Steagul Roşu, aprilie 1957 (Anul 4, nr. 933-957)
1957-04-02 / nr. 933
— SPIRITUL GOSPODĂRESC ŞI INIŢIATIVA LOCALĂ SĂ-ŞI SPUNĂ DIN PLIN CUVINTE Recenta sesiune a Sfatului Popular Regional a dezbătut cîteva probleme importante ca bugetul Statului regional pe anul 1957: pregătirea şi desfăşurarea campaniei agricole de primăvară, alegerea asesorilor populari, activitatea comisiei permanente de sănătate şi însfîrşit reorganizarea comisiