Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)

1971-07-22 / nr. 5737

ANUL XXVI — NR. 5.737 (7.216) JOI 22 IULIE 1971 4 pagini 30 bani G. I. P. Borzești întrecerea socialistă se soldează cu rezultate deosebite Substanțiate depășiri la export Calitatea superioară a produ­selor fabricate în uzinele Grupu­lui industrial de petrochimie Borzești, organizarea mai bună a activității de desfacere a acesto­ra, au asigurat nu numai realiza­rea contractelor la export, ci și înregistrarea unor depășiri care însumează peste 1,9 milioane lei­­valută. Bunăoară, s-au livrat su­plimentar beneficiarilor externi, printre altele, 612 tone sodă, 812 tone fenol, 598 tone policlorură de vinil, 697 tone cauciuc sintetic și 82 tone polistiren. Experimentări in fază industrială în aceste zile, un colectiv al serviciului de cercetări, în colabo­rare cu secția stiren-polistiren, e­­fectuează experimentări indus­triale în fabricația de polistiren pentru înlocuirea stabilizatorului de suspensie din import cu un procedeu original de stabilizare de suspensie, care folosește chimi­cale fabricate în țară. Din luna iunie a.c. și pînă în prezent s-au executat, cu bune rezultate, 25 de șarje. Prin folosirea noului procedeu se reduc cheltuielile va­lutare pe zona de polistiren cu 25 lei­ valută, iar cheltuielile genera­le de stabilizare a suspensiei pe tona de produs scad cu 50 la sută. 100 propuneri de inovații La Uzina de cauciuc s-au înregis­trat pînă în prezent 100 propuneri de inovații și raționalizări, din care unele au fost acceptate pen­tru aplicare. Bunăoară, inginerii Lucian Vințan, Alexandru Pascu și Costache Ciomaga, au prezen­tat la cabinetul tehnic propune­rea „Măsuri complexe privind re­cuperarea izopropilbenzenului și alfametilstirenului din stratul de hidrocarburi de la F-4, distilatul de la E-1 și rășinile de la M-2", prin aplicarea căreia se vor obți­ne anual economii în valoare de 1.067.722 lei. Maistrul Nicolae Vă­­tămanu și lăcătușul Chiriac Dul­­l­ac au propus modificarea supa­pelor de la pompele de vid din instalația fenol-acetonă. Calcule­le preliminare indică o economie în valoare de 428.715 lei. De ase­menea, propunerea inginerilor Constanța Teodorescu și Ion Ro­man, referitoare la înlocuirea cianurii de sodiu cu un amestec de clorură de sodiu și potasiu la atelierul de tratamente și căliri, aduce anual uzinei economii în valoare de 29.186 lei, contribuind totodată la îmbunătățirea condi­țiilor de muncă în atelierul res­pectiv. Laborator pentru încerca­rea fizico-meca­­nică a metalelor Centralizat recent la nivelul grupului industrial, laboratorul de încercări fizico-mecanice și de analiză chimică a metalelor asi­gură un control permanent al materialelor utilizate în ateliere­le mecanice, cât și al pieselor de schimb pe fluxul execuției și în faza finală. Aparatura din dota­re permite executarea unor încer­cări privind rezistența la tracți­une, reziliența și duritatea, pre­cum și verificarea dimensională a calibrelor, a conicității, a file­­telor și unghiurilor. Pe agenda de lucru a actualei ediții a adunărilor generale ale salariaților CREȘTEREA EFICIENȚEI ȘI A CĂUTAȚII PRODUCȚIEI • Incepînd din aceste zile și pînă la încheierea primei decade din luna august, în toate unitățile economice din industrie se vor desfășura adunările genera­le semestriale ale salariaților la nivelul secțiilor și întreprinderilor. De asemenea, pînă la sfîr­­șitul lunii viitoare vor avea loc adunările în unitățile cu statut de centrală, în I.A.S. și I.M.A. Avînd înscrise la ordinea de zi analiza îndeplinirii sarcinilor și angajamentelor asumate pentru acest an, a înfăptuirii prevederilor din contractul colectiv de muncă încheiat, precum și dezbate­rea obiectivelor cuprinse în planul pe 1972, în vederea luării celor mai bune măsuri pentru a asi­gura din timp realizarea lor întocmai și valorificarea integrală a resurselor de producție, adună­rile generale ale salariaților constituie evenimente dintre cele mai importante pentru toate co­lectivele de muncă. Actuala ediție a adunărilor gene­rale ale salariaților se desfășoară în contextul efervescentei activități a oamenilor muncii pentru îndepli­nirea obiectivelor economice din pri­mul an al cincinalului, în perioada în care întregul popor a luat cunoș­tință cu neasemuită satisfacție de programul de măsuri privind edu­carea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aceste forumuri munci­­torești de conducere colectivă, cam­ au fost definite și în proiectul de lege cu privire la organizarea și fun­cționarea unităților economice de stat, vor prilejui un moment deose­bit de important nu numai pentru o analiză minuțioasă a patentelor re­ale ale producției, care să conducă la sporirea cantitativă și calitativă a muncii, ci și ocazia manifestării plenare a adeziunii cu care colecti­vele de muncitori, tehnicieni, ingi­neri și funcționari au primit strălu­citele obiective adoptate de condu­cerea superioară de partid în dome­niul educației politice și ideologice. Mai pregnant ca la ediția prece­dentă, în adunările salariaților care se desfășoară în această perioadă vor fi create condiții pentru a antre­na la dezbateri masa largă de sala­riați, cei care, în calitatea lor de pro­prietari ai mijloacelor de producție și de producători ai bunurilor ma­teriale, trebuie să analizeze minuțios și cu răspundere mersul producției, venind cu propuneri și sugestii pen­tru folosirea cu maximă eficiență a materiilor prime, utilajelor și insta­lațiilor. Analizînd, în prima parte, felul în care au fost înfăptuiți indicatorii tehnico-economici din planul primu­lui semestru al anului curent, parti­cipanții la adunările pe secții, între­prinderi sînt chemați să-și aducă o contribuție efectivă la formularea măsurilor care să asigure îndeplinirea integrală a sarcinilor economice spo­rite care revin industriei județului în această a doua jumătate a anului, în care se cere o intensificare a rit­mului de realizare a sarcinilor, în­deosebi la G.I.P. Borzești. Exploata­rea minieră Comănești, Salina,Tg. Ocna, Uzina metalurgică Bacău, U.E.S.L. din Comănești și Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a investi­țiilor la T.C.I., industria locală etc. Este un prilej deosebit, oferit co­lectivelor de salariați de a revedea: Pe baza rezultatelor înregistrate în prima parte a anului, posibilitățile pe care le prezintă procesul de pro­ducție în vederea suplimentării an­gajamentelor asumate în întrecerea socialistă, stabilirii unor obiective mobilizatoare în ce privește reali­zarea unor indicatori de plan canti­tativi și calitativi superiori, astfel ca bilanțul realizărilor din acest an să fie cit mai rodnic. Analizînd, apoi, modul în care au fost duse la îndeplinire, pînă în pre­zent, prevederile din contractul co­lectiv de muncă, adunarea salariați­lor, ca formă superioară de conduce­re, este solicitată să analizeze cu exi­gență preocuparea comitetelor de direcție, a conducerilor tehnico-ad­ministrative pentru traducerea în viață a propunerilor membrilor co­lectivului, a obiectivelor prevăzute pe linia îmbunătățirii condițiilor de lucru în secțiile și sectoarele între­prinderii. Deosebită importanță prezintă a­­naliza pe care sunt chemate să o efec­­tuieze aceste adunări generale asu­pra sarcinilor economice din planul pe anul viitor. Investite cu această atribuție, de a-și spune părerea asu­pra indicatorilor prevăzuți și a mă­surilor ce se cer a fi luate pentru a asigura realizarea acestora, ele vor da orientarea cea mai bună privind defalcarea optimă a obiectivelor pe luni și trimestre, astfel încît să se obțină îndeplinirea lor ritmică. De asemenea, luînd în considerație ca­pacitățile de