Steagul Roşu, septembrie 1955 (Anul 2, nr. 441-466)

1955-09-01 / nr. 441

ANUL II —Nr. 441 | 4 PAGINI 20 BANI | JQI 1 SEPTEMBRIE 1955 Spor la muncă în noul an şcolar! N­e aflăm iarăşi la început de an şcolar. Sute de mii de elevi şi studenţi din întreaga ţară păşesc astăzi pragul şcolilor şi facultăţilor cu forţe proaspete căpătate în zilele plă­cute ale vacanţei de vară. Prilej de bucurie, deschiderea anului şcolar găseşte tineretul studios însufle­ţit de dorinţa vie de a-şi însuşi noi cu­noştinţe, de a aprofunda cu sîrguinţă tezaurul culturii omeneşti. Cadrele di­dactice, învăţătorii şi profesorii se reîn­­tîlnesc acum cu elevii şi studenţii lor, însufleţiţi de aceeaşi bucurie, hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste misiunea nobilă care le revine. Măsurile luate de partid şi guvern asigură cele mai bune condiţiuni pen­tru ca învăţămîntul să se desfăşoare şi în acest an cu succes, pentru ca din şcoli şi facultăţi să iasă specialişti ca­pabili să-şi aducă aportul lor impor­tant la opera de construire a socialis­mului. In perioada premergătoare deschide­rii anului şcolar, numeroase organe de partid şi de stat din raioanele Capita­lei şi ale regiunii Bucureşti s-au preo­cupat cu atenţie de pregătirea şcoli­lor, obţinînd realizări importante în asi­gurarea bazei materiale necesare bunei desfăşurări a învăţămîntului. In raioa­nele Giurgiu şi Turnu Măgurele s-au construit şcoli noi. In multe raioane ale Capitalei şi regiunii Bucureşti au fost executate reparaţii radicale în şcoli, au fost construite clase noi, ca de pildă la şcoala de 7 ani din comuna Balo­­teşti, raionul Snagov, la şcoala medie din oraşul Zimnicea, etc. Şcolii îi revine misiunea de mare răs­pundere de a forma viitoarele cadre de tehnicieni, ingineri, medici, agronomi şi profesori, specialişti pregătiţi temeinic, devotaţi cauzei construirii socialismu­lui. Cu­­t ei vor fi mai bine pregătiţi în anii de şcoală, cu atît vor putea să facă mai bine faţă sarcinilor care le vor reveni în anii viitori, în anii de muncă constructivă, cînd vor trebui să-şi pună în practică cunoştinţele dobîndite. Şcolile şi facultăţile trebuie să forme­ze specialişti pentru industria grea, baza dezvoltării economiei naţionale. De a­­semenea şcolile şi facultăţile trebuie să pregătească tehnicieni şi ingineri pen­tru agricultură care să înveţe masele de ţărani muncitori cum să facă pă­­mîntul mai roditor, care să-şi pună cu competenţă toate forţele în slujba dez­voltării agriculturii noastre. Aceste sarcini importante care revin şcolilor în pregătirea cadrelor de specia­lişti nu pot fi îndeplinite decît în con­diţiile unor strădanii continue pentru îm­bunătăţirea conţinutului învăţămîntului. Ministerul învăţămîntului s-a ocupat în­deaproape de stabilirea planurilor de şcolarizare şi a planurilor de învăţămînt, iniţiind îmbunătăţirea profilului şcolii noastre, pentru ridicarea cunoştinţelor e­­levilor la nivelul corespunzător nevoilor economiei naţionale. Traducerea în viaţă a acestor măsuri revine învăţătorilor şi profesorilor care au rolul hotărîtor în lupta pentru îmbunătă­ţirea procesului de învăţămînt. Fără în­doială că prin pregătirea şi organizarea atentă a lecţiilor, prin înlăturarea super­ficialităţii şi a „improvizaţiilor“ acolo unde ele se ivesc, prin predarea materii­lor într-o formă cît mai atractivă, cadre­le didactice îşi vor îndeplini cu cinste sarcinile. Este necesar ca lecţiile să fie absolut corecte din punct de vedere ştiin­ţific. învăţătorii şi profesorii au datoria să fie exigenţi cu munca lor, să ajute pe toate căile elevii şi studenţii, pentru ca aceştia să-şi însuşească materiile. Este necesar ca învăţătorii şi profesorii, să fie exigenţi şi faţă de munca elevilor, să nu treacă cu vederea manifestările de super­ficialitate ale unora dintre ei. Folosind bogata experienţă sovietică, luptînd chiar de la începutul anului pen­tru pregătirea temeinică a elevilor şi studenţilor, cadrele didactice vor obţine realizări de seamă în noul an şcolar. Colectivele a numeroase şcoli din Ca­pitală şi regiunea Bucureşti şi-au dove­dit încă din toiul verii interesul pentru buna desfăşurare a noului an şcolar prin participarea lor activă la pregătirile ne­cesare. Printre acestea sunt colectivul şcolii mixte de 7 ani şi cel al şcolii de băieţi nr. 11 din Capitală, precum şi co­lectivele şcolilor din raioanele Giurgiu, Turnu Măgurele, Crevedia, Slobozia şi altele care, cu sprijinul comitetelor de părinţi, au făcut din timp toate pregăti­rile pentru noul an şcolar. Sarcinile de răspundere care stau în faţa cadrelor didactice nu au fost însă privite cu toată seriozitatea de colecti­vele unor şcoli. La unele şcoli din raioa­nele Vîrtoape, Vida şi Olteniţa, pregăti­rile au început tîrziu şi s-au făcut super­ficial. Aşa stau lucrurile la şcoala mixtă nr. 7 din comuna Tudor Vladimirescu şi la şcolile nr. 119 şi 120 din Capitală. Pentru înlăturarea defecţiunilor la şcolile respective nici sfaturile populare raionale şi comunale nu au arătat inte­res. A lipsit de asemenea îndrumarea co­mitetelor raionale de partid respective. Nu poate să tăgăduiască nimeni nece­sitatea luării unor grabnice măsuri pen­tru lichidarea lipsurilor semnalate. Pen­tru aceasta este bine ca atît organele de partid cît şi cele de stat să se preocupe îndeaproape, să îndrume şi să sprijine cadrele didactice. Comitetele raionale de partid au da­toria de a ajuta­ organizaţiile de bază din şcoli şi facultăţi să-şi îmbunătăţească munca pentru ridicarea nivelului politic şi ideologic al învăţătorilor şi profesori­lor, pentru mărirea spiritului lor de răs­pundere faţă de problemele şcolii. La rîndul lor, sfaturile populare tre­buie să ia măsuri pentru buna funcţio­nare a şcolilor, să le asigure aprovizio­narea cu combustibil etc. In scopul ridicării nivelului învăţă­­mîntului, al asigurării unui conţinut ştiinţific şi orientării ideologice juste, au fost organizate în preajma deschiderii şcolilor cursuri de perfecţionare a învă­ţătorilor şi profesorilor, care au fost ab­solvite cu succes de numeroase cadre di­dactice. De asemenea, la consfătuirile raionale ale învăţătorilor şi profesorilor, a avut loc un larg schimb de experienţă. Toate acestea vor uşura strădaniile ca­drelor didactice, vor folosi învăţătorilor şi profesorilor în noul an şcolar. Este ştiut însă că buna desfăşurare a învăţămîntului depinde şi de elevi, de studenţi, de felul cum ei se vor strădui să înveţe, de conştiinciozitatea şi spiri­tul lor de răspundere, de disciplina lor. Numai printr-o voinţă neclintită de a studia cu rîvnă, de a deveni oameni culţi, specialişti de nădejde, numai prin dra­gostea lor faţă de minunatul tezaur al culturii, elevii şi studenţii vor putea să asigure buna desfăşurare a noului an şcolar. Organizaţiile U.T.M. şi de pionieri tre­buie să se preocupe în mod permanent de educarea comunistă a tinerilor din şcoli şi facultăţi, să mobilizeze elevii şi studenţii pentru obţinerea celor mai bune calificative la învăţătură. Cu sprijinul organizaţiilor U.T.M. şi de pionieri, prin asigurarea unei strînse colaborări cu părinţii, cadrele didactice vor putea să asigure disciplina şi frec­venţa regulată în şcoli. Străduindu-se să îmbunătăţească ne­contenit conţinutul­­lecţiilor şi seminarii­­lor, învăţătorii şi profesorii trebuie să folosească din plin experienţa pedagogi­că sovietică. In zilele care urmează, organizaţiile de partid şi organele de stat, cadrele di­dactice, toate laolaltă au datoria să lup­te cu eforturi sporite pentru desfăşura­rea în bune condiţiuni a noului an şco­lar. Poporul nostru muncitor urează tutu­ror acelora care muncesc în învăţămînt, învăţătorilor şi profesorilor, elevilor şi studenților, spor la muncă. Pregătesc deschiderea învăţămîntului de partid Pentru ca în noul an şcolar în învă­ţămîntul de partid să se obţină rezultate cît mai bune, comitetul raional de partid Olteniţa acordă acestei probleme o impor­tanţă deosebită. A fost întocmit un plan de acţiune în care sunt prevăzute o serie de sarcini legate de selecţionarea şi pregă­tirea propagandiştilor, de procurarea şi pregătirea materialului bibliografic, etc. Comitetul raional a îndrumat organiza­ţiile de bază să înfiinţeze cercuri de politică curentă pentru membrii de partid care n-au pregătirea corespunzătoare pentru a urma alte cercuri şi cursuri de partid. Asemenea cercuri vor fi organizate în comunele Rado­­vanu, Şol­d­a­nu și altele. DICU CONSTANTIN corespondent voluntar G. A. S. Popeşti-Leordeni a depăşit planul de producţie la lapte Muncitorii din sectorul zootehnic al G.A.S. Popeşti-Leordeni au anunţat acum cîteva zile conducerea gospodăriei că au realizat planul de producţie la lapte pînă la zi, în procent de 129 la sută, iar din planul anual, 75 la sută. Acest succes do­­bîndit de mulgătorii şi îngrijitorii de la G.A.S.-Popeşti-Leordeni a fost posibil dato­­rită aplicării unor metode avansate de în­­grijire şi hrănire a vacilor, metode însuşite din bogata experienţă a sovhozurilor sovie­tice. Astfel, la G.A.S.-Popeşti l­eordeni s-a făcut verificarea periodică a gestaţiei la vaci (s-a urmărit sistematic controlul ste­rilităţii), s-a dus o acţiune susţinută de pregătire a vacilor înainte de fătare, prin furajarea individuală, s-au aplicat cu suc­ces masajul ugerului şi mulsul de 4 ori pe zi în cruce. Toate acestea au făcut ca pînă la această dată producţia de lapte medie pe cap de vacă furajată să ajungă la 2146 litri, cu un procent mare de gră­sime. In întrecerea pe profesii, pentru titlul de cel mai bun mulgător, s-au ridicat în frun­­tea întrecerii mulgătorii Dumitru Botezatu, care, şi-a realizat planul de lapte pe luna iulie în proporţie de 114 la sută şi Gheor­­ghe Tiţă, care în aceeaşi perioadă a reali­zat planul de lapte în proporţie de 120 la sută. Muncitorii din sectorul zootehnic de la G.A.S.-Popeşti-Leordeni desfăşoară în prezent o vie activitate în legătură cu îm­bunătăţirea şi pe mai departe a metodelor de îngrijire şi hrănire raţională a vacilor, pentru ca să obţină de la ele cantităţi şi mai mari de lapte, conştienţi că numai în felul acesta vor contribui din plin la apro­­vizionarea oamenilor muncii cu produse a­­nimale. Prima recoltă î­n răgazul de odihnă de la prînz, oamenii se luară de moş Ivanciu. El e cel mai bătrin din gospodăria lor, care e cea mai tînără din raionul Slobozia. Moş Ivanciu Ioniţă are 75 de ani, iar gospodăria colectivă „Al doilea Congres al partidului" n-a împlinit încă nici un an de la înfiinţare. — Şi cum făcuşi, moşule, de te scri­seşi la colectivă? — întrebă careva. Moşul îşi mîngiie mustaţa căruntă şi începu a vorbi domol. — ...Astăvară s-a dus baba la o soră a moşului, colectivistă in sat la Cuza Vodă. Cînd acolo, ce să vezi? In curte se plimbau ţanţoşe vreo douăzeci de găini, hambarul era plin cu făină, ma­zăre, fasole. Avea sora moşului opt deca de vin, vreo citeva de ţuică şi cite altele. „Ia te uită — gîndi baba — ăştia s-au pricopsit". Acu baba a început a iscodi pe ce i-a dat colectiva atîtea bucate. Sora moşului i-a desluşit că se duce la plivit, la vie, acolo unde poate şi ea, că în colectivă — zicea ea — se găseşte de lucru pentru toţi. Iar cînd a aflat că şi la noi In Brin­­coveni vor să facă unii colectivă, a în­demnat-o pe babă: — Spune-i lui nenea — a grăit soră­­mea, — să se înscrie în colectivă, că, cum e el om muncitor, o să-i fie bine. Şi cum mi-a venit acasă, baba a şi în­ceput să-mi spună: — Hai, moşule, să ne înscriem la co­lectivă. Şi atita mi-a vorbit, pînă m-a înduple­cat. A făcut moşul cerere şi după el s-au înscris şi cei doi băieţi pe care-i are ros­tuiţi la casele lor... Oamenii ascultau voioşi spusele moşu­lui. Acesta îşi termină povestirea cu cî­teva cuvinte care ascundeau în ele gin­eul multora dintre colectivişti. — Acu, spuse el, să vedem albu-n că­­pistere. Ciţiva dădură din cap. — Așa e moşule — ii aprobă unul cu glas tare — fiecare din noi e nerăbdător să vadă ce i-o aduce primul an In co­lectivă. O clipă se aşternu tăcerea. Apoi, Con­stantin Marin, preşedintele colectivei, îl iscodi pe moş. — Ce zici moş Ivanciu, cam cu­ griu crezi c-o să împartă colectiva la avans? — Păi, ştiu eu? — răspunse acesta. Nu s-a făcut încă socoteala. Preşedintele zîmbi cu înţeles. — Ba uite că noi am făcut ieri un mic calcul cu Valeria a lui Mihalcea, soco­titoarea gospodăriei. In locul moşului, alţii, mai grăbiţi, pu­seră întrebarea: — Ei, şi cam cit iese la zi-muncă? Că recolta e bună, peste 2.000 la hectar! — E bună, nici vorbă, iar răsplata muncii noastre va fi tot pe atît de bună. După socoteala noastră, ar veni cam pînă la zece kilograme de griu la zi­­muncă. Apoi moşul ii întrebă pe preşedinte cam cit o să primească el cu baba lui. — Dumneata cu baba şi băiatul ce-l creşteţi, aveţi la un loc 273 de zile­­muncă. Aşa e, moşule? Pentru ele o să vă vină în jurul la două mii cinci sute de kile de griu, dacă nu şi mai mult. Moşul dădu din cap mulţumit. Se gân­­dea pe semne că bine-a făcut că a as­cultat sfatul soră-si de la Cuza Vodă... LUCIAN BLUJDEA DIN CAPITALĂ ŞI REGIUNE Regiunea Bucureşti a terminat ieri treieri­şul Zilele şi nopţile de muncă entuziastă ale ţăranilor muncitori, co­lectiviştilor şi întovărăşiţilor, muncitorilor din G.A.S. şi S.M.T. pentru executarea treierişului au fost încununate de succes . Ieri seară în regiunea Bucureşti s-a terminat treierişul. In frunte s-au situat raioanele Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria şi Vîrtoape. In ciuda timpului adeseori potrivnic, sub conducerea organelor de partid, sprijiniţi de către comitetele executive ale sfaturilor populare, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre însuşin­­du-şi într-o măsură mai mare regulile avansate de cultivare a pămintului au reuşit să-i smulgă în acest an mari bogăţii. Zeci de gospodării agricole colective şi întovărăşiri se mîndresc cu recoltele lor de griu şi orz. Cine nu-şi poate închipui justificata mîndrie a colectiviştilor din Stancea, raionul Olteniţa, care prin munca lor au obţinut 2.800 kg. la hectar şi care numai