forma­lizată a unor fenomene specifice din sfera conducerii și organizării, disci­pline care au căpătat denumiri confor­me fenomenelor la care se referă: teoria jocurilor strategice, teoria pro­gramării (liniare și neliniare), progra­marea dinamică, teoria așteptării, teo­ria succesiunii, teoria drumului critic și altele. La sesiunea consacrată știin­ței conducerii societății socialiste din iulie 1970, organizată de Academia de Științe Sociale și Politice, multi vorbitori au subliniat necesitatea fo­losirii și aplicării in practica organiză­rii și conducerii vieții sociale a aces­tor științe nou apărute, care s-au do­vedit a fi utile, contribuind la creș­terea eficientei acțiunii de conducere științifică a vieții sociale. S-a contu­rat și o altă concluzie, potrivit căreia noi nu trebuie să supraestimăm rolul acestor discipline în investigarea, cu­noașterea și dirijarea proceselor so­ciale, că în permanență trebuie să a­­vem în vedere procesul conducerii, specificul vieții sociale, faptul că via­ța socială are un determinism propriu, particularitățile ei determinate de dia­lectica factorilor obiectivi și subiec­tivi, de rolul pe care îl are în viața socială factorul politic, ideologic, mo­ral, prezența permanentă a factorului uman cu subiectivitatea sa. Sunt fe­nomene în viața socială, cum ar fi fe­nomenul moral, relațiile politice între clase, intre partide etc, care nu pot fi integral și absolut formalizate, mo­delate sau explicate printr-o ecuație matematică oarecare, în ceea ce privește raportul dintre știință și artă în procesul conducerii, aprecierile din documentele partidu­lui nostru ne orientează să concepem conducerea vieții sociale în același timp și ca Știință și ca artă, iar cei care sunt chemați să îndeplinească o muncă de conducere trebuie să-și în­sușească știința conducerii, să dobin­­dească măiestria de a conduce. Ca știință, conducerea vieții sociale cuprinde un ansamblu de principii, legi și categorii, precum și reguli, teh­nici și metode de lucru cu caracter general care să permită utilizarea op­timă a potențialului uman și material să asigure o eficiență sporită a acti­vității desfășurate de fiecare unitate socială, în parte, precum și progresul general al societății. Ca artă sau măiestrie conducerea presupune o anumită capacitate per­sonală de a aplica principiile, meto­dele, tehnicile și procedeele de lu­cru, adoptarea acestora la condițiile concrete impuse de situații specifice și îmbunătățirea lor continuă în ra­port cu exigențele practicii sociale în permanentă modificare. Conside­răm că munca de conducere științi­fică presupune o anumită capacitate organizatorică, un anumit stil perso­nal, include anumite elemente de crea­tivitate, originalitate, inițiativă și chiar intuiție. Iată de ce se apreciază că activitatea de conducere este nu nu­mai o știință, dar și o artă. Știința și arta sunt două coordonate caracter­­istice definitorii, două elmente in­separabile ale unei conduceri moder­ne, eficiente. A lucra științific este o premisă pentru a realiza o artă autentică în conducerea vieții social­­politice. Știința conducerii are drept obiect actul conducerii societății în ansam­blu și a diferitelor compartimente și nivele sociale în parte. Trebuie să subliniem încă o dată faptul că știin­ța conducerii, la toate nivelele, are un caracter politic, întotdeauna în pro­cesul de adoptare a unor decizii de optimizare a unor soluții întîlnim o variabilă de ordin politic, mărimea a­­cestei variabile depinzînd de dome­niul asupra căruia se extind efectele deciziei luate, fiind maximă cînd de­cizia, hotărîrea, vizează întregul an­samblu al societății. Dacă avem în vedere domeniul asupra căruia se exercită actul conducerii, sintem­ de acord cu părerea care susține că ști­ința conducerii trebuie să se consti­tuie ca o teorie generală a conducerii cînd e vorba de societatea in ansam­blu și științe particulare ale conduce­rii care să aibă drept obiect activita­tea de conducere a diferitelor nivele centrale, departamentale, teritorial­­administrative, funcționale. De altfel, necesitățile de ordin practic, impuse de realitate, au determinat apariția unor științe particulare ale organiză­rii și conducerii. Avem în vedere aici „Organizarea științifică a producției și a muncii", „Conducerea științifică a întreprinderii“, „Știința administra­ției" etc. Elaborarea științei conducerii, ca teorie generală a conducerii