Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 4, nr. 933-957)

1957-04-02 / nr. 933

— SPIRITUL GOSPODĂRESC ŞI INIŢIATIVA LOCALĂ SĂ-ŞI SPUNĂ DIN PLIN CUVINTE R­ecenta sesiune a Sfatului Popu­lar Regional a dezbătut cîteva probleme importante ca bugetul Statului regional pe anul 1957: pregătirea şi desfăşurarea campa­niei agricole de primăvară, alege­rea asesorilor populari, activitatea co­misiei permanente de sănătate şi în­­sfîrşit reorganizarea comisiilor perma­nente. In articolul de faţă ne vom opri numai la două probleme discutate in sesiune şi anume : la execuţia buge­tară şi la campania agricolă de pri­măvară. LĂRGIREA ATRIBUŢIILOR CERE MAI MULTA RĂSPUNDERE In ce priveşte bugetul atît refera­tul cit şi discuţiile au dezbătut pe larg această problemă. Au fost scoase la iveală metodele bune de muncă, metode ce au dus în unele raioane şi compartimente de muncă la obţinerea unor importante realizări în încasarea impozitelor cit şi în folosirea cu spi­rit gospodăresc a fondurilor băneşti. Privind realizarea veniturilor plani­ficate pe anul trecut se constată că pe regiune, partea de venituri a fost realizată în proporţie de 96 la sută. O contribuţie importantă au adus-o lu­ realizarea veniturilor întreprinderile economice de interes local care şi-au realizat în întregime planul, iar din­tre acestea merită a fi evidenţiate în­treprinderile de panificaţie, cea pisci­colă, întreprinderea de industrie locală Snagov. De asemenea, întreprinderile comunale şi-au realizat planul de pro-4 ducţie globală în procent de 97,3 la sută, întreprinderile de construcţii — 103 la sută, serviciul de proiectare — 100 la sută, etc. In ce priveşte impo­zitul agricol, cele mai bune rezultate au fost obţinute în raioanele Snagov, Domneşti, Titu, Răcan şi Brăneşti. Trebuie totuşi menţionat faptul că re­zultatele obţinute în încasarea impozi­tului agricol sunt nesatisfăcătoare. Se ştie că, fondurile provenite din beneficiile întreprinderilor economice şi comerciale de stat, din impozite taxe, etc., sunt îndreptate de către stat spre dezvoltarea şi înflorirea con­tinuă a ţării, spre ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, cea mai mare parte a acestor fonduri fiind folosită chiar pe plan local. Numai anul trecut pentru dezvolta­rea agriculturii şi a sectorului zooteh­nic cheltuielile pe plan local s-au ridd­icat la 16.678.000 lei, mai mult cu 5 la sută faţă de anul 1955. Pentru sănătatea oamenilor muncii s-au chel­tuit circa 75 milioane lei, pentru ac­ţiuni culturale 6 milioane, invăţămîn­­tul public — 94.233.000 lei. Sume im­portante au fost cheltuite pentru refa­ceri şi scarificări de drumuri, apărări de maluri şi plantări de arbori, în­treţinerea imobilelor, curăţenia şi în­frumuseţarea oraşelor, dezvoltarea in­dustriei locale şi a comerţului socia­list. Din fondul de investiţii s au realizat o serie de construcţii ca uzina elec­trică din Călăraşi, dezvoltarea uzinei electrice din Roşiori, a doua conductă de alimentare cu apă a uzinei din Că­lăraşi, s-a început lucrarea de alimen­tare cu apă a oraşului Slobozia, au fost­puse ,în funcţiune fabricile de că­­rămidă din Alexandria şi Slobozia, şi încă minte­ altele. Concluzia limpede ce se desprinde din cele arătate este aceea că ţinînd seama de scopul în care este folosit bugetul regiunii noastre, — ca şi al tuturor regiunilor ţării — problema a­­chitării impozitelor de către populaţie şi încasării lor de sfaturile populare realizării de beneficii la toate între­prinderile economice, cooperatiste şi comerciale — prin folosirea raţională a resurselor locale şi rezervelor interne, materiilor prime, utilajului şi mijloace­lor de transport, etc. — trebuie pri­vită cu toată seriozitatea şi simţul răspunderii de către fiecare cetăţean din regiunea noastră, de toţi factorii de răspundere. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor popu­lare prin noua lege de organizare şi funcţionare a acestora cere din partea fiecărui comitet executiv, fiecă­rui sfat popular şi a fiecărui deputat în parte mai multă orientare, mai multă pricepere în atragerea şi folo­sirea sprijinului activ al maselor în rezolvarea cu competenţă a sarcinilor ce le revin. Iată acum şi cîteva din lucrările pro­iectate a se executa în acest an, lucrări menite a contribui direct la îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc: cons­truirea unei fabrici de pîine în Slobo­­zia, a fabricii de ghiaţă la Călăraşi, amplificarea uzinei electrice din Ale­xandria şi legarea ei cu uzina staţiei de egrenat bumbac, amplificarea uzi­nei electrice din Turnu Măgurele, elec­trificarea satelor Andr­i­şeşti, Enuţa Pe marginea lucrărilor ce­ei de a V-a sesiuni a Sfatului Popular Regional Bucureşti Spiridon, Teglaş, Titu, Olteni, Uieşti, Dudu şi Gîrbovi, terminarea spitalului Videle, plus alte construcţii de şcoli, cămine culturale, drumuri, poduri, în­treprinderi de interes local, lărgirea re­ţelei comerciale. Pentru înfăptui­rea cu succes a tuturor acestor lucrări merită să ne dăm toţi oste­neala. Spiritul gospodăresc şi iniţia­tiva patriotică, trebuie să-şi spună din plin şi în acest an cuvîntul. TOATA ATENTIA UNEI PRODUCŢII SPORITE DE CEREALE Spre deosebire de prima problemă, care a fost viu discutată, unde criticile şi propunerile constructive, întrebările şi răspunsurile date, angajamentele şi chemările la întrecere au constituit trăsătura principală a dezbaterilor, cea de a doua problemă în legătură cu campania agricolă de primăvară nu s-a bucurat in cadrul sesiunii de aceeaşi atenţie. Faptul că pe margi­nea acesi­ei probleme nu a luat cu­vîntul nici un inginer agronom, nici un deputat sau invitat din conducerea sfaturilor raionale înseamnă oare că această problemă nu a prezentat im­portanţă? Nu. Categoric, nu se poate afirma acest lucru. Defecţiunile tre­buiesc căutate atît în slăbiciunile re­feratului, în unele prevederi ale pla­nului de măsuri prezentat cît şi în felul cum deputaţii s-au pregătit în vederea discutării acestei probleme. De pildă, în planul de măsuri se pre­vede că sfaturile populare raionale şi comunale să dezbată pînă la 10 apri­lie în sesiuni stadiul şi sarcinile ce le revin în transformarea socialistă a agriculturii ca şi situaţia muncilor a­­gricole de primăvară. Ţinînd seamă pe deoparte de faptul că sfaturile populare vor trebui să discute in pri­ma lor sesiune bugetul, iar pe de altă parte că li se cere discutarea proble­mei campaniei agricole, rezultă dintr-o dată o uniformizare a lucrărilor tuturor sesiunilor. Se pune atunci intrebbarea: cum rămîne cu specificul problemelor locale, cu iniţiativa locală? Făcînd un sondaj în rindul cîtorva preşedinţi de sfaturi populare raionale — înainte de a se discuta în sesiune această pro­blemă — cu privire la ordinea de zi a sesiunilor raionale, am­ aflat că la Titu şi Răcari s-au stabilit bugetul şi învăţământul, la Giurgiu bugetul şi cooperaţia, şi aşa mai departe. Ne întrebăm: ce eficacitate ar avea discu­tarea măsurilor ce trebuiesc luate pen­tru realizarea la timp a muncilor a­­gricole de primăvară în sesiunile ra­ionale, de vreme ce aceste sesiuni vor avea loc la 12 si 13 aprilie? In aceste zile lucrările de primăvară vor fi deja avansate. O altă prevedere a planului de mă­suri arată că „comitetele executive ra­ionale şi comunale trebuie să anali­zeze pînă la 10 aprilie munca dusă pe tărimul transformării socialiste a agriculturii in fiecare comună“. Tot pînă la 10 aprilie, comitetele execu­tive vor analiza situaţia contractărilor la sfecla de zahăr, tutun, orez şi le­gume, şi asemenea prevederi mai sunt. Avem deci de a face cu o uni­formizare şi a şedinţelor de comitete executive. Iată de ce la auzul acestor sarcini, preşedinţii de comitete execu­tive raionale s-au abţinut să participe la discuţii. Considerăm că atitudinea lor nu a fost justă şi că trebuiau să critice planul expus, să vină cu propu­neri de îmbunătăţire a planului ţinînd seama de necesităţile raioanelor res­pective. Privitor la discuţiile purtate de cei care au luat cuvîntul, în mare parte ele au fost «^satisfăcătoare. In loc ca deputaţii să fi împărtăşit din meto­dele şi bogata lor experienţă de mun­că, să scoată la iveală deficienţele constatate şi să propună soluţii de remediere, ei s-au mulţumit să pre­zinte scurte informări nesemnificative. Este clar că deputaţii nu vin la sesi­une pentru a lua cunoştinţă de un plan de măsuri sau altul, ci au datoria şi trebuie să participe din plin la ela­borarea tuturor măsurilor ce se fac necesare. Este necesar ca măsurile indicate in planul adoptat de sesiune să fie traduse cu toată hotărîrea în viaţă, în interesul obţinerii unei producţii spo­rite de cereale, in interesul transfor­mării socialiste a agriculturii în regi­unea noastră. AL­­TICHIE PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei şi buletin meteo­rologie. 5.05 Muzică uşoară. 5.30 Buletin de ştiri. 5.35 Marşuri. 5.45 Lecţia de gim­nastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Cîn­­tece. 6.15 Emisiunea agrară. 6.25 Muzică uşoară. 6.45 „Flueraşul fermecat ’. 7.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologie Şi sumarul presei centrale. 7.10 Citece sportive. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Concert die dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 „Prietena noastră cartea”. 10.00 Din cîntecele şi jocurile popoarelor. 10.30 La microfon Rodica. 10.35 „Noi im­plantări pe discuri”. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Muzică uşoară. 11.30 Melodii populare romîneşti. 11.55 Suita „Visul unei nopţi de vară” de Felix Mendels­­sohn-Bartholdy. 12.40 punctul pe t. 12.50 Muzică. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Con­cert de prinz. 13.50 Anunţuri şi muzică. 14.00 Muzică simfonică 14.30 Cotele ape­lor Dunării. 14.45 „Voioşi cîntăm tine­reţea. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Con­cert de muzică populară rominească. 15.50 Muzică uşoară de Nicolae Chircu­­lescu. 16.15 „Vreau să ştiu". 16.45 Cîn­­tece. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din pro­gram. 17.19 Piese pentru orgă. 17.30 Tri­buna Radio. 17.45 „Interpreţi la micro­fon”. 18.15 Să învăţăm limba rusă cîn­­tînd. 18.35 Muzică populară. 19.00 Bule­tin de ştiri şi comentariu. 19.10 Pentru fiecare cîntecul drag. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună,­­ co­pii”. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Cro­nică teatrală. 21.00 „Pagini din muzica contemporană”. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Pre­lucrări de folclor ale compozitorilor noş­tri. 23.04 Seară de muzică de cameră da Haydn. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică u­­şoară rominească. 14.25 O evocare a actorului Constantin Nattana de Vio­, tot Bumbeşti şi Vlaicu Bîrna. 14.40 Mu­­­zică populară romînească, din Moldova.. 15.00 Muzică uşoară. 15.15 Concert sim-i­­onic. 16.00 Buletin ,de ştiri şi buletin, meteorologic. 16.15 Recomandări din pro-' gram. 16.20 Program executat de a­,­cordeonistul Fărâmiţă Lambru şi fiule-o­raşul Florea Netcu. 16.40 Lucrări de: compozitorul Mircea Chiriac. 17.15 Vor­beşte Moscova! 18.00 Buletin de ştiri. . 18.03 Curiozităţi filologice. 18.10 Din muzica ţărilor nordice. 18.25 Cîntă Do­rina Drăghici. 18.45 Anunţuri şi mu­zică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîn­­tece de Vasile Timiş. 19.15 Emisiune li­terară. 19.45 Muzică instrumentală. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzică. 20.28 Muzică uşoară. 20.45 Pe tema măsurilor luate în vederea experimentării siste­mului de salarizare 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Pentru fiecare melodia pre­ferată. 21.30 Anunţuri şi muzică­. 21.40 .gSAPTAM­INA MUZICII MAGHIARE": îv muzică ’uşoară. 22.00 Mari interpreţi: Frieda Leider. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. MARŢI 2 APRILIE 1957 TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30: Cio Cio­san; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Co­media), orele 19,30: Blestematele fan­tome; Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale“ (Studio), orele 19,30: Citadela sfărâmată; Teatrul Municipal („Matei Millo“), orele 19,30: Don Carlos; Tea­trul Municipal — Studio — („Filimon Sîrbu“), orele 19,30: Tache, Ianke și Cadîr; Teatrul Armatei (sala Magheru), ora 19,30 Femeia îndărătnică (Sala Tea­trului de Operetă), orele 19,30: Cei trei muschetari; Teatrul Tineretului, orele 19,30 Romanticii; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19,30: Domnişoara Nastasia; Circul de Stat, orele 20: Variete-Concert; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 20: Un vis goldfad­enian; Teatrul Satiric-Mu­­zical „C. Tănase“ (Calea Victoriei 33), orele 20: Bujor al XlI-lea; Teatrul Ţăndărică (Academiei), Galoşul fer­mecat; Teatrul Ţăndărică (Orfeu), Albă ca zăpada; O.S.T.A. (Ateneul R.P.R.), orele 20; Recital extraordinar dat de Evgheni Malinin (U.R.S.S.); O.S.T.A. (Dalles), orele 20; concert Beethoven pentru vioară şi pian dat de Rhea Sylvia-Starck şi Ion Filipnescu. CINEMATOGRAFE: PATRIA, I. C. Frimu, Vasile Isoaită, N. Bălcescu Cîndva la Paris, Republica, Bucureşti, înfrăţirea între pop­oa­re, Libertăţii: Rîpa dracului; Magheru, Lumina, Mio­riţa: Taina nopţii eterne; Vasile Alec­­sandri, Elena Pavel, Volga: Rîsete în paradis; Central, Doina: Urmele rămîn: Victoria, 23 August; Trandafirii lui Alah; Timpuri Noi: Energia atomică pentru scopuri paşnice; Comorile po­porului român, Vulpea şi ulciorul; Maxim Gorki, Donca Simo: Prea tîrziu; Tinere­tului: Prieteni nedespărţiţi; Gheorghe Doja, Al. Sahia, 1 Mrs: Uraganul; Afl. Popov: Pătratul 45; Griviţa: Podhale în flăcări; Cultural: A fost odată un îm­părat; Unirea: Feroviarul; C. David: Tu şi camarazii tăi; T. Vladimirescu: Cînd­ înfloresc lalelele; Arta, Munca, Popular; M. Eminescu: Thérése Raquin; Moşilor, Alianţa: Al 41-lea; Ilie Pintilie: Marile manevrei; 8 Mai: Moara cu noroc; Ghe. Coşbuc, Olga Bande: Drep­tul de a te naşte; Aurel Vlaicu: Cio Cio­san. STAREA TIMPULUI In următoarele 24 de ore, In Capi­tali şi regiunea Bucureşti vremea se va menţine furioasă şi uscată, cu cel mai mult senin, cu deosebire în cursul nopţii. Vînt în general slab. Tempe­ratura în creştere. Noaptea va cobori Intre­­I si nins ? grade, iar ziua va urca între 26 pini la 22 grade. In următoarele trei zie vremea va « caldă, cu cer variabil şi cu Inourări mal accentuate la sfîrșitul celor trei zile, cînd temporar va ploua. Stnt cu unele intensificări. Temperatura In creștere.___________________________________ STEAGUL ROŞU Au luat îîîufă­ comisiile de împăciuire* de pe Ungă , sfaturile populare­­ In Buletinul Oficial nr. 10 din 20­­ martie 1957 a apărut Decretul nr. 132, pentru modificarea Codului de proce-' dură penală, în ceea ce priveşte mo-­ dul de chemare în judecată în acţiu-­ nile directe, adică în cazul acelor in­fracţiuni în care pornirea procesului­ penal se face la plîngerea prealabilă­ a părţii vătămate. In urma noii modificări, o serie în-' treagă de infracţiuni ca: denunţarea^ calomnioasă, lovirile, injuriile, ame-­ ninţarea, calomniile, defăimarea, tul-' burarea posesiei altuia, strămutarea* şi desfiinţarea pietrelor de hotar din-, tre proprietăţi, abuzul de încredere, degradarea bunului altuia, infracţiu-* nile locative, vor urma o procedură^ specială. Astfel pentru aceste infracţiuni par­tea vătămată nu se va mai putea a-a­dresa direct Tribunalului sau procu-,­raturii ca pînă acum ci comisiilor de împăciuire, constituite în acest scop­ pe lîngă comitetele executive ale sfa-, turilor populare comunale, orășenești sau de raion orășenesc.