Viaţa Capitalei, februarie 1950 (Anul 2, nr. 227-249)
1950-02-01 / nr. 227
La Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa" * Oamentii noui primesc explicaţii noui despre lumea vieţuitoarelor . Cu ani in urmă, muncitorul ceferist Ion Dumitru s’a oprit in făţa Miletului de Istorie Naturală din Piaţa Victoriei. Venise să viziteze muzeul. Intr’una din sălile expoziţiei, a zăbovit in faţa unui schelet enorm care îl impresie- nase. Corpul uriaş al monstrului ii trezi curiozitatea. Ion Dumitru se aplecă în faţa unei „etichete explicative” şi cu multă greutate silabisi: „Di-no-te-ri-um” A voit a, tind să culeagă unele explicaţii suplimentare, dar n’a găsit dela cine să le ia. Pe Ion Dumitru, cuvântul de pe etichetă nu l-a lămurit deloc. Asemenea „etichete explicative” a întâlnit şi la celelalte piese şi colecţii expuse. La plecarea din muzeu, in mintea lui Ion Dumitru s’au întipărit totuşi câteva aspecte dintr’o lume necunoscută. Când a ajuns acasă, nevasta l-a întrebat: — Ce-ai văzut, Ioane, la muzeu? — Fel de fel de „dihănii”, a răspuns el, simplu. Anii au trecut. Muzeul de Istorie Naturală şi-a deschis larg porţile pentru manşele populare. Muncitorii din uzine, grupuri de studenţi şi elevi, membri ai gospodăriilor colective, alcâtuesc tot mai mult lumea vizitatorilor. Oamenii muncii au astăzi posibilitatea, să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre natură şi despre istoria ei. Problema apariţiei omului pe pământ e o preocupare de seamă a cercurilor de vizitatori. Muncitorii se interesează îndeaproape de felul cum s-a transformat natura şi vieţuitoarele ei. Varietăţile de animale, planişele, colecţiile felurite, trezesc în mintea fiecăruia dorinţa vie de a cerceta natura. Studiind cele expuse în muzeu, oamenii muncii îşi dau şi mai bine seama că natura a încetat să mai fie o taină. Astăzi la Muzeul de Istorie Naturală, o mare parte din colecţiile expuse sunt prevăzute cu explicaţii pe cât posibile limpezi pentru toată lumea. Pe lângă denumirea ştiinţifică, explicaţiile conţin şi numele popular al speciei res-, pective, felul de viaţă, caracteristicile, răspândirea, etc. Intr’una din sălile muzeului forfotesc mai mulţi vizitatori. Printre ei se află şi muncitorul ceferist Ion Dumitri, care vizitează a doua oară muzeul, după mulţi ani. Intr’o sală dela parter, se află expus un elefant, înainte vreme, animalul respectiv era însoţit numai de denumirea lui latinească: „Elephas Maximus". In majoritatea cazurilor, vizitatorii plecau nedumeriţi. Numele latinesc nu le spunea nimic. Astăzi, tovarăşul Ion Dumitru află că-i vorba despre un elefant care „are 4000 kilograme, trăeşte până la 150 de ani, patria lui este în India. Luat de tânăr se domesticeşte uşor, servind ca animal de transport”. Oamenii muncii cercetează cu o deosebită atenţie vitrinele expuse. Urmărind varietatea colecţiilor, ei îşi însuşesc cât mai multe cunoştinţe folositoare. Animalele şi păsările din ţara noastră ca şi acelea din ţările străine, atrag cu deosebire atenţia. Muncitorul Batistă Ştefan s-a oprit în faţa unei vitrine. Un animal curios i-a atras privirile. După explicaţii, tovarăşul Ştefan a aflat următoarele : „Hanumanul”, sau „maimuţa sfântă”. Trăeşte în unele părţi ale Indiei. _ Intre altele, explicaţiile arată că brahmanii au obiceiul de a se închina in faţa acestui animal. Heligia brahmană îl recunoaşte cei pe un sfânt. — „Citind despre aceasta, ne spune tov, Batistă Ştefan, îmi dau şi măi bine seama de starea înapoiată în care zac ■şi astăzi popoarele coloniale, subjugate de imperialismul anglo-american". In sala mamiferelor, tov. ştefan a vizitat şi celelalte vitrine El s’a interesat îndeaproape de vieţuitoarele din epocile bcute şi s’a oprit mai mult la secţia de anatomie comparată, unde se vorbeşte despre originea omului. La plecarea din muzeu, tov. Batistă Ştefan se simţea mai luminat, se