producție nefolosite efi­cient, ca și alte posibilități pe care le oferă fiecare secție și loc de mun­că pentru creșterea producției, cum este importanta problemă a autodo­­tării, ca și cea privind generalizarea schimbului II și extinderea schimbu­lui III, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii din fiecare unitate economi­că vor include în propunerile lor de îmbunătățire a indicatorilor din planul pe anul viitor obiective con­crete, cu influență majoră în ridi­carea pe o treaptă superioară a acti­vității întreprinderilor. Așadar, startul în desfășurarea ac­tualelor adunări generale ale salaria­ților este luat în consensul sarcini­lor deosebit de importante care re­vin oamenilor muncii în această pe­rioadă, hotărîrea pentru succesul bi­lanțului ’71 și asigurarea premiselor realizărilor la un nivel superior a obiectivelor din cel de-al doilea an al actualului cincinal. CITATINISC ■ O cît mai largă rețea de producție și prestări de servicii la sate ■ Cum sînt întîmpinați băcăuanii în zonele de agrement ? ■ Asociațiile de lo­catari — sprijin prețios în gospodărirea fondu­lui locativ ■ Note, mentarii atitudini. co- La dezvelirea plăcii comemorative. • Aspect din timpul adunării festive omagiale. Cest generos la aniversarea stațiunii EXPOZIȚIA DE ARTĂ „PEISAJUL MONTAN ÎN PLASTICA ROMÂNEASCA“ Inițiativa muzeografilor băcăuani de a concura peisajul natural al Slănicului Moldovei, cu opera de interpretare afectivă a peisagiști­­lor români este excelentă și are un efect educativ deosebit. Tot pictorii ne învață să vedem, să des­coperim virtuțile umane ale colo­­risticei naturale, să exclamăm des­­picînd aerul în fața unui peisaj : „Ca în tabloul lui Luchian, sau Ghiață, sau Lucian Grigorescu“. Mai există prin această expoziție o compensație pentru cei care și-au petrecut cele două săptămîni de concediu anual în nostalgia mării — sunt peisajele din Balcic. Peisajul montan din plastica ro­mânească este reprezentat ,în ex­poziția de la Slănicul Moldovei, foarte amplu. De pildă, unul din­tre profesorii primei școli de zu- Radu NEGRU (Continuae în pag. a IX-a) 150 de ani de la nașterea lui­ ­raaaEafmmmnmmmmmmmzzzjTzir.^Gmjsirncz'.i'^r.»aja«awi mim1—m ■ imnugCT«!M'>TOwr.t.>.»^tjija^Lwriwi^——m——a————————— Ieri, VASILE ALECSANDRI la Bacău In semn de adîncă prețuire pen­tru marii înaintași ai culturii ro­mânești, poporul nostru a sărbăto­rit cu venerație cele 15 decenii scurse de la nașterea, la Bacău, a ilustrului scriitor și cetățean care a fost Vasile Alecsandri. Cinstirea marelui om de cultu­ră a avut loc în acest an în con­textul luminos creat prin recente­le propuneri și expunerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu asupra ac­tivității politico-ideologice, cultu­ral-educative. De altfel, la consfă­tuirea de lucru cu activul de par­tid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-edu­cative, secretarul general al Par­tidului nostru Comunist spunea : „Noi apreciem mult aportul oa­menilor noștri de cultură, contri­buția pe care la dezvoltarea­ înaintașii au dat-o culturii socialiste. Vom sărbători în curînd 150 de ani de la nașterea lui Vasile Alec­sandri și vrem să-i dăm o atenție deosebită, considerîndu-l ca unul din predecesorii de mare valoare literară, militant pentru limba ro­mână și pentru dezvoltarea națiu­nii noastre“. Evenimentul omagiat de între­gul popor este cu atît mai scump pentru oamenii muncii din Bacău, orașul de baștină al lui Vasile Alecsandri. Ieri, sala de spectacole a Casei de cultură, edificiu construit în a­­propierea locului în care a văzut lumina zilei viitorul scriitor, a găzduit o emoționantă adunare festivă omagială. La adunare au participat tova­rășii : Gheorghe Roșu, prim-secre­­tar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., membri ai Biroului Comi­tetului județean de partid, alți