Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 27, nr. 6082-6107)
1972-09-15 / nr. 6094
J * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I ANUL XXVII — NR. 6.094 (7.873) VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județele Alba și Hunedoara Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în județele Alba și Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economice din județul Alba de tovarășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenți tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dailea, Mihai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidului în cele două județe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comitetele județene, organele și organizațiile de partid din toate unitățile economico-sociale in vederea înfăptuirii în cele mai bune condiții a hotărîriilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenței cu care se aplică în viață noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducere a partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în așa fel intuindu-și rămas bun de la cei veniți în întimpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, au survolat zona colinară de la poalele munților Cibinului, până la Sebeș. Secretarul general al partidului este întimpinat aici cu multă dragoste, cu entuziasm de locuitorii orașului, de cetățeni din localitățile Învecinate, care își exprimă satisfacția, bucuria cu toți ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele și in folosul țării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarășul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv C.C. al P.C.R., prim-secretar al Coamitetului județean Sibiu al P.C.R., reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de urările : „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!", „Trăiască Partidul Comunist Român!" Tovarășul Nicolae Ceaușescu a răspuns cu căldură manifestărilor prietenești cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au întimpinat, ca în atitea rînduri, exprimîndu-și astfel adeziunea deplină la politica mannist-leninistă, înalt patriotică, promovată cu consecvență de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin întreaga lor activitate, pentru prilejul de a se intîlni conducătorul iubit al partidului statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovarășul Nicolae Ceaușescu este salutat de tovarășii George Homoștean, primsecretar al Comitetului județean de partid Alba, Traian Bradu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Sebeș. Sunt prezenți membri ai conducerii organelor locale de partid și de stat, un numeros public, care ovaționează „Ceaușescu — P.C.R.!“, „Ceaușescu — P.C.R.!". O gardă alcătuită din militari ai forțelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei și pionieri prezintă onorul comandantului suprem. Fanfara intonează Imnul de stat. Doi tineri îmbrăcați în pitorescul port local, oferă tradiționala pline cu sare și ploști cu vin, însoțite de urarea de bun venit pe aceste străvechi plaiuri românești. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu oamenii muncii din județul Alba este plină de semnificații. Sebeșul a cunoscut, în ultimii ani, asemenea tuturor localităților țării, o dezvoltare deosebită. Aici s-au ridicat noi cartiere de locuințe, totalizind peste 700 de apartamente, școli, așezăminte de artă și cultură, alte obiective de interes general. Sunt în construcție numeroase blocuri de locuințe. Pe harta economică a orașului a apărut un mare combinat de industrializare a lemnului, au fost modernizate și dezvoltate fabricile de ciorăpi și tricotaje și de articole de marochinărie. Cei ce trăiesc și muncesc aici, la Sebeș — români germani, maghiari — asemenea întregii noastre națiuni, depun o vie și rodnică activitate pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotărîrilor Congresului al X-lea ale Conferinței Naționale a partidui lui, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Despre rezultatele muncii lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a luat cunoștință vizitînd principalele obiective industriale. Prima vizită, la Combinatul de industrializare a lemnului — unitate ridicată in cincinalul anterior — care contribuie la valorificarea superioară, complexă a lemnului de rășinoase și fag de pe văile Sebeșului, Ampoiului și Arieșului. Datorită strânsei cooperări