simţea îmbogăţit. El a strâns multe cunoştinţe folositoare, care îl vor ajuta să se călăuzească spre o documentare realistă in cunoaşterea naturii. ★ In sala dela intrarea muzeului, s’a oprit un grup numeros de copii, înconjurând primele vitrine. Pe feţele tuturor ai înflorit zâmbetul voios. Detaşamentul de pioneri ,,Emîlia Itza” vizitează muzeul pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele despre natură şi vieţuitoarele ei. In fruntea grupului, un asistent din Serviciul de cercetări al Muzeului dă pionierilor explicaţiile necesare. In sala mamiferelor, copiii s-au strâns în faţa unei „familii de gorile”. Ei pun întrebări diferite. In urma explicaţiilor, pionierii au aflat felul de viaţă şi caracteristicile acestor mamifere. In sălile muzeului s’au strâns tot mai mulţi vizitatori. Printre muncitorii dela întreprinderile şi Instituţiile din Capitală, întâlnim o parte din membrii Gospodăriei Colective Agricole din Ialomiţa. Dela întreprinderea de Stat „Elena Pavel" au venit deasemeni numeroşi tovarăşi. In caietul de impresii, ţesătoarea Guranda Aha a scris câteva păreri: „Vizitând muzeul, mi-am făcut o imagine asupra transformării omului şi a celorlalte vieţuitoare în diferite epoci. Ceea ce nu mi-a plăcut e faptul că unele animale n'au ca explicaţii decât denumiri pe care nu le-am putut înţelege”. Intr’adevăr, tov. Quranda are dreptate Mai sunt încă unele explicaţii care nu conţin decât o seamă de numiri latineşti. Un exemplu, ni-l prezintă vitrina coralilor, de pe a parei etichetă subţim : „aceşti polipi carnivori, de-al Mandreporilor şi Coralilor de gen Mussa, Euphylla, Coeloria şi alţii’’... Deasemeni, o mare parte din colecţii nu au etichete explicative. Şi această lipsă s’a observat, în bună parte la secţia păsărilor şi a insectelor. Alte vitrine nu sunt prevăzute cu lămuriri asupra animalelor ce alcâtuesc colecţia respectivă, ci numai cu explicaţii cu caracter literar : „Viaţa în regiunile arctice. Viaţa în pădure”, etc. Aceste lipsuri trebuesc înlăturate cât mai repede. Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” e chemat să contribue la opera de culturalizare a masselor populare in acest scop, colecţiile trebue să conţină cât mai multe lămuriri pe înţelesul tuturor. Cu explicaţii bazate pe ştiinţa adevărată, muzeul va deveni un tot mai preţios izvor de lumină pentru cei mulţi. Mihail Gospodin Pământul nostru, rupt din soare în virtutea puterii centrifuge deslănţuită de învârtirea vertiginoasă a soarelui, a păstrat multă vreme — milioane de ani! starea incandescentă, arzândă, pe care şi soarele continuă s-o aibă datorită massei sale considerabile. Temperatura pământului era şi ea de mii de grade, ceea ce făcea ca materia din care era alcătuit să fie topită şi volatilizată. Această materie în fierbere se înălţa în văzduh, unde, dând de răceala de ghiaţă a spaţiului ce înconjura pământul,*• circa 300 grade sub zero, precădea, oarecum solidificată, pe pământ, unde se topea din nou şi iarăşi se ridica în înălţimi ca să recadă din nou. În filaj acesta, după multe milioane de ani, pământul începu să prindă o pojghiţă la suprafaţă, care se învârtoşa mereu sub acţiunea ploii de materiale ce aducea cu sine o parte din răceala neînchipuită a spaţiuluiinterplanetar. Făptul acesta a determinat scăderea treptată a temperaturii de pe suprafaţa mereu întărită a pământului. Această temperatură scăzând sub 100 grade — după ce pământul fu înconjurat de atmosferă, adică de stratul de aer care-l învălueşte până la o înălţime de câteva sute de kilometri, vaporii de apă din atmosferă să lichefiară şi căzură sub formă de ploaie pe scoarţa pământului, solidificând-o şi mai mult. Acest proces de răcire şi solidificare a pământului la suprafaţă, durează de peste două miliarde de ani. După ultimele date ale ştiinţei, aceasta este vechimea scoarţei pământeşti: două miliarde de ani. Ne