Steagul Roşu, martie 1956 (Anul 3, nr. 597-623)
1956-03-01 / nr. 597
Pag. 2-a Să grăbim ritmul reparării utilajului agricol! Mecanizatori harnici CALARASL (De la corespondentul nostru). — In acest an, S.M.T. Ciulniţa din raionul Călăraşi va deservi 2 gospodării colective, 3 întovărăşiri şi multe gospodării individuale ale ţăranilor muncitori. In acest scop conducerea staţiunii a luat din timp toate măsurile necesare bunei desfăşurări a lucrărilor de revizuire şi reparare a întregului parc de maşini şi tractoare. Organizîndu-şi lucrul pe ansamble şi subansamble, muncitorii, mecanizatorii, îndrumaţi de tehnicienii staţiunii au obţinut bune rezultate în munca de reparare a tractoarelor şi a utilajului agricol. Pînă la data de 20 februarie au fost reparate toate tractoarele, semănătorile, plugurile, grapele şi celelalte unelte agricole, necesare campaniei agricole de primăvară. Cu multă rîvnă au muncit mecanizatorii Ioniţă Ştefan, Nicolae Constantin, Stan Lungu şi alţii care zilnic au întrecut normele la reparaţii cu 40—50 la sută, făcînd totodată lucrări de bună calitate. De remarcat este şi faptul că sub îndrumarea inginerului agronom Gheorghe Grigoraş, agronomii de sectoare duc munca de lămurire în rîndul ţăranilor muncitori,, pentru a desfiinţa haturile şi a forma tarlale mari în scopul de a-şi lucra mai uşor pămîntul cu maşinile S.M.T.ului. Repararea maşinilor şi uneltelor agricole pentru campania agricolă de primăvară a fost problema care a preocupat mult pe mecanicii tractorişti şi pe toţi muncitorii de la gospodăra agricolă de stat „I. L. Caragiale” din Săftica, raionul Snagov. Din timp au fost pregătite materialele necesare, iar secţia mecanică a gospodăriei a acţionat în bune condiţiuni pentru terminarea înainte de termen a tuturor reparaţiilor existente Prin valorificarea resurselor interne au fost confecţionate diferite piese ca segmenţi pentru tractoare şi pistoane. De asemeni din iniţiativa tovarăşului Andrei Schneider, şeful atelierului mecanic s-a făcut modificarea injectorului tractorului I.A.R. cu duze de KD 35, modicare care permite mărirea productivităţii şi obţinerea de importante economii de carburanţi. Pentru reparaţiile necesare atetajelor cu tracţiune animală s-a confecţionat un strung de tîmplărie iar SLOBOZIA (de la corespondentul nostru). — S. M. T. „Griviţa1" din raionul Slobozia a avut posibilitatea ca pînă în prezent să termine reparaţiile tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole necesare apropiatei campanii agricole de primăvară. La început munca a fost organizată după metoda Bugacev pe ansamble şi subansamble. Tehnicienii şi în special conducerea staţiunii lipsind tractoriştii şi muncitorii de un sprijin şi o îndrumare justă au făcut ca organizarea să rămînă doar pe hîrtie. Conducerea staţiunii (director M. Trifu) n-a creat condiţiile necesare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor prevăzute în perioada de reparaţii. Aşa se explică faptul că pînă la data de 23 februarie anul curent, din cele 31 de tractoare planificate de reparat în staţiune, nu se reparaseră decit 24 tractoare, dintre care la 6 tractoare nu se făcuseră recepţia şi nici rodajul. In incinta staţiunii mai existau şasiuri de tractoare nereparate. Cit priveşte plugurile, semănătorile, cultivatoarele, cisternele şi vagoanele-dormitor nu erau reparate nici măcar în procent de 65 la sută. De asemeni din motoarele stabilite nu s-a reparat pînă la data mai sus amintită nici unul. Această situaţie nu tulbură TITU.De la corespondentul nostru, Zilele de iarnă sunt folosite cu multă pricepere de către colectivul de muncitori şi tehnicieni al gospodăriei agricole de stat Costeşti Vale, care nu pierde nici o clipă pentru a fi cit mai bine pregătit în campania agricolă de primăvară. Acest lucru este oglindit de grija acordată din timp de către conducere