Steagul Roşu, februarie 1956 (Anul 3, nr. 572-596)

1956-02-01 / nr. 572

Difuzarea cârtii d @ muncă politică P­entm a răspindi cartea in filtr­e, statul democrat­­popular a creat, pe Hngă miile de biblioteci de tot felul, o vastă reţea de librarii atît la o­­raşe cit şi la sate, menite a face din carte un bun direct, de ne­lipsit al maselor. In munca des­făşurată de lucrătorii din acest domeniu s-au obţinut rezultate importante. O serie de librării ra­ionale din regiunea noastră au desfăşurat o temeinică activitate de popularizare a cărţii, iar suc­cesele pe care le-au obţinut au arătat, odată în plus, că munca de difuzare a cărţii prin librării, este o muncă politică. In multe raioane săteşti difuzarea cărţii şi în special a cărţii agrotehnice şi politice, datorită preocupării co­mitetelor raionale de partid a fost strîns legată de munca politică pentru crearea de noi gospodării agricole colective şi întovărăşiri agricole, de execu­tarea la timp şi în bune condi­­ţiuni a muncilor agricole. In acest fel contribuţia adusă prin difuzarea cărţii la sate operei de transformare socialistă a a­­griculturii a crescut simţitor în ultimul timp. Un mare rol l-a avut în această direcţie pricepe­rea de care lucrătorii din libră­rii au dat dovadă în populariza­rea cărţii. La librăria din Slobozia, u­­na dintre unităţile fruntaşe pe regiune, cartea este popularizată într-un mod viu, atractiv. Pentru aceasta se folosesc cele mai felu­rite metode. „Colţurile“ cărţii politice, ale cărţii literare, ale cărţii agrotehnice, ale căr­ţilor pentru copii şi tineret sînt aranjate cu gust şi ţi­nute la zi cu ultimele noutăţi. Sînt amenajate de asemenea stan­duri, vitrine, panouri cu coperte, sau chiar expoziţii pe anumite teme. Lucrătorii de aci studiază cu atenţie cererea cititorilor, a­­tît prin contactul direct cu aceştia cît şi prin caietul „Ce doriţi să citiţi?“ Şi în unele comune, respectiv în secţiile de librării ale coope­rativelor săteşti difuzarea cărţii se desfăşoară satisfăcător dato­rită rîvnei şi preocupării cu care muncesc lucrătorii din acest do­meniu de activitate. Astfel în co­muna Bragadiru raionul Lenin, secţia de librărie a cooperativei, amenajată atractiv şi sprijinită de cercul de „Prieteni ai cărţii” din comună este vizitată de nu­meroşi ţărani muncitori care şi-au făcut o obişnuinţă în a cum­păra cărţi şi în special broşuri agrotehnice. Aceste aspecte sînt însă de­parte de a fi predominante în acţiunea de difuzare a cărţii în regiunea noastră. Lipsuri mari persistă de mult în această di­recţie. Sînt librării raionale cu posibilităţi mari care nu-şi în­deplinesc cu regularitate planul de desfacere. Este cazul libră­riei din Giurgiu. Aceasta nu desfăşoară o muncă susţinută, variată, care să contribuie la a­­tragerea cititorilor în jurul ei. In oraşul Giurgiu există prea puţine standuri permanente în cadrul instituţiilor şi întreprin­derilor. Din această cauză difu­zarea cărţii nu are o bază de masă corespunzătoare. In gene­ral responsabilii acestor librării sînt lipsiţi de iniţiativă. Lipsurile cele mai mari se manifestă însă în difuzarea cărţii la sate, prin reţeaua cooperative­lor regionale. Atît U.R.C.A.D.