închipuimuimirea cititorului care întâlneşte pentru prima oară asemenea cifre ce i se par, cu drept cuvânt, fantastice. Totuşi, ştiinţa sovietică şi-a însuşit aceste date ale astronomiei şi ale cosmogoniei, ceea ce dovedeşte că ele corespund adevărului,, pentru că ştiinţa sovietică nuurmăreşte decât adevărul şi nu admite decât ceea ce este verificat şi demonstrat. In Uniunea Sovietică, savanţii cari se îndeletnicesc cu chestiunile ce ne preocupă, adâncind problema formării şi evoluţiei pământului, confirmă datele pe cari le înfăţişăm alei. Desigur că în această materie nu poate fi vorba de dovezi palpabile, dar există mijloace de cercetare şi investigare riguros ştiinţifice, pa cari oamenii de ştiinţă le folosesc CU succes, deslegând cu ele multe probleme ce păreau că depăşesc posibilităţile omului. Există mai multe metode geologice cari au fost folosite pentru determinarea vârstei pământului şi toate aceste metode au ajuns cam la acelaş rezultat. Cu ajutorul lor s’a cercetat vechimea straturilor depuse în fundul unor mări cari au existat odinioară, s’a studiat timpul necesar prefacerii uraniului în plumb, pentru ca, din proporţia dintre uraniu şi plumb existentă în anumite terenuri, să poată fi stabilită vechimea acelor terenuri. Această transformare a uraniului în plumb a fost experimentată şi în laboratoarele chimiştilor şi, ţinându-se seama de cantităţile de plumb din rocile cari conţin minereuri de uraniu, s’a putut, socoti timpul de când exist, aceste roci, stabilindu-se durata existenţei diferitelor straturi pământeşti, care confirmă datele geologice după cam scoarţa pământului are o vechime de două miliarde de ani. Scoarţa solidă a pământului are acum o grosime de aproximativ 60 de kilometri, dincolo de care materia pământească este în fierbere şi, la o adâncime mai mare, în stare de vapori. Erupţiunile vulcanice se datoresc acestei materii arzânde, care, în siuciumul ei, isbucneşte, în anumite locuri, până la suprafaţa pământului, iar cutremurele de pământ nu sunt decât frământările acestei colosale masse arzânde din miezul pământului, care nu-şi poate găsi astâmpăr. Amintim că diametrul pământ, tulul este de 40.000 de kilometri, faţă de care grosimea scoarţei pământeşti, de circa 60 kilometri, este destul de neînsemnată. Şi e bine că e aşa, pentru că îngroşarea scoarţei pământului presupune o răcire mai mare a suprafeţei globului nostru, ceea ce duce la dispariţia vieţii de pe pământ — căldura pământului fiind o condiţie neapărată acestei , vieţi. Perspectiva aceasta rămâne totuşi : pământul continuă să se răcească, însă, din fericire, destul de încet, aşa că viaţa animală şi vegetală îi este asigurată pentru alte sute de milioane de ani... Săpăturile adânci ce s’au făcut în pământ cu prilejul lucrărilor de sonde și mine, au dovedit că temperatura crește cu un grad la fiecare 30—33 metri adâncime. In unele mine, temperatura este atât de ridicată, încât muncitorii nu pot sta acolo decât 3—4 ceasuri şi, în acest timp, sunt nevoiţi să se stropească mereu cu apă rece. Cele mai adânci săpături ce s’au putut face au fost de patru până la patru şi jumătate kilometri, din adâncul lor ţâşneau aburi şi apă fierbinte. Temperatura pământului crescând, aşadar, cu un grad la fiecare 30—33 metri adâncime, dovedeşte că la aproximativ 60 kilometri (cât e grosimea scoarţei pământeşti) ea ajunge la 1500— 2000 grade, ceea ce însemnează, fără nicio îndoială, că miezul pământului e în stare arzândă, clocotitoare. Scoarţa pământului, solidificându-se, s’a sbârcit, formând adâncituri şi ridicături proporţionate volumului. Când ploile au început să curgă în torente asupra pământului, apele au năvălit în cavităţile scoarţei pământeşti cari, pe alocuri, erau de mai multe mii de metri adâncime, formând mările şi oceanele. In fundul acestor mări şi oceane s’au depus, în straturi orizontale, diferite materiale aduse