activiști de partid, de stat, repre­zentanți ai organizațiilor de masă, oameni de cultură și artă. Declarînd deschisă adunarea, to­varășul Victor Enășoae a propus a­­sistenței intonarea celebrei crea­ții a marelui sărbătorit — „Hora Unirii". în continuare, a luat cuvîntul tovarășul conf. dr. Traian Cante­­mir, de la Institutul pedagogic din Bacău, care a făcut o exegeză a vieții și operei lui V. Alecsandri. Evidențiind faptul că scriitorul și-a depășit cu mult contemporanii întru ale scrisului, dar și în­­ sim­țire cetățenească, vorbitorul a re­marcat deosebita măiestrie versului său, a frazei și a replici­­­lor sale. „Sergentul“, „Peneș Curcanul“, sau alte poezii din ci­clul „Ostașii noștri“, poezii atît de cunoscute și iubite de poporul nos­tru, își împletesc firesc conținutul profund național cu o înaltă factu­ră artistică. Foarte semnificative — a afir­mat conf. dr. Traian Cantemir — sînt pastelurile lui Alecsandri. Ca și Sadoveanu mai tîrziu, el nu a cîntat numai lunca Siretului, ci privirea-i de admirator al frumu­seților naturii a ajuns să cuprin­dă țara-ntreagă, pînă la pămîntu­­rile Bărăganului. Este și aceasta o explicație pentru adîncul patrio­tism ce i-a animat pe luptătorii pentru independență, între care s-a numărat, cu forța penei sale, în­suși autorul „Doinelor" și „Lăcră­mioarelor“. Proza lui Alecsandri a însemnat, de asemenea, un progres în isto­ria literaturii române. Și — afir­ma vorbitorul — nu este cu nimic exagerat dacă scrisoarea către Ion Ghica intitulată „Vasile Porojari“, ce poartă o deosebită semnificație socială și istorică, o vom aprecia ca una din cele mai izbutite crea­ții în proză. Conf. dr. Traian Cantemir a re­marcat, apoi, excepționala însem­nătate pe care a avut-o Alecsan­dri în dezvoltarea dramaturgiei, ca precursor al unui alt mare cla­sic — I. L. Caragiale. Vorbitorul a conchis prin a re­aminti rolul de o fundamentală în­semnătate jucat de „bardul de la Mircești“ în istoria literaturii ro­mânești — deschizător de drumuri­ noi, în poezie și teatru, mai ales. In continuare, tovarășul Victor Enășoae a dat citire Hotărârii Se­cretariatului C.C. al P.C.R. prin care se atribuie Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Ba­cău numele de Casa de cultură „Vasile Alecsandri“. Hotărîrea este primită cu vii și îndelungate aplauze, cu profundă mîndrie de către numeroșii parti­cipanți la adunarea festivă prile­juită de aniversarea ilustrului lor concetățean. Gîndurile lor și-au găsit exprimarea și în telegrama ce a fost trimisă Comitetului Cen­tral, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care, printre altele, se spune : „Trăim zile de fierbinte emulație spirituală, cînd întregul popor își exprimă cu entuziasm a­­deziunea față de tezele și măsurile privitoare la educarea politico­­ideologică și literar-artistică a ma­selor, cuprinse în propunerile a­­probate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și, îndeosebi, în ex­punerea dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, rostită la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologic. In acest context, activitatea de creație, pă­trunsă de adine patriotism a „bar­dului de la Mircești“, îndemnurile sale de cinstire a limbii române, a datinilor strămoșești și a creațiilor populare, pe care el însuși le con­sidera comori „neprețuite de... idei înalte... și mai cu seamă de frumuseți poetice pline de origi­nalitate...