care a luat măsurile necesare pentru ca ritmul reparaţiilor la tractoare şi maşinile agricole să fie continuu. Pentru aceasta s-a făcut o bună aprovizionare cu piese de schimb, acordîndu-se în acelaşi timp o atenţie deosebită pentru extinderea şi aplicarea metodelor avansate, de către toţi mecanizatorii unităţii. Organizaţia de bază a iniţiat şi pentru prelucrarea in mai bune condiţiuni a materialelor feroase s-au confecţionat ventilatoare electice pentru forjare. Au fost reparate şi sunt gata de a ieşi pe cîmii două tractoare. KD, 2 tractoare MTZ, 3 tractoare HTZ şi unul rutier, 11 pluguri tractor, 6 cultivatoare, 2 motoare stabile pentru irigaţie, 11 semănători, o secerătoare legătoare, 5 pompe carosabile pentru stropit vie şi 2 discuitoare. Au muncit cu mult elan mecanicii Balint Ştefan, Constantin Ion şi Miţă Pavel. Un apet deosebit au adus şi tovarăşii Rău Grigore , Ispas Nicolae, tractorişti, şi Popa Constantin, şef de brigadă. Lucrările de reparaţii terminindu-se cu două zile înainte de termen, în prezent tractoarele au şi ieşit pe cîmp pentru spargerea crustei de gheaţă care împiedică dezvoltarea normală a culturilor de toamnă, însă autoliniştirea şi nepăsarea în care a căzut întregul colectiv de conducere al S.M.T. Griviţa inginerul mecanic şi şeful de atelier in loc să fie în mijlocul muncitorilor şi mecanizatorilor, să-i îndrume şi să-i ajute cum trebuie să lucreze pentru a efectua reparaţiile de nună calitate şi într-un termen scun, se preocupă de lucrări cu totul de altă natură, decit cele legate de producţie şi de buna desfăşurare a reparaţiilor. Rămînerea în urmă cu reparaţiile se datoreşte şi comitetului de întreprindere care nu a educat muncitorii şi mecanizatorii în spiritul unei atitudini socialiste faţă de muncă. Desfăşurarea în condiţii bune a cursurilor profesionale, antrenarea muncitorilor şi tehnicienilor în Întreceri socialiste, ar fi putut grăbi ritmul reparaţiilor, însă de acestea nu se îngrijesc conducerea staţiunii, comitetul de întreprindere şi nici organizaţia de bază. Colectivul de conducere şi comitetul de întreprindere în frunte cu comu- toiştii au datoria de a lichida grabnici cu autoliniştirea de care au dat dovadă pînă acum şi să mobilizeze toate forţele pentru ca timpul scurt rămas să fie folosit din plin şi cu cit mai mult spirit de răspundere la repararea întregului parc de maşini şi tractoare, dezvoltat întrecerea socialistă între oameni şi echipe, fapt care a dat un impuls deosebit ritmului de reparaţii. Strădaniile tuturor muncitorilor de la G A.S. Costeşti Vale au fost încununate de succes căci ei au reuşit să repare şi să revizuiască 12 tractoare din cele 14 pe care le are unitatea rămînînd ca la celelalte două să facă rodajul. O muncă plină de sîrguinţă a depus-o brigada condusă de Nicolae Marin cît şi tractoriştii Ion Ştefănescu, Gheorghe Anghel care au primit o îndrumare permanentă din partea şefului mecanic Gheorghe Moisescu. Merite deosebite revin tuturor muncitorilor pentru făptui că au realizat importante economii prin recondiţionarea a numeroase piese. Cu două zile înainte de termen Unda lipseşte simţul de răspundere în muncă Gata de a intra în brazdă STEAGUL ROŞU Viaţa culturală de acum din raioanele săteşti ale regiunii Bucureşti ilustrează pe deplin — în mod concludent — capacitatea creatoare a sfaturilor populare, largile lor posibilităţi de ridicare a nivelului cultural al ţăranilor muncitori Pe meleagurile unde odinioară arareori găseai vreo instituţie culturală, — acum în anii puterii populare, datorită grijii sfaturilor populare s-a construit din fonduri centrale sau prin autoimpunere o vastă reţea de cămine culturale, case de cultură, biblioteci săteşti, unde oamenii muncii au posibilitatea să-şi îmbogăţească neîncetat cunoştinţele. Dacă în anul 1945, de întinsul regiunii Bucureşti se aflau numai 65 de cămine culturale astăzi se înalţă peste 848 de asemenea instituţii culturale, cele mai friulte construite după alegerea sfaturilor populare, prin priceperea lor gospodărească şi a maselor de cetăţeni pe care le-au antrenat în această acţiune. Mai pretutindeni, căminele culturale au săli de spectacole înzestrate cu aparate de radio, biblioteci dotate cu un bogat fond de cărţi şi în unele locuri aparate de proiecţie cinematografică. O viaţă nouă culturală pulsează în cadrul căminelor culturale. Şi ce poate fi mai grăitor pentru nivelul cultural al ţărănimii muncitoare decit faptul că pe lingă căminele culturale din regiunea noastră activează acum peste 250 echipe de teatru şi aproape 50 brigăzi artistice de agitaţie, formate din elemente talentate, ridicate chiar din rîndul ţărănimii muncitoare. Multe din ele — ca bunăoară cele din comunele Frunzaru şi Peretu — au stîrnit admiraţia celor mai competenţi oameni de artă din ţară cu prilejul concursului echipelor artistice de amatori din anul trecut, obţinind premiul 1. In acelaşi timp, căminele culturale au devenit adevărate focare de cultură, unde un număr mereu crescînd de ţărani muncitori vin cu încredere să asculte conferinţe, şezători. In colaborare cu diverse instituţi culturale, în ultimii ani prin grija secţiilor culturale ale sfaturilor populare raionale, la căminele culturale din regiunea Bucureşti s-au ţinut mii şi mii de conferinţe şi seri culturale. O rodnică activitate cultural-artistică de îndrumare a formaţiilor artistice din cuprinsul raioanelor desfăşoară şi cele 6 case de cultură raionale, iar colectivele celor 177 colţuri roşii din gospodăriile agricole colective duc o muncă intensă pentru popularizarea fruntaşilor din agricultură şi pentru ridicarea productivităţii agricole. Cartea cu izvorul ei nesecat de cunoştinţe se află acum cu uşurinţă la îndemîna ţărănimii muncitoare. In anii puterii populare, In afară de bibliotecile existente în cadrul căminelor culturale s-au înfiinţat biblioteci raionale — cîte una în fiecare centru raional — precum şi 1406 de biblioteci săteşti, toate înzestrate cu bogate fonduri de cărţi; totodată cele 106 case de citit existente actualmente în raioanele săteşti ale regiunii noastre desfăşoară şi ele o vie activitate pentru ridicarea nivelului cultural al ţăranilor muncitori. Opera de culturalizare a maselor se face şi prin cele 99 staţii de radioficare, 22 centre de radioficare cu 22000 de difuzoare şi prin cele peste 112 de cinematografe, ce au fost create în marea lor majoritate in ultimii ani în oraşele şi satele regiunii. In plus, 12 caravane cinematografice bine utilate se deplasează permanent în localităţile unde nu sunt cinematografe. O contribuţie preţioasă în acţiunea educativ-culturală o aduce şi colectivul teatrului de estradă al sfatului popular regional — înfiinţat tot în ultimii ani — care se deplasează pînă în cele mai îndepărtate sate şi comune din regiune pentru a prezenta în faţa ţăranilor muncitori numeroase spectacole muzicale de satiră şi umor. O viaţă culturală nouă înfloreşte acum pe meleagurile regiunii noastre. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat» traduc cu succes în viaţă sarcinile partidului pe drumul înfăptuirii revoluluţiei culturale şi în satele şî comminele regiunii Bucureşti. A. BUCUR Din realizările sfaturilor populare Lumina culturii pătrunde la sate Expoziţie cu desfacere în Capitală Zilele acestea s-a deschis în Capitală, în str. Matei Millo nr. 12, o expoziţie cu desfacere a produselor industriei locale din Bucureşti. Sunt expuse diferite articole textile şi de încălţăminte, articole de uz casnic, jucării, lucerie şi alte bunuri de larg consum. Industria locală din Bucureşti, a cărei activitate este coordonată de Sfatul Popular al Capitalei, dispune astăzi de zeci de unităţi de producţie care aduc un important aport la buna aprovizionare a populaţiei oraşului. De la an la an, datorită utilării întreprinderilor cu maşini moderne de mare randament şi folosirii resurselor locale, producţia globală a industriei locale din Bucureşti a sporit, faţă de 1950 cu 382 la sută, iar productivitatea muncii cu 160,3 la sută. In cele 11 ramuri ale industriei locale din Capitală se produc numeroase bunuri de larg consum care sunt puse la dispoziţia populaţiei Bucureştiului atît prin comerţul de stat, cît şi prin unitatea specială de desfacere a industriei locale din şoseaua Ştefan cel Mare nr. 250. Printre altele, se produc în cantităţi însemnate articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, covoare cu motive naţionale, confecţii pentru copii, maşini de gătit de tuci şi de aragaz, piese de schimb auto, ceasornice deşteptătoare, apometre, articole de marochinărie, de cauciuc, de bachelită sau de celuloid, precum şi alte articole de uz casnic. (Agerpres) Cine e mai cîştigat? Cind am sosit dimineaţa in Nanov primul lucru de care m-am interesat a fost să-l găsesc pe tovarăşul Florea Drăgan, preşedintele întovărăşirii „Steagul roşu" de la care voiam să aflu citeva lucruri în legătură cu organizarea echipelor şi desfăşurarea muncii în întovărăşire. Dar tov. Drăgan era plecat la raion la Alexandria. Am întrebat atunci de tovarăşul Marin Caniu, secretarulcasier al întovărăşirii, dar şi acesta plecase tot la Alexandria. Ajutat de tovarăşul Hariton Catiru, secretarul organizaţiei de bază din comună, el însuşi întovărăşit, am luat legătură cu cîţiva din membrii întovărăşirii, care mi-au explicat limpede ce şi cum au lucrat ei în anul trecut. Şi m-au lămurit: Cu una cu alta timpul a trecut. Cind am plecat de la S.M.T. Nanov soarele scăpăta spre apus. Gerul parcă se mai domolise, aşa că am pornit-o pe jos spre Alexandria ca să-mi amintesc drumul acela frumos pînă la oraş pe care nu-l mai văzusem de astă toamnă. Mergînd aşa ajung din urmă un bărbat înalt, bine făcut, cu scurta îmblănită, descheiată in faţă. Ii dau ziua bună şi observ că se îndreaptă spre portiţa unde în aceeaşi dimineaţă poposisem in căutarea tovarăşului Caniu, secretarul-casier al întovărăşirii. N-am stat mult pe ginduri şi-l întreb : — Nu sî tute fi cumva, tovarăşul secretar-casier al întovărăşirii? —, Nu tovarăşe, eu sînt preşedintele întovărăşirii „Steagul roşu". — îmi pare foarte bine, tocmai voiam să discut cite ceva cu dumneavoastră. Și eu sînt tot de la ,,Steagul roşu“... de la ziar. Am rîs și ne-am prezentat. — Pînă la mine mai e o bucată de loc așa că dacă n-aveți nimic împotrivă vă invit la tovarășul Caniu. — Unde vreți, pentru mine e tot una. Am bătut in portiţă, tovarăşul Caniu ne-a deschis ospitalier şi am intrat. Din una, din alta, am aflat un lucru care mi s-a părut interesant şi pe care am ţinut să-l aştern pe hîrtie... DOI FRAŢI... DOUA CAI ! Tovarăşul Florea Drăgan, preşedintele întovărăşirii ,,Steagul roşu" din Nanov era acum 4 ani un ţăran mijlocaş cu 3,17 ha. pămînt, apreciat pentru hărnicia lui, stimat pentru tactul şi întelepciunea vorbelor sale. In 1952 cind a luat fiinţă întovărăşirea n-a intrat în întovărăşire. A stat de-o parte să vadă cum merg ceilalţi intraţi. A stat, a văzut, s-a convins. In anul următor 1953 s-a înfăţişat şi el cu o cerere de înscriere şi bineînţeles unui om ca Florea Drăgan i s-a aprobat Pe atunci tovarăşul Florea Drăgan împlinise 46 de ani. Dar tovarăşul Florea are un frate cu un an mai mare decit dânsul Dobre Drăgan. Şi el este mijlocaş şi om de ispravă. Intrat in întovărăşire, fratele mai mic s-a gindit şi la cel mare, aşa că intr-una din zile i-a călcat pragul casei şi a început să-i spună despre întovărăşire, despre ajutorul S.M.T.-ului, despre cile altele. Dobre l-a privit o vreme aşteptind. Dar nea Florea nu i-a mai spus nimic. — Pentru ce-mi spui tu astea mie măi frate? — Uite-aşa ca să le ştii şi matale, nene, mai ştii Intr-o zi poate că te-oi gindi să vii alături de noi. — De gindit m-oi gindi, dar anul ăsta tot nu viu. Mai aştept să vă mai văd pe voi. — Bine nene, cum crezi dumneata, eu unul ţi-am spus aşa ca la un frate mai mare şi au bătut palma şi s-au despărţit. Cind s-au făcut la sfirşit de an socotelile s-a văzut că întovărăşirea a obţinut produse aproape de două ori de individualii din comună Totodată la alegerea noului consiliu de conducere, tovarăşul Florea Drăgan pentru hărnicia lui a fost ales în unanimitate ca preşedinte al întovărăşirii. De cum a fost ales preşedinte tovarăşul Drăgan s-a apucat serios de treabă şi întovărăşirea creştea şi sporea văzind cu ochii. Cu toate ocupaţiile obşteşti şi cele din gospodăria lui, din vreme in vreme tot se mai gîndea la frate-su’ mai mare. I se părea că nu şade bine unui preşedinte de întovărăşire să aibă un frate bun neîntovărăşit şi s-a gindit ce s-a gindit şi iar s-a hotărît să meargă să mai stea odată de vorbă cu el. De fapt mai încercase el aşa de cite ori îl întilnise, dar anume pentru asta nu se mai dusese de mult la el. ÎNTRECEREA Intr-una din seri, tovarăşul Florea îşi luă scurta şi o porni prin burniţă la casa fratelui său mai mare. Dădu seara bună şi la un păhăruţ de vin iar aduse vorba de întovărăşire, de belşugul de la el de acasă şi de la ceilalţi întovărăşiţi. Nea Dobre, iar a prins a ride: — Tu tot n-ai uitat, măi băiete. — Ce să uit nene? — Că nu-s şi eu întovărăşit ca şi tine şi tu, dragă doamne, eşti acum cineva... preşedinte... — De uitat n-am uitat, nene, că pentru asta am şi venit. Matale tot nu te-ai convins că-i mai bine în întovărăşire decit aşa, de unul singur? Au trecut doi ani, ai văzut cu ochii matale şi ai controlat toate, nu te-ai lămurit? — La drept vorbind şi da şi nu. — Cum adică, nene ? — Uite aşa, bine. Că aţi obţinut voi mai mult, poate fi o simplă intimplare. — Cum asta? — Aşa, bine. Ce n-ai văzut întîmplări care se repetă? N-ai văzut să tragi un foc-două cu arma şi să nu impuşti iepurele, şi să tragă şi tovarăşul de lingă tine şi totuşi iepurele să scape de amindoi ? Aţi făcut mai multe bucate doi ani la rind. Bravo vouă! Nici eu n-am a mă plinge, am cit îmi trebuie. — Vezi, nene, aicea n-ai dreptate. Dumneata ai putea să scoţi de pe pămîntul matale mai mult, să ai mai multe produse de vinzare, să trăieşti şi mai bine. — Da, ce eu trăiesc rău? — Ba de loc, o duci bine, dar de ce nu vrei s-o duci şi mai bine? — De ce, de ne-ce, m-am deprins aşa şi-s mulţumit. Miine polmiine, mai ştiu eu, poate am să mă bat cu mina peste frunte că n-am intrat mai devreme, cu toate că tu ştii că mie nu-mi pare rău de nimic din cele făcute de mine. — Eu unul, nene, iţi spun să te mai sfătuieşti şi cu alţii, să te interesezi şi despre cei din colective şi din alte întovărăşiri, şi-ai să vezi tot adevărul. — Da ce, eu nu văd adevărul, nu citesc şi la gazetă ? Dar aşa zic eu că pentru că s-a lucrat in altfel pămîntul, cu maşinile, un an doi o să rodească mai bine, pe urmă revine la normal. — Adică la producţia celor individuali? — Aşa. Şi-apoi eu nu am fost cu producţiile cam pe-aproape de voi anul ăsta ? — La unele da, la altele ba. — Să mai vedem, Florea şi anul ăsta. Hai să ne intrecem. Tu cu pămîntul tău în întovărăşire, eu de capu meu individual. Tu ai 3,17 ha. de pămînt cu 3,17 ha. Punem la fel şi să vedem cu ce te-alegi tu şi cu ce eu. — Bine, nene, bate palma ! ...DOUA REZULTATE Florea Drăgan a avut în 1955, 1,12 ha. cu porumb, 1,50 ha. cu griu, 0,12 ha. floarea soarelui, 0,12 ha. bumbac, 0,7 ha. grădină şi restul furaje. Fratele său Dobre Drăgan a pus exact aceleaşi suprafeţe, numai bumbac a pus mai mult, adică 0,50 ha de pămînt şi mai puţine furaje. Nici unul nici altul n-au atelaje şi s-au intr-ajutorat unul in cadrul întovărăşirii la preţurile