cu ele de apele ce năvăleau, ca nisip, lut, calcar, grezie, etc., cari, în decursul milioanelor de ani, au ajuns la sute şi mii de metri înălţime. După alte milioane de ani, pământul continuând să se răcească, a făcut ca scoarţa lui să se adâncească mai mult în alte locuri şi atunci apele din mnele mări şi oceane au năvălit spre acele adâncimi, iar în locurile de unde s'au retras apele lor au răsărit aceste straturi înalte. Sub acţiunea contractării pământului, a ghemuirii lui din pricina răcirii, aceste straturi s'au frânt şi s’au răsturnat, înfăţişându-se astfel ochilor noştri în regiunile pe cari le nurpim muntoase. Din suprafaţa totală a pământului, care e de 510 milioane kilometri pătraţi, 375 milioane kilometri pătraţi sunt acoperiţi de apele oceanelor şi mărilor. Din oceane şi mări razele soarelui ridică în atmosferă cantităţi enorme de vapori de apă. Aceşti vapori, duşi de vânt, se condensează în nori şi cad, sub formă de ploaie. iarăşi pe pământ, uneori la depărtări de mii de kilometri de locul de unde s’au evaporat, făcând pământul să rodească şi să hrănească vieţuitoarele ce mişună pe el. Pâraele, râurile şi fluviile, la rândul lor, alimentează necontenit mările şi oceanele cu noui cantităţi de apă. Cercetările straturilor geologice cari formează scoarţa pământului au stabilit că pe vremuri au existat şi alte întinderi mari de pământ, alte continente, care legau între ele Europa, America şi Asia. Aceste continente au fost, ca să zicem aşa, înghiţite deoceanele noui din adâncimile ivite prin strângerea scoarţei pământeşti în urma răcirii progresive a pământului. Există dovezi ştiinţifice cari adeveresc aceste susţineri. Intre altele, s-a constatat că în straturile geologice ale Americii se găsesc rămăşiţe de animale cari au trăit şi în Europa, bunăoară. Aceasta dovedeşte că pe vremea aceea America şi Europa formau un singur pământ, pe care vieţuiau aceleaşi soiuri de animale. In straturile geologice aflate mai către suprafaţă, însă, rămăşiţele găsite dovedesc că speciile de animale s'au diferenţiat, ceea ce se explică prin faptul că cele două continente s'au separat, fiind despărţite de apele enorme ale oceanelor cari au inundat şi acoperit acele continente de legătură adâncite prin efectul răcirii şi strângerii scoarţei pământului. Cu toată forma sferică a pământului şi rostogolirea lui neîncetată prin învârtirea în jurul soarelui şi în jurul propriei sale axe, apele nu se împrăştie pe toată suprafaţa globului, nu-l inundă cu totul şi nu se revarsă în hău, pentru că sunt reţinute de puterea de atracţie a pământului. Şi astfel, munţi, dealuri, văi, şesuri, fluvii, mări şi oceane, se întrec în a zămisli condiţii prielnice de viaţă pe această scoarţă relativ subţire a globului pământesc, pe când miezul pământului, a cărui grosime e de vreo 700 de ori mai mare, continuă să ardă şi să facă din când în când boroboaţe prin cutremurele ce le provoacă şi prin erupţiile vulcanice cari aduc atâtea nenorociri pentru locuitorii din preajmă. Până când omenirea scăpată de pacostea capitalismului pornit pe distrugere şi pe frânarea progresului, va găsi mijlocul să facă nevătămătoare şi efectele acestor fenomene natu- - rale. A. Gălăţeanu 1 GLOBUL NOSTRU PĂMÂNTESC NSEMNARI TEATRALE AU ÎNCEPUT repetiţiile piesei „cetatea DE FOC" La Teatrul Naţional au început eri repetiţiile ultmei piese a scriitorului Mihail Ravidoglu „Cetatea de foc’’. După „Minerii”, piesa de mare răsunet, care a adus pentru prima oară pe scenele noastre crâmpee din viaţa, frământările şi năzuinţele minerilor noştri, tov. Mihail Davidoglu îmbogăţeşte noua noastră dramaturgie cu o lucrare inspirată din minunata activitate a muncitorilor şi tehnicienilor din „cetatea de foc” ,a Reşiţei, care luptă pentru construirea socialismului în ţara noastră. Direcţia de scenă a fost încredinţată tov. Nicolae Massim, care împreună cu