drept avans vor primi cîte 4 kg. griu la ziua-muncă ? Fruntaşii recoltelor bogate se numără în acest an cu miile. A­­ceasta arată că metodele noi de muncă au pătruns mai adine în obişnuinţa ţăranilor noştri muncitori. Odată terminat treierişul, în faţa oamenilor muncii de pe ogoa­rele regiunii noastre stă sarcina importantă a pregătirii tuturor iniţiative folositoare condiţiilor pentru recoltarea şi înmagazinarea exemplară a recoltei lor culturilor tîrzii şi paralel cu aceasta executarea tuturor lucră-“­rilor menite să asigure o producţie îmbelşugată şi în anul viitor. In acest sens organele de partid şi de stat trebuie să sprijine mai departe cu toate forţele lor pregătirea maşinilor şi utilajelor în aşa fel ca ele să intre cît mai repede în campania de arături şi însămînţări. Pînă în prezent au fost făcute arături pe suprafeţe însemnate insumînd 37 la sută din totalul suprafeţelor planificate. Acest succes trebuie dezvoltat. Numeroase atelaje şi braţe de muncă au fost eliberate odată cu terminarea treierişului. Organele de partid şi de stat trebuie să călăuzească aceste forţe sporite spre intensi­ficarea lucrărilor agricole de toamnă şi în special a arăturilor. Trebuie arătat cu convingere, perseverent, oamenilor muncii de pe ogoare că este în interesul lor şi al statului să folosească cu maximum de randament fiecare maşină şi unealtă, să folosească din plin fiecare clipă bună de muncă, asigurînd astfel o recoltă îmbelşugată şi în anul viitor, chezăşia creşterii continue a bună­stării întregului nostru popor. După ce, în cinstea zilei de 23 August, întregul co­lectiv de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni de la ţe­­sătoria de mătase „8 Mar­tie“ a reuşit să realizeze şi să depăşească angajamen­tul luat, de a da patriei cît mai multe acumulări socia­liste peste plan, acum între­cerea socialistă se desfă­şoară cu acelaşi avînt, pen­­tru ca pînă lai sfîrşitul anu­­lui să se obţină acumulări de 118.000 lei peste plan. Pentru atingerea acestui obiectiv, la întreprinderea amintită s-au făcut unele importante propuneri de ra­ţionalizări venite din partea meşterilor şi a tehnicieni­lor. Datorită sprijinului dat de către conducerea fabricii, numeroase propuneri au pu­tut fi materializate. Electricianul Victor Al­­boiu, sprijinit de mecani­cul şef al ţesătoriei, a reu­şit să confecţioneze o serie de bobine de inducţie pen­tru oprirea automată a răz­boaielor, atunci cînd firul se rupe la urzeală. Prin a­­ceasta producţia creşte, în­­lăturîndu-se numeroşi timpi morţi. La sporirea pro­ducţiei a contribuit­­de ase­­menea şi raţionalizarea rea­lizată de meşterul G. Con­stantin, care a confecţio­nat un dispozitiv ce înlocu­ieşte roţile dinţate de la războaiele „Roscher". Meşterul Ilie Dinescu, îm­preună cu referentul tehnic Iuliu Ricinschi, a mai con­fecţionat şi un amortizor la războiul „Zangss“, prin care se obţine o marfă de mai b­una calitate, fără dungi, şi se evită ruperea suveicilor de fire,­ întreaga activitate a ţe­­sătoriei de mătase „8 Mar­tie“ se desfăşoară acum sub imboldul unui frumos suc­ces obţinut de curînd, şi anume realizarea sarcinilor planului cincinal. Conserve peste plan Antrenaţi în întrecerea socialistă muncitorii de la fabrica de conserve „Fructonii“ din oraşul Giurgiu muncesc cu elan pentru a pro­o­duce cît mai multe conserve de legume şi de bună calitate. Rezultatele bune obţinute în producţie oglindesc cu prisosinţă efortul co­lectiv­ul­u­i de muncitori. Ei au produs mai mult peste planul lunar o cantitate de 20.498 kg conserve de legume în apă, 10.591 kg fruc­­­te conservate, 3925 kg marmeladă etc. Bune rezultate au obţinut în producţie monn­­itoarele Anica Lazăr, Ioana Niţă, Elena Cris­­tea, Zoia Vizante şi altele care printr-o mun­­­că organizată şi susţinută au reuşit să depă­şească sarcinile de plan cu 110-114 la sută. Colectivul de muncitori şi tehnicieni se străduieşte să producă zi de zi cît mai multe­­conserve de legume şi fructe peste plan. ŞTEFAN IOSIF corespondent voluntar La secţia războaie tovarăşa Marieta Enăchescu dă ţesături de bună calitate, depășind norma cu sută la sută. Cu forţe sporite, întrecerea continuă Era în prima zi de lu­cru de după 23 August. Muncitorii de la fabrica „21 Decembrie“ care au dat patriei 150.268 lei acumu­lări socialiste peste plan, în loc de 120.000 lei cu cît se angajaseră, au venit la lucru cu gîndul de a con­tinua şi cu mai mult elan întrecerea socialistă. Din felul în care s-au apucat de lucru şi dragostea cu care au muncit chiar din aceas­tă zi, s-a dovedit că ei vor neapărat ca la sfîrşitul a­­nului să realizeze cu mult mai mult decît 360.000 lei acumulări socialiste peste plan, cit şi-au luat angaja­mentul. La atelierul unde lucrea­ză Nicolae Toma, în aceas­tă zi de încordare a sosit un oaspete. Şi în timp ce Nicolae Toma lucra de zor, a simţit că cineva îl bate pe umăr. Pînă săi întoarcă privirea, numai ce aude: — Noroc tovarăşe Toma! — Noroc tovarăşe Musta­ţă, dar ia spune, ce vînt le aduce pe la noi prin ate­lier ? — Tovarăşe Toma, am vorbit şi la comitetul de în­treprindere şi am venit să-ţi spun şi ţie. Vreau ca noi amîndoi să ne luăm la în­trecere. Cine va realiza mai multe procente peste plan şi calitatea de sută la sută, acela va cîştiga. — Bate palma tovarăşe Mustaţă. Ne-am înţeles. Dacă nu veneai la mine, veneam eu la dumneata. Mustaţă Iacob a pornit-o din plin. Din prima zi a depăşit norma cu 450 la sută. Numai într-o zi a făcut 700 cursoare de şu­­blere peste plan. Altădată a depăşit planul cu 1000 bucăţi butoane ca o bielă. Nici Nicolae Toma nu se lasă. Prin mina lui trec tot mai multe produse şi de bună calitate. Adesea, la ora prînzului cei doi muncitori se întîl­­nesc şi nu odată îşi fac surprize unul altuia. — Mustaţă, eu am depă­şit planul astăzi cu 120 la sută. — Să-ţi fie de bine Toma dar eu l-am depăşit cu 175 la sută. întrecerea continuă şi desigur şi... surprizele... Ieri cînd am trecut pe la tovarăşul Mustaţă Iacob şi l-am întrebat cum stă cu planul, în loc să îmi po­vestească mi-a arătat cea­sul. Era ora 9,50. Văzînd că nu pricep ce însemnează aceasta, mi-a arătat pe un grafic. Era scris: 500 bu­loane cap bielă. M-am du­mirit. El lucrase în 210 mi­nute norma pentru 1.500 de minute. In fiecare zi cei doi mun­citori dau tot mai multe produse. Cu fiecare zi în­trecerea devine tot mai a­­vîntată. Mîndria comunei Cu cîteva lunii la urmă, ţăranii munci­torii din comuna Crovu, raionul Răcari, au hotărit la cadrul u­nei adunări populare ca prin sumele obţinute din autoi impunere să construiască un cămin cultural mod­el. Co­mitetul de iniţiativă format dintre cei mai harnici ţărani muncitori a şi început procu­rarea şi transportul materialelor la locul de construcţie. Aici­­pe şantierul din mijlo­cul comunei puteau fi văzuţi zilnic zeci d­e tineri şi vîrstnicii care în timpul liber clă­­dteau zor cu ridicarea noului lăcaş de cul­tură. Mulţi dintre ei, cum ar fi de pildă Mitu P. Marin, Comstantinescu Nicules­cu, Aurica N. M. Rădoi, Ion Muşa, Slam