dintre fabricile componente, dotării cu utilaje de înalt nivel, aici se obține un indice superior de utilizare a materiei prime, o valorificare aproape integrală a fiecărui metru cub de masă lemnoasă. La sosirea in combinat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de Vasile Patilineț, ministrul economiei forestiere, și materialelor de construcții, de membri ai conducerii unității, ai comitetului de partid și U.T.C. Ing. Ioan Răulea, directorul general al combinatului, informează pe secretarul general al partidului că muncitorii din unitățile componente ale combinatului, antrenați în marea întrecere pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, au depășit planul producției globale pe primele 8 luni ale anului cu 4,2 milioane lei și cu milioane lei la producția marfă. La export, au fost livrate peste prevederile de plan diverse produse a căror valoare întrece suma de 200.000 lei valută. In aceeași perioadă de timp productivitatea muncii pe salariat a înregistrat o creștere de 400 lei. Se vizitează fabrica de plăci fibrolemnoase, cu o capacitate de producție proiectată care o situează pe primul loc in Europa, unitate înzestrată cu utilaje de înalt randament, care lucrează pe baza unui procedeu tehnologic apreciat de specialiști ca deosebit de actual si eficient. Pe parcursul vizitei, sunt prezentate preocupările specialiștilor din combinat și minister intreptate spre ridicarea calității produselor și atingerea parametrilor proiectați. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii combinatului și ministerului de resort să întreprindă de urgență masuri ca fabrica să lucreze în cel mai scurt timp cu întreaga capacitate, să se realizeze cit mai rapid producția prevăzută în proiecte. Gazdele asigură pe secretarul general al partidului . în frunte cu comuniștii, colectivul unității va depune întregul efort pentru îndeplinirea acestei sarcini. A doua întreprindere vizitată este fabrica „Sebeș" — cea mai mare întreprindere producătoare de ciorap din țată. La intrarea în întreprinderi conducătorii de partid și de stat sînt salutați de Ion Crăciun, ministrul industriei ușoare, Simion Groza, directorul fabricii, de un mare număr de muncitori. Prezentînd, într-o sugestivă expoziție, macheta unității și produsele ce le realizează, directorul întreprinderii arată că angajamentul asumat pe întregul an a fost depășit cu 2,5 milioane lei la producția marfă, realizîndu-se in plus 185.000 perechi de ciorapi și 114.000 tricotaje. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este, de asemenea, informat că, potrivit unui studiu întocmit în întreprindere, prin folosirea judicioasă a capacității utilajelor — ca urmare a extinderii productiei în trei schimburi, a sporirii numărului de muncitori care lucrează la mai multe mașini, a aplicării altor măsuri — sunt posibilități ca cincinalul să fie îndeplinit în patru ani și cinci luni. Se arată că, transpunînd în fapte indicația conducerii partidului de diversificare continuă a producției de bunuri de larg consum, au fost introduse în fabricație 40 de noi articole, ceea ce permite ca în prezent sa se realizeze circa 150 tipuri de ciorapi pentru femei, bărbați și copii, în, peste 500 combinații de culori și modele. Gama bogată de produse, calitatea lor au asigurat creșterea con(Continuare în pagina a IlI-a) In unități industriale din orașul Sebeș cu si Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba Iulia . Stimați tovarăși, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, intelectualii, toți oamenii muncii din județul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului și ale Conferinței Naționale din acest an. Realizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în producția industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiții prin construirea în ritm rapid a noilor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politicii partidului comunist,văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noastre. (Aplauze puternice, se scandează „Ceaușescu și poporul"). In toate cele șase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obțină rezultate tot mai bune în producție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care și-au adus contribuția la aceste mari realizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe președintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care