Steagul Roşu, septembrie 1972 (Anul 27, nr. 6082-6107)

1972-09-15 / nr. 6094

J * ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I ANUL XXVII — NR. 6.094 (7.873) VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județele Alba și Hunedoara Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în județele Alba și Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la fața locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru creșterea continuă a nivelului de viață și civilizație al populației. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în vizita pe care a întreprins-o în unități economice din județul Alba de tovarășii Ilie Verdeț, Miu Dobrescu și Ion Dincă. La plecarea din București, pe­ aero­portul­ Băneasa, au fost prezenți tova­rășii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leon­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dailea, Mihai Gere, Ion Stănescu și Ștefan Andrei. Vizita secretarului general al partidu­lui în cele două județe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acționează și cum trebuie să acționeze în viitor comi­tetele județene, organele și organiza­țiile de partid din toate unitățile eco­­nomico-sociale in vederea înfăptuirii în cele mai bune condiții a hotărîriilor Congresului al X-lea și ale Conferin­ței Naționale a partidului pentru rea­lizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenței cu care se aplică în viață noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducere a partidului, de secreta­rul său general, o confirmare a preo­cupării statornice pentru a dezbate la fața locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele sta­bilite să fie îndeplinite, în­ așa fel in­tuindu-și rămas bun de la cei ve­niți în întimpinare, de la Sibiu, la bordul unui elicopter special, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat, au sur­volat zona colinară de la poalele mun­ților Cibinului, până la Sebeș. Secre­tarul general al partidului este întim­­pinat aici cu multă dragoste, cu en­tuziasm de locuitorii orașului, de ce­tățeni din localitățile Învecinate, ca­re își exprimă satisfacția, bucuria cu­ toți ceea ce ne-am propus să de­vină realitate vie, spre binele și in folosul țării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu, unde a aterizat avionul oficial, con­ducătorul partidului și statului a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarășul Richard Winter, membru su­pleant al Comitetului Executiv C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­a­­mitetului județean Sibiu al P.C.R., reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla por­tretul tovarășului Nicolae Ceaușescu, încadrat de urările : „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!", „Trăiască Partidul Comunist Român!" Tovarășul Nicolae Ceaușescu a răspuns cu căldură manifestărilor prietenești cu care oamenii muncii — români, germani, maghiari — l-au în­­timpinat, ca în atitea rînduri, expri­­mîndu-și astfel adeziunea deplină la politica mannist-leninistă, înalt pa­triotică, promovată cu consecvență de partid, hotărîrea de a o sprijini prin faptele lor de muncă, prin în­treaga lor activitate, pentru prilejul de a se intîlni conducătorul iubit al partidului statului nostru. La coborîrea din elicopter, tovară­șul Nicolae Ceaușescu este salutat de tovarășii George Homoștean, prim­­secretar al Comitetului județean de partid Alba, Traian Bradu, prim-se­cretar al Comitetului orășenesc de partid Sebeș. Sunt prezenți membri ai conducerii organelor locale de partid și de stat, un numeros public, care ovaționează „Ceaușescu — P.C.R.!