Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)

1950-04-01 / nr. 278

1 Valorificarea resurselor locale la Făgăraş In cadrul acţiunii de valorifI- In oraşul Făgăraş va funcţiona In plăşile Cincu, Şercaia, Voita­­ care a resurselor locale, la Fă- o unitate economică cu urmă- el Árpádul s’au Înfiinţat deasă­­găraş au luat fiinţă primele în- (oarele secţii : brutărie, fabrică ’ întrp­rind­r. economice*­treprinderi economice care vor de mezeluri, abator, atelier me- men întreprinderi ce ie funcţiona pe lângă Comitetele canic, fabrică de cărămizi, cine- care cuprind mori, fabrică de ca- ( Provizorii orăşeneşti şi de plasă, matograf, rămizi, etc. Incheerea contractelor colective în întreprinderi din Timişoara In prezenţa a peste 350 sala- economia de combustibil şi e­­ştv au luat angajamentul ca în­ fabrica de ciorapi ”O e­­nergie electrică, precum şi pen­ cursul anului 1950 si reducă a fost încheiat nou” contrat”­ ,ru îmbunătăţirea proiecţiei preţul de cost cu 8 la sută faţă lectiv. muncii. de anul 1949, realizându-se ast-Numeroşi muncitori au făcut Dea­semenea, conducerea la­ fel un beneficiu peste plan ln­­ diferite propuneri privitoare la bricii, muncitorii şi tehnicienii valoare de 5 milioane lei. Romii din judeţul Sălaj la şcoala de alfabetizare In comuna Mihăeni, judeţul uat în ziua de 19 Martie, romii de folos poporului muncitor, ex-Sălaj, a funcţionat in timpul s’au dovedit dornici de a-şi în­­primântu-şi astfel recunoştinţa li iernii un curs de alfabetizare, suşi cât mai multe cunoştinţe. fata “« Partidul Muncitoresc Ro- Printre neştiutorii de carte care Romul Silaghi Elemer a spus s^j’asi"d­in întunericulin' care au urmat acest curs, au fost­­ ca doreşte să devină tractorist. a f05t ţinut de reg'murile bur-1­54 romi. La examenul ce s’a­ţi- pentru ca prin munca lui sa fie ghezo-moşiereşti. Cămine Culturale din judeţul Braşov au primit numeroase cărţi în limba maghiară In cadrul opere! de culturali- bibliotecă alcătuită din 50 de vo- Aceste biblioteci constitue un tart­a­­­t?TM1?'TM1,. ]ulTle în limba maghiară la un însemnat sprijin adus căminelor Secţia Arta şi Cultura a Corni­­v r­­­tetului Provizoriu Judeţean, a număr de cămine din jud. Era- culturale în opera de cultural­­­repartizat zilele trecute, câte o sov.­zare a ţărănimii muncitoare. Să pregătim tineretul pentru G.M.A. T­ineretul muncitor din ţara noastră a cerut în numeroase meetin­­guri fulger înfiinţarea comple­xului G. M. A. Este foarte probabil ca acest complex sa devină fapt îndeplinit chiar în cursul acestei primăveri. Mii de tineri aşteaptă î­ntrecerile complexului cu multă bucu­rie, căci ei ştiu foarte bine că prin mijlocul concursurilor variate se vor întări fiziceşte pentru muncă şi ap­ărarea Patriei. Desigur, sarcina cea mai impor­tantă în pregătirea tineretului pen­tru G. M. A. o au colectivele sportive. Ele vor trebui să îngrijească în primul rând ca toate terenurile de sport să aibe piste de at­letism pe care urmează să aibe loc probele practice cu şi fără obstacol. O a doua problemă importantă este antrenarea tineretului la gim­nastică, atletism şi tir. După cum se ştie, aceste ramuri sportive fac parte din G. M. A. şi dacă pregă­tirile tehnice nu sunt începute din vreme, în momentul concursului, tinerii nu vor avea o tehnică înain­tată pentru a obţine normele preţio­asei insigne. Pregătirea tehnică se face cu i­nstructori calificaţi sau­­aui fruntaşi sportivi care cunosc sportul retroec­tiv. Organizând din vreme cadrele de instructori, colectivele vor putea planifica munca astfel, ca la pri­­mele întreceri să aibe efectivele de concurs gata pregătite. Numai