vorbit despre realizările cooperativea lor ! intr-adevăr, se pare că județul Alba se înscrie și în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aș dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din județul Alba. (Aplauze puternice, orale). După cum cunoașteți, Conferința Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe județe, răspunzînd chemării organizației de partid din municipiul București, și-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dumneavoastră vă angajați în această întrecere națională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. Văd că față de municipiul București v-ați propus, in plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani și jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite), în unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilitățile de a asigura o devansare a realizării planului și în ce privește punerea în producție a noi capacități. Sper că cele discutate aici, la Alba Iulia, cit și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obține o producție mult sporită, ca de exemplu la oțel de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape două ori mai mult, precum și la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari i ne-am gindit însă că trebuie să vă venim în ajutor in mod concret, pentru putea realiza planul în 4 ani și jumăatate, de aceea am căutat să stabilim și prin ce mijloace să realizăm planul în 4 ani și jumătate. Este de înțeles că noi dorim ca realizările suplimentare obținute in Îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în producție fizică, în produse care să exprime realmente valoare nouă care să contribuie la ridicarea genesi rală a economiei țării noastre, a civilizației României, a bunăstării și fericirii întregului nostru popor. (Aplauze puternice, orale). După cum știți, în întreaga țară se desfășoară o intensă activitate pentru a concretiza noile sarcini suplimentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve mari, că se relevă condiții pentru a se obține îndeplinirea mai devreme a planului cincinal și realizarea unei producții suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclusiv în agricultură. Această preocupare constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, edifică noua orînduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, totul pentru înaintarea cu pași mai repezi a României spre culmile înalte ale civilizației și progresului socialist, ale bunăstării și fericirii.Aplauze puternice, se scandează „Ceaușescu—P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă continuu ca, pe măsura dezvoltării producției, a sporirii venitului național, să crească și nivelul de trai al poporului. Vedeți cum însăși în orașul dumneavoastră se făurește o viață nouă — se dezvoltă industria, agricultura, se construiesc locuințe și așezăminte culturale, instituții de învățămînt. De altfel nu există oraș, nu există localitate a patriei noastre care să nu cunoască asemenea schimbări, care fac parte din marile transformări revoluționare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferința Națională vor fi realizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din județul Alba nu vor rămîne mai prejos decit ceilalți cetățeni ai patriei _ (Continuare in pagina a IlI-a) Răspunzind sarcinilor Conferinței Naționale a partidului EXIGENTE SPORITE IN NOUL AN ȘCOLAR începe anul școlar 1972 — 1973. Prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare, a unor primari și directori coordonatori, îndeosebi, construcțiile școlare, organizarea și dotarea atelierelor și laboratoarelor,pregătirea școlilor, deci, s-a încheiat pina la 1 septembrie, dînd posibilitatea dascălilor ce semnează la această dată prima filă a condicii de prezență pentru noul an școlar să se ocupe de activitatea metodică, astfel ca procesul instructiv-educativ să înceapă, în mod organizat, din prima zi de cursuri. Este deosebit de pozitiv faptul că, în acest an, nu numai la sate, dar și în unele orașe, factorii răspunzători au gospodărit mai bine fondurile, folosind în acțiunea de pregătire a sălilor de clasă, laboratoarelor, și atelierele școlare, resursele locale și eforturile unite ale cadrelor didactice, părinților și elevilor, pe măsura puterii lor. La acțiunea de înfrumusețare a școlilor pentru deschiderea festivă a cursurilor, au participat, cu entuziasmul