“, „Ceaușescu — P.C.R.!". O gardă alcătuită din militari ai forțelor armate, membri ai gărzilor patriotice, detașamentelor de pregăti­re a tineretului pentru apărarea pa­triei și pionieri prezintă onorul co­mandantului suprem. Fanfara intonea­ză Imnul de stat. Doi tineri îmbrăcați în pitorescul port local, oferă tradiționala pline cu sare și ploști cu vin, însoțite de ura­rea de bun venit pe aceste străvechi plaiuri românești. Intîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu oamenii muncii din ju­dețul Alba este plină de semnificații. Sebeșul a cunoscut, în ultimii ani, a­­semenea tuturor localităților țării, o dezvoltare deosebită. Aici s-au ridi­cat noi cartiere de locuințe, totalizind peste 700 de apartamente, școli, așe­zăminte de artă și cultură, alte obiec­tive de interes general. Sunt în con­strucție numeroase blocuri de locuin­țe. Pe harta economică a orașului a apărut un mare combinat de indus­trializare a lemnului, au fost moder­nizate și dezvoltate fabricile de cio­­­­răpi și tricotaje și de articole de ma­­rochinărie. Cei ce trăiesc și muncesc aici, la Sebeș — rom­âni germani, maghiari — asemenea întregii noastre națiuni, depun o vie și rodnică activitate pen­tru înfăptuirea politicii partidului, a hotărîrilor Congresului al X-lea ale Conferinței Naționale a partidu­­i lui, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Despre rezultatele muncii lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a luat cunoștință vizitînd principalele obiective industriale. Prima vizită, la Combinatul de in­dustrializare a lemnului — unitate ri­dicată in cincinalul anterior — care contribuie la valorificarea superioară, complexă a lemnului de rășinoase și fag de pe văile Sebeșului, Ampoiului și Arieșului. Datorită strânsei coope­rări dintre fabricile componente, do­tării cu utilaje d­e înalt nivel, aici se obține un indice superior de utiliza­re a materiei prime, o valorificare a­­proape integrală a fiecărui metru cub de masă lemnoasă. La sosirea in combinat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de Vasile Patilineț, ministrul economiei forestiere, și materialelor de construc­ții, de membri ai conducerii unității, ai comitetului de partid și U.T.C. Ing. Ioan Răulea, directorul general al combinatului, informează pe secreta­rul general al partidului că muncito­rii din unitățile componente ale com­binatului, antrenați în marea întrece­re pentru înfăptuirea cincinalului îna­inte de termen, au depășit planul pro­ducției globale pe primele 8 luni ale anului cu 4,2 milioane lei și cu milioane lei la producția marfă. La­­ export, au fost livrate peste prevede­rile de plan diverse produse a căror valoare întrece suma de 200.000 lei valută. In aceeași perioadă de timp productivitatea muncii pe salariat a înregistrat o creștere de 400 lei. Se vizitează fabrica de plăci fibro­­lemnoase, cu o capacitate de produc­ție proiectată care o situează pe pri­mul loc in Europa, unitate înzestrată cu utilaje de înalt randament, care lucrează pe baza unui procedeu teh­nologic apreciat de specialiști ca deo­sebit de actual si eficient. Pe parcursul vizitei, sunt prezen­tate preocupările specialiștilor din combinat și minister intreptate spre ridicarea calității produselor și atin­gerea parametrilor proiectați. Tovară­șul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii combinatului și ministeru­lui de resort să­ întreprindă de ur­gență masuri ca fabrica să lucreze în cel mai scurt timp cu întreaga capa­citate, să se realizeze cit mai rapid producția prevăzută în proiecte. Gaz­dele asigură pe secretarul general al partidului .­ în frunte cu comuniștii, colectivul unității va depune întregul efort pentru îndeplinirea acestei sar­cini. A doua întreprindere vizitată este fabrica „Sebeș" — cea mai mare în­treprindere producătoare de ciorap din țată. La intrarea în întreprinderi conducătorii de partid și de stat sînt­ salutați de Ion Crăciun, ministrul in­­dustriei ușoare, Simion Groza, direc­torul fabricii, de un mare număr de muncitori. Prezentînd, într-o sugesti­vă expoziție, macheta unității și pro­dusele ce le realizează, directorul în­treprinderii arată că angajamentul a­­sumat pe întregul an a fost depășit cu 2,5 milioane lei la producția mar­­fă, realizîndu-se in plus 185.000 pe­rechi de ciorapi și 114.000 tricotaje. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este, de asemenea, informat că, potrivit unui studiu întocmit în întreprindere, prin folosirea judicioasă a capacității uti­lajelor — ca urmare a extinderii pro­ductiei în trei schimburi, a sporirii numărului de muncitori care lucrează la mai multe mașini, a aplicării altor măsuri — sunt posibilități ca cincina­lul să fie îndeplinit în patru ani și cinci luni. Se arată că, transpunînd în fapte indicația conducerii partidu­lui de diversificare continuă a produc­ției de bunuri de larg consum, au fost introduse în fabricație 40 de noi ar­ticole, ceea ce permite ca în prezent sa se realizeze circa 150 tipuri de ciorapi pentru femei, bărbați și copii, în, peste 500 combinații de culori și modele. Gama bogată de produse, ca­litatea lor au asigurat creșterea con­(Continuare în pagina a IlI-a) In unități industriale din orașul Sebeș cu si Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul oamenilor muncii din municipiul Alba Iulia . Stimați tovarăși, Voi începe prin a vă adresa dum­neavoastră, tuturor locuitorilor muni­cipiului Alba Iulia și ai județului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, Consiliului­ de Stat și a Consiliului de­­ Miniștri al Republicii Socialiste Ro­mânia (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraș, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele și satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacție avîntul minunat cu care muncitorii, țăranii, intelec­tualii, toți oamenii muncii din județul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresu­lui al X-lea al partidului și ale Con­ferinței Naționale din acest an. Rea­lizările din județul dumneavoastră și din municipiul Alba Iulia — în pro­ducția industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiții prin construirea în ritm rapid a noi­lor capacități de producție — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viață politi­cii partidului comunist,­­văzînd în a­­ceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării și fericirii națiunii noas­tre. (Aplauze puternice, se scandează „Ceaușescu și poporul"). In toate cele șase întreprinderi in­dustriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organi­zațiilor de partid, colectivele de oa­meni ai muncii se străduiesc să ob­țină rezultate tot mai bune în pro­ducție. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul județ a îndeplinit în bune condiții și chiar a depășit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care și-au adus contribuția la aceste mari rea­lizări și să le urez noi și noi succese. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat, de asemenea, o între­prindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascul­tat pe președintele consiliului inter­cooperatist din Alba Iulia care vorbit despre realizările cooperative­a lor ! intr-adevăr, se pare că județul Alba se înscrie și în domeniul agri­culturii cu rezultate bune. De aceea aș dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrăto­rilor din agricultură, tuturor coopera­torilor din județul Alba. (Aplauze pu­ternice, orale). După cum cunoașteți, Conferința Națională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe județe, răs­­punzînd chemării organizației de partid din municipiul București, și-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizi­tate, după cele ce citesc pe aceste pancarte cu care ați venit aici, se pare că și dumneavoastră vă anga­jați în această întrecere națională pentru a realiza planul cincinal în 4 ani și jumătate. Văd că față de mu­nicipiul București v-ați propus, in plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani și jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite), în unele din întreprinderile pe ca­re le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilitățile de a a­­sigura o devansare a realizării planu­lui și în ce privește punerea în pro­ducție a noi capacități. Sper că cele discutate aici, la Alba Iulia, cit și la Aiud și la Sebeș nu vor rămîne nu­mai angajamente, ci realmente se va obține o producție mult spo­rită, ca de exemplu la oțel de aproa­pe 3 ori mai mult decit se gîndiseră inițial tovarășii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape două ori mai mult, precum și la alte produse. Sunt, desigur, sarcini mari i ne-am