stabilite de adunarea generală, celălalt cu individualii la preţurile obişnuite in sat. In toamna anului 1955 Florea Dobre împreună cu ceilalţi întovărăşiţi a achitat cotele, plăţile pentru muncile S.M.T., pentru muncile prestate pe pămîntul lui de intovărăşiţii cu atelaje. După toate acestea a descărcat acasă la el 180 de coşuri de ştiuleţi de porumb (circa o dublă şi jumătate boabe), 16 duble de floarea soarelui, 96 duble de griu, a avut legume şi zarzavaturi din destul pentru casă în timpul verii şi pentru iarnă, plus circa 300 lei pentru bumbac. Tovarăşul Dobre Drăgan a avut două braţe de muncă şi după ce s-a achitat de colte şi de datoriile faţă de cei cu care şi-a lucrat pămîntul a mai rămas cu 45 de coşuri de ştiulefi de porumb, 25 duble de griu, 9,5 duble de floarea soarelui, n-a reuşit să scoată producţia cu care a fost planificat la bumbac şi a trebuit să mai împrumute de la fratele său roşu astă vară şi toamna pentru bulion... Fie Şi unul şi altul au muncit cu rivnă. Dar rezultatele au fost cele arătate. Acum cind tovarășul Dobre a pierdut întrecerea stă mai altfel de vorbă cu fratele său mai mic, Florea. — Măi, cred că tu ai avut dreptate. — Nu-i așa, nene? — Așa este. Mă bate gîndul să intru și eu, dar mai am s-o conving pe pumnată-ta. Ea e tot așa ca mine acu‘ doi ani. Nu vrea să vadă şi pace. Imi spune intimplarea cu iepurele. Poftim de-o lămureşte... " ■ Aşa-s femeile astea din Mavrosin, nu-s ca ale noastre din Nanov. N-o vezi pe Ioana. Sam de la voi din întovărăşire. Printre primele înscrise şi harnică în toate cele. Nu-i vorbă că pînă la primăvară mai e o ţiră şi om mai vedea noi. Mai ştii, poate o urnesc din loc. Tovarăşul Florea Drăgan ne-a strîns mina, zicindu-ne • Pină la primăvară nu mai e mult, e drept, dar eu îl aştept pe fratele meu in întovărăşire, înainte de venirea primăverei... I. PATRAŞCU Desen de F. GRONSKY „TINARUL NATURALIST” Ciţiva tineri din comuna Andrăşeşti, raionul Slobozia, au luat iniţiativa înfiinţării unui cerc al „Tinarului naturalist" în cadrul căminului cultural. Avind sprijinul comitetului raional U.T.M. Slobozia, organizaţia U.T.M. din Andrăşeşti a deschis acest cerc în luna noiembrie 1955. La cercul „Tânărul naturalist" s-au înscris 7 utemişti şi 8 ţărani muncitori din gospodăria agricolă colectivă şi din sectorul individual. Dar la lecţia de deschidere au participat peste 40 de ţărani muncitori. In cadrul ultimei lecţii, un tovarăş inginer de la punctul agricol a îmbinat materialul teoretic pe care l-a prezentat cu exemple practice şi a pus problema înfiinţării unei întovărăşiri agricole, care a fost îndelung dezbătută. Cu această ocazie s-a ales comitetul de iniţiativă pe comună pentru înfiinţarea unei întovărășiri agricole. Astfel, roadele cercului „Tînărul naturalist" au și început să se arate. In numeroase scrisori, corespondenţii voluntari ne vorbesc despre interesul stîrnit In rindul ţăranilor muncitori de scrisoarea colectiviştilor din comuna Bucu. Discuţiile purtate In jurul problemelor ridicate de această scrisoa fim alungat soiala Indemnul colectiviştilor din comuna Bucu şi-a făcut loc şi în inimile multor ţărani muncitori din raionul Vida. In raionul nostru au fost inaugurate recent 4 întovărăşiri agricole. Unindu-şi cele 114 ha. de pămînt încă 88 familii de ţărani muncitori au alungat şovăiala şi au pornit cu hotărire pe calea buneistări. Noile întovărăşiri s-au constituit in comuna Babele, în comuna Flaminda — două — şi in satul Cartojanca. In ziua inaugurării întovărăşirii din comuna Babele încă 7 familii au cerut să fie primite in întovărăşire. Acelaşi lucru s-a intîmplat şi In comuna Flămînda unde ţăranii muncitori Nicolae Pistol şi Moraru Nicolae, care mai stăteau la îndoială au făcut pe loc cerere de înscriere în întovărăşire. ANDREI GH. încă 8 întovărăşiri agricole Citind scrisoarea colectiviştilor