printr'un plan de mun­că chibzuit, care va cuprinde ame­najarea terenurilor și planificarea muncii tehnice se pot obține rezul­tate pozitive. Colectivele din cadrul Asociaţiei Metalul In cadrul asociaţiei sportive „Metalul“, in perioada de la 28 Februarie la 22 Martie 1950, au fost constituite 50 colective spor­tive, dintre care 20 in Capitală şi 30 in restul ţării. La formarea colectivelor spor­tive au luat parte numeroşi oa­meni ai muncii. In întreprinde­rile „Electrica” Bucureşti, au fost de faţă 1.200 salariaţi, la „Steaua Roşie” Bucureşti au par­ticipat 600 muncitori, la „23 Au­gust” Bucureşti au asistat 900 salariaţi. După constituirea colectivelor, a început înscrierea membrilor şi formarea cercurilor sportive. Astfel la întreprinderile „Ra­dio Popular” Bucureşti s-au în­scris 150 salariaţi, la Sindicatul Metalochimic Bucureşti 1.500, iar la Tractorul Braşov 600. M­âine în sala „Vulcan” O reuniune de lupte Mâine, cu începere de la ora 18, va avea loc la fabrica „Vulcan" o reuniune de lupte la care par­ticipă lupărători de la Dinamo (Braşov) şi Metalul Vulcan. Pro­gramul este următorul: Categoria „muscă“: Popescu Victor (D. Braşov)—Vârdici Paul (Vulcan Metalul). Categoria „Cocoş” : Petrus Victor (D. Br.)—Bulancea (V. met.). Categoria „pană“: Tucaci Ca­rol (D. Br.) — Iliescu Lucian. (M. V.). Categoria „uşoară“ : Hari Fr. (D. Br.)—Cozorici G. (M. V.). Categoria „semi - mijlocie“ : Gheorghief C. (D. Br.)—Ancuţa (M.V.). Categoria „mijlocie“: Benkö Otto (D. Br.)—Chiru Nie. (M.V.). Categoria „semi-grea”: Surani Augustin (D. Br.)—Popa (M.V.). Categoria „grea“ : Bujor La­­zăr (D. Br.)—V. Martac (M.V.). Campionatul de juniori al Capitalei scoate la iveală noi talente Juniorii din Capitală, cu cali­ficări bune — categoria a II-a­­— participă la finala campiona­tului destinat lor. Aceasă fază a ajuns acum la runda a Vl-a și pentru titlul de campion junior luptă următorii : 1. C. Ungureanui; 2. V. Ciocâl­­tea; 3. H. Schnapp ; 4. Gh. Ro­­taru ; 5. C. Mihăilescu; 6. An­­ghel Vrabie; 7. Gh. Vrabie; 8. Dima ; 9. Georgescu ; 10. Vintilă; 11. E. Leway ; 12. Deleanu; 13. Desmireanu ; 14. An­. In cele şase runde disputate până acum, aceşti tineri au ară­tat un nivel de joc destul de ri­dicat şi s’au evidenţiat talente promiţătoare. In frunte, se află 1. C- Ungu­­reanu, cu 5 puncte (din 5 parti­de) şi una întreruptă. Pe locurile 2/3 urmează : Ciocâltea şi Schnapp cu câte 4 p. (d­in 5) şi câte o partidă întreruptă, 4/5, Deleanu şi Leway , 3 (din 5) şi o întreruptă. Partidele decisive, s’au jucat chiar din primele runde, cum sunt bunăoară : V. Ciocâltea—C. Ungureanuu , 0—1 și Gh. Rotaru— H. Schnapp , 0—1. Acest campionat al junioritv din Capitală este binevenit. El a prilejuit mobilizarea a 120 de ju­cători (în optimi), din rândurile cărora, prin verificarea la joc, au fost selecţionaţi cei mai buni. Campionatul a însemnat, totodată, un serios antrenament, care a slu­jit tuturor să-şi apropie expe­rienţa celor mai talentaţi. • Duminică se aleargă prima cursă ciclistă de fond a anului, care se va desfăşura pe distanţa Bucureşti-Ploeşti-Bucureşti (114 km.). Alergarea se dispută sub formă de handicap.. 9 Feroviarii timişoreni sosesc astă seară în Capitală pentru jo­cul cu­­ Dinamo.. 6 Praga a învins la basket se­lecţionata Bratislava ct* 42—34 (21—18) într’un joc de selecţie pentre partida dintre R. P. Un­gară şi R. Cehoslovacă care se dispută Duminică 2 Aprlile, la Praga. • In cursa ciclistă Bucureşti- Ploeşti-Bucureşti de Duminică 2 Aprilie vor participa şi cei 20 a­­lergători cantonaţi la Snagov. • Opt terenuri din Capitală vor găzdui Duminică 57 jocuri de volei ale campionatului orăşe­nesc la care s-au înscris 173 echipe masculine şi femenine. In etapa de Duminecă participă nu­mai formaţiile masculine. Shotul la poartă, cheia victoriei la football Scopul unui joc de foot­ball este goalul. Echilibrul dintre formaţii este măsurat în mod practic prin raportul de puncte. O formaţie poate să aibe 11 ju­cători de cea mai înaltă valoare tehnică, dar dacă aceşti jucători nu concretizează superioritatea lor prin goaluri marcate, conclu­zia ce se desprinde e simplă: echipa nu are eficacitate. Tactica şi tehnica sunt mijloa­cele care învaţă footballistul să ajungă repede în faţa porţii şi de acolo să tragă precis. Tactica şi tehnica dacă urmăresc altceva decât acest lucru, nu aduc nici un folos echipei. „ Avem în campionatul nos- tru echipe bune, cu posibilităţi mari. Ele au preocupări tehnice, caută să aplice temele foot­­ball-ului, dar scopul în sine este uitat pe teren ca o lecţie insu­ficient învăţată. Să luăm exemplu! C.C.A. Este o echipă cu 11 jucători de va­loare mare, bine puşi la punct cu condiţia fizică dar care... uită să tragă la goal. C.C.A. a în­vins Progresul cu 3-1. Din cele trei goaluri, două au fost mar­cate de apărătorii orădeni în propria poartă. Al treilea, nu este opera înaintaşilor ci a mij­locaşului Balint. Este deci limpede că în acest match, înaintaşii C.C.A. nu au tras suficient la poartă. „ Alt exemplu îl avem în partida Partizanul Buc. — Lo­comotiva Sibiu. Scorul: 1-1. Ambele echipe au marcat din 11 m., niciuna din formaţii nefiind capabile să obţină scor în ur­ma jocului propriu zis.­­ Lipsa capitală a înaintaşi­lor este explicată prin două fe­nomene : a) TACTICA POZIŢIEI DE SHOT; b) SHOTUL PROPRIU ZIS. Prin tactica poziţiei de shot se înţelege acea manevră a ata­canţilor, obţinută prin efort co­lectiv de a aşeza un jucător ne­marcat în cea mai bună poziţie de shot (schimb de locuri, pasă „intre doi” pasă peste adversar, pasă în adâncime, etc.). Shotul propriu zis înseamnă a avea precizie şi plasament. Un înaintaş trebue să ştie să tragă atât cu prtimul drept cât şi cu piciorul stâng. Surui a ratat o ocazie mare în partida Locomo­tiva Buc — Locomotiva Tg. Mureş fiindcă trage bine numai cu un picior. Vaczi (Progresul Oradea) suferă de aceeaşi lipsă. „ Jucătorii noştri trebue să-şi însuşească exemplul sportivilor sovietici care fac din shot o adevărată artă. Fără studiul fazelor de atac din faţa porţii, înaintările nu vor putea progresa. Iată­ motivul pentru care fie­care jucător de foot-ball trebue să-și ridice tehnica jocului. BOX întâlnirea Bucureşti-Ploeşti are loc la Giuleşti Duminică dimineaţă are loc in sala Giuleşti, o reuniune de box în cadrul căreia sunt programaţi boxeurii ploeşteni (selecţionata) şi o combinată bucureşteană Lo­comotiva—Claudiu, întâlnirile vor fi precedate de două partide între boxeurii de la Locomotiva Griviţa Roşie şi Tim­puri Noi. Iată care este programul com­plect al acestei reuniuni: Florea Stoica (C.F.R.) —Vlad Grigore (Ploeşti), Călăraşu Ale­xandru (Claudiu) — Tom­a Ilie (Ploeşti), Petre Dumitrescu (Claudiu) — Ion Tudorache (Ploeşti), Mihai Vâlcea (C.F.R.