­­Bucureşti cît şi uniunile raio­nale subestimează într-un mod nepermis difuzarea cărţii prin secţiile de librării ale cooperati­velor. Aşa se poate explica fap­tul că o serie întreagă de secţii de librării sînt lipsite de condi­ţii de activitate şi sînt deservite fără prea mare interes de per­sonalul cooperativelor. In comu­na Vasilaţi (Brăneşti) secţia de librărie n-are vitrină, rafturi sau măcar o masă pentru stand. Cărţile stau aşezate In teancuri, fără posibilitatea de a fi cerce­tate mai îndeaproape. La rîndul lor organele C.R.L.D.C. nu au reuşit încă să cuprindă această activitate, să o controleze şi să o îndru­­meze cu competenţă. îndrumă­torii raionali ai C.R.L.D.C. trec de cele mai multe ori în „goana şaretei“ prin comune, fără a aduce un ajutor substanţial. C.R.L.D.C.-Bucureşti trebuie să acorde un sprijin calificat şi sistematic acţiunii de difuzare a cărţii. In acest scop se reco­mandă un studiu aprofundat al cerinţelor cititorilor, al celor mai bune metode şi iniţiative de reclamă şi răspîndire a căr­ţii, lucru care nu este făcut în momentul de faţă. Este necesar să se acorde mai multă atenţie problemei cărţii agrotehnice, a cărei difuzare se desfăşoară încă slab. Car­tea agrotehnică, purtătoare a realizărilor deosebite ale ştiinţei agrotehnice Înaintate este o călăuză sigură pe drumul realiză­rii celor­ 15 milioane tone de cereale prevăzute de Directivele Congresului, însuşirea învăţă­mintelor preţioase conţinute de cartea agrotehnică convinge zi de zi tot mai mulţi ţărani mun­citori de superioritatea agricul­turii pe întinderi mari şi cu mij­loace moderne, de necesitatea de a păşi pe drumul transformă­rii socialiste a agriculturii. Cărţi­le nu trebuie să mai stea nefo­losite, în stocuri, cum se întîmplă la unele unităţi. C.R.L.D.C.-Bucureşti trebuie să conlucreze mai strîns cu ce­lelalte organe regionale care au sarcini pe linia difuzării cărţii. U.R.C.A.D., secţiunile de învăţă­­mlnt şi culturală ale sfatului popular regional şi organizaţiile de masă. Intelectualii de la sate, angre­naţi în iniţiativa intelectualilor de la Peretu, sprijiniţi mai în­deaproape de secţiunile de în­­văţămînt ale sfaturilor populare, pot şi trebuie să aducă o contri­buţie mai mare la difuzarea cărţii, activînd efectiv în cadrul cercului de „Prieteni ai cărţii“. Cu sprijinul mai activ al or­ganizaţiilor de partid şi al sfa­turilor populare, lucrătorii de pe tărîmul difuzării cărţii au datoria de a da acestei munci un caracter politic, punînd-o în slujba traducerii în viață a ho­­tăririlor Congresului. —O— Manifestări consacrate proiectului de Directive ale Congresului al XX-lea al P.C. U.S. In Capitală continuă să aibă loc nu­meroase manifestări organizate de A.R.L.U.S. în colaborare cu celelalte organizaţii de masă pentru populariza­rea proiectului Directivelor Congresu­lui al XX-lea al P.C.U.S. cu privire la cel de al 6-lea plan cincinal de dez­voltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anii 1956—1960. Astfel, sub auspiciile Consiliului raio­nal A.R.L.U.S. „1 Mai“ a avut loc în sala Teatrului Armatei din bdul­ Ge­neral Magheru, un simpozion cu tema „Cel de al 6-lea plan cincinal al Uniunii Sovietice, un măreţ program de construcţie a comunismului“. In faţa unui­ numeros public, au luat cu­­vîntul tovarăşii Avram Ion, director în Ministerul Industriei Metalurgice şi Construcţiilor de Maşini, prof. univ. M. Manoliu şi Aurora Chioreanu, re­dactor al Editurii de Stat pentru li­teratură economică şi juridică. Peste 500 de muncitori, tehnicieni şi funcţionari de la uzinele „Boleslav Bierut“ au participat la adunarea care a avut loc în sala clubului întreprin­derii. A luat cuvîntul tov. A. Krein­­gold, care a vorbit despre însemnă­tatea istorică a celui de al XX-lea Con­gres al P.C.U.S. şi a proiectului Direc­tivelor celui de al 6-lea plan