Viaţa Capitalei, noiembrie 1949 (Anul 1, nr. 153-177)
1949-11-01 / nr. 153
POL I No. 1534 PAGINI 4 LEI P, PROTIETAJ? 1 m TOATE ȚĂRILE, TIMTI.VA ! Marți Noembrie 1949 AHHMHN ! Organ al Comitetului Organizației P. M. R. București și al Comitetului Provizoriu București Un preţios ajutor al Comitetului Provizoriu ACTIVITATEA COMITETELOR GOSPODĂREŞTI DIN CAPITALĂ Strâusa legătură cu cetăţenii din cartier şi colaborarea cu organizaţiile de massă, asigură împlinirea sarcinilor Comitetelor gospodăreşti .Prin Comitetele gospodăreşti, creiate în toate sectoarele şi circumiscripţiile Capitalei, numeroşi locuitori ai marelui oraş sunt mobilizaţi în toate acţiunile de ordin edilitar, cultural, sanitar sau economic, menite să îmbunătăţească traiul populaţiei muncitoare a Bucureştiului. In vara aceasta, Comitetele gospodăreşti din Capitală au dus o activitate intensă. Ele au sesizat Comitetul Provizoriu Bucureşti, — care a ţinut seamă de ele — numeroase probleme edilitare, culturale, sanitare şi economice ridicate de către locuitorii diferitelor cartiere. Latoate lucrările iniţiate de Comitetul Provizoriu al Capitalei au participat mii şi mii de cetăţeni, mobi-ităţii de cătţe,Comitetele gospodăreşti prin delegaţii de străzi. Sprijinite şi îndrumate de către Partid şi colaborând cu organizaţiile de massă U. F. D. R. şi U. T. M., Comitetele gospodăreşti au antrenat cetăţenii la pavarea a sute de străzi, la construirea a sute de salarii, bucătării dietetice, case ale mamei şi copilului, dispensare, biblioteci, etc. Nenumărate şi variate sunt acţfunite Comiteteilor gospodăreşti. Ele au ajutat şi sprijină neîntrerupt munca de aprovizionare cu alimente a populaţiei Capitalei, acţiunile de depistare a bolnavilor şi îndrumarea neştiutorilor de carte spre şcolile de alfabetizare. Această activitate neobosită a Comitetelor gospodăreşti este rodnică, ea contribuind la lichidarea stării de înapoiere care a existat în multe dintre cartierele Capitalei, părăsite cu desăvârşire de guvernele hrăpăreţe ale regimului trecut. In reportajul nostru vom arăta cititorilor, activitatea câtorva Comitete gospodăreşti de circumscripţie, subliniind multiplele realizări ale acestora precum şi lipsurile care mai persistă în munca unora dintre ele. Realizări edilitare în cartierul Ferentari Aşezat într’una din marginile Bucureştiului, cartierul Prelungirea Ferentari e locuit în mare majoritate de muncitori. înainte vreme, organele edilitare nu arătau nicio grijă pentru nevoile gospodăreşti ale Ferentarilor. Astăzi există în Prelungirea Ferentarilor un Comitet Gospodăresc, format din cetăţenii cei mai cinstiţi şi gospodari din cartier, care a mobilizat numeroşi cetăţeni în acţiunile de înfrumuseţare a cartierului şi îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale locuitorilor. Numai în ultimul timp, cu sprijinul muncii voluntare a cetăţenilor, organele de resort ale Comitetului Provizoriu au pavat strada Trompetului, iar lucrările de pavare a străzilor Bachus şi Spiralei sunt în curs de desfăşurare. Prin grija Comitetului gospodăresc au fost amenajate două grădiniţe de copii; cetăţenii au depus muncă voluntară şi la construirea şcolii elementare mixte Nr. 10. Comitetul gospodăresc al cartierului mai are o serie întreagă de acţiuni. Demascarea speculanţilor sabotori este o preocupare de seamă a comitetului. Chiar zilele trecute a fost descoperit cârciumarul Traian Târcovnic de pe strada Toporaş 66 care tăia săptămânal un porc şi specula carnea. Asemenea speculanţi au mai fost demascaţi de către Comitetul gospodăresc care se