Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)
1971-07-22 / nr. 5737
ANUL XXVI — NR. 5.737 (7.216) JOI 22 IULIE 1971 4 pagini 30 bani G. I. P. Borzești întrecerea socialistă se soldează cu rezultate deosebite Substanțiate depășiri la export Calitatea superioară a produselor fabricate în uzinele Grupului industrial de petrochimie Borzești, organizarea mai bună a activității de desfacere a acestora, au asigurat nu numai realizarea contractelor la export, ci și înregistrarea unor depășiri care însumează peste 1,9 milioane leivalută. Bunăoară, s-au livrat suplimentar beneficiarilor externi, printre altele, 612 tone sodă, 812 tone fenol, 598 tone policlorură de vinil, 697 tone cauciuc sintetic și 82 tone polistiren. Experimentări in fază industrială în aceste zile, un colectiv al serviciului de cercetări, în colaborare cu secția stiren-polistiren, efectuează experimentări industriale în fabricația de polistiren pentru înlocuirea stabilizatorului de suspensie din import cu un procedeu original de stabilizare de suspensie, care folosește chimicale fabricate în țară. Din luna iunie a.c. și pînă în prezent s-au executat, cu bune rezultate, 25 de șarje. Prin folosirea noului procedeu se reduc cheltuielile valutare pe zona de polistiren cu 25 lei valută, iar cheltuielile generale de stabilizare a suspensiei pe tona de produs scad cu 50 la sută. 100 propuneri de inovații La Uzina de cauciuc s-au înregistrat pînă în prezent 100 propuneri de inovații și raționalizări, din care unele au fost acceptate pentru aplicare. Bunăoară, inginerii Lucian Vințan, Alexandru Pascu și Costache Ciomaga, au prezentat la cabinetul tehnic propunerea „Măsuri complexe privind recuperarea izopropilbenzenului și alfametilstirenului din stratul de hidrocarburi de la F-4, distilatul de la E-1 și rășinile de la M-2", prin aplicarea căreia se vor obține anual economii în valoare de 1.067.722 lei. Maistrul Nicolae Vătămanu și lăcătușul Chiriac Dullac au propus modificarea supapelor de la pompele de vid din instalația fenol-acetonă. Calculele preliminare indică o economie în valoare de 428.715 lei. De asemenea, propunerea inginerilor Constanța Teodorescu și Ion Roman, referitoare la înlocuirea cianurii de sodiu cu un amestec de clorură de sodiu și potasiu la atelierul de tratamente și căliri, aduce anual uzinei economii în valoare de 29.186 lei, contribuind totodată la îmbunătățirea condițiilor de muncă în atelierul respectiv. Laborator pentru încercarea fizico-mecanică a metalelor Centralizat recent la nivelul grupului industrial, laboratorul de încercări fizico-mecanice și de analiză chimică a metalelor asigură un control permanent al materialelor utilizate în atelierele mecanice, cât și al pieselor de schimb pe fluxul execuției și în faza finală. Aparatura din dotare permite executarea unor încercări privind rezistența la tracțiune, reziliența și duritatea, precum și verificarea dimensională a calibrelor, a conicității, a filetelor și unghiurilor. Pe agenda de lucru a actualei ediții a adunărilor generale ale salariaților CREȘTEREA EFICIENȚEI ȘI A CĂUTAȚII PRODUCȚIEI • Incepînd din aceste zile și pînă la încheierea primei decade din luna august, în toate unitățile economice din industrie se vor desfășura adunările generale semestriale ale salariaților la nivelul secțiilor și întreprinderilor. De asemenea, pînă la sfîrșitul lunii viitoare vor avea loc adunările în unitățile cu statut de centrală, în I.A.S. și I.M.A. Avînd înscrise la ordinea de zi analiza îndeplinirii sarcinilor și angajamentelor asumate pentru acest an, a înfăptuirii prevederilor din contractul colectiv de muncă încheiat, precum și dezbaterea obiectivelor cuprinse în planul pe 1972, în vederea luării celor mai bune măsuri pentru a asigura din timp realizarea lor întocmai