cincinal al U.R.S.S. Au mai avut loc asemenea mani­festări, organizate de comisiile A.R.L.U.S din întreprinderi şi instituţii, la uzinele „Mátyás Rákosi“, „Vasile Roaită“, la întreprinderile „Viscofil“, „Solex“, Chimica 10, Tarom, la cămi­nul cultural din comuna Popeşti-Leor­­deni etc. (Agerpres) Concursul echipelor artistice de amatori Pregătirea celui de al IV-lea concurs al cercurilor artistice ale sindicatelor a început încă de la 1 mai anul tre­cut şi s-a încheiat la finele anului. De la 1 ianuarie s-a intrat in prima fază a concursului, aceea pe întreprindere, care are loc şi in pre­sent. La acest concurs participă echi­­pe de coruri, dansuri, teatru, brigăzi artistice de agitaţie, cercuri de artă plastică, literare, solişti de dansuri, solişti instrumentali, etc. La clubul Întreprinderii poligrafice nr. 1, echipa de dansuri a comitetului de întreprindere repetă de zor. papura# Wf fxtifi&.­wrrrm i _________________________________ __­________|______ ttelll COMtmEU REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. $1 AL SFATURTloFPOPULARE ALI rIgIUnTi SI ORAŞULUI BUCUREŞTI /L Anul III Nr. 572 Miercuri 1 februarie 1956 4 pagini 20 bani ÉBBBUSEttSSBES££B3BE££ESESBS£SSES£SBE££ESS££ŰBEBBBESBS3EBBBSEBBS8Btt3S!S2IEBIS!SEBB LUCRĂRILE PLENAREI C. C. S.­­ R. P. R. Marţi au continuat lucrările plena­rei Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. La discuţii, pe marginea raportului prezentat în prima zi a plenarei de către tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., au luat parte numeroşi activişti sindicali, conducă­tori ai ministerelor, fruntaşi în pro­ducţie, care au făcut observaţii cri­tice şi propuneri preţioase în vederea îmbunătăţirii activităţii organizaţiilor sindicale. Plenara a adoptat o hotărîre prin care aprobă raportul prezentat de to­varăşul Gheorghe Apostol. Tov. Stelian Adoraru, vicepreşedinte al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a prezentat raportul cu privire la executarea bugetului miş­cării sindicale pe anul 1955, şi proiec­tul de buget pe anul 1956. Raportul privind executarea bugetu­lui Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 1955, şi proiectul de buget pe anul 1956 a fost prezentat de tov. Liu­ba Chişinevschi, secretar al Consiliu­lui Central al Sindicatelor din R.P.R. Lucrările plenarei se încheie astăzi. Filmul „Prietenia marilor popoare" Marţi seara, la Casa prieteniei ro­­mîno-sovietice, Ambasada Uniunii Sovietice la Bucureşti a prezentat fil­mul documentar în culori „Prietenia m­arilor popoare“ realizat de opera­torii cinematografici sovietici cu pri­lejul vizitei tovarăşilor N. A. Bulga­nin şi N. S. Hruşciov în India. Au asistat membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., perso­nalităţi ale vieţii ştiinţifice, artistice şi culturale, reprezentanţi ai organi­zaţiilor obşteşti, ziarişti români şi străini. Au fost de faţă membri ai Ambasa­dei Uniunii Sovietice. Filmul a fost prezentat de A. A. Episev, ambasadorul Uniunii Sovie­tice la Bucureşti. Filmul documentar în culori „Prie­tenia marilor popoare“ a fost primit cu deosebi­tă căldură de cei prezenţi. —O— Pentru înfăptuirea Directivelor Congresului partidului Grăbesc pregătirile pentru campania agricolă de primăvară SLOBOZIA. (De la corespondentul nostru). — Ţăranii muncitori din satul de centru Valea Ciorii au che­mat la întrecere patriotică pe cei din satul Murgeanca şi, sprijiniţi de că­tre comitetul executiv al sfatului popular comunal prin organizarea şi aprovizionarea