sprijină pe ajutorul efectiv al populaţiei muncitoare. O problemă a cartierului era lipsa cenacelul de desfacere „Aprozzar“. Exista un singur centru pentru tot cartierul. In urma acţiunilor Comitetului gospodăresc, au fost deschise încă două centre în străzile Trompetului şi Prelungirea Ferentari. Prin activitatea sa, Comitetul Gospodăresc din Prelungirea Ferentari a dovedit că este de o reală utilitate populaţiei muncitoare din cartier. Ca rezultat al muncii, sale el se bucură de o largă popularitate în mijlocul cetăţenilor. In activitatea Comitetului gospodăresc mai există şi o serie de lipsuri care trebuesc neapărat remediate. Aşa, de exemplu, Comitetul gospodăresc din cartierul Prelungirea Ferentari a dovedit o lipsă de operativitate atunci când nu a reuşit să-l prindă pe cârciumarul speculant despre care vorbeam mai sus decât cu mult timp după ce i-a fost semnalat. Comitetul gospodăresc trebue să caute deasemenea să aibe o mai strânsă legătură cu cetăţenii din cartier, pentru a le putea cunoaşte cât mai bine nevoile. Este necesar de asemenea ca activitatea culturală a Comitetului gospodăresc din Prelungirea Ferentari să fie maii intensă. O atenţie deosebită trebue dată Ateneului popular a cărui frumoasă sală va fi Inaugurată la 7 Noiembrie. Problemele Comitetului gospodăresc din circumscripţia 26 Comitetul gospodăresc din circumscripţia 26, are o activitate deosebit de intensă. In uza circumscripţiei intră şi" Piaţa Gheor(Continuare în part. 3-a) 18 TRENURI SPECIALE au adus ori din toate colţurile ţării MII DE OAMENI AI MUNCII pentru a vizita Expoziţia Industriei Sovietice încă din zorii zilei trenuri speciale au sosit în Capitală, aducând mii şi mii de oameni ai muncii din toate colţurile ţării, dornici să viziteze Expoziţia Industriei Sovietice din Parcul Naţional. Deasemenea numeroase autobuze din diferite centre industriale ale ţării, au străbătut mari distanţe, transportând pe muncitori şi familiile lor pentru a le da prilejul să înveţe din bogata experienţă tehnică socialistă, rodul vredniciei popoarelor sovietice. Mii şi mii de oameni ai muncii, entuziasmaţi de perfecţiunea atinsă de tehnica sovietică, pusă în slujba propăşirii oamenilor au populat ori toată ziua Expoziţia Industriei Sovietice, arătându-şi admiraţia faţă de minunatele maşini expuse . Ei vor împărtăşi tovarăşilor lor din fabrici şi de pe ogoare ,imaginea vie a nemărginitei puteri sovietice sprijin nepreţuit în construirea socialismului în ţara noastră, chezăşia sigură a apărării păcii şi securităţii popoarelor. La Roma a avut loc un Mare meeting în cinstea sesiunii Comitetului permanent al Congresului Mondial al partizanilor păcii ROMA 31 (Agerpres). TASS transmite : Mii de muncitori din fabrici şi birouri precum şi intelectuali, au umplut până la refuz Teatrul Adriano din Roma cu ocazia întrunirii publice ce a avut loc la 30 octombrie în cinstea sesiunii Comitetului permanent al Congresului Mondial al partizanilor păcii, care se va ţine la Roma. La apariţia lor la tribună, membrii Comitetului permanent Di Vittorio, Alexandru Fadeev, Ilya Ehrenburg, Nenni, Picasso, Bernal, Hodinova-Spania şi Sereni, au fost primiţi cu aplauze furtunoase. La întrunire au fost prezenţi ambasadorul Uniunii Sovietice în Italia, Kostilev, precum şi reprezentanţii diplomatici ai democraţiilor populare. Sosirea delegaţiei sovietice care va participa la festivităţile din Capitală cu prilejul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice Aseară a sosit în Capitală delegaţia sovietică ce va lua parte la festivităţile din cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din U.R.S.S., laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbunov, vicepreşedintele Asociaţiei Unionale pentru răspândirea cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institutului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., scriitorul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriitorilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibr“ din Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Solii marii Ţări a Socialismului, reprezentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lume, ai oamenilor muncii care făuresc as tăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei omeneşti, societatea comunistă, au fost întâmpinaţi la sosirea în Capitală cu un entuziasm de nedescris. Intrarea "trenului special în gara Bancasa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelungite, care traduceau dragostea şi recunoştinţa nemărginită a poporului român faţă de marea sa prietenă, eliberatoare şi sprijinitoare, Uniunea Sovietică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietică eliberatoare”, „Trăiască marele Statin”, „Trăiască în veci prietenia româno -sovietică“, răsunau din toate piepturile, amestecându-se cu ropotul nesfârşit al aplauzelor. Reprezentanţii oamenilor muncii au înconjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţiei sovietice, oferindu-le buchete de flori urându-Ie bun venit, schimbând călduroase strângeri de mână. Primirea oficială s’a transformat spontan într’o manifestaţie de caldă prietenie şi cordialitate, care dovedeşte odată mai mult cât de adâncă şi de indestructibilă este apropierea dintre cele două popoare. Pe peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea distinşilor oaspeţi sovietici, tovarăşii : Miron Constantinescu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei, Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al Confederaţiei Generale a Muncii, L. Răutu şi Al. Drăghici, membri ai C.C. al P.M.R.; D. Petrescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Public, vicepreşedinte al ARLUS- ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nicolau, secretar general al Academiei R.P.R., Barbu Lăzăreanu, S. Stoilov, dr. E. Macovschi, dr. Şt. Nicollau, Mihail Roller, dr. N. Gh. Lupu, dr. D. Danielopolu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alţii; general maior Mihail Florescu, şeful Direcţiei Superioare Politice a Ar- Delegaţia sovietică, primită cu flori, la sosirea în Capitală Ţăranii muncitori din Gâşteşti-Ilfov ii se interesează de viața ţăranilor sovietici — O discuţie psihică în jurul cărţii „Cemn văzut în Uniuneti Sovietică”, scrisă de tractoristul Tudor Niculescu — Ţăranii din Gâşteşti-Ilfov ascultă cu atenţie cele scrise în cartea tractoristului Tudor Niculescu, de la S. M. T. Segarcea- Dolj (Reportajul în pagina a 2-a) •"* wm ... A 31-a aniversare a Comsomolului Festivitatea din sala ARO. — Cuvântarea tov. Gh. Florescu, membru al C. C. al P. M. R., secretar al C. C. al U. T. M. — Deschiderea expoziţiei „Aspecte din lupta şi munca Comsomolului“.