și valorificarea integrală a resurselor de producție, adunările generale ale salariaților constituie evenimente dintre cele mai importante pentru toate colectivele de muncă. Actuala ediție a adunărilor generale ale salariaților se desfășoară în contextul efervescentei activități a oamenilor muncii pentru îndeplinirea obiectivelor economice din primul an al cincinalului, în perioada în care întregul popor a luat cunoștință cu neasemuită satisfacție de programul de măsuri privind educarea marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, prezentat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Aceste forumuri muncitorești de conducere colectivă, cam au fost definite și în proiectul de lege cu privire la organizarea și funcționarea unităților economice de stat, vor prilejui un moment deosebit de important nu numai pentru o analiză minuțioasă a patentelor reale ale producției, care să conducă la sporirea cantitativă și calitativă a muncii, ci și ocazia manifestării plenare a adeziunii cu care colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari au primit strălucitele obiective adoptate de conducerea superioară de partid în domeniul educației politice și ideologice. Mai pregnant ca la ediția precedentă, în adunările salariaților care se desfășoară în această perioadă vor fi create condiții pentru a antrena la dezbateri masa largă de salariați, cei care, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producție și de producători ai bunurilor materiale, trebuie să analizeze minuțios și cu răspundere mersul producției, venind cu propuneri și sugestii pentru folosirea cu maximă eficiență a materiilor prime, utilajelor și instalațiilor. Analizînd, în prima parte, felul în care au fost înfăptuiți indicatorii tehnico-economici din planul primului semestru al anului curent, participanții la adunările pe secții, întreprinderi sînt chemați să-și aducă o contribuție efectivă la formularea măsurilor care să asigure îndeplinirea integrală a sarcinilor economice sporite care revin industriei județului în această a doua jumătate a anului, în care se cere o intensificare a ritmului de realizare a sarcinilor, îndeosebi la G.I.P. Borzești. Exploatarea minieră Comănești, Salina,Tg. Ocna, Uzina metalurgică Bacău, U.E.S.L. din Comănești și Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a investițiilor la T.C.I., industria locală etc. Este un prilej deosebit, oferit colectivelor de salariați de a revedea: Pe baza rezultatelor înregistrate în prima parte a anului, posibilitățile pe care le prezintă procesul de producție în vederea suplimentării angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, stabilirii unor obiective mobilizatoare în ce privește realizarea unor indicatori de plan cantitativi și calitativi superiori, astfel ca bilanțul realizărilor din acest an să fie cit mai rodnic. Analizînd, apoi, modul în care au fost duse la îndeplinire, pînă în prezent, prevederile din contractul colectiv de muncă, adunarea salariaților, ca formă superioară de conducere, este solicitată să analizeze cu exigență preocuparea comitetelor de direcție, a conducerilor tehnico-administrative pentru traducerea în viață a propunerilor membrilor colectivului, a obiectivelor prevăzute pe linia îmbunătățirii condițiilor de lucru în secțiile și sectoarele întreprinderii. Deosebită importanță prezintă analiza pe care sunt chemate să o efectuieze aceste adunări generale asupra sarcinilor economice din planul pe anul viitor. Investite cu această atribuție, de a-și spune părerea asupra indicatorilor prevăzuți și a măsurilor ce se cer a fi luate pentru a asigura realizarea acestora, ele vor da orientarea cea mai bună privind defalcarea optimă a obiectivelor pe luni și trimestre, astfel încît să se obțină îndeplinirea