lor caracteristic, pionierii și școlarii, raliați Chemării Forumului Național al Pionierilor. In prag de nou an școlar, privind retrospectiv activitatea desfășurată de școlile din județul nostru, desprindem ideea că, mobilizate de cerințele formulate prin documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971, printr-o conlucrare mai bună cu organizațiile de tineret și de sindicat, sub conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, aceste unități s-au înscris cu rezultate frumoase în progresul general al învățămîntului de stat. Enumerăm câteva : dezvoltarea învățămîntului general obligatoriu prin cuprinderea în școala de 10 ani a 65 la sută din totalul absolvenților claselor a VIII-a care n-au urmat alte forme de învățămînt: organizarea a 454 ateliere școlare cu un rol instructiv-educativ inestimabil, care au înregistrat și primele rezultate economice, concretizate în venituri de peste 1.000.000 lei, fonduri dirijate spre autodotarea școlilor ; s-au organizat primele cooperative agricole didactice ce funcționează după principiul fermelor și C.A.P.-urilor ; au fost înființate cabinete pe specialități și s-au extins laboratoarele școlare ; s-au înregistrat progrese în pregătirea politicoeducativă a elevilor, urmare și a aplicării „Sistemului unitar de predare a științelor sociale în școli" și a „Programului comun de activități educative în școli" elaborate de Ministerul Educației și Invățămîntului și de forurile centrale ale organizațiilor de tineret ; s-au obținut, de asemenea, mai bune rezultate în pregătirea elevilor, atestate și cu prilejul diferitelor examene, concursuri, expoziții, etc.; s-a constatat o participare mai activă a cadrelor didactice la acțiunile de perfecționare, la viața economică și social-culturală a localităților. Pentru toate rezultatele bune obținute, felicit elevii, educatoarele, învățătorii și profesorii școlilor noastre și aduc și pe această cale Prof. Maria VICOL, inspector general al Inspectoratului școlar județean Bacău mulțumimi tuturor colaboratorilor noștri, începem un nou an școlar în condiții de exigențe sporite, create de Conferința Națională a P.C.R., care ne obligă la profunde reflecții pentru înțelegerea concepției ce trebuie să stea la baza acțiunilor organizate, în scopul realizării obiectivelor stabilite cu claritate de documentele de partid. Cadrele didactice trebuie să oprească asupra acelor metodele și procedee de organizare a muncii școlare ce răspund cerințelor esențiale ale planificării și conducerii activităților instructiv-educative, în așa fel încât să mobilizăm întreaga capacitate materială și spirituală de care dispune învățământul, pentru atingerea scopului final, creșterea calitativă a nivelului de pregătire al elevilor. Fără a intra în detalii, aș sublinia cîteva direcții spre care ne îndreptăm preocupările în mod deosebit în acest an școlar, și care țin de dezvoltarea și perfecționarea învățământului în județul nostru. Cu privire la dezvoltare, problema centrală o constituie încheierea generalizării învățământului obligatoriu de 10 ani prin cuprinderea în clasa a IX-a a tuturor absolvenților claselor a VIII-a care nu urmează alte forme de învățămînt (licee, școli profesionale, ucenicie la locul de muncă). Paralel cu extinderea învățămîntului general se impune consolidarea acestuia prin folosirea cu maximum de eficiență a mijloacelor de care dispun comitetele executive ale consiliilor populare și conducerile de școli în scopul școlarizării integrale a celor peste 1.100.000 elevi cuprinși în clasele I—X în acest an, îmbinînd munca politică, organizatorică cu aplicarea sancțiunilor, în concordanță cu prevederile legislației în vigoare, încă din primele zile ale anului școlar. întreaga rețea școlară din județ a fost concepută pentru a asigura ■ cuprinderea în școala generală a tuturor copiilor de vîstă școlară, preocupîndu-ne, totodată, ca dintre unitățile postgenerale, învățămintul profesional și de specialitate, precum și clasele cu profil special, să capete o pondere mai mare. Cu privire la conținutul învățămintului, măsurile luate și cele ce se vor întreprinde sínt în spiritul recentelor documente de partid, care stabilesc cu claritate politica noastră școlară. Esențial pentru învățământul de cultură generală este faptul ca acesta trebuie să capete finalitatea obiectiv necesară oricărui învățămînt cu durată