gindit însă că trebuie să vă venim în ajutor in mod concret, pentru putea realiza planul în 4 ani și jumă­a­tate, de aceea am căutat să stabilim și prin ce mijloace să realizăm pla­nul în 4 ani și jumătate. Este de în­țeles că noi dorim ca realizările su­plimentare obținute in Îndeplinirea cincinalului cu o jumătate de an mai devreme să fie concretizate în pro­ducție fizică, în produse care să ex­prime realmente valoare nouă care să contribuie la ridicarea gene­si rală a economiei țării noastre, a civi­lizației României, a bunăstării și fe­ricirii întregului nostru popor. (A­­plauze puternice, orale). După cum știți, în întreaga țară se desfășoară o intensă activitate pen­tru a concretiza noile sarcini supli­mentare pe următorii 3 ani. Trebuie spus că de pe acum s-au evidențiat rezerve mari, că se relevă condiții pentru a se obține îndeplinirea mai devreme a planului cincinal și reali­zarea unei producții suplimentare în toate sectoarele de activitate, inclu­siv în agricultură. Această preocupa­re constituie o expresie elocventă a hotărîrii cu care oamenii muncii, fă­ră deosebir­e de naționalitate, edifică noua orînduire, înfăptuiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată, to­tul pentru înaintarea cu pași mai re­pezi a României spre culmile înalte ale civilizației și progresului socia­list, ale bunăstării și fericirii.­­Aplau­ze puternice, se scandează „Ceaușescu—P.C.R.“). Partidul nostru se preocupă con­tinuu ca, pe măsura dezvoltării pro­ducției, a sporirii venitului național, să crească și nivelul de trai al po­porului. Vedeți cum însăși în orașul dumneavoastră se făurește o viață nouă — se dezvoltă industria, agri­cultura, se construiesc locuințe și a­­șezăminte culturale, instituții de în­­vățămînt. De altfel nu există oraș, nu există localitate a patriei noastre ca­re să nu cunoască asemenea schim­bări, care fac parte din­ marile trans­formări revoluționare care au loc în întreaga Românie. Iată de ce avem ferma convingere că sarcinile trasate de Conferința Națională vor fi rea­lizate cu succes ! Eu sunt convins că oamenii muncii din Alba Iulia, din ju­dețul Alba nu vor rămîne mai pre­jos decit ceilalți cetățeni ai patriei _ (Continuare in pagina a IlI-a) Răspunzind sarcinilor Conferinței Naționale a partidului EXIGENTE SPORITE IN NOUL AN ȘCOLAR începe anul școlar 1972 — 1973. Prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare, a unor primari și directori coordonatori, îndeosebi, construcțiile școlare, organizarea și dotarea atelierelor și laboratoarelor,­­pregătirea­ școlilor, deci, s-a înche­iat pina la 1 septembrie, dînd posi­bilitatea dascălilor ce semnează la această dată prima filă a condicii de prezență pentru noul an școlar să se ocupe de activitatea metodică, astfel ca procesul instructiv-educa­­tiv să înceapă, în mod organizat, din prima zi de cursuri. Este deosebit de pozitiv faptul că, în acest an, nu numai la sate, dar și în unele orașe, factorii răspunză­tori au gospodărit mai bine fondu­rile, folosind în acțiunea de pregăti­re a sălilor de clasă, laboratoarelor, și atelierele școlare, resursele lo­cale și eforturile unite ale cadrelor didactice, părinților și elevilor, pe măsura puterii lor. La acțiunea de înfrumusețare a școlilor pentru deschiderea festivă a cursurilor, au participat, cu entu­ziasmul lor caracteristic, pionierii și școlarii, raliați Chemării Forumu­lui Național al Pionierilor. In prag de nou an școlar, privind retrospectiv activitatea desfășurată de școlile din județul nostru, des­prindem ideea că, mobilizate de ce­rințele formulate prin documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971, printr-o conlucrare mai bună cu organizațiile de tineret și de sindicat, sub conducerea nemijlo­cită a organelor și organizațiilor de partid, aceste unități s-au înscris cu rezultate frumoase în progresul ge­neral al învățămîntului de stat. E­­numerăm câteva : dezvoltarea învă­­țămîntului general obligatoriu prin cuprinderea în școala de 10 ani a 65 la sută din totalul absolvenților claselor a VIII-a care n-au urmat alte forme de învățămînt: organi­zarea a 454 ateliere școlare cu un rol instructiv-educativ inestimabil, care au înregistrat și primele rezul­tate economice, concretizate în ve­nituri de peste 1.000.000 lei, fon­duri dirijate spre autodotarea șco­lilor ; s-au organizat primele coo­perative agricole didactice ce func­ționează după principiul fermelor și C.A.P.