celor patru centre de reparat, au început revizuirea şi re­pararea uneltelor agricole. Antrenaţi în această întrecere meşterii fierari de la centrele de reparat, ajutaţi de ţăranii muncitori, lucrează de zor pentru a termina cît mai curînd revi­zuirea şi repararea atelajelor şi unel­telor agricole. Pînă în ziua de 28 ianuarie, la cen­trul Nr. 2 din satul Valea Ciorii au fost reparate şi revizuite 6 căruţe, 19 pluguri, 12 grape, 3 prăşitoare şi s-au ascuţit peste 120 cuţite de plug, iar maiştrii fierari Ion şi Dumitru Vîşcu de la centrul Nr. 3 din satul Murgeanca, au reparat 11 căruţe, 16 grape, 17 pluguri şi au ascuţit 90 cuţite de plug. Avansaţi în aceste lucrări sînt ţă­ranii muncitori din satul Valea Cio­rii care pînă la data mai sus amin­tită aveau reparate peste 85 la sută din atelajele şi uneltele agricole iden­tificate. Nici cei din Murgeanca nu s-au lăsat mai prejos. Aci, uneltele agri­cole au fost reparate în proporţie de 80 la sută. Printre primii care şi-au dus uneltele la reparat sînt ţăranii muncitori fruntaşi ai recoltelor bo­gate Barbu Buzea, Ion Simion, Stan Răducan, Gheorghe Mocanu­ şi alţii. Antrenaţi în întrecere patriotică în cinstea alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare, ţăranii muncitori din comuna Valea Ciorii vor termina în bune condiţiuni lucrările­­de pregătire a muncilor agricole de primăvară. -O­ Brigada fruntaşă ROŞIORI. (De la corespondentul nostru). — In atelierele de reparat ale gospodăriei de stat „Dumitru Mari­­nescu“, munca pentru revizuirea şi re­pararea tractoarelor, semănătorilor, plugurilor şi grapelor, este în plină desfăşurare. Organizaţi pe echipe şi brigăzi, mecanicii şi tractoriştii desfă­şoară o însufleţită întrecere socialistă, obţinînd zi de zi noi şi frumoase re­zultate. Astfel, pînă acum, ei au revi­zuit şi reparat toate uneltele agricole — semănători, grape, pluguri — ulti­mele lucrări făcîndu-se la tractoare, unde planul de reparaţie este îndepli­nit pînă acum în proporţie de 80 la sută. Prir­ buna organizare a muncii, me­canizatorii brigăzii a VII-a, condusă de utemistul Florea Rădoiasa, au obţinut cele mai frumoase succese, situîndu-se în fruntea întrecerii, socialiste. Astfel, ei au reuşit să repare trei din cele cinci tractoare ale brigăzii, iar la celelalte două tractoare revizuirea este făcută în proporţie de 95 la sută. Cu mult entuziasm ajută la efectua­rea acestor lucrări tinerii tractorişti Nicolae Isacov şi Victor Rolea. De ase­meni, bune rezultate a înregistrat bri­gada I-a, condusă de comunistul Du­mitru Simion și brigada a IlI-a, condusă de utemistul Dumitru Pascu. Oamenii muncii desfăşoară o largă întrecere socialistă şi patriotică Calitatea, obiectiv important Anul acesta, ca o ur­mare directă a sarcinilor trasate de Directivele Con­gresului partidului, pe lîngă îndeplinirea planu­lui de producţie, în ca­drul întrecerii socialiste la ţesătoria de mătase „8 Martie“ s-a acordat o atenţie mai mare pro­blemei calităţii produse­lor. Pentru ca întrecerea socialistă să se poată des­făşura în cît mai bune condiţiuni şi fiecare să-şi poată realiza angajamen­tele, atît cantitativ, cît şi pentru obţinerea unei ca­lităţi superioare, conduce­rea întreprinderii a iniţiat predarea urzelilor de la un schimb la altul, fără defecte, la predare tre­buind să asiste ori ajuto­rul de meşter, ori contro­lorul de calitate. O serie de muncitoare Fruntaşe, aplicînd această măsură tehnico-organiza­­torică, reuşesc să obţină acum şi depăşiri ale pla­nului de