— V. Steriul (Ploeşti), Şerban Bucureşteanu (C.F.R. — V. Tân­­gureanu (Ploeşti), N. Stancu (C.F.R.) — Ion Stoica (Ploeşti), N. Zaharia (C.F.R.) — Tudor Zamfirache (Ploeşti), Boris Mos­­calciuc (C.F.R.) — Gh. Moise (Ploeşti), Gh. Nicolae (C.F.R. — M. Dobrescu (Ploeşti), Gh. Ros­ier (C.F.R.) — Fl. Stoenescu (Ploeşti). —VIAȚA CAPITALEI Jocul de rugbi Dinamo—Electrici Rugbiştii au Duminică o nouă etapă de campionat, care pune pe program 12 partide la cele patru categorii. Desigur că în­tâlnirea cea mai aşteptată este între Dinamo şi Electrica, în ca­drul categoriei prime. Dinamo are până acum trei victorii, iar Electrica, are două victorii. Matchul se dă intre două con­cepţii de joc. Pe deo parte, Elec­trica cu un joc de trei sferturi, cu o putere mare de atac, iar pe de altă parte, Dinamo, care contează pe un joc de înaintare. Una din echipe va căuta să des­­chidă balonul necontenit pentru a pune în valoare linia ofensivă în vreme ce Dinamo va lupta cu toate mijloacele să oprească această ofensivă, acţionând cu grămada. Desigur că arma cea mai bună o are echipa Electri­cei, căci ofensiva bine susţinută aduce totdeauna rezultate mai bune. In orice caz, partida va opune două echipe cu tactici precise de joc şi acest lucru nu poate fi decât în folosul jocului. O partidă tare va fi între Me­talul şi Pandurul. Sunt două e­­chipe care ştiu să facă joc de uzură. Viteza este de partea Parti­durului în vreme ce tehnica este de partea Metalului, care are o serie de jucători rutinaţi. C.C.A. întâlneşte C­A.M. în­tr’un joc în care militarii au prima şansă căci echipa contea­­za pe o grămadă puternică şi pe trei sferturi rapide. Duminică, va debuta echipa Dinamo-Miliţia, în cadrul­­cate­goriei a doua. Dinamoviştii în­tâlnesc pe Constructori N­. Echipa de rugbi Locomotiva a plecat în R. Cehoslovacă Echipa de rugbi Locomo­tiva a plecat ori la amiază în R. Cehoslovacă unde va susţine o serie de partide cu formaţiunile din ţara prietenă. Colectivul, cuprinzând 23 jucători, este condus de tov. C. Rob. Manuale, regulamente şi literatură sportivă în curs de apariţie Până mai acum câţiva ani, spor­tul şi educaţia fizică — în general — erau domenii rezervate exclusiv claselor exploatatoare, care se folo­seau ,cu „mijloace de cultivare a na­­ţionalismului burghez, de aţâţare şovină şi rasială, ca instrumente de exploatare capitalistă, de afacerism şi de corupţie. Odată cu instaurarea regimului de democraţie populară, sportul de masse şi educaţia fizică şi-au găsit rostul lor firesc, organizarea lor temeinică având o mare im­portanţă politică, deoarece „cul­tura fizica şi sportul, îndrumate de Partid, constitue o contribuţie în­­semnată la formarea unui om nou, luptător hotărit şi activ pentru­ con­struirea socialsmulu­i". (Hotărirea Partidului din 26 Iunie 1949). Dar, o creştere temeinică a ni­velului calitativ în mişcarea de cultură fizică şi sport este in func­ţie directă de ajutorul manuale­­lor şi al literaturii tehnice de spe­cialitate. Cât de departe a fost ţi­nut poporul muncitor de cultura fizică şi sport se poate vedea din faptul că în decurs de 30 de ani s-au tipărit abia 30.000 de exem­plare de broşuri sportive, dintre care majoritatea era o literatură pur comercială, de senzaţie, o li­­teratură care încuraja exclusiv ve­­detismul şi profesionismul. Şi era firesc să fie aşa, sub un regim al cărui scop era să împiedice cu orice preţ ridicarea de noi ele­mente, bine­ pregătite, ieşite din rândul masselor. După înfiinţarea organizaţiei Sportului Popular, s-au tipărit nu mai puţin de 100.000 exemplare de cărţi şi broşuri sportive, care au constituit un sprijin considera­bil în munca de răspândire a sporturilor în rândurile tineretului muncitor. Traducând în fapt cuvintele Ho­­tărirei Biroului Politic al C. C. al P.M.R. care prevede „editarea de cărţi şi broşuri în legătură cu pro­blemele culturii fizice", a luat de curând fiinţă „Editura Cultură Fi­zică şi Sport", ca o secţie a „Gos­podăriei Economice Sportive". Având în faţă exemplul sovie­­tic, în care cărţile pentru practi­carea ştiinţifică a sportului, regu­lamentele in vigoare şi întreaga li­teratură sportivă este