autorul, alcătueşte lista definitivă a interpreţilor. O NOUA VERSIUNE ŞI DISTRIBUŢIE A COMEDIEI „GAIŢELE" După cum am anunţat, Teatrul Naţional din Capitală pregăteşte o nouă premieră a comediei de moravuri „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu. Este vorba, de fapt, de o nouă versiune a acestei lucrări, prin care autorul scoate mai bine in evidenţă satira la adresa burgheziei romăneşti. Deasemeni distribuţia a fost remaniată. Astfel, in rolurile principale apar Sonia Cluceru, Maria Pilotti, Angela Mateescu, Eugenia Rădulescu, Dina Cocea, Nataşa Alexandra, Nicu Dumitriu şi Ion Tatianu. Dintre interpreţii vechei versiuni joacă numai Sonia Cluceru şi Nataşa Alexandra. Deasemeni şi direcţia de scenă a fost schimbată, noua versiune a „Gaiţelor” fiind pusă in scenă de Ion Şahighian. PREGĂTIREA STAGIUNII LA TEATRUL TINERETULUI Teatrul de la Sf. Sava care a primit denumirea de „Teatrul Maţional — Teatrul Tineretului“ îşi va începe activitatea in primele zile ale lunii Februarie ,prezentând premiera piesei „Aşa s’a călit oţelul”, dramatizare după celebrul roman cu acelaş nume al lui Nicolae Ostrovski. In momentul de faţă piesa care aduce in scenă minunata viaţă a eroului sovietic Pavel Corceaghin a intrat in ţaza repetiţiilor generale ce sunt conduse de directorii de scenă Ion Aurel Maican şi George Dem. Loghin. Concomitent cu aceste repetiţii care se desfăşoară pe scenă, in reperele Teatrului Tineretului au început repetiţiile comediei lui Shakespeare „Nevestele vesele din Windsor“ în direcţia de scenă a lui Ion Sahighian. Interpretarea va fi susţinută de Al. Giugariu, Ion Iancovescu, Ion Manu, Jenied Constantinescu, Nicu Dumitriu, Marcel Gingu-lescu, D. Amigdalis, Dorin Streteanu, Tantzi Cocea, Mimi Enăceanu şi Varodara Nigrim. „Nevestele vesele din Windsor“ se va juca în versiunea românească a publicistului Florian Nicolau. Premiera a fost fixată pentru sfârșitul lunii Februarie. VIATA CAPITALEI CART! NOUI PROCESUL TRĂDĂTORULUI TRAIC3O COSTOV ȘI AL COMPLICILOR SAI (Editura Partidului Ifluucitoresc Român) La Editura Partidului Muncitoresc Român, a apărut „Procesul trădătorului Traicio Costov și al complicilor săi“. „ Actul de acuzare, arată limpede că atât complotul din R. P. Bulgaria cât şi acela al lui Rajx, recent judecat la Budapesta, nu sunt acte întâmplătoare şi izolate de trădarea principiilor marxist - leniniste, ci ele fac parte dintr’un plan de mult urzit de imperialiştii anglo-americani şi de slugile lor titoiste, împotriva socialismului şi a frontului păcii. încă din 1942, temându-se de victoria U.R.S.S., serviciile de spionaj britanic şi american şi-au strecurat emisarii şi agenţii lor in partidele comuniste din Iugoslavia, Ungaria, Bulgaria şi împreună cu agentul lor principal pentru Balcani, Tito, şi-au intensificat acţiunea de spionaj şi sabotaj. Astfel, în Septembrie 1944, Costov s-a strecurat în Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi, înconjurându-se de acoliţi hrăniţi cu aceleaşi principii troţchiste şi-a început activitatea trădătoare. . Din actul de acuzare se desprinde pe de o parte ţelul bandei Ipi Costov de a ţâri Bulgaria in lagărul imperialist, iar pe de altă parte uneltirile imperialiştilor şi ale agenţilor titoişti de a desprinde de socialism ţările cu regimuri de democraţie populară, pentru ca, inrobindu-le, să slăbească lagărul păcii. Activitatea mârşavă a lacheilor imperialismului dovedeşte svârcolirile disperate ale acestor condamnaţi ai istoriei, demonstrează că lupta de clasă este mai aprigă decât oricând şi impune clasei muncitoare să-şi întărească unitatea forţelor sale pentru sdrobirea definitivă a exploatării. „CĂSUŢĂ DIN SUSENSC” DE STEPAN SCIPACIOV (Editura Cartea Rusă) În măreaţa şi avântata poezie sovietică, Stepan Scipaciov ocupă un loc de frunte. Poet ridicat din mijlocul oamenilor muncii, el aduce in versurile sale dărzenia