— Constituirea de nouă detaşamente de pionieri în Capitală Sâmbătă după amiază a avut loc în sala Aro, o festivitate închinată aniversării a 31 de ani de existenţă a Comseniorului. Luând cuvântul, tov. Gh. Florescu a arătat importanţa aniversării Comsomololui, aniversare care constitue o sărbătoare pentru tineretul muncitor din întreaga lume. In continuare, tov. Gh. Florescu a arătat minunatele învăţături izvorîte din experienţa şi activitatea glorioasă a Com.somoailui, pentru tineretul nostru muncitor. In încheere, tov. Gh. Florescu a spus următoarele: „Uniunea Tineretului Muncitor, in fruntea întregului tineret muncitor din ţara noastră, e ferm hotărîtă să urmeze fără şovăire exemplul strălucit al vulturilor comsomolişti şi să studieze neîncetat bogata experienţă a Comsomolului aplicând-o la condiţiile din Republica noastră Populară. Urmând exemplul Comsomolului noi vom purta mereu şi vom înălţa tot mai sus steagul roşu de luptă pe care ni l-a încredinţat Partidul Muncitoresc Român, vom lupta cu neţărmurit devotament sub conducerea Partidului nostru, îndeplinind sarcinile măreţe pe care ni le trasează in lupta pentru pace şi înfăptuirea socialismului in ţara noastră. A urmat apoi un bogat program artistic. In cinstea aniversării Comsomolului, s'a deschis o expoziţie U.T.M. în strada Labirint şi s'au constituit noui detaşamente de pionieri (Darea de seama în pagina a 4-a) O nouă victorie a oamenilor muncii La fiecare trei luni, Consiliul de Miniştri al Republicii noastre prezintă oamenilor muncii rezultatele ce le-au obţinut în lupta penisu realizarea şi depăşirea Planului. Aceştia ştiu că numai de munca lor, de elanul cu care aduc la împlinire sarcinile ce le-au fost trasate, depinde înflorirea Patriei noastre, crearea unei vieţi fericite pentru poporul muncitor. Comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe al treilea trimestru al anului 1949 aduce îmbucurătoare preciziei asupra rezultatelor obţinute în aproape toate sectoarele de activitate. Se arată, astfel, că planul de producţie pe întreaga industrie a fost realizat în trimestrul III al anului 1949 în proporţie de 108,9ll/o ceea ce înseamnă un progres faţă de trimestrul II, când a fost realizat în proporţie de 107,4%.. In acest al treilea trimestru, oamenii muncii şi-au exprimat dragostea lor fierbinte pentru patrie, muncind cu şi mai multă dârzenie să realizeze şi să depăşească Planul de Stat. Numeroase echipe de muncitori, secţii şi chiar 33 de fabrici întregi lucrează, din trimestrul III în contul anului 1950. Ei au avut pentru aceasta exemplul strălucit al oamenilor sovietici, adevăraţi eroi ai muncii, care au sfărâmat vechile tipare în producţie creind altele cu totul superioare şi neatinse de vreun stat capitalist. In acest trimestru a fost introdusă metoda sovietică de muncă în zidărie de către tov. Luigi Strenati urmat imediat de numeroşi zidari care-şi însuşesc şi aplică un sistem prin care se atinge o înaltă productivitat în muncă. Dar nu numai metodele sovietice în muncă le folosesc muncitorii. Ei folosesc şi materiale sovietice, maşini şi unelte din cele mai moderne pe care Uniunea Sovietică ni le pune la dispoziţie cu generoasă prietenie. Expoziţia industriei sovietice, deschisă de curând, ne arată formele variate ale geniului creator al omului sovietic. Depăşirea planului de foraj de pildă, se datorează în bună parte materialelor pe care Uniunea Sovietică ni le-a trimis înainte de termenul de livrare. Iar o altă formă a ajutorului sovietic îl constitue Societăţile sovieto-române care, datorită unor metode tehnologice avansate, unei bune organizări, stau în fruntea procesului de producţie. Succesele obţinute in sectoarele industriei sunt un rezultat şi al întrecerilor socialiste care cuprind masse tot mai mari de muncitori. . Dar Comunicatul Consiliului de Miniştri nu ne înfăţişează, numai succesele obţinute. El subliniază şi unele deficienţe, unele lipsuri ale anumitor sectoare care trebuesc grabnic lichidate. Astfel ni se arată că deşi producţia medie zilnică de ţiţei a crescut în trimestrul III cu IOV, faţă de trimestrul I şi cu 3,5,d o faţă de trimestrul II, Planul nu a fost, totuşi, îndeplinit. Aceasta se datorează rămânerei în urmă a Petroliferei „Muntenia“ în timp ce „Sovrompetrol“ a depăşit planul. Urmând exemplul înaintat al economiei sovietice, a fost introdus şi la noi ca mijloc de gospodărire mai chibzuită a întreprinderilor, creditarea cu fonduri de rulment a primelor 20 unităţi. Dar Planul de Stat a fost urmărit în realizarea lui pe trimestrul III, în toate sectoarele vieţii economice şi culturale. Oamenii muncii de pe ogoare, din birouri şi laboratorii s-au aplecat, cu sârg, asupra uneltelor lor de lucru pentru ca din contribuţia fiecăruia să durăm viaţa cea nouă. Ţărănimea muncitoare cu sprijinul Partidului şi Guvernului a înfiinţat în acest timp 55 de gospodării agricole colective, — arme puternice în lupta de clasă împotriva chiabuirimei — iar muncile agricole s’au desfăşurat potrivit Planului. Tot în acest trimestru s’a început grandioasa lucrare pentru construirea Canalului Dunărea—Marea Neagră, care se desfăşoară în ritm crescând şi care deschide perspective măreţe de desvoltare întregii economii a ţării". Pentru ridicarea culturală şi sanitară a populaţiei, Comunicatul ne arată că în acest trimestru s-au ridicat sute şi sute de instituţii preşcolare, şcoli elementare, cămine, institute superioare şi facultăţi, case de sănătate, dispensare, policlinici şi laboratoare de higiena. Acestea sunt numai o parte din roadele obţinute în diversele sectoare de către oamenii muncii. Rezultatele şi succesele obţinute în trimestrul III trebuie să fie un puternic imbold pentru toţi muncitorii de a continua, — înlăturând, lipsurile semnalate — să lupte pentru împlinirea înainte de termen a Planului de Stat. E aceasta o datorie de cinste a tuturor oamenilor muncii, a tuturor făuritorilor Socialismului în ţara noastră. Alex. Balteş Cultura sovietică, îndreptar şi sprijin pentru scriitorii noştri *„ Superioritatea culturii sovietice, în plină înflorire, faţă de cultura bolnavă, descompusă, a burgheziei, face din ea un far luminos pentru toţi oamenii de ştiinţă şi de artă. A nu ţine seama de cuceririle ştiinţei şi artei sovietice, a nu fi înarmat cu principiile ei călăuzitoare, cu teoria marxistleninistă, însemnează a rătăci fără nădejde şi fără liman pe întinderea mărginită a gândirii burgheze, idealiste, înseamnă a fi mereu pândit de primejdia unui trist naufragiu. Navigatori dezorientaţi, fără busolă, sau piraţi lacomi în căutare de aventuri bănoase, iată ce au devenit, în climatul culturii occidentale capitaliste, învăţaţii şi artiştii care n'au izbutit să se rupă din lanţurile intereselor de clasă ale burgheziei în descompunere şi să treacă, făţiş, pe poziţiile de luptă ale proletariatului. Nu despre superioritatea şi realizările uriaşe ale culturii sovietice vreau să vorbesc aici, ci mai ales despre ce însemnează această cultură superioară, ca ajutor pentru noi, în condiţiile actuale. Pe de o parte, în condiţiile ascuţirii luptei de clasă, pe plan intern, pe de altă parte, în condiţiile câştigării de noui şi hotărîtoare poziţii pentru lagărul democratic, pe plan internaţional. Loviturile pe care capitalismul le primeşte mereu şi fără cruţare din partea masselor populare exploatate, organizate de clasa muncitoare, sub conducerea Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti de pretutindeni, determină clasele exploatatoare, — în furia desnădejdii — să recurgă la noui arme, care mai de care mai mârşave. Agenturile de spionaj şi de