C. Icai, Ion Ciocă, Marta­ Dumitraşcu şi alţii au constituit sufletul întrecerii pentru constru­irea noului lăcaş efectuind cele mai multe ore muncă voluntară. Astfel, numai în perioada a cîteva luni, ţăranii muncitori din Grovu, au efectuat­­peste 5.400 ore muncă voluntară. Munca lor a fost răsplătită. Visul d­e ani de zile al­­ţăraniiilor muncitori din această comună s-a împlinit, în pragul zilei de 23 August, zi în care s-a făcut şi inaugurarea noului lă­caş de cultură. Noua clădire care a fost construită im mijlocul satului ceimstitue mtardria tuturor ce au contribuit la înfru­museţarea comunei lor. Fruntaşi pe raion în colectarea fierului Tineretul dliin Uzinele Chimice Române în­drumat de organizaţia de bază P.M.R. şi antrenat de organizaţia U.T.M. a reuşit să colecteze pînă acum 16.500 kg. fier vechi. In fruntea acestei acţiuni se află tovarăşii: Bob Zamfir, secretarul organizaţiei U.T.M., Stelea Nicolae, Velea Constantin, Bărăgan Constantin, utemişti, Ardeleanu Constantin şi alţii. Situîndu-se fruntaşi pe raion în colecta­rea fierului tineretul întreprinderii noastre a fost premiat pentru această faptă de laudă cu un patefon cu 10 discuri şi o minge de volei. LUPU ION corespondent voluntar Ne vorbesc soli ai artei muzicale de peste hotare O OO OO OO OO OC OO OO OO OOOO OO OO OO OO OO In cursul zilei de ieri Capitala a primit vizita ansamblului artistic al tineretu­lui coreean, participant la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Stu­denţilor de la Varşovia. La sosirea în Capitală a ansamblului artistic coreean un reporter al zi­arului nostru s-a adre­sat tovarăşului Toi Mum Gi directorul teatrului de artă de Stat din Phenian şi conducătorul artistic al ansamblului, cu rugămintea de a relata cititorilor noştri cîteva amănunte cu privire la compo­nenţa ansamblului şi a repertoriului ce va fi prezentat publicului nostru Tova­răşul Toni Mun­ţi a declarat printre al­tele : ,,Ansamblul nostru , care vizitează Re­publica Populară Româ­nă este fericit că va­ avea prilejul nu­ numai să prezinte noua artă muzicală coreeană,, ci in ace­laşi timp va avea minunatul­­prilej să se informeze şi să cunoască mai îndeaproa­pe succesele obţinute de poporul român pe calea artei muzicale, componistice şi interpretative. In ceea ce priveşte ansam­­blul nostru, el cuprinde solişti de operă, solişti la diferite instrumente şi inter­preţi ai dansurilor populare. Vă putem informa că formaţia de operă este com­pusă din 98 de persoane şi că va pre­zenta pe scenele romîneşti spectacolul „Khonghi şi Phagi". Această operă muzi­cală are la bază o veche legendă care tratează un subiect inspirat din viaţa plină de frământări a unei familii. Mai precis, este vorba despre două surori vitrege preţuite inegal de către mama lor, copii ale căror simţăminte şi caractere diferite se ciocnesc dramatic, impresio­nant. Khonghi e un copil harnic, bun la suflet care crede in triumful dreptăţii şi dragostei faţă de oameni. Phaci ca şi mama sa dovedesc caractere şi simţă­minte contrarii. Opera pe care o vom prezenta la Bucureşti va ilustra nu nu­mai viaţa celor două surori vitrege, dar in acelaşi timp, modul cum triumfă binele asupra răului, felul cum iubirea sinceră, hărnicia şi devotamentul înving orice ob­stacole pentru fericire şi viaţă. De asemenea ansamblul nostru are o formaţie de orchestră, solişti vocali şi instrumentali, un cor mixt şi o formaţie de dansuri. Printre piesele muzicale pe care le vom prezenta la Bucureşti se nu­­mără :,Cîntecul