prelungită. Absolventul școlii de 10 ani și de liceu trebuie să poată fi plasat imediat într-un sector de activitate. In acest (Continuare în pagina a II-a) £ DIN NOU LA ȘCOALA. Foto : V. BOGDANEȚ Un clopoțel va da din nou semnal de o zi adăpostită cald In mijlocul celei dinții luni a toamnei găzduiește primitoare un eveniment deosebit, repetat din an în an și îmbrăcat mereu în uniformă. Este 15 septembrie, data deschiderii noului an școlar. In școli e un freamăt continuu. Parcă totul s-a preschimbat peste noapte îmbrăcînd strai sărbătoresc, așteptînd cu nerăbdare stropii de viață — copiii. Un clopoțel rătăcit în vară și regăsit acum va da din nou semnal de bucurie. Elevii vor intra în sălile largi, cu miros înțepător de vopsea, unde-i așteaptă manualele pi ale căror file cernea la parcă abia s-a usca în această atmosferă de emoție și colectivul de cadre didactice al Școlii generale rr. 4 din Bacău este gata să predea prima lecție. Din timp a fos pregătit și sortat pe cabinete materialul didactic (cabinetul de științe sociale, de științi naturale, fizico-chimii și geografie). Atelierele școlare sînt în număr de trei (lăcătușerie, tîmplărie și croitorie). Ele vor contribui la întărirea caracterului practic-aplicativ al învățământului la formarea gîndirii tehnice a elevilor , dobîndirea de către aceștia a unor deprinderi practice care să le permită integrarea rapidă în procesul de producție, datorită familiarizării încă de pe băncile școlii cu o anumită profesie, i Un clopoțel va da din nou zvon de bucurie. Pentru elevi ■ și pentru noi, cadrele didactice chemate să răspundem prin ca noastră uneia unundin cele mai nobile misiuni — aceea de a făuri personalitatea omului nou, slujitor al cauzei socialismului. Ciemansa MIHAIACHE, învățătoaire In atenția controlului obștesc -ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVIRII POPULAȚIEI Prin noua organizare și funcționare a controlului obștesc — Legea nr. 6/1972 — se ridică această activitate pe o treaptă calitativ superioară, controlul obștesc acționînd ca un factor de educație civică, contribuind la dezvoltarea unei atitudini înaintate a lucrătorilor din unitățile de servire publică, la combaterea lipsei de răspundere față de interesele populației. Echipele de control obștesc din municipiul Bacău, constituite în urma noilor reglementări, au fost instruite și pregătite pentru a-și realiza atribuțiile ce le revin în condiții optime. In legătură cu exercitarea controlului, eficiența acestuia în domeniul servirii populației, vom consemna cîteva aspecte în articolul de față, referindu-ne la activitatea pe care o desfășoară unele echipe alcătuite de textiliștii băcăuani. Astfel, echipa de control obștesc condusă de Gheorghe Păduraru a verificat, repetat în ultimul timp, modul în care se face aprovizionarea la depozitul de mic gross alimentar din str. 1 Mai. De aici achiziționează mărfuri unele cantine, școli, grădinițe de copii, unul din articolele de prim ordin pentru ele fiind laptele. Ce se întîmplă însă ? Comenzile adresate la Industria laptelui — ținînd seama de necesar — sunt onorate parțial, astfel încît depozitul alimentar e pus în situația ca unor consumatori să nu le poată satisface cererile. Aceasta pe lîngă faptul că uneori se ivesc dificultăți cu beneficiarii pentru că bidoanele în care se aduce laptele sunt nespălate, au capacele sparte, deci cu acces liber pentru praf... Așadar igiena în domeniul transportului lasă de dorit. Deși situațiile de mai sus au fost sesizate nu s-au luat măsuri de îndreptare, activitatea de aprovizionare desfășurîndu-se deficitar. Cel puțin deocamdată... Un alt aspect aflat în atenția controlului obștesc se referă la respectarea prețurilor, etichetarea și afișarea lor. Echipa, al cărei responsabil este Dumitru Știrbu, a făcut verificări în acest sens la magazinul „Alimentara" din Calea Moldovei, cartierul Gherăiești. Ce a constatat : In general se afișează prețurile și se respectă regimul lor. Asta „în general". Pentru că „în particular" la raionul dulciurii pline, unde este vînzătoare Maria Cojocaru, prețurile nu sunt afișate, iar cumpărătorii trebuie să le ghicească, n-au cum să controleze sumele solicitate de lucrătoarea din comerț. Echipa de control obștesc a cerut să se ia măsuri, urmînd ca la viitoarea verificare preturile G. MOSARI . ‘ , (Continuare in pagina a Il-a) Opinia publică în acțiune