producţie, dar în mod deosebit să ajungă la o calitate superioară. Un exemplu în această privinţă îl constituie ţesă­toarele fruntaşe Neagu E­­lena, Stoica Elena şi­­Di­nu Daria, care lucrează în schimburi diferite la ace­leaşi patru războaie de mătase. Fiecare dintre a­­cestea se prezintă cu 5 sau 10 minute înainte de in­trarea în schimb pentru a controla din timp maşinile şi urzeala. Ele se strădu­iesc în orele de lucru să preîntimpine defecţiunile ce ar putea surveni, efec­­tuînd un control preventiv asupra urzelii, curăţind nodurile care apar pe ur­zeală sau scamele ce se produc. Se evită astfel ruperi masive de fire ca­re ar putea mări procen­tul de ore de staţionare. Vrednic de subliniat este faptul că în întrecerea ce se desfăşoară, între cele trei ţesătoare frun­taşe, ele nu sînt ani­mate de interese perso­nale, ci colaborează în chip tovărăşesc, spre a realiza planul cantitativ şi în mod deosebit calitativ. Întrecerea între ele este foarte strînsă şi rezulta­tele foarte apropiate, gra­ficul de evidenţă înregis­­trînd cînd pe una în frun­te, cînd pe cealaltă. In medie, ele depăşesc planul de producţie cu circa 20— 30 la sută, dînd în acelaşi timp şi o marfă de calitate superioară. Ţesătoarea Elena Stoica predă schimbul tovarăşei sale de muncă, Daria Dinu. Din metal economisit Muncitorii care mode­lează metalul la strung au nu numai înclinaţie artistică ci sînt pătrunşi şi de un anumit simţ al utilului. Ajungi la o ase­menea concluzie dacă vi­zitezi mai ales secţia strungărie a fabricii „21 Decembrie“. Faci cuno­ştinţă aici d­e oameni în etate şi cu strunguri mai tineri, dar care în aceeaşi măsură preţuiesc metalul­ ce-l lucrează. Să ne oprim lîngă strungul lui Florea Popes­cu. El lucrează cu migală tot felul de piese pentru manometrele de presiuni, pentru aparatele de desen „Isis”, ele de o placardă lingă maşîna lu­i zăreşti o explicaţie formată doar din două cuvinte: „Din e­­conom­ii”. Intr-adevăr, toa­te piesele pe care le lu­crează tovarăşul Florea Popescu sînt executate numai din metal econo­misit. Cum s-au realizat asemenea economii? In a­­parenţă, destul de simplu. Maistrul Alexandru Mier­­loiu, împreună cu strun­garul Florea Popescu au studiat ca şi ceilalţi mun­citori sarcinile deosebite ce le revin din Directivele Congresului. Problema, e­conomiilor le-a reţinut a­­tenţia mai multă vreme. In cadrul întrecerii socia­liste ei au acordat o aten­ţie deosebită economiilor. Şi iată că intr-o zi cînd trebuiau să decupeze din­­tr-un bloc de fier o gar­nitură pentru micrometru, miezul metalului nu l-au mai aruncat, aşa cum se proceda în trecut, ci l-au folosit pentru confecţio­narea altor piese de pre­cizie. In cîteva zile, din metalul primit în mod o­­bişnuit pentru confecţio­narea a 1000 de microme­tre, aceşti tovarăşi au realizat în plus sute de noi piese de precizie. *Tnti*j*+*+^*^»»+*zr**+*-»»»-» ■»­ *­­. PAGINA TINERETULUI - Discuţii pe marginea cazului Cărtoliu — Stelian Dumitru: Copilul meu a devenit mai dis­ciplinat; L. Nicol­au: O legă­tură strînsă intre şcoală şi fa­milie; Ion Macarie: Ajutorul preţios al instructorului; Lu­cian Blujdea: O întîmplare din viata lui Iulian Ghită; Cornel Popescu: Exemplul u­­temiştilor din Buda; V. Glă­­ m­­must­ ean: Atitudinea faţă de mun­ci, o problemă importanta* Xpag..2-a) Stefan Ene: IHunca politică, factor de seama ît­ transfor­marea socialistă in Agricul­turii. (pag. 8-a) Ioan Grossu — Recenzie — V. I. LENIN: OPERE, volu­mul IX. (pag. 3-a) Comentariile presei străine despre