larg difuzată în masse de către editura „Fizicul­­tura­­ Sport", „Editura Cultură Fi­zică şi Sport" şi-a alcătuit un pro­gram de lucru, în care sunt pre­­văzute — în afara publicaţiilor periodice, — „Cultura Fizică şi Sport", „Football", „Şah", „Avia­ţia" — şi un program de editură care prevede pentru primul semes­­tru al anului în curs apariţia a 50 de volume şi broşuri de teorie. Învăţământ, iniţiere în sport, ma­nuale, de perfecţionare, regula­mente, manuale de aviaţie spor­tivă, broşuri de popularizare, ete. Primele lucrări care vor apare în Editura „Cultura Fizică şi Sport", în cursul lunei Aprilie ch­., sunt: „V. I. Lenin despre cultura fi­­zică; Criacico: „Cultura fizică"; V. V. Belinovici : „Învăţarea exerciţi­­ilor fizice"; „Tenisul de masă" (tehnică, tactică, stil); „Football" (Regulament de joc comentat); „E­­lementele jocului de Şah" (manual pentru începători); Sarghizov-Sera­­zim: „Câlirea corpului”; Jahachis „Gimnastica zilnică pentru bărbaţi”; A. A. Osipov: „Gimnastica în produc­ţie"; „Regulamentul concursurilor de haltere"; „Regulamentul concursu­rilor de înnot şi sărituri"; „Regula­­mentul concursurilor de tir"; „Via­ţa Măriei Isacova"; „De ce să practicăm sporturile de bază". Exemplarele care vor fi tipărite anul acesta, au rolul de a con­tribui în mod esenţial la ridicarea nivelului tehnic al sportivilor no­ştri, care vor putea participa din ce in ce mai bine pregătiţi în marile competiţii ce vor fi organi­zate anul acesta. După fiecare apariţie „Editura de Cultură Fizică și Sport" își pro­pune să organizeze întâlniri cu ci­titorii sportivi, în care vor fi dis­­cutate pe larg volumele apărute. Concediile de odihnă, un drept câştigat prin elanul şi efortul oamenilor muncii (Urmare din pag. 1­ a) Dacă, s’au putut acorda fonduri mai mari anul ace­sta pentru asigurarea unor concedii întremătoare, sutelor de mii de salariaţi din R.P.R., aceasta se datoreşte râvnei oamenilor muncii din uzine, mine, fabrici, instituţiuni, laboratoare, de a mări producţia şi productivitatea. între­cerile socialiste în cinstea zilei de 1 Mai răsună ca un cântec al primăverii, şi vor cuprinde sute de mii de oameni ai muncii, conştienţi că fiecare tonă de cărbune, de oţel in plus, fiecare tractor, motor, peste Plan, fiecare stivă de pânză, mai mult decât anul trecut, înseamnă un trai mai bun pentru lumea muncitoare, înseamnă o în­tărire a Frontului Făcii datorită căruia lumea mun­citoare se va putea bucura tot mai mult, de binefacerile societăţii fără exploatare. Concediile de vară vor fi cu atât mai priincioase oame­nilor muncii care se vor bucura de binefacerile lor, cu cât munca in fabrici, uzine, instituţiuni, laboratoare, va continua in acelaş ritm şi cu acelaş avânt creator, de pe urma căruia să sporească produsele, cantitativ şi calitativ. Plecările în concediu nu trebue să lase goluri la strunguri, la abataje, la cuptoare, la războaiele de ţesut, în birouri. Direcţiile de întreprinderi şi conducătorii de instituţii, de acord cu sindicatele, trebue să eşaloneze concediile astfel ca lucru­ în ateliere şi birouri să nu se resimtă de plecările în concediu. Muncitorii tre-­ bue să-şi arate sentimentele tovărăşeşti faţă de­ cei din concediu, printr’un elan sporit de muncă, asigu- j rând astfel permanent condiţiile unui trai din ce în ce­ mai bun, pentru lumea muncitoare din ţara noastră, care se găseşte astăzi pe calea luminoasă a construirii socialismului ,având ca far strălucitor de orientare mi­nunata Ţară a Socialismului. Bucuria celor ce vor pleca la odihnă, cată să fie mărită­­ de bucuria întoarcerii, când vor găsi că munca nu s’a­ resimţit de lipsa