lor ritmică. De asemenea, luînd în considerație capacitățile de producție nefolosite eficient, ca și alte posibilități pe care le oferă fiecare secție și loc de muncă pentru creșterea producției, cum este importanta problemă a autodotării, ca și cea privind generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, muncitorii, tehnicienii și inginerii din fiecare unitate economică vor include în propunerile lor de îmbunătățire a indicatorilor din planul pe anul viitor obiective concrete, cu influență majoră în ridicarea pe o treaptă superioară a activității întreprinderilor. Așadar, startul în desfășurarea actualelor adunări generale ale salariaților este luat în consensul sarcinilor deosebit de importante care revin oamenilor muncii în această perioadă, hotărîrea pentru succesul bilanțului ’71 și asigurarea premiselor realizărilor la un nivel superior a obiectivelor din cel de-al doilea an al actualului cincinal. CITATINISC ■ O cît mai largă rețea de producție și prestări de servicii la sate ■ Cum sînt întîmpinați băcăuanii în zonele de agrement ? ■ Asociațiile de locatari — sprijin prețios în gospodărirea fondului locativ ■ Note, mentarii atitudini. co- La dezvelirea plăcii comemorative. • Aspect din timpul adunării festive omagiale. Cest generos la aniversarea stațiunii EXPOZIȚIA DE ARTĂ „PEISAJUL MONTAN ÎN PLASTICA ROMÂNEASCA“ Inițiativa muzeografilor băcăuani de a concura peisajul natural al Slănicului Moldovei, cu opera de interpretare afectivă a peisagiștilor români este excelentă și are un efect educativ deosebit. Tot pictorii ne învață să vedem, să descoperim virtuțile umane ale coloristicei naturale, să exclamăm despicînd aerul în fața unui peisaj : „Ca în tabloul lui Luchian, sau Ghiață, sau Lucian Grigorescu“. Mai există prin această expoziție o compensație pentru cei care și-au petrecut cele două săptămîni de concediu anual în nostalgia mării — sunt peisajele din Balcic. Peisajul montan din plastica românească este reprezentat ,în expoziția de la Slănicul Moldovei, foarte amplu. De pildă, unul dintre profesorii primei școli de zu- Radu NEGRU (Continuae în pag. a IX-a) 150 de ani de la nașterea lui raaaEafmmmnmmmmmmmzzzjTzir.^Gmjsirncz'.i'^r.»aja«awi mim1—m ■ imnugCT«!M'>TOwr.t.>.»^tjija^Lwriwi^——m——a————————— Ieri, VASILE ALECSANDRI la Bacău In semn de adîncă prețuire pentru marii înaintași ai culturii românești, poporul nostru a sărbătorit cu venerație cele 15 decenii scurse de la nașterea, la Bacău, a ilustrului scriitor și cetățean care a fost Vasile Alecsandri. Cinstirea marelui om de cultură a avut loc în acest an în contextul luminos creat prin recentele propuneri și expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu asupra activității politico-ideologice, cultural-educative. De altfel, la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, secretarul general al Partidului nostru Comunist spunea : „Noi apreciem mult aportul oamenilor noștri de cultură, contribuția pe care la dezvoltarea înaintașii au dat-o culturii socialiste. Vom sărbători în curînd 150 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri și vrem să-i dăm o atenție deosebită, considerîndu-l ca unul din predecesorii de mare valoare literară, militant pentru limba română și pentru dezvoltarea națiunii noastre“. Evenimentul omagiat de întregul popor este cu atît mai scump pentru oamenii muncii din Bacău, orașul de baștină al lui Vasile Alecsandri. Ieri, sala de spectacole a Casei de cultură, edificiu construit în apropierea locului în care a văzut lumina zilei viitorul scriitor, a găzduit o emoționantă adunare festivă omagială. La adunare au participat tovarășii : Gheorghe Roșu, prim-secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R., membri ai Biroului Comitetului județean de partid, alți activiști