mesajul lui N. A. Bul­ganin adresat lui Dwight Ei­senhower. (pag. 3-a) — Sesiunea Comitetului pe în­treaga Chină al Consiliului Consultativ Politic Popular— Raportul lui Ciu En-lai. (pag. 4-a) — Componenţa noului guvern al Franţei. (pag- 4-a) — SPORT. (pag. 4-a) Au depăşit cu 50 la sută planul de reparaţii VIDELE. (De la corespondentul nos­tru). — La gospodăria agricolă de stat Blejeşti, planu­l însămînţărilor şi ară­turilor adinei din toamna anului trecut a fost realizat în întregime, la timp şi în condiţiile cerute de ştiinţa agroteh­nică. Aceasta se datoreşte în cea mai mare parte tractoriştilor şi mecaniza­torilor de la sectorul mecanic care în lupta pentru recolte cît mai bogate n-au precupeţit nici un efort. In ultima decadă a lunii trecute la atelierul mecanic al gospodăriei a început reparatul tractoarelor şi maşi­nilor în vederea bunei desfăşurări a muncilor agricole de primăvară. Pînă acum cîteva zile, din cele 32 de tractoa­s­­e, 15 au fost reparate. In felul acesta tractoriştii şi mecanizatorii de la gos­podăria agricolă de stat Blejeşti, lu­pt­­înd pentru traducerea în fapt a Direc­tivelor Congresului, au realizat planul de reparaţii din ultima decadă a lunii decembrie în procent de 150 la sută Cele mai bune rezultate le-au obţinut tractoriştii din brigăzile I-a şi a V-a conduse de Dumitru Pred­el şi Petre Păunici. Demn de remarcat este fapt­­tul că aceste două brigăzi au fost frunt­­aşe în tot timpul anului, executînd faţă de celelalte un număr de hanuri mult maii mare. La succesele obţinute în munca de reparaţii, comunistul Alexandru Fiera­­ru, şef mecanic, a adus o preţioasă con­tribuţie. Aprovizionarea cu piese de schimb, organizarea muncii, controlul reparaţiilor şi ridicarea nivelului pro­fesional al tractoriştilor, sînt obiective de bază în activitatea sa de zi cu zi. Atelierul mecanic, înzestrat cu utilaje noi, a ajutat de asemenea mult pe me­canizatori să obţină rezultate bune. De curînd, atelierul a fost utilat cu o forjă electrică, două polizoare, o bormașină și un transformator sudură. —O— Selecţionează semințele CALARAŞII. (De la cores­pondentul nostru). — Membrii gospodăriei colec­tive „6 Martie“ din comuna Crucea, ra­ionul Călăraşi, au început de mult pre­gătirile pentru campania agricolă de primăvară. Avînd munca bine organi­zată şi antrenaţi în întrecere socialistă pe echipe şi brigăzi, harnicii colecti­vişti dau zor ca odată cu reparatul uneltelor agricole să pregătească şi să­­mînţa necesară pentru primăvară. Pînă la data de 30 ianuarie ei au se­lecţionat 3.500 kg. orz, 2.100 kg. ovăz, 3.400 kg. floarea soarelui şi mari can­tităţi de porumb şi mazăre, încercînd în acelaşi timp puterea lor de încolţire. In scopul asigurării unei recolte bo­gate de cereale, colectiviştii au tratat sămînţa de orz şi ovăz cu formalină. In cinstea alegerilor de deputaţi în sfa­turile populare, colectiviştii din Crucea s-au angajat ca pînă la data de 15 fe­bruarie să termine toate pregătirile le­gate de buna desfăşurare a însămîn­­ţărilor din primăvara acestui an. Pregătiri în vederea alegerii deputaţilor în sfatuile populare în circumscripţia electorală comunală nr. 13 Colectivista Patriţa Nedelea propusă candidata Peste 800.000 de bucureşteni au fost înscrişi pînă acum în listele electorale TURNU MĂGURELE. (De la co­respondentul nostru). — In cadrul adunării populare din raza circum­scripţiei electorale comunale nr. 13 Liţa, raionul Turnu Măgurele, cetăţe­nii au propus drept candidat al F.D.P. pe tovarăşul Mihai