lor, din îndemnul şi silinţa tovarăşilor de atelier, secţie, birou. múmiam3 ş1 CORESPONDENTE Deschiderea unui magazin „F­erro-Metal” în cartierul Dudeşti«Cioplea In urma repetatelor cereri for­mulate de cetăţeni în şedinţele comitetului gospodăresc şi a semnalărilor apărute în presă în legătură cu lipsa unui magazin de desfacere „Ferro-Metal” In cartierul Dudeşti-Cioplea locuit în mare parte de oameni ai muncii, se va deschide în curând un asemenea magazin. In acest scop a şi început a­­menajarea magazinului respectiv. Cetăţenii acestui cartier îşi ex­primă astfel satisfacţia că cere­rea lor a fost pusă în aplicare şi că vor avea de acum încolo pu­tinţa să se aprovizioneze cu ar­ticole de menaj, fierărie şi chi­micale, fără a fi nevoiţi a se de­plasa până în centru. ELENA STANICA coresp. volunt. Cum funcţionează centrul de lapte din piaţa 7 Noembrie Fiind îndrumătoare în Piaţa 7 Noembrie, am putut constata că în ultima vreme centrul de dis­tribuire a laptelui din această piaţă a început să funcţioneze în condiţiuni mai bune. Astfel, în timp ce înainte vreme, cantita­tea de lapte nu ajungea spre a fi distribuită pentru toţi copiii înscrişi, s’a putut observa că acum distribuirea se face în aşa fel încât nici o mamă nu mai pleacă fără să-şi ridice cota res­pectivă. Această îmbunătăţire a distri­buirii laptelui a fost primită cu satisfacţie de cetăţeni, cari au semnalat, în trecut, felul defec­tuos în care funcţiona centrul a­­cesta. NICOLAE CONSTANŢA corespondentă voluntară Inaugurarea „Colţului Roşu” la întreprinderea „Petrolexport” Zilele trecute a avut loc în­tr’un cadru festiv, în prezenţa unei numeroase asistenţe, inau­gurarea „Colţului Roşu" al în­treprinderii „Petrolexport”. Realizarea „Colţului Roşu”, că­ruia i s’a destinat o încăpere spa­ţioasă, luminoasă, amenajată cu tot mobilierul necesar şi înzes­trată cu aparat de radio, pian, jocuri de şah, bibliotecă, etc., se datoreşte Organizaţiei de Partid, Sindicatului şi Direcţiunii. Festivitatea inaugurării a fost deschisă printr’un cuvânt intro­ductiv, ţinut de tov. Pascu Pom­­piliu, preşedintele comitetului de întreprindere, după care tov. Pantelimon Gagea a desvoltat o conferinţă despre Vladimir Maia­­covski. S-a desfăşurat apoi un program artistic, alcătuit din recitări, muzică vocală şi instrumentală, susţinut în întregime de colecti­vul artistic al întreprinderii „Pe­­trolexport". Programul a fost încheiat prin­tr-un sketch susţinut de tov. Frenkel şi Gavrilescu, prin care au fost ridiculizate unele slăbi­ciuni şi lipsuri în munca unora dintre tovarăşi. S. VALERIU corespondent voluntar Cum colaborez cu şcoala pentru o mai bună educaţie a copiilor mei In regimul democraţiei popu­lare colaborarea părinţilor cu şcoala ajută la ridicarea nivelului cultural, ştiinţific şi educativ al copiilor. Prin această colaborare se contribue la făurirea unui vii­tor strălucit copiilor noştri, la întărirea Patriei noastre şi la făurirea socialismului. Conştientă de rolul meu de mamă, am căutat să dau celor două copile ale mele o îndruma­re sănătoasă, îndemnându-le să ajungă fruntaşe în clasa lor, aju­­tându-şi în acelaş timp şi cole­gele lor. Fiica mea cea mare, care este in anul II la Şcoala Tehnică Sanitară Nr. 1 activează în organizaţia U.T.M. Ea este mândră de aceasta căutând a-şi îndeplini angajamentele ce şi-a luat. Pentru ca să ajut cu activita­tea mea la susţinerea acestei şcoale, am fost aleasă în Comi­tetul de colaborare a părinţilor. In această calitate iau parte la şedinţele de colaborare, unde, pe lângă problemele de gospodărire a şcolii, ne preocupăm şi de educaţia copiilor noştri. Fiica mea cea mică învaţă la Şcoala e­­lementară Nr. 5 Fete, în clasa VlI-a, şi la această şcoală caut să colaborez cu corpul profesoral al clasei şi cu conducerea şcolii atât pentru buna gospodărire cât şi pentru o mai bună educaţie a elevelor. Iau parte la şedinţele de colaborare cu părinţii şi sunt în legătură strânsă cu tov. diri­gintă a clasei. Pro­f­i­gramului el de mîgRT face?