“, sunt și mai vii, și mai pline de semnificații educa­tive“. A urmat, apoi, un recital din poezia patriotică a sărbătoritu­­r lui, în interpretarea actorilor Lory Cambos, Mircea Belu, Mir­­cea Isăcescu, N. Roșioru, Constan­tin Coșa, de la Teatrul dramatic „Bacovia“, și a profesorului Mihai Vulpe. Și plină de semnificații fost, mai ales, intonarea cuvinte­­­lor maiestuoase ale jurămîntului lui Dan din „Dan, căpitan de plai“, care, pentru prima dată, au răsunat, tot la Bacău, în lectura lui Vasile Alecsandri, în încheierea adunării festive, participanții au asistat la un alt moment emoționant: după scurtă alocuțiune rostită de poetul­­ Radu Cârneci, redactor șef al re­vistei „Ateneu“, a fost dezvelită placa comemorativă pe care se poate citi: „In acest loc s-a aflat casa în care s-a născut, la 21 iulie 1821, Vasile Alecsandri — poet național, întemeietor al teatru­lui românesc, înflăcărat patriot, u­­nul din ctitorii României moderne. «Fericit acel ce calcă tirania sub picioare, Care vede-n a lui tată libertatea rea viind. Fericit, măreț acela care sub un falnic soare Pentru patria sa moare, Nemurire moștenind“. («DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI»)­ Oamenii Gintă, cin­ta... Apariția e neașteptată și pitores­cul ei capătă o nuanță ciudată : pe scenă, cu spatele întors la noi, o femeie voinică, pietroasă, căreia-i ghicești vîrsta din călcătura apă­sată și din gesturile puține, sigu­re, cîntă la acordeon. Cîntă și bărbații din jurul ei, trecuți și dînșii de prima tinerețe, cu fețele bolovănoase și nădușite, o privesc concentrați, gravi, și o urmează întocmai. Alexandra Androni­­cescu dirijează taraful din Fundul Moldovei. Dirijează și grupul vo­cal feminin din Fundul Moldovei, și mina ei taie sacadat și stîngaci aerul, și vocile subțirele ale fe­meilor îi ascultă poruncile­, îmi a­­mintesc că am văzut în filmul lui Visconti, „Moartea la Veneția“, o altă femeie cîntînd la acordeon pentru spleenul aristocratic din pia­ța San Marco, dar și Thomas Mann și Visconti văzuseră în ea o ființă grotescă, jalnică, cu o fa­ță ca o mască strîmbă și dureroa­să. Alexandra Andronicescu res­piră forță și emană în jurul ei, în cercuri concentrice, o pasiune ca­re îi prinde și îi contaminează pe toți. Femeia aceasta trecută de 40 de ani iubește muzica, o simte cu toate fibrele, iar muzica se lasă stăpînită de ea, și oamenii la fel. Și dintr-o dată înțelegi mai bine și vezi cu ochii tăi cum într-un sat — Fundul Moldovei, acolo unde lucrurile au fost secole de-a rîndul așezate cam la fel de la începutul lumii, acolo unde muierea trebuia doar să muncească și să-și asculte bărbatul, s-au petrecut marile mutații, înțelegi că prejudecățile s-au topit și că oamenii au căpă­tat simțul real al valorilor. Cînd o vezi pe Alexandra Andronices­cu îți înțelegi parcă mai bine timpul, și lumea, ș­i tot ce fierbe și se protocește înlăuntrul lor. „Cum ai învățat să cînți Ale­xandra Andronicescu ?“. „Păi știu și eu tovarășo, așa după ure­che, de la tata. Eram tînără pe a­­tunci...“. „Era lăutar tata ?“. „Era țăran ca toți țăranii, tovarășo, dar știa și el din bătrîni să cînte. E Sanda FAUR (Continuare în pag. a II-a) însemnări Valențele unei prof­esiuni Poate că aureolat de cele aproape 31 tone cartofi la ha obținuți anul trecut, el să pară în ochii tuturor un ins care ascunde cine știe ce secrete. Am însă în minte cuvintele inginerului Valeri­an Negoiță, directorul I.A.S. Bacău, care într-o zi din toamna trecută m-a îndemnat să mă duc la Itești să-l cunosc pe acest inginer care se numește Mircea Nicolau. Am urmat îndemnul. Dialogul nostru nu s-a vrut alunecat pe un alt făgaș decât cel obișnuit, pentru că Mircea Nicolau m-a avertizat că n-a copiat mecanic cele învățate în facultate, ci le-a adaptat în funcție de specificul te­renului, ba chiar a ținut cont de priceperea oamenilor și astfel a re­ușit să înalțe cu mult ștacheta unei producții de cartofi care în mod curent nu depășea nici chiar la Itești mai mult­ de 16—18 tone pe hectar. — Vreau să spun — confesează Mircea Nicolau — că n-am făcut nimic ieșit din comun, totul a decurs firesc începînd de la arat, continu­­înd cu însilozarea materialului de plantat, fertilizarea, plantatul, în­ Tudor STANCIU (Continuare în pag. a II-a)

Next