crimă, cum au fost agenturile iugoslave şi ungare date la iveală în procesul de la Budapesta — iată una din abjectele lor arme- Altă armă, e încercarea de a sparge prin mijlocie MARIA BANUŞ cirea unor elemente trădătoare sau inconştiente, frontul ideologic al luptei pentru pace şi democraţie. Un puternic şi nepreţuit ajutor a fost pentru noi, oamenii artei din R. P. R. raportul clarvăzător al lui A. A Jdanov, asupra revistelor ,,Zvezda" şi „Leningrad". El a însemnat o cotitură pentru viaţa noastră culturală, care are de luptat cu rămăşiţele trecutului. In circuitul sănătos al vieţii culturale sovietice, morbul care se strecurase a fost reperat de îndată, analizat, combătut şi înfrânt cu cele mai puternice şi mai eficace mijloace. Lipsa de principialitate, antipatriotismul, lipsa de combativitate a doi, trei scriitori, izolaţi de popor, au fost demascate şi înfierate de marele gânditor şi om politic Jdanov — fără cruţare, în spirit bolşevic, în spirit Stalinist. Acest luminos raport, care despică drum larg în viitor, arată clar obiectivele principiale ale acţiunii culturale de astăzi, determinate de ascuţirea luptei pe plan internaţional. Lupta între tabăra păcii, a democraţiei, a construcţiei paşnice, a socialismului,, şi între tabăra agresivă, războinică, obscurantistă a dolarului monopolist, se desfăşoară prin cucerirea de noui poziţii de către cea dintâi. __ Obscurantiştii aţâţători la război încearcă să introducă în domeniul culturii noastre, una din concepţiile culturii occidentale decadente, cosmopolitismul. Dar istoricele hotărîri ale C. C. al P. C. (b) asupra filosofiei, muzicii şi criticii literare şi ale C. C. al P. M- R., articolele apărute în „Scânteia" şi nenumăratele discuţii creatoare, au spulberat această ceaţă otrăvitoare în care unii dintre noi mai rătăceau. Ajutorul nepreţuit pe care ni-l dă cultura sovietică, nu se mărgineşte însă la trasarea limpede a liniilor mari călăuzitoare, de pe poziţia cea mai avansată a clasei muncitoare, ci constă şi în măreţele realizări concrete pe care ni le pune la îndemână arta şi literatura sovietică. A încerca, de pildă, să te apropii, ca scriitor, de problema colectivizării, fără a citi cu atenţie romanul „Pământ desţelenit" al marelui romancier sovietic Solohov, înseamnă a te lipsi de un important ajutor in procesul de înţelegere a acestei probleme. Acest roman e o pildă de chipul în care un scriitor angajat în lupta aspră şi grandioasă de construire a socialismului, izbuteşte, din iureşul evenimentelor revoluţionare, să desprindă tipurile cele mai reprezentative, situaţiile cele mai pline de semnificaţie ale satului sovietic din anul 1930. Acest an a însemnat o piatră de hotar în drumul victorios spre socialism, străbătut de către agricultura sovietică. . Tot astfel, nu putem să nu citim „Atelierul de Foc" al lui Boris Polevoi, atunci când încercăm să zugrăvim în opera noastră lumea uzinelor, frământările unui tineret care luptă să-şi învingă lipsurile şi care porneşte cu avânt pe calea întrecerilor socialiste. Simonov, Fadeev, Ehrenburg şi atâţia şi atâţia alţi scriitori sovietici, ne sunt îndreptat nu numai prin măestria scrisului, ci şi prin felul lor de a gândi şi de a simţi. Căci oamenii de artă sovietici sunt in primul rând luptători pentru construirea unei lumi noui. Şi aceasta e cea dintâi şi cea mai însemnată lecţie pe car® ne'° ^au fraţii noştri — scriitorii sovietici. „ E bine s’o avegn mereu vie in cuget, dacă vrem să fim cu adevarat scriitori ai poporului nostru. *) Articol scris pentru Agenţia Romana de Presă „Agerpres. ”