­­ Partea vătămată se va putea adre­i­sa Tribunalului și numai acestuia nu­mai în următoarele cazuri: a) în caz de refuz de împăcare sau­ de neprezentare a celui chemat în ju­decată; b) dacă în urma împăcării, sub con-­ diţia reparării pagubelor sau a re­stabilirii situaţiei anterioare săvîrşirii infracţiunii, făptuitorul nu-şi respectă angajamentul; , c) dacă procedura de împăciuire, nu s-a înfăptuit în termenul prevăzut de lege, adică în cel mult 30 de zile,1­­ de la data cînd partea vătămată s-a adresat comisiei de împăciuire. Noua modificare a codului de pro-' cedură penală intră în vigoare în ter-­ men de 30 zile de la data publicării. Măsuri pentru intensificarea activităţii culturale în Capitală. ^ Cinematografe în aer liber ^ Turnee teatrale în satele regiunii ^ In sprijinul artiştilor amatori Anul acesta în Capitala noastră se va desfăşura o bogată activitate culturală, care va oferi maselor largi de spectatori şi întregului public bucureştean posibilităţi sporite de a participa la numeroase manifestări cultural-artistice. Ţinînd seama de noua organizare a sfatului popular secţia culturală a primit sarcini de o deosebită im­portanţă. Trebuie menţionat în pri­mul rînd că în sfera sa de activi­tate au intrat teatrele Nottara, Tine­retului, Opereta, Satiric Muzical şi Circul de Stat. Se va da o deosebită amploare ac­tivităţii grupelor de artişti care vor alcătui repertorii speciale pentru co­munele subordonate Capitalei şi pen­tru o serie de turnee in satele unor raioane învecinate. Pentru aceasta, vor fi create scene volante cu de­coruri adecvate — un gen de cara­vană teat­rală, care să se poată de­plasa cu uşurinţă pe itinerariul res­pectiv. Pentru perioada anotimpului că­turos la testiele în aer liber din parcul 2S, August, Nicolae Bălcescu, Libertăţii şi I. V. Stalin se vor orga­niza zilnic spectacole în condiţii op­time, pentru publicul bucureştean. S-a preconizat de asemenea înfiin­ţarea unui teatru de dramă sătesc pentru comunele subordonate. ★­­ In ceea ce priveşte reţeaua cinema­tografică orăşenească care va intra recent tot în competenţa sfatului popular al Capitalei s-au iniţiat o serie de acţiuni importante, care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de vizionare a filmelor pentru un număr cît mai mare de spectatori. Pe lingă cele 46 de cinematografe din Bucu­reşti va începe curînd construcţia, a două noi cinematografe în Ferentari şi Pantelimon cu o capacitate de circa 800 locuri fiecare. De asemeni se va inaugura noua clădire a cinema­tografului din comuna Militari. Ală­turi de­­aceste acţiuni secţia culturală va iniţia deschiderea unui cinemato­graf al copiilor care va prezenta mi­cilor spectatori cicluri de filme ade­­cvate vîrstei lor. El va fi deservi numai de tineret. Publicul buc­ureş­tean va avea posibilitatea să vizio­neze filmele în premieră sau alte cicluri de filme, în condiţii plă­cute, în marile parcuri ale Capitalei la stadionul Dinamo, în parcul Liber P plăţii şi parcul Bălcescu unde se vor amenaja ecrane şi instalaţii speciale Pentru lărgirea reţelei cinematogra­fice din Capitală în atenţia secţie culturale va sta şi folosirea în no condiţiuni a unor său de spectacol­ care astăzi mai au încă altă desti­naţie. Se poate releva de asemenea activitatea rodnică a ansamblului sfa­tului popular al Capitalei. In ultima vreme ansamblul a pregătit o serie de opere-concert care s-au bucurat de aprecierea caldă a tuturor specta­torilor. Curînd operele-concert vor lua forma operelor de scenă cu un repertoriu bogat. In felul acesta se va trece treptat la înfiinţarea une opere populare care va completa a îmbogăţi activitatea Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. ★ Unul din sectoarele care a fost destul de puţin în atenţia forurilor competente este acela al monimen­telor de artă. Pentru a remedia o serie de lipsuri ivite în acest domenii va lua fiinţă sectorul monumenttelor de artă de pe lingă secţia culturală a sfatului popular al Capitalei. Aces sector format din oameni de specia­litate se va îngriji de buna între­­ţinere a monumentelor, de restaura­rea lor, cit şi de răspîndirea mai largi a unor monumente în parcurile, gră­dinile şi alte puncte ale oraşului, la vara aceasta în parcul de cultură ş odihnă I. V. Stalin se vor reamenaj, monumentele de artă fiind totodat îmbogăţit cu noi opere de valoare Pentru îndrumarea artiştilor ama­tori din Capitală a luat fiinţă în Iun. .martie Casa de creaţie­­populară oră­­şenească. Aici vor funcţiona cercuril­e de teatru, muzică, coregrafie, art­ă plastică cît şi cenaclurile literare .Casa de creaţie îşi va extinde acti­­­vitatea în lunile viitoare pentru a de­­veni cu adevărat organul de îndru­­mare artistică calificată a tuturo­r amatorilor de artă din orașul noahm­ Teatrul Ţăndărică organizează între 15 aprilie şi 15 iunie a.c. UN CURS DE PREGĂTIRE PRO­FESIONALA PENTRU ACTORI MINUITORI. La examenul de admitere la a­­cest curs se pot prezenta candidaţi ce nu depăşesc vîrsta de 30 ani: actori, absolvenţi ai Institutului de teatru, absolvenţi de conservator şi absolvenţi de liceu. înscrierile pentru examenul de admitere se primesc la secretaria­tul teatrului pînă la data de 5 a­­prilie curent inclusiv. Odată cu ce­rerea de înscriere candidaţii vor prezenta următoarele acte: — certificat de naștere (copie legalizată); — certificat de studii (copie le­galizată). — autobiografia. Examenul va avea Ioc la sediul Teatrului Ţăndărică din str. Aca­demiei nr. 20 Incepînd din ziua de 7 aprilie curent. Pentru Informaţii suplimentare cei Interesaţi se vor adresa la se­cretariatul teatrului, tel.: 5.82.88. BÉSE Pag. 3 ­C C. A. NU ŞTIE SA JOACE CU ŞTIINŢA TIMIŞOARA... C.C.A. n-a ştiut niciodată să joace­­ cu formaţia Ştiinţei Timişoara, în faţa căreia s-a găsit mereu în difi­cultate, chiar atunci cînd era în con­diţia sa cea mai bună. De ce dar , ne-am mira că C.C.A. a pierdut du­minică jocul cu studenţii timişoreni,­­ cînd cu trei săptămîni înainte ea fu­sese întrecută de Progresul Bucu­reşti la scor (5—2)? Aceeaşi formaţie­­ care cedase Progresului şi arătase­­mari lipsuri în pregătirea fizică în­deosebi, a jucat totuşi mult mai bine * Deschiderea cuplajului fotbalistic de duminică de la „23 August“ a­m dat naştere la o întrebare: scorul­­realizat în meciul Progresul Bucu­reşti —Energia Ploeşti (6—1)­ se ►datoreşfe slabei comportări a ploeş­­­tenilor sau unei verve deosebite a jucătorilor bucureşteni? Privind­­ scorul în sine eşti tentat să crezi­­în prima ipoteză. Mai ales că oas­peţilor le-au lipsit din formaţie fraţii ►Munteanu şi Pereţ, primi, care con­tinuă să aibă manifestări vedetis­­te iar Pereţ accidentat . Victoria de duminică a Progresu­lui a lăsat să se întrevadă că în a­­­­cest an va fi o echipă cu preten­ţii serioase la primul loc.­­ Galnik au fost înscrise de Oaidă (2) Dinulescu (2), P. Moldoveanu şi decit a făcut-o cu Progresul. Şi tocmai acest lucru trebuie reţinut. Ştiinţa Ti­mişoara, a jucat aşa cum îi stă bine unei formaţii de elan. A fost îndrăz­neaţă, a atacat vijelios, s-a luptat pentru orice balon. Jocul în sine­­ nu a fost de nivel ridicat, dar a ţinut atenţia încordată şi a avut trei goluri excepţional de fotogenice. Tătaru a şutat puternic şi a deschis scorul. Le­­reter a înscris cu un şut care a sgu­­duit bara transversală egalind, dar şi cu concursul lui Voinescu, iar Ozon iar pentru Flacăra, Zaharia. La obţinerea victoriei categorice au merite toţi jucătorii bucureşteni. Merită subliniat aportul lui Ozon, Dinulescu, Oaidă, Caricaş şi Ştir­bei. Arbitrul Badea a avut o teamă ne­justificată în acordarea unor deci­zii în careu. Filip a reluat excelent cu capul