construcţiei", prelucrare după un cintec popular de Tioi Su Don, „Cantata despre Pace" de compozitoarea Mun Ghen Oc şi alte cintece populare pentru orchestră, solişti şi cor. Dintre solişti îl putem cita pe baritonul Ten U Bon, pe violonistul Pia Co Zan, dan­satorul Hen Den Su, toţi trei laureaţi ai Festivalului de la Varşovia. Ansamblul de dansuri va prezenta prin­tre altele dansul tobelor şi dansul tran­dafirilor. Ultimul dans, interpretat de un grup de balerine, semnifică viaţa şi mun­­ca constructorilor Coreei democrate, a­­vîntul şi năzuinţele poporului pentru con­­struirea unei vieţi tot mai îmbelşugate. Aşteptăm cu plăcere şi bucurie primele noastre intîlniri cu spectatorii bucureş­­teni". Grupul de instrumentişti din R. D. Ger­­mană sosit recent în Capitală a prezen­tat aseară primul spectacol în sala Dalles Acest grup muzical formează un quintet care s-a bucurat de o deosebită primire din partea publicului bucureştean. Con­ducătorul acestei formaţii muzicale este Hans Boll, compozitor şi solist la acor­deon, laureat al celui de al IV-lea Fes­tival Mondial al Tineretului şi Studenţi­lor de la Bucureşti. Conducătorul formaţiei muzicale ber­­lineze ne-a declarat printre altele: „Să vă recomandăm întîi instrumen­tiştii care compun formaţia noastră. Eu sînt solist la acordeon, conferenţiar la şcoala superioară de muzică din Berlin şi conducătorul quintet­ului. Urmează a­­poi Christine Becher şi ea acordeonistă, Rosenetzki Grinter al treilea acordeonist, Hans Melde solist la contrabas şi Ro­land Zimmer solist la chitară, laureat al Festivalului de la Varşovia. Formaţia noastră are un repertoriu destul de variat, ocupindu-se atît de piesele muzicii sim­fonice cît şi de lucrările muzicale fol­­clorice. Ne preocupă în acelaşi timp pre­lucrări din muzica diferitelor popoare pe care le adaptăm capacităţii de expresie a quintetului nostru. Aşa am făcut de pildă cu rapsodia l­a de George Enescu şi dan­sul saboţilor din „Ţar şi Teslar" de Lort­­zing. Noi îndrăgim foarte mult muzica populară rominească cît şi creaţiile noi ale muzicii simfonice romîneşti. Rapsodia lui Enescu pe care am adaptat-o pentru quintet am studiat-o fie ascultînd postu­rile romîneşti de radio, fie audiind pe bandă de magnetofon aceeaşi lucrare. Ceea ce poate fi specific grupului nostru instrumental este prezenţa chitarei şi a­­cordeonului precum şi a numeroaselor piese de concert prelucrate pentru forma­ţia noastră. Trebuie să vă mărturisesc că ne pasionează studiul a numeroase lu­crări muzicale romîneşti printre care „Hora mărţişorului", „Hora stacato", in­­terpretarea „Cioctriței" la vioară şi nai şi alte lucrări muzicale simfonice. Ştiind că graiul muzicii se adresează tuturor inimilor, că el vorbeşte despre bucuriile şi năzuinţele unui popor, suntem­ profund recunoscători şi fericiţi că, în calitate de interpreţi ai artei muzicale din R. D. Germană, vom putea transmite specta­torilor din Romînia mesajul cîntecului nostru, mesaj al prieteniei". OOO OO OO OOOO OG OOOO OOOOOOOO OO OO oţ Capitala noastră găzduieşte în aceste zile numeroşi oaspeţi sosiţi din diferite colţuri ale globului. Printre aceştia se găsesc mulţi oameni de ştiinţă, cercetători în dome­niul istoriografiei, filologiei, cercetători ştiin­ţifici dornici să cunoască progresul tehnicii noastre, oameni de artă, an­sambluri artistice şi alţi invitaţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Cul­­turale cu Străinătatea. OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO 0$

Next