sistemu­lui socialist în ansamblu, este de ne­conceput fără a se lua în considera­ție, problemele fundamentale ale con­ducerii societății socialiste și anume : rolul conducător al partidului ca fac­tor de decizie politică în ansamblul activității sociale ; necesitatea crește­rii rolului conducător al partidului in procesul de edificare a societății so­cialiste multilateral dezvoltate ; rolul și funcțiile interne și externe ale sta­tului socialist, evoluția funcțiilor sta­tului în etapa actuală, perfecționarea formelor și metodelor de conducere ale organelor de stat, raportul condu­cerea societății și democrației, rolul și importanța teoriei marxist-leniniste in întreaga activitate a partidului nostru, conducerea neabătută după principiile marxism-leninismului, aplicarea aces­tora în mod creator la condițiile spe­cifice țării noastre. Științei conducerii îi revin sarcini importante în ceea ce privește abor­darea, analiza, sugerarea unor solu­ții optime în organizarea și dirijarea conștientă a diferitelor activități, in funcție de cerințele legilor obiective ale dezvoltării sociale, stabilirea unor principii călăuzitoare în elaborarea și optimizarea prognozelor, programelor, a deciziilor care să elimine din acti­vitatea factorilor de conducere, tato­nările, căutările, să diminueze în ac­țiunea de conducere rolul factorului spontan. Un capitol important al știin­ței conducerii trebuie să-l constituie principiile care stau la baza condu­cerii societății socialiste și anume: centralismul democratic, munca colec­tivă, asigurarea și creșterea eficien­ței economice, perfecționarea activită­ții tuturor laturilor vieții sociale și optimizarea performanțelor sistemului socialist în ansamblul său etc. Proble­me deosebite ce se impun a fi abor­date și clarificate de știința conducerii sunt cele referitoare la raportul din­tre conducere și fluxul informațional; conducere, previziune, planificare și prognoză; conducere, decizie, orga­nizare și control; conducerea și clima­tul psihosocial favorabil, necesar des­fășurării unei munci creatoare, pro­ductive și eficiente. O altă sarcină importantă ce revine științei conducerii este aceea de a sintetiza și explica trăsăturile carac­teristice ale actului de conducere, cri­teriile de apreciere a eficienței con­ducerii, clasificarea metodelor de con­ducere, reliefarea rolului stimulentelor materiale și morale în procesul condu­cerii. Probleme deosebite ridică pen­tru conducerea științifică a­­ societății socialiste necesitatea pregătirii temei­nice a cadrelor de conducere pentru toate domeniile de activitate. Științei conducerii îi revine sarcina să su­gereze propuneri, soluții optime pri­vind pregătirea în perspectivă a ca­drelor de conducere, să trateze pro­bleme ce privesc calitățile moral-po­­litice și profesionale ale conducăto­rului modern, răspunderea socială a conducătorului, stilul de muncă, com­portamentul conducătorului în rela­țiile cu colaboratorii, cu șefii și cu subalternii, spiritul de echipă al con­ducerii moderne etc. Am prezentat cîte­va probleme ce se propun a face parte din tematica deosebit de complexă a științei con­ducerii societății, tematică suscepti­bilă de îmbunătățire, ce rămine me­reu deschisă, supunîndu-se necondițio­nat și permanent imperativului per­fecționării. Istoria a arătat că proce­sul de constituire a unei științe este un fenomen de durată, deter­minat de necesitățile pe care le ri­dică viața, practica social-istorică. Progresul multilateral al societății noastre socialiste impune cu necesi­tate stringentă constituirea științei conducerii societății. Desigur ea nu se poate constitui la o comandă. Con­stituirea ei este un proces: în con­dițiile societății i moderne, considerăm că poate crește ritmul procesului de elaborare a acestei științe. Acest deziderat poate fi realizabil numai prin intensificarea efortului de cerce­tare, analiză și creație al oamenilor de știință, printr-o muncă asiduă de generalizare a experienței bogate de conducere pe care a acumulat-o par­tidul nostru in anii revoluției și cons­trucției socialiste. Elaborarea aces­tei științe nu poate fi concepută decit printr-o strînsă și permanentă cola­borare între omul de știință, cercetă­tor și conducătorul politic în acțiune, între omul specialist în știința condu­cerii și cei specializați în conduce­rea științifică a diferitelor comparti­mente ale vieții sociale. Numai așa se pot elabora principiile, metodele și conceptele de bază ale științei con­­ducerii societății noastre, care stu­diate și aplicate în mod creator la condițiile fiecărui sector de activita­te, pot contribui la perfecționarea ac­tivității de conducere, la accelerarea progresului societății noastre socia­liste. Petru FILIOREANU Știința conducerii societății socialiste (2) Se recomandă ca articolul să fie folosit și de cei care studiază în invățămîntul de partid. Joi 14 ianuarie 1971 Televiziune! JOI 14 IANUARIE 1971 10.00—11.30 Emisiune-lecție pentru lucră­torii din agricultură.