\4.-,X zi te pe teren, venind să corvsth-A] te dacă elevele îşi pregătesc lecţiile, dacă fiicele noastre sunty| cuminji şi ascultătoare. Iar noi ţi părinfii aflăm dacă fiicele noas'­re y îşi fac datoria de ijicplăriţe. Mul­ţţ tumita unei astfel de colabM&sItfAj; am putut culege roade buriţjtfff fiica mea care la începutul^ânii- Jf lui nu avea note pr­ea bu«j la’« învăţătură. -'t.® Ca membră U.F.D.R. dau copi- Vf­­ lelor mele o educaţie progresistă, JL căutând a le apropia de realită- y | rile vieţii şi a le deschide ochii spre viitorul lumii socialiste, vii- O tot ce le va aparţine 'în întregime.-® In colaborare cu şcoala, le urmă- J resc activitatea lor de fiecare zL «J supraveghind ca să înveţe şi să Y , se poarte frumos, spre a ajungeyi fiecare din ele un factor de­­ muncă şi progres social. € t IULIANA GREGORIAN FI coresp. volunt. y Propuneri v şi sugestii | Se cere înfiinţarea­­ unei unităţi y „A l i m­ e n t a r a” « în cartierul­­ Moşilor=Calomf­irescu« V Călăraşi In cartierul Calea Moşilor — fi Str. Calomfirescu — Cal. Călă-Jă raşi — nu există niciun magazin» „Alimentara”, cele mai apropia-#j te fiind în str. Lipscani sau în­ Bd. Republicii, la o distanță des-G tul de mare de acest cartier, io-Y citit în majoritate de oameni alfl muncii. Jt Propun deci ca în programulti de deschidere a noi magazine „A-/|­limentara" să fie împlinită și a-V!­ceastă lipsă. f] ELY RURI li corespondentă voluntară» Răspuns fj pentru corespondenţi Y MIHAESCU ELENA. — Cores-V pendenta dvs. n’a putut fi folosită întrucât nu înfăţişaţi fapte căreia să se fi petrecut în cartierul dvs. fi ci vă mărginiţi să faceţi apre-Y dier! de ordin general, iar chiar şi atunci când încercaţi y ne ară-S taţi und­e fapte, ele sunt lipsite­ de date precise. Vă rugăm să ţi-I neţi seama de aceste observaţii şi V să ne mai trimiteţi şi alte cores-/] pondenţe. B MARGARETA HERŞCOVICL— / Corespondenţa trimeasă în legă-y tură cu întocmirea listelor pentru zi distribuirea cartelelor ar fi putut.» fi utilizată, dacă ar fi fost com-­ pletată cu fapte concrete și cu jl date cât mai precise. Cj De la Universitatea serală de Marxism-Leninism Universitatea serală de Mar­xism-Leninism de pe lângă C.C. al P.M.R. aduce la cunoştinţă că­ prelegerile ce trebuiau să se ţină Luni 3 Aprilie se amână pentru ziua de Marţi 4 Aprilie a. c. la aceeaşi oră. Sesiunea Comitetului Executiv F. D. I. F. Intre 17 şi 20 Aprilie va avea loc la Helsinki (Finlanda) sesiu­nea Comitetului Executiv F.D.I.F., cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra ac­tivităţii organizaţiilor naţionale ale F.D.I.F. în vederea lărgirii acţiunilor acestor organizaţii în favoarea păcii. 2. Bilanţul Conferinţelor Femei­lor din Asia şi realizarea hotărî­­rilor sale. Acest raport va fi prezentat­­ie către Federaţia Democratică a F­e­meilor din China. 3. Bilanţul zilei de 8 Martiei şi participarea femeilor la prea gătirea zilei de 1 Mai, ziua int­­ternaţională a oamenilor muncii. 