de partid, de stat, reprezentanți ai organizațiilor de masă, oameni de cultură și artă. Declarînd deschisă adunarea, tovarășul Victor Enășoae a propus asistenței intonarea celebrei creații a marelui sărbătorit — „Hora Unirii". în continuare, a luat cuvîntul tovarășul conf. dr. Traian Cantemir, de la Institutul pedagogic din Bacău, care a făcut o exegeză a vieții și operei lui V. Alecsandri. Evidențiind faptul că scriitorul și-a depășit cu mult contemporanii întru ale scrisului, dar și în simțire cetățenească, vorbitorul a remarcat deosebita măiestrie versului său, a frazei și a replicilor sale. „Sergentul“, „Peneș Curcanul“, sau alte poezii din ciclul „Ostașii noștri“, poezii atît de cunoscute și iubite de poporul nostru, își împletesc firesc conținutul profund național cu o înaltă factură artistică. Foarte semnificative — a afirmat conf. dr. Traian Cantemir — sînt pastelurile lui Alecsandri. Ca și Sadoveanu mai tîrziu, el nu a cîntat numai lunca Siretului, ci privirea-i de admirator al frumuseților naturii a ajuns să cuprindă țara-ntreagă, pînă la pămînturile Bărăganului. Este și aceasta o explicație pentru adîncul patriotism ce i-a animat pe luptătorii pentru independență, între care s-a numărat, cu forța penei sale, însuși autorul „Doinelor" și „Lăcrămioarelor“. Proza lui Alecsandri a însemnat, de asemenea, un progres în istoria literaturii române. Și — afirma vorbitorul — nu este cu nimic exagerat dacă scrisoarea către Ion Ghica intitulată „Vasile Porojari“, ce poartă o deosebită semnificație socială și istorică, o vom aprecia ca una din cele mai izbutite creații în proză. Conf. dr. Traian Cantemir a remarcat, apoi, excepționala însemnătate pe care a avut-o Alecsandri în dezvoltarea dramaturgiei, ca precursor al unui alt mare clasic — I. L. Caragiale. Vorbitorul a conchis prin a reaminti rolul de o fundamentală însemnătate jucat de „bardul de la Mircești“ în istoria literaturii românești — deschizător de drumuri noi, în poezie și teatru, mai ales. In continuare, tovarășul Victor Enășoae a dat citire Hotărârii Secretariatului C.C. al P.C.R. prin care se atribuie Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Bacău numele de Casa de cultură „Vasile Alecsandri“. Hotărîrea este primită cu vii și îndelungate aplauze, cu profundă mîndrie de către numeroșii participanți la adunarea festivă prilejuită de aniversarea ilustrului lor concetățean. Gîndurile lor și-au găsit exprimarea și în telegrama ce a fost trimisă Comitetului Central, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, în care, printre altele, se spune : „Trăim zile de fierbinte emulație spirituală, cînd întregul popor își exprimă cu entuziasm adeziunea față de tezele și măsurile privitoare la educarea politicoideologică și literar-artistică a maselor, cuprinse în propunerile aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și, îndeosebi, în expunerea dumneavoastră, stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, rostită la consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologic. In acest context, activitatea de creație, pătrunsă de adine patriotism a „bardului de la Mircești“, îndemnurile sale de cinstire a limbii române, a datinilor strămoșești și a creațiilor populare, pe care el însuși le considera comori „neprețuite de... idei înalte... și mai cu seamă de frumuseți poetice pline de originalitate...