luptătorilor care au făurit Ţara Sovietelor. Intr’o formă poetică din cele mai înalte, Scipaciov exprimă un fond adânc revoluţionar, viaţa nouă socialistă, pe omul nou sovietic, spiritul lui constructiv, dragostea-i faţă de Partid şi patriotismul lui fierbinte. In acelaş timp, poezia lui desvălue marea iubire şi stima oamenilor sovietici pentru învăţătorii şi conducătorii lor, Lenin şi Stalin. Pentru a-l prezenta publicului nostru cititor, Editura „Cartea Rusă" a scos o culegere din versurile lui Stepan Scipaciov. Sub titlul „Căsuţa din Şuşensc", Victor Kernbach a tradus câteva poeme caracteristice, pline de clan creator şi de credinţă bolşevică. In poemul care dă şi titlul plachetei, Scipaciov slăveşte amintirea lui Lenin, iar in „PIAŢA ROŞIE" şi „ÎNCEPE ZIUA", apare Stalin, conducătorul iubit al poporului sovietic şi învăţătorul proletariatului internaţional. „CĂSUŢĂ DIN ŞUŞENSC“ constitue o adevărată bucurie pentru iubitorii poeziei sovietice. „TREIZECI DE ANI” DE PROF. BANYAI LÁSZLÓ Note despre drumul populaţiei maghiare din România In Editura de Stat a apărut de curând, în limba maghiară, lucrarea profesorului Banyai László, întitulată „Treizeci de ani”. In cartea aceasta, autorul analizează evenimentele din viaţa populaţiei maghiare din ţara noastră, de la 1918 şi până astăzi. Banyai László scoate în evidenţă cauzele prăbuşirii monarhiei habsburgice, influenţa uriaşă a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, în creşterea avântului revoluţionar al proletariatului din România. Autorul arată mai departe cum sub conducerea P.C.R. care îşi ducea munca în condiţiunile grele ale ilegalităţii, forţele democrate maghiare din ţară, s’au unit, în prima organizaţie maghiară cu caracter naţional „Madosz“-ul, uniunea oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, care a dus lupta consecvent împotriva guvernelor reacţionare. Împotriva cotropitorilor fascişti. Cartea lui Banyai László se Încheie cu capitolul întitulat „Pe drumul democraţiei populare“, în care autorul analizează perspectivele uriaşe de viaţă îmbelşugată, fericită şi liberă, care s’au deschis şi pentru populaţia maghiară din ţară, odată cu lichidarea exploatării, odată cu victoria clasei muncitoare. Această lucrare atât de preţioasă şi actuală, va apare în curând şi în limba română. (Editura de Stat) A apărut „VIATA ROMÂNEASCA" Revista a Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (Anul III, Nr. I, Ianuarie 1950) Revista se deschide cu o serie de poezii închinate marelui Lenin. Semnează: Radu Boureanu, Nicolae Tăutu, Valeriu Câmpeanu, Heinrich Simoni (trad. de Al. Philippide). Din Nicolai Râlencov traduce G. Dem. Pan, iar din poetul daghestan Rasul Gamzatov traduce Virgil Teodorescu. Un lung poem închinat Stalingradului, de Iohanes Becher, este tradus de Ion Marin Sadoveanu. Proza e reprezentată prin noua piesă de teatru a lui Mihail Davidoglu — „Cetatea de tfoc“ — şi continuarea romanului lui Ion Călugăru „Oţel şi pâine” (II). Urmează două nuvele semnate de Petre Dragoş „Ion Lăscan s’a pus pe gânduri“ şi Octav Măgureanu „Stratul cu ţiţei”. O parte din nenumăratele scrisori în versuri trimise de oamenii muncii din R.P.R. tovarăşului Stalin, cu ocazia celei, de a 70-a aniversări, îmbogăţesc acest număr. La Teorie şi Critică apar următoarele articole : J. Popper : „Daruri şi poeme pentru Stalin“, Andronica Popescu: „Planul de Stat în literatură”. c. Nicolescu: „Eminescu şi Creangă“, Ileana Vrancea „Doinele“.. Revista se încheie cu un număr de recenzii. Cercetările astronomilor sovietici cu privire la coada de gaze a pământului Cercetările Observatorului Astronomic din orașul Alma- Ata (capitala î.S.S. Cazare) au confirmat ipoteza emisă de austronomul sovietic Astapovici, cum că planeta noastră are o coadă de gaze. Cercetările acestea au fost întreprinse încă în timpul războiului de Observatorul astronomic