­­ 18.00 Deschiderea emisiunii . Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan. Emisiune pentru con­ducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1.001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de noapte. 20.00 Cînd actele nu corespund realită­ții. Anchetă realizată de Ilie Ne­­delcu în județul Arad. 20.45 Itinerar plastic : BACĂU. 21.00 Film serial : „Vidocq“ (VI). 21.30 Baschet : Steaua—Spartak Lenin­grad (Cupa Cupelor). Repriza a II-a. 22.00 Teleglob. Intre Alexandria și Suez. 22.30 Noapte de ianuarie... 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii.­ ­RADIO] BUCUREȘTI JOI 14 IAnUARIE 1971 PROGRAMUL I 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Coruri bărbătești. 16.30 Melodii cunoscute, interpreți în­drăgiți. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Concert susținut de ansamblul fol­cloric „Doina Gorjului“ din Tg. Jiu. 18.00 ORELE SERII. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Bijuterii muzicale. 20.55 Știința la zi. 21.00 Canțonete cu Benjamins, Gigli, Ni­­colae Herlea și Valentin Teodo­­rian. 21.25 Consemnări de Radu Vasiliu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră. 22.55 Moment poetic. PROGRAMUL II 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.15 Uverturi și fantezii de estradă. 16.40 Cronica lirică de Teodor Albescu. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Balade și jocuri populare. 17.30 Dicționar de literatură universală. 18.00 Publicitate radio. 18.20 Arta interpretării corale. 18.55 Partidului, inima și versul. 19.05 Cîntecul e pretutindeni. 19.30 Secolul XX în corespondența oa­menilor de seamă. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Concertul orchestrei simfonice * Radioteleviziunii. 22.00 Jazz. 22.30 „Eminesciana* — Antologie lirică. 22.50 Piese corale clasice. VINERI 15 IANUARIE 1971 PROGRAMUL 1­ 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 Muzică populară. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Consultație juridică. 11.25 Prietenii muzicii corale. 12.00 Zece minute cu Alga Florescu. 12.10 Un interpret și rolurile sale. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și­ interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Compozitorul săptămînii. PROGRAMUL II 8.25 Mari interpreți. Pablo Casals. 9.00 Cîntecul săptămînii. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Soliști și formații artistice de laj* sate. 9.43 Matineu teatral­,«Stupii» societății*? de Henrik Ibsen. 11.20 Muzică ușoară. 11.55 Știința la zi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Melodii de neuitat. 12.40 Selecțiuni din operetele lui Filaffti Barbu. 13.00 Concert de print. 18.08 Interpreți de muzică populară. 14.30 Odă limbii române. IPROWOIXPRES? Nr. 2 din 13 ianuarie 1971 Extragerea I : 33, 1, 21, 5, 27, 18. Extragerea a II-a : 35, 25,V, 20, 6. Fond de premii : 1.108.144 lei. JVUCA »" PUBLICIZATE PIERDERI -m-----------------—m Pierdut legitimație intrare fabri­că nr. 122, întreprinderea „Moldova" pe numele PINTILIE CONSTANTIN. O declar nulă. CJOC IRIMIA, pierdut­,legitimație serviciu, Fabrica „Partizanul" Ba­cău. O declar nulă. MARIA ZAHIU, pierdut legitima­ție serviciu, întreprinderea „Mol­dova". O declar­anlă. Pierdut carnet student pe numele IONESCU ANA, eliberat de Facul­tatea de biologie—geografie Iași, îl declar nul: I///VZ Ă FU @1|| 1 mm “ Vînd convenabil mașină tricotat marcă germană. Telefon 14070 Ba­cău. DIVERSE^ minnr---------------------—*12^ BALTAG, Bacău, N. Bălcescu, 17 angajează șofer pensionar. Cumpără difuzoare mari cu excitație 15, 25, 35 w. A r\jur­! T­UFt! de 'iiuteyuCoe "tmrr -m *33? Familia îndurerată anunță în­cetarea­*din viață a scumpu­lui lor. DAN CREȚU 20 ani Înmormîntarea, sîmbătă 16 ia­nuarie ora 14, cortegiul pornind din strada 9 Mai, bloc 10/2, scara A, Bacău. ................ 4 L I r f A

Next