din comuna Bucu, numeroşi ţărani muncitori din raionul Răcari au văzut că cele cuprinse în scrisoare se potrivesc foarte bine şi la ei în comună căci şi la ei recoltele obţinute de colectivişti şi întovărăşiţi au fost cu mult mai mari decât ale lor. Doar şi ei lucrau pământul cu tragere de inimă, cum se pricepeau mai bine şi totuşi nu puteau să scoată de la pământ recolte atît de bogate. Acest lucru le-a dat de gîndit şi şi-au dat seama că dacă vor să obţină recolte bogate trebuie să pornească pe calea lucrării în comun a pămîrtului cu maşinile statului. In urma acestui fapt şi datorită muncii de lămurire desfăşurate de comunişti, de curînd au fost inaugurate în raionul Răcari 8 întovărăşiri agricole In comunele Lunguleţu, Bildana, Săbăreni, Slobozia-Moară şi în satele Bărbuceanu, Poiana de Sus, Dîrza şi Gămăneşti. In aceste întovărăşiri s-au înscris 137 familii. De asemenea şi în întovărăşirile exiistente în raion s-au înscris încă 71 familii de ţărani muncitori. Se fac ca tot mai mulţi ţărani muncitori să se convingă de avantajele lucrării pămîntului în comun şi să păşească pe drumul belşugului. Redăm mai jos citeva din corespondenţele sosite la redacţie. Se dezvoltă sectorul socialist în comuna Bărcăneşti Citind scrisoarea „Vă chemăm alături de noi“, colectiviştii din comuna Bărcăneşti, raionul Urziceni, în frunte cu comuniştii, au pornit şi ei o susţinută muncă de lămurire în rindul ţăranilor muncitori pentru a-i convinge să treacă la lucrarea pământului în comun. Roadele muncii de lămurire s-au văzut zilele trecute când încă 23 ţărani muncitori au fost primiţi în gospodăria colectivă „A. S. Puşkin“. Printre aceştia se află Costea Gh., Toader Ion, Buzoianu Leonida şi alţii. In aceeaşi zi, urmînnd îndemnul colectiviştilor, 85 ţărani muncitori din comuna Bărcăneşti şi-au unit pămîn- turile formând întovărăşirea agricolă .Steagul roşu“. Primii care s-au înscris în această întovărăşire au fost ţăranii muncitori Gheorghe Aurică, Vişan Ştefan, etc. De asemenea şi întovărăşirea „23 August“ înfiinţată în toamna anului trecut cu 46 membri, a primit în sinul său numeroşi ţărani muncitori astfel că în prezent nutrm 102 membri. FURTUNA ANGHEL Exemplul secretarului Prin luna decembrie a anului trecut, s-a ţinut una din adunările generale ale organizaţiei de bază P.M.R. din satul Chiriacu, înainte de a se închide şedinţa tov. Mihai Beizdadea secretarul organizaţiei de bază a luat cuvîntul şi a propus celor prezenţi să intensifice munca politică pentru constitui■area unei noi întovărăşiri agricole. — Eu sunt primul care voi face cerererea de înscriere in întovărăşire, îrtcheie secretarul. De atunci munca de lămurire dusă de la om la om, printre ţăranii muncitori din satul Chiriacu a fost intensificată. In comitetul de iniţiativă format cu acest prilej au fost propuşi comuniştii Mihai Beizdadea, Stanciu Dumitru şi alţii. In scurt timp pe lingă primele cereri s-au mai adăugat şi altele şi astfel un număr de 18 familii de ţărani muncitori au constituit întovărăşirea agricolă „6 Martie 1945" cu o suprafaţă de 18 ha. teren arabil. NICOLAE TEODORESCU ANTON ȘERBAN Scrisoare către redacţie Mai mult sprijin inovatorilor de la uzinele „Vasile Roaită“ Cabinetul tehnic al uzinelor „Vasile Roaită" a înregistrat în anul 1953 un număr însemnat de inovaţii venite din partea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care aplicate în producţie au contribuit în mod simţitor la realizarea sarcinilor de plan, la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea preţului de cost. Cabinetul tehnic nu a studiat insă în mod amănunţit toate propunerile de inovaţii, iar altele care s-au dovedit a fi bune nu au fost aplicate in producţie. Printre inovatorii din uzină se numără şi strungarul Marin S. Voicu care a făcut în anul trecut două propuneri de inovaţii predindu-le cabinetului