din Ashabad, unde Astapovici a urmărit acest fenomen. Este intersant de relevat că astronomul american Moulton, și astronomul suedez Gülden, socoteau că dincolo de orbita pământului există o acumulare de părticele de meteoriţi, care provoacă fenomene vizibile în nopţile de eclipsă, sub forma unor pete slab luminate în punctul din spaţiul ceresc opus soarelui. Oamenii de ştiinţă sovietici au desminţit complect această teorie. Pe baza cercetărilor fotometrice, fotografice şi spectrale făcute la Alma-Ata, s’a dovedit în mod indiscutabil că lumina slabă din punctul opus soarelui este în realitate o coadă de gaze a pământului. Coada uriaşă a planetei noastre se întinde pe o distanţă de cel puţin 100.000— 125.000 km. în direcţia opusă soarelui, întocmai ca şi cozile cometelor. Un cartof de 10 kg. şi un ciorchine de strugure de 5 kg. la expoziţia agricolă regională din Cimkent La Cimkent (R. S. S. Cazahă) s-a deschis o expoziţie agricolă regional. La această expoziţie sunt prezentate specii de bumbac alb şi colorat, obţinute de sovhozul Fanta Arai. Colhozul înaintat ,,Lenînskii Puţi“ (Drumul leninist), din raionul Starmsk, ilustrează prin cele ce expune o recoltă bogată de legume. Diferiţi bulbi de cartofi, obţinuţi de colhoznicii din acest artei, cântăresc peste zece kilograme. Ciorchinii de struguri din viile artelului „Belâe Vodî” (Apele albe), din acelaş raion, cântăresc câte 5 kilograme. Atenţia tuturor vizitatorilor este atrasă de standurile colhozului „Pobeda” (Victoria) din raionul Gheorghiev, care oglindesc larga mecanizare a producţiei agricole. Vacanţa de iarnă a studenţilor sovietici Se vor organiza excursii şi vizite în întreprinderile industriale. (Agerpres). OPERA DE STAT : Carmen; TEATRUL NAŢIONAL (Comedia): Trei Surori; TEATRUL NAŢIONAL (Studio): Argilă şi Porţelan; TEAITRUL DE ESTRADA: Spectacolul Nr. 1; TEATRUL DE REVISTE : Bate’n lemn; TEATRUL MUNICIPAL : Un om obişnuit; TEATRUL ARMATEI; (B-dul G.ral Magheru 20): Medicul de plasă; TEATRUL ARMATEI (Calea 13 Septembrie) : Tarsiţa şi Roşiorul; TEATRUL C.G.M. (Lipscani 53): Program nou de cântece, dansuri şi proză. PATRIA, MARNA, TRIANON, MIC, TOMIS, FLACARA, MIORIŢA, FLORIDA, DACIA, ODEON, Grăuntele Preţios, SCALA, CAPITOL MARCONI, IZBÂNDĂ MOŞILOR, VOLGA : Moş Locomotiva. TIMPURI NOI : Luminile din Urali ; 2. Pata Albă ; 3. Quartete muzicale (Desen animat în culori); 4. Laboratorul minune ; 5. Teatrul central al Armatei Roşii, PAX : Răsună Valea. LUMINA : Drumul Gloriei. VICTORIA : Vladimir IUci Lenin. MODEL : Locotenent Cristina CULTURAL : Carnetul de Partic! UNIREA : Mininui Pojarski. TRIUMF : Drumul fericirii. 7 NOEMBRIE-GRIVIȚA : Arinca. LYRA : Undeva în Europa. MILANO : Stânca Diavolului. POPULAR : Balada Siberiei AVRIG, APOLLO : Bătălia Stalingradului. RAHOVA : Dezonorita AIDA: Valsul Primăverii. NONI . Arinca. MARŢI 31 IANUARIE 1950 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I. — 17.57 . Deschiderea emisiunii, 18,00. Recomandări din programul de seară, 18,03. Corul Uzinelor Vulcan. 18,30. Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI I - 19 00 : Cântece ale compozitorilor noştri inspirate de dragostea de Patrie. 19.10. carnet Cultural: cronica revistelor de Alexandru Bălăci, RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI III 19,00: Emisiune în limba maghiară, RADIO BUCUREŞTI I 19,25: Cântece al compozitorilor noştri inspirate de dragostea de Patrie RADIO ROMANIA, RADIO BU-CUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II. 19.30. Emisiune pentru Căminele Culturale, RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA. 20.00. Radio-Jurnal RADIO BUCUREŞTI I Seară de operă ,,Rigoletto” operă in trei acte de Verdi. 21.53 Muzici uşoare, RADIO ROMANIA ŞI PAÎIO BUCUREŞTI I. 20.15. Un disc. 20. 0. Comentari! evenimentelor intrire, 20.30. Mici piese pentru pian 23.40. Universitatea Radio, sp.50. 