4. Pregătirea Zilei Interna­­ţionale a Copilului şi a Conferin­­ţei Internaţionale pentru ocrotirea copilului. (Agerpres). j 17.024 Comitete de luptă pentru pace in D. P. R. — Dările de seamă ale membrilor delegaţiei noastre la sesiunea de la Stockholm — Biroul Executiv al Comitetu­­lui Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. a ţinut o şe­dinţă în ziua de Joi 30 Martie. Biroul Executiv a ascultat dă­rile de seamă prezentate de maestrul Mihail Sadoveanu, Florica Areziicescu şi Constan­tin Lepădatu, membri ai dele­gaţiei Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. la sesiunea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Con­gresului Mondial al Partizanilor Păcii. Din dările de seamă prezentate a reieşit că cele 17.024 Comitete de luptă pentru pace din R.P.R., care cuprind în total 237.705 membri, vor avea de dus o muncă permanentă pentru a mobiliza pe toţi oamenii cins­tiţi din ţara noastră la lupta ho­­tărîtă pentru apărarea păcii. Pentru Duminică 2 Aprilie, a fost convocată o şedință plena­ră a Comitetului Permanent pen­tru Apărarea Păcii din R. P. R. (Agerpres). CARNETUL CAPITALEI TEATRUL NAŢIONAL STU­­DIO: Undeva intr’o tară.. TEA­­TRUL NAŢIONAL COMEDIA : Trei surori; TEATRUL ARMA­TEI (B-dul G-rai Magheru); Medicul de plasă; TEATRUL ARMATEI (Calea 13 Septem­­brie) ; Tarsiţa şi Roşiorul . TEATRUL C. G. M. : _ An­­samb­­l artistic cu program nou de cântece, dansuri şi pro­­ză; TEATRUL DE REVISTA : Bate’n lemn; TEATRUL MUNI­CIPAL: Câinele grădinarului. SCALA, CAPITOL, VOLGA, MARCONI, ODEON, TOMIS, FLACARA, MOŞILOR : „Ceaţă brună”; PATRIA, TRIANON, DA­CIA, AIDA, MARNA, M­IC, IS-­LANDA, LYRA, FLORIDA. POPU­­LAR: „Vulturul stepei”; RA­­HOVA: Poveste cotidiană; MIO­RIŢA; Când trandafirul înflo­reşte; PAX: Judecata popoare­­lor; LUMINA: Fiica marinaru­lui; VICTORIA : Drum bun ; TIMPURI NOI ŞI : 1. Pacea va învinge războiul; 2. Ştiinţa şi tehnica Nr. 2.950; 3. Sportul so­­vietic Nr. 7; 4. Monumente vechi arhitectonice ruse din secolul XII şi XIII; MODEL: Drumul gloriei; CULTURAL: Cătunul-Co­­coşat; UNIREA; Mikluho-Maktai; TRIUMF: Floarea fermecată; 7 NOEMBRIE GRIVITA: Cheia de aur; MILANO; Fericirea lor : NONI: Carnetul speculantului; AVRFG: Stânca diavolului; A.­POLLO; Suflete descătuşate: Piaţa Dorobanţi 159; Vasie Lascăr 73; Şos. ştefan cel Mare 224; B-dul 1848 Nr. 6; B-dul Pache 111; Şos. Pantelimon 231; B-dul Gh. Coşbuc 1; Calea Că­­lăraşi 135; Str. Speranţei 1; Str. Sfinţii Apostoli 42; Calea Şer­­ban Vodă 252; Calea Rahovei 13; Calea 13 Septembrie 196; Şos. Crângaşi 49; Şos. Giurgiu­lui 191. RADIO ROMANIA, RADI BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 19.30: Muzică cerută de cultători. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO TIMIŞOARA 20.00: Radio.Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RAD BUCUREŞTI I 20.15: Arii de mare popula­tate; 20.30: Scriitorii noşi 20.48: Muzică cerută de ascul­torii din R.P.R. Comitetului Radio Moscova. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 22.00: Radio-Jurnal RADIO ROMANIA ŞI RAD BUCUREŞTI I 22.15: Un disc; 22.25: Buh­nul de ştiri în limba rusă; 22: Compozitori de muzică uşor 23.00: Cântece din ţările cu­­­mocraţie populară; 23.30: Bad Jurnal; 23.35: Cei mai buni lişti ai muzicei populare ron­­eşti; 24.00: închiderea ei şi unii. t.­_ La fabrica Tehnomarină au fost inaugurate eri , o creşa şi un cămin de zi La fabrica Tehnomarinei s’au inaugurat ieri după a­­miază o sală de festivităţi, o creşă şi un cămin de zi. Sala are circa 250 locuri cu o scenă pentru specta­cole. Creşa şi căminul de zi sunt bine utilate cu mobi­lierul necesar şi găzduesc zilnic 20 de copii ai mun­citorilor din fabrică. Creşa, căminul de zi şi sala de festivităţi inaugu­rate ieri la Tehnomarina, sunt încă o dovadă de grija ce o poartă Partidul şi Guvernul nostru pentru îm­­bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii din ţara noastră.

Next