tehnic în cursul lunilor mai şi iunie 1955. Prima inovaţie constă dintr-un dispozitiv de ascuţit spirale. Deşi această inovaţie a fost dată spre rezolvare tovarăşului inginer şef Ion Solomon cît şi atelierului turnătorie care a primit comanda de executare a acesteia la data de 21 iunie 1955, nici pină astăzi nu a fost pusă in aplicare. A doua inovaţie, a tovarăşului Marin S. Voicu propusă cabinetului tehnic in luna iunie 1955 constă dintr-un alt dispozitiv pentru strung care poate înlătura vibraţiile. Deşi inovaţia a fost aprobată de colectivul de inovaţii acest dispozitiv nu a fost încă pus in aplicare. La intervenţia făcută de curînd de autorul inovaţiei, tovarăşul inginer Mihai Zupa, noul şef al cabinetului tehnic, a constatat că această inovaţie este preţioasă dindu-i curs pentru a fi executată şi aplicată în producţie. Din cele arătate pînă ad reese clar că în activitatea lor inovatorii de la Întreprinderea „Vasile Roaită" mai intimpină încă unele greutăţi in ceea ce priveşte rezolvarea şi punerea în aplicare a unor inovaţii. Atitudinea condamnabilă a unor tovarăşi din cadrul colectivului cabinetului tehnic a dus intr-o oarecare măsură la frînarea dezvoltării mişcării inovatorilor. De aceea studierea profundă a fiecărui loc de muncă şi lansarea pe această bază a noi teme de inovaţii şi raţionalizări, antrenarea şi sprijinirea efectivă a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor pentru rezolvarea cît mai operativă a acestor teme şi în general a tuturor inovaţiilor care duc la perfecţionarea tehnicii şi la sporirea randamentului maşinilor, trebuie să călăuzească colectivul cabinetului tehnic al întreprinderii noastre, conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere, ION MINCU o-Scurte ştiri culturale , ROŞIORI. Colectivul brigăzii artistice de la şcoala medie de zece ani din oraşul Roşiori s-a deplasat zilele trecute la căminul cultural din comuna Drăcşani, unde a prezentat un frumos program artistic. Programul brigăzii, care a cuprins o scenetă satirică, cor şi dansuri populare, a fost apreciat cu multă căldură de numeroşii spectatori. In programul de activitate al brigăzii e prevăzut ca asemenea schimburi de experienţă cu echipele culturale din comunele vecine să fie intensificate. Artiştii amatori Elisabeta Necşulescu, Cornelia Popescu şi alţii, au in pregătire scenetele satirice „Five o’clock", „Diplomaţie" şi „Justiţie", precum şi dansuri sovietice şi româneşti şi numeroase cîntece populare ce vor fi prezentate pe scena cinematografului „Carpaţi" din localitate şi pe scenele căminelor culturale din comunele şi satele raionului. CĂLIN BUICA ■ ZIMNICEA. In comuna Suhaia, din raionul Zimnicea, a fost înfiinţată de curînd o brigadă artistică de agitaţie. In colectivul acestei brigăzi activează cadrele didactice şi numeroşi utemişti din comună. Printre tinerii artişti amatori se numără Cornel Ghiţescu, Ion Panteu, Mihai Panţeu, Elena Drăgan, Florica Păun şi alţii care şi-au dovedit talentul şi măiestria în Interpretarea rolurilor. La programul artistic prezentat zilele trecute pe scena căminului cultural, au participat peste 700 de ţărani muncitori, dovedind astfel interesul crescînd al maselor faţă de diversele aspecte ale muncii culturale de masă. MARIN BODIRLAU , DOMNEŞTI. Nu există comună sau sat din raionul Domneşti unde să nu fi pătruns caravana cinematografică nr. 8 a întreprinderii regionale cinematografice. Numai în lunile decembrie 1955 și ianuarie a.c. această caravană a prezentat la căminele culturale din cuprinsul raionului numeroase filme printre care remarcăm „Tînăra gardă", „Mitrea Cocor", „In sat la noi" etc. filme ce au fost vizionate de peste 10.000 spectatori. Cu mult interes au urmărit cei aproape 40 spectatori filmele : „Marea Cocor" și „Tînăra gardă" ce au rulat în sala căminului cultural din Cornetu. ION POPESCU