1.Uzită uşoară de compozitori români. An, spiblul C.F.R. 21.00. Concert de muzici sovietică RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 22.00. Ora exactă Radio.Jurnal, RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I. 22.15. Un disc 22.20. Publicitate. 22.25. Buletinul de ştiri in limba rusă. 22.30. Emisiune pentru Republica Populară Bulgaria. 23.00. Lieduri de Glinka şi Dargomajski. 23.20. Uvertura Prietenia Popoarelor de Glier. 23.30. Radio Jurnal. 23.35. Concert de muzică populară variată. 24.00. Ora exactă. Inchiderea emisiunii. RADIO BUCUREȘTI II. 22.15 Theofil Demetrescu pian. 22.38 . Muzică variată. 23.00. Ora exactă. închiderea emisiunii.’ B-dul Generalisaimul Stalin 21; Piaţa Rosetti 3; Strada Vasile Lascăr 129; Calea Moşilor 53; Ca. Lascăr 129 ; Calea Moşilor 53 ; Ca- B.dul Dimitrov 93; Şos. Iancului 98; Calea Văcăreşti 39; Strada Laborator 1; strada 30 Decembrie 17; Calea Rahovei 79; Calea Văcăreşti 299; Şos. Giurgiului 105; Prelung, 13 septembrie 2; Şos.. .Viilor 49; Călea 13 Septembrie 2; Strada Carol Davila 7; B.dul Mall; Şos. Giuleşti 117; Pipera Herăstrău SUBURBANE Colentina Strada 7 Noembrie 13; Griviţa B.dul Bucureşti Noi 81; Militari, B.dul Păcii 16; Chiajna str. Eroului 22; Apărătorii Patriei, Şos. Berceni 83 ; Băneasa, Şos. Bucureşti,Ploeşti 16; Pantelimon şos. Brăilei 1; Dudeşti,Cioplea, Şos. Pulberăriei 105; Popeşti Leordeni, Farmacii deschise permanent ziua şi noaptea : Farmacia Nr. 1, Calea Victoriei 23; Farmacia Nr. 85, Calea Griviţei 217 Biblioteca Societăţii pentru răspândirea ştiinţeişi Culturii. Aten neul R.P.R, intrarea prin Gh. Bersarcu, deschisă intre orele 9—14. 16—21. Biblioteca A.R.L.U.S. strada Ion Ghica deschisă dela orele 8—21. Biblioteca Centrală strada Batiştei Nr. 18, deschisă dela Orgle 8—20. Biblioteca Populară Nr 1, Calea Griviţei nr. 250 Biblioteca Populară Nr. 1 Prelungirea Ferentari Nr. 5, Biblioteca Populară Nr. 3, Şoseaua Colentina Nr. 20. Biblioteca Populară Nr. 4 Şoseaua Pantelimon Nr 274 , Biblioteca Populară Nr. 5, Şoseaua Alexandria Nr. 59. Biblioteca Populară Nr 6 strada Aviator Valter nr 40; Biblioteca Populară Nr. 7, B.dul Ghencea 194; Biblioteca Populară Nr. 8 Calea Călărași Nr. 253; Biblioteca Populară nr. 9, str. D. Cantemir Nr 20; Biblioteca Populară Nr. 16, Șoseaua Ciurel 82. Biblio,cile populare sunt deschise Intre orele 8—12 17—20. Muzeul dr. Minovici str. Prof. Minovici Nr. 7, Muzeul Th. Aman, str. C. A. Rossetti Nr 9. Muzeul Simuj B-dul N. Bălcescu _ .. . . Alău—..1 i Cartea sovietică La sfârşitul lunii ianuarie începe vacanţa de iarnă a studenţilor sovietici. Consiliul Central al Sindicatelor a trasat pentru această perioadă o serie de noi măsuri cu caracter cultural. Zeci de mii de studenţi îşi vor petrece vacanţa in sanatorii şi în casele de odihnă, pe seama asigurărilor sociale. In toate oraşele din Uniunea Sovietică unde există institute şi şcoli tehnice, vor avea loc adunări ale tuturor elevilor şi studenţilor. Au fost alocate sute de mii de ruble pentru organizarea de serate şi baluri pentru studenţi. Studenţii vor primi bilete de teatru, cinematograf şi pentru concerte. In cluburile studenţeşti vor avea loc întâlniri ale tineretului cu fruntaşii din industrie, agricultură, ştiinţă şi artă. In toate Cărţile şi ziarele sovietice joacă un rol uriaş in desvoltarea institutele şi şcolile tehnice culturii şi educarea comunistă a oamenilor muncii. In primele vor avea loc spectacole şi con- trei decenii ale Puterii Sovietice, editurile din U. R. S. S. au ticerte date de artişti amatori, părli aproape 11 miliarde de cărţi Asociaţiile Sportive vor or- In Pezent, în Uniunea Sovietica apar peste 7000 de zare, Asoci. f.P°rtl TJ într'un Ural de 30 milioane exemplare, gamza competiţii sportive de in fotografie, standul unei expoziţii din Moscova cu cărţi patinaj, volei, basket, şah, etc. editate de Editura de Stat.