“, sunt și mai vii, și mai pline de semnificații educative“. A urmat, apoi, un recital din poezia patriotică a sărbătoritur lui, în interpretarea actorilor Lory Cambos, Mircea Belu, Mircea Isăcescu, N. Roșioru, Constantin Coșa, de la Teatrul dramatic „Bacovia“, și a profesorului Mihai Vulpe. Și plină de semnificații fost, mai ales, intonarea cuvintelor maiestuoase ale jurămîntului lui Dan din „Dan, căpitan de plai“, care, pentru prima dată, au răsunat, tot la Bacău, în lectura lui Vasile Alecsandri, în încheierea adunării festive, participanții au asistat la un alt moment emoționant: după scurtă alocuțiune rostită de poetul Radu Cârneci, redactor șef al revistei „Ateneu“, a fost dezvelită placa comemorativă pe care se poate citi: „In acest loc s-a aflat casa în care s-a născut, la 21 iulie 1821, Vasile Alecsandri — poet național, întemeietor al teatrului românesc, înflăcărat patriot, unul din ctitorii României moderne. «Fericit acel ce calcă tirania sub picioare, Care vede-n a lui tată libertatea rea viind. Fericit, măreț acela care sub un falnic soare Pentru patria sa moare, Nemurire moștenind“. («DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI») Oamenii Gintă, cinta... Apariția e neașteptată și pitorescul ei capătă o nuanță ciudată : pe scenă, cu spatele întors la noi, o femeie voinică, pietroasă, căreia-i ghicești vîrsta din călcătura apăsată și din gesturile puține, sigure, cîntă la acordeon. Cîntă și bărbații din jurul ei, trecuți și dînșii de prima tinerețe, cu fețele bolovănoase și nădușite, o privesc concentrați, gravi, și o urmează întocmai. Alexandra Andronicescu dirijează taraful din Fundul Moldovei. Dirijează și grupul vocal feminin din Fundul Moldovei, și mina ei taie sacadat și stîngaci aerul, și vocile subțirele ale femeilor îi ascultă poruncile, îmi amintesc că am văzut în filmul lui Visconti, „Moartea la Veneția“, o altă femeie cîntînd la acordeon pentru spleenul aristocratic din piața San Marco, dar și Thomas Mann și Visconti văzuseră în ea o ființă grotescă, jalnică, cu o față ca o mască strîmbă și dureroasă. Alexandra Andronicescu respiră forță și emană în jurul ei, în cercuri concentrice, o pasiune care îi prinde și îi contaminează pe toți. Femeia aceasta trecută de 40 de ani iubește muzica, o simte cu toate fibrele, iar muzica se lasă stăpînită de ea, și oamenii la fel. Și dintr-o dată înțelegi mai bine și vezi cu ochii tăi cum într-un sat — Fundul Moldovei, acolo unde lucrurile au fost secole de-a rîndul așezate cam la fel de la începutul lumii, acolo unde muierea trebuia doar să muncească și să-și asculte bărbatul, s-au petrecut marile mutații, înțelegi că prejudecățile s-au topit și că oamenii au căpătat simțul real al valorilor. Cînd o vezi pe Alexandra Andronicescu îți înțelegi parcă mai bine timpul, și lumea, și tot ce fierbe și se protocește înlăuntrul lor. „Cum ai învățat să cînți Alexandra Andronicescu ?“. „Păi știu și eu tovarășo, așa după ureche, de la tata. Eram tînără pe atunci...“. „Era lăutar tata ?“. „Era țăran ca toți țăranii, tovarășo, dar știa și el din bătrîni să cînte. E Sanda FAUR (Continuare în pag. a II-a) însemnări Valențele unei profesiuni Poate că aureolat de cele aproape 31 tone cartofi la ha obținuți anul trecut, el să pară în ochii tuturor un ins care ascunde cine știe ce secrete. Am însă în minte cuvintele inginerului Valerian Negoiță, directorul I.A.S. Bacău, care într-o zi din toamna trecută m-a îndemnat să mă duc la Itești să-l cunosc pe acest inginer care se numește Mircea Nicolau. Am urmat îndemnul. Dialogul nostru nu s-a vrut alunecat pe un alt făgaș decât cel obișnuit, pentru că Mircea Nicolau m-a avertizat că n-a copiat mecanic cele învățate în facultate, ci le-a adaptat în funcție de specificul terenului, ba chiar a ținut cont de priceperea oamenilor și astfel a reușit să înalțe cu mult ștacheta unei producții de cartofi care în mod curent nu depășea nici chiar la Itești mai mult de 16—18 tone pe hectar. — Vreau să spun — confesează Mircea Nicolau — că n-am făcut nimic ieșit din comun, totul a decurs firesc începînd de la arat, continuînd cu însilozarea materialului de plantat, fertilizarea, plantatul, în Tudor STANCIU (Continuare în pag. a II-a)