Fleacă, preşedintele U.R.C.C. Luînd cuvîntul numeros,­ ţărani muncitori au susţinut propunerea fă­­cută arătînd că prin munca desfăşu­rată pînă acum Mihai Freacă s-a do­vedit un om priceput, un bun orga­nizator şi activist pe tărîm obştesc. Printre cei care au susţinut propu­nerea se numără ţăranii muncitori Florea Cojoacă şi Dumitru Oiţei. In unanimitate cei prezenţi au ho­tărît ca tovarăşul Mihai Fleacă să fie candidat al F.D.P. în circumscrip­ţia electorală comunală nr. 13. La G. A. S. D­î l g­a LEHLIU (De la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă de stat Dîlga, muncitorii şi tehnicienii s-au întîlnit îrftr-o adunare pentru propu­nerea unui candidat al F.D.P. în cir­cumscripţia electorală raională nr. 19. Luînd cuvîntul, muncitorul Mihai Do­­mocoş a propus drept candidat al F.D.P. pe inginerul mecanic Dinescu Marian. Vorbitorul a arătat că tovarăşul Di­nescu Marian este bine cunoscut de toţi muncitorii din gospodărie ca un om sîrguincios şi destoinic, care depune eforturi sporite în îndrumarea de zi cu zi a muncitorilor din cadrul atelierului mecanic pe care îl conduce. Muncitorul Marin Popa, şeful brigă­zii de tractoare nr. 2, inginerul zooteh­nist Ioan Doroftei şi alţii, au susţinut cu căldură propunerea făcută. In unanimitate, adunarea muncitori­lor şi tehnicienilor de la gospodăria a­­gricolă de stat Dîlga a hotărît să de­semneze pe inginerul mecanic Dinescu Marian candidat al F.D.P. în circum­scripţia electorală raională nr. 19, de utemistul Dumitru Pscu. ALEXANDRIA: Cei peste 350 rie colectivişti de la G.A.C. „Gheorghe Doja“ comuna Buzescu, ţărani mun­citori, fruntaşi ai recoltelor bogate şi activişti culturali, s-au întrunit în sala de festivităţi a căminului cultu­ral din comună pentru a propune în­­tr-un cadru festiv candidatul F.D.P. în circumscripţia electorală comunală nr. 33 din comuna Buzescu. Luînd cuvîntul ţăranul muncitor, fruntaş al recoltelor bogate, Marin Lungoci a arătat marile transformări petrecute în anii regimului democrat­­popular în această comună, propunînd drept candidat pentru circumscripţia electorală comunală nr. 33 din comu­na Buzescu pe colectivista Patriţa Nedelea, de la G.A.C. „Gheorghe Doja”. Adunarea a hotărît în unanimitate să propună pe tovarăşă Patriţa Ne­delea candidată a F.D.P. în circum­scripţia electorală comunală nr. 33. In Capitală, pregătiri­le pentru alegerea depu­taţilor în sfaturile popu­lare sînt în plină desfă­şurare. Peste 800.000 de bucureşteni au fost în­scrişi pînă acum in lis­tele de alegători. Pînă la 4 februarie vor fi termi­nate lucrările de întoc­mire a listelor de alegă­tori. Pentru a înlesni cer­cetarea acestor liste d­e către cetăţeni, Comitetul executiv al Sfatului Popu­lar al Capitalei a hotărît să înfiinţeze în diferite cartiere ale oraşului 85 centre unde vor fi afi­şate listele. Actualmente se lucrează la editarea unor publicaţii , care vor fi afişate în ziua de 3 februarie , spre a în­druma pe cetăţeni la cen­trul unde se găseşte lista pe care au fost înscrişi. De asemenea, în Ca­pitală au fost terminate lucrările de împărţire a teritoriului oraşului, al raioanelor şi al comunelor subordonate, pe secţii de votare. In ziua de 11 martie vor funcţiona în Bucureşti 455 secţii de votare. Clişeul reprezintă un aspect din activitatea punctului de agitaţie „1 Mai“ din raionul „Griviţa Rofie“. Cetăţenii urmăresc cu interes­ lămuririle ce le sunt date în legătură cu alegerile de către tov. Savu Grigore, director la școala medie nr. 4 băieți.

Next