ba­lonul centrat de Girleanu. A condus inegal Ionescu Ştefan, un meci greut care impunea o mai promptă inter­venţie, la unele ciocniri voite sau nui In prima etapă a Cupei Primăr­­erii s-au înregistrat următoarele rPzii!tîifp • BUCUREŞTI: Progresul—Ener­gia Ploeşti 6—1 (4—0). Ştiinţa Timişoara — C.C.A. 2—1 (2-1). ARAD :Flamura roşie — Dina­mo Bucureşti 1—0 (1—0). A marcat Petschowski min. 16. TG. MUREŞ Recolta-Dinamo Ora­şul Stalin 1—1 (1—0). Au înscris Meszaros min. 30 şi Csegezi min. 85 ORAŞUL STALIN: Energia — Energia Petroşani 2—1 (1—0). Au marcat Sima min. 32, David min. 86 şi Popescu. ^Progresul Bucureşti — Flacăra Ploeşti 6-1 . Luptătorii romina I învingători in R. F. Germană ^ BERLIN 1 (Agerpres).1 . Echipa de lupte clasice a R.P.R. a " susţinut duminică seara, sub denumir­­­­rea de echipa oraşului Bucureşti, o " nouă întâlnire în R. F. Germană. Lup­­­­tător­ii romîni au întâlnit în localita­­t­­ea SchondOrf echipa reprezentativă a­­ orașului care este și campioană a­l R.F. Germane. Sportlive din R.P.R.­­ s-au comportat excelent repurtînd vic­­t­­oria cu scorul de 7—1. , Smislov conduce d­in meciul de şehi cu Botvinik I MOSCOVA 1 (Agerpres). —­­ In cea de a 11-a partidă a meciului ,pentru titlul mondial de şah Botvinik­­cu albele a jucat deschiderea Reti. In­­jocul de mijloc, de ambele părţi s-au­­ făcut manevre poziţionale. Apoi cam­­­­pionul lumii a început un atac pe­­ flancul damei cu intenţia de a provo­­v­a slăbiciuni în dispozitivul pionilor­­ negri. A fost un moment cînd Smîs­­ilov a evitat schimbul turnurilor şi a­­făcut o manevră foarte curioasă cu­­nebunul. Se părea că albul va cîştiga run pion, dar Botvinik a preferat­­schimbul damelor şi s-a intrat într-un­­final complicat. La mutarea 21 Botvi­­nnik era în criză de timp. El a gîndit­­ peste 30 de minute şi, evitînd riscu­­­­rile unui joc combinativ, a provocat "mai multe schimburi după care situa­­­ţia s-a echilibrat. La mutarea 24 a fost­­ consemnată remiza. Scorul este de­­6—5 în favoarea lui Smîslov. . C. C. A. a învins Locomotiva d­in campionatul de rugbi După patru etape, Energia I.S.P. con­­t­tinua să conducă în clasamentul cam­pionatului de rugbi. Liderii au între­­­cut duminică, la scor, pe Energia Pe­troșani, cu 51—6 după un joc in care­­­­mmerîi nu s-au apăra­t destul de convinşi. „ Meciul zilei, partida dintre echipele C.C.A. şi Locomotiva, a avut loc pe­­ terenul din Parcul Copilului şi a re­­venit echipei C.C.A., cu 8—3.­­ Dinamo a învins Energia Republica, cu 21—3 iar Locomotiva P.T.T. a dispus­­ de Progresul F.B., cei 3—9. Duminici s-a îmregistrat și o sur­­f­priză: Energia D.G.S.M. Ploeşti a în­­­­trecut echipa Ştiinţei, cu 6—0. „ Pregătiri­i pentru „Cursa Scinteii” . Cicliştii fruntaşi îşi intensifică an­trenamentele în vederea celei de a­­ X-a ediţii jubiliare a tradiţionalei­­ competiţii „Cursa Scînteii". Duminică ,pe şoselele din împrejurimile Oraşu­lui Stalin a avut loc un nou concurs­­de verificare la care au participat şi­­ componenţii lotului republican. Victo­ria a fost repurtată la sprintul final S de St. Poreceanu care a întrecut în­­ordine pe C. Tudose, G. Calcişcă, V. Ionescu şi Ion Vasile. (Agerpres) La RESTAURANTUL A T I Ş T E I Str. Batiştei nr. 10 Cîntă LAVINIA SLĂVEANU acompaniată de orchestra SILE VIŞAN Bufet bine asortat — Specialităţi la grătar — Pescărie la comandă — Băuturi de specialitate Preţuri acceptabile DANS Localul deschis de la orele 18 la 2 noaptea D ţîl ||3 pă. Î* M SU ©H CÎ ^ ®.IL jp c®. ••• De la stînga : Marosi (Energia-Ploeşti), Voinescu (C.C.A.), Cozma (Dina­­mo-Buc.), Romoşan (Energia Petroşani), Ozon (Progresul), Ciosescu (Ştiin­ţa Timişoara), Petchowsky (FI. Roşie U.T.A.), Fusulan (Energia Steagul Roşu), Hidişan (Dinamo Or. Stalin) si Vakarcs 11 (Recolta) ! desen de NEAGU RADULESCU Discuţii pe marginea ultimei gale de box­­­ Meciurile dîrz disputate, şi In