-urilor ; au fost înființate ca­binete pe specialități și s-au extins laboratoarele școlare ; s-au înregis­trat progrese în pregătirea politico­­educativă a elevilor, urmare și a aplicării „Sistemului unitar de pre­dare a științelor sociale în școli" și a „Programului comun de activități educative în școli" elaborate de Mi­nisterul Educației și Invățămîntului și de forurile centrale ale organi­zațiilor de tineret ; s-au obținut, de asemenea, mai bune rezultate în pregătirea elevilor, atestate și cu prilejul diferitelor examene, con­cursuri, expoziții, etc.; s-a consta­tat o participare mai activă a cadre­lor didactice la acțiunile de perfec­ționare, la viața economică și so­­cial-culturală a localităților. Pentru toate rezultatele bune ob­ținute, felicit elevii, educatoarele, învățătorii și profesorii școlilor noastre și aduc și pe această cale Prof. Maria VICOL, inspector general al Inspectoratului școlar județean Bacău mulțumimi tuturor colaboratorilor noștri, începem un nou an școlar în con­diții de exigențe sporite, create de Conferința Națională a P.C.R., care ne obligă la profunde reflecții pen­tru înțelegerea concepției ce trebuie să stea la baza acțiunilor organiza­te, în scopul realizării obiectivelor stabilite cu claritate de documente­le de partid. Cadrele didactice trebuie să oprească asupra acelor metode­le și procedee de organizare a muncii școlare ce răspund cerințelor esen­țiale ale planificării și conducerii activităților instructiv-educative, în așa fel încât să mobilizăm întreaga capacitate materială și spirituală de care dispune învățământul, pentru atingerea scopului final, creșterea calitativă a nivelului de pregătire al elevilor. Fără a intra în detalii, aș sublinia cî­teva direcții spre care ne îndreptăm preocupările în mod deo­sebit în acest an școlar, și care țin de dezvoltarea și perfecționarea în­vățământului în județul nostru. Cu privire la dezvoltare, problema centrală o constituie încheierea ge­neralizării învățământului obliga­toriu de 10 ani prin cuprinderea în clasa a IX-a a tuturor absolvenților claselor a VIII-a care nu urmează al­te forme de învățămînt (licee, școli profesionale, ucenicie la locul de muncă). Paralel cu extinderea învățămîn­­tului general se impune consolida­rea acestuia prin folosirea cu ma­ximum de eficiență a mijloacelor de care dispun comitetele executive ale consiliilor populare și conduce­rile de școli în scopul școlarizării integrale a celor peste 1.100.000 e­­levi cuprinși în clasele I—X în a­­cest an, îmbinînd munca politică­­, organizatorică cu aplicarea sancțiu­nilor, în concordanță cu prevederile legislației în vigoare, încă din pri­mele zile ale anului școlar. întreaga rețea școlară din județ a fost concepută pentru a asigura ■ cuprinderea în școala generală a tu­turor copiilor de vîstă școlară, preo­­cupîndu-ne, totodată, ca dintre uni­tățile postgenerale, învățămintul profesional și de specialitate, pre­cum și clasele cu profil special, să capete o pondere mai mare. Cu privire la conținutul­ învăță­­min­tul­ui, măsurile luate și cele ce­­ se vor întreprinde sínt în spiritul recentelor documente de partid, care stabilesc cu claritate politica noas­tră școlară. Esențial pentru învăță­mântul de cultură generală este fap­tul ca acesta trebuie să capete fi­nalitatea obiectiv necesară oricărui învățămînt cu durată prelungită. Ab­solventul școlii de 10 ani și de liceu trebuie să poată fi plasat imediat în­­tr-un sector de activitate. In acest (Continuare în pagina a­ II-a) £ DIN NOU LA ȘCOALA. Foto : V. BOGDANEȚ Un clopoțel va da din nou semnal de o zi adăpostită cald In mijlocul celei dinții luni a toamnei găzdu­iește primitoare un e­­veniment deosebit, re­petat din an în an și îmbrăcat mereu în uni­formă. Este 15 septem­brie, data deschiderii noului an­ școlar. In școli e un freamăt continuu. Parcă totul s-a preschimbat peste noapte îmbrăcînd strai sărbătoresc, așteptînd cu nerăbdare stropii de viață — copiii. Un clopoțel rătăcit în vară și regăsit a­­cum va da din nou semnal de bucurie. E­­levii vor intra în săli­le largi, cu­ miros înțe­pător de vopsea,­ unde-i așteaptă manualele pi ale căror file cernea la parcă abia s-a usca în această atmosfe­ră de emoție și colec­tivul de cadre didacti­ce al Școlii generale r­r. 4 din Bacău este gata să predea prima lecție. Din timp a fos pregătit și sortat pe cabinete materialul di­dactic (cabinetul de ști­ințe sociale, de științi naturale, fizico-chimii și geografie). Atelie­rele școlare sînt în nu­măr de trei (lăcătușe­rie, tîmplărie și croi­torie). Ele vor contri­bui la întărirea carac­terului practic-aplica­­tiv al învățământului la formarea gîndiri­i tehnice a elevilor , dobîndirea de către a­­ceștia a unor d­eprin­­deri practice care să le permită integrarea rapidă în procesul de producție, datorită fa­miliarizării încă de pe băncile școlii cu o­­ anu­mită profesie, i Un clopoțel va da din nou zvon de bucu­rie. Pentru elevi ■­ și pentru noi, cadrele di­dactice chemate să răspundem prin ca­­ noastră uneia unun­din cele mai nobile misi­uni — aceea de a făuri personalitatea omului nou, slujitor al cauzei socialismului. Ciemansa MI­HAI­ACHE, învă­țătoair­e In atenția controlului obștesc -ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVIRII POPULAȚIEI Prin noua organizare și funcțio­nare a controlului obștesc — Legea nr. 6/1972 — se ridică această acti­vitate pe o treaptă calitativ supe­rioară, controlul obștesc acționînd ca un factor de educație civică, contribuind la dezvoltarea unei a­­titudini înaintate a lucrătorilor din unitățile de servire publică, la combaterea lipsei de răspundere față de interesele populației. Echipele de control obștesc din municipiul Bacău, constituite în urma noilor reglementări, au fost instruite și pregătite pentru a-și realiza atribuțiile ce le revin în condiții optime. In legătură cu e­­xercitarea controlului, eficiența acestuia în domeniul servirii popu­lației, vom consemna cîteva aspec­te în articolul de față, referindu-ne la activitatea pe care o desfășoară unele echipe alcătuite de textiliștii băcăuani. Astfel, echipa de control obștesc condusă de Gheorghe Păduraru a verificat, repetat în ultimul timp, modul în care se face aproviziona­rea la depozitul de mic gross ali­mentar din s­tr. 1 Mai. De aici achi­ziționează mărfuri unele cantine, școli, grădinițe de copii, unul din articolele de prim ordin pentru ele fiind laptele. Ce se întîmplă însă ? Comenzile adresate la Industria lap­telui — ținînd seama de necesar — sunt onorate parțial, astfel încît depo­zitul alimentar e pus în situația ca unor consumatori să nu le poată satisface cererile. Aceasta pe lîngă faptul că uneori se ivesc dificultăți cu beneficiarii pentru că bidoanele în care se aduce laptele sunt nes­pălate, au capacele sparte, deci cu acces liber pentru praf... Așa­dar igiena în domeniul transportului lasă de dorit. Deși situațiile de mai sus au fost sesizate nu s-au luat măsuri de în­dreptare, activitatea de aprovizio­nare desfășurîndu-se deficitar. Cel puțin deocamdată... Un alt aspect aflat în atenția con­trolului obștesc se referă la respec­tarea prețurilor, etichetarea și afi­șarea lor. Echipa, al cărei responsabil este Dumitru Știrbu, a făcut verificări în acest sens la magazinul „Alimenta­ra­" din Calea Moldovei, cartierul Gherăieș­ti. Ce a constatat : In ge­neral se afișează prețurile și se res­pectă regimul lor. Asta „în­ general". Pentru că „în particular" la raionul dulciuri­i pline, unde este vînză­­toare Maria Cojocaru, prețurile nu sunt afișate, iar cumpărătorii trebuie să le ghicească, n-au cum să contro­leze sumele solicitate de lucrătoa­­rea din comerț. Echipa de control ob­ștesc a cerut să se ia măsuri, urmînd ca la viitoarea verificare preturile G. MOSARI . ‘ , (Continuare in pagina a Il-a) Opinia publică în acțiune

Next