arbitrul nu-i numără pe Militarii, special surprizele înregistrate m­­ci- deşi era cazul, şi la un break li­tima gală de box, ţinută în sala permite lui Văcaru să lovească mai Floreasca, au stîrnit discuţii aprinse înainte de a fi făcut reglementarul în rîndul spectatorilor şi mai ales pas înapoi. Şi ultimul element ne­­al tehnicienilor. Nu greşim afirmind prevăzut: Militaru, „atinge“ din nou , că cele mai multe comentarii de bărbia vulnerabilă a lui Văcaru, fac pe marginea partidei Sf. Vă­­care, de data aceasta, rămine la po­­caru­l I. Militami. Intr-adevăr, des- dea şi este k.o. La întrebarea: dacă făşurarea întîlnirii, elementele ne- arbitrul a influenţat partida, râs­­prevăzute succedate la intervale pundem categoric, da! La a doua scurte precum şi rezultatul, merită întrebare: ce trebuia să faci Ion unele discuţii lămuritoare. Timp Firu în situaţia următoare?, — răs­­de mai bine de o repriză. St. Vă­ pundem că avea datoria să-l nu­caru, mai tehnic şi cu acţiuni mai mere pe Militari şi apoi să-i dea precise, a reuşit să-şi domine ad- un avertisment lui Văcaru pentru Ie­versarul. Aici a intervenit primul vitură după break. Şi acum, e un-­­ element neaşteptat: arbitrul Ion Firu­timă întrebare: în condiţiile din stînd­ prea aproape de boxeri, l­a ring, Văcaru putea cîştiga partida?, jenat vizibil pe Văcaru. Acesta, în­ răspundem nu, deoarece a intrat cetind lupta o fracţiune de se- încrezut şi, exceptînd prima nu- 1 cundă, i-a permis lui Militar să mărătoare, a mai fost în dificultate acţioneze energic, recepţionînd o de încă două ori. 1 puternică directă la bărbie şi să Ultima reuniune pune în discuţie­­ fie numărat. Reunind lupta, văcaru numeroase probleme de ordin teh­­i primeşte o a doua lovitură, este ia­­nant şi mai ates de ordin tactic­ , răşi numarat, dar gongul îl sal- ceea ce reprezintă un mare progres­­ vează. In repriza a treia, refăcut faţă d­e galele anterioare, care se în mare parte, Văcaru atacă mai încheiau modest ca și partidele din insistent, punmdu-şi adversarul în ring. 1 situație de „groggy“. Aici inregis-­­ trăm al doilea element neprevăzut: MIHAIL LUPESCU . Gimnaştii dinamovaşti victorioşi Intîlnirea de gimnastică între for­ In clasamentul pe echipe Dinamo­­maţiile asociaţiilor Dinamo Bucu- Bucureşti a înregistrat la fete un­to­­reşti şi Dinamo-Berlin, care s-a des­­tul de 219,80 puncte, iar Dinamo-Ber­­făşurat duminică seara în sala Di-­lin 206,20 puncte. La băeţi victoria a namo, a prilejuit un bun schimb de revenit echipei bucureştenie, cu 328,25 experienţă, mai ales pentru tînăra e- puncte, faţă de 312,90 puncte, cît o­chipă care ne-a­­vizitat, realizat echipa berlineză. Trebuie amenajat terenul din comuna Fierbinţi De curînd, s-a format în comuna pus la dispoziţie de sfatul popular cel Fierbinţi din raionul Snagov o echipă numai. De pildă ar putea începe arme­­de fotbal. Pe lîngă volei şi tenisul de nararea acestui teren deoarece aşa cum masă care se practică în această co­­afată, fără porţi şi nemarcat, nu are nâmă noua echipă de fotbal denumită deloc aspectul corespunzător. „Recolta“, va contribui la dezvoltarea Ce are de spus în această privinţă mişcării sportive din Fierbinţi — una responsabilul sportiv din organizaţia din cele mai mari comune din raion U.T.M. locală, mai cu seamă că în care mai cuprinde şi trei sate, lunile aprilie şi mai se desfăşoară Tinerii fotbalişti care se pregătesc o importantă acţiune „ Luna­­construe­­de mai multă vreme pentru activitatea ţiilor şi amenajărilor de baze sportive“ com­­pe­ti­ţi­on­ală ar trebui să se gîn- la care şi sportivii din Fierbinţi îşi dească şi la terenul sportiv ce le este pot da contribuţia In fiecare săptăm­nă PREMII MAR împarte „L­OTO-CENTRAL“ BADEA RADU, din Brăila sa­lariat O.C.L.-Alimentara, a primit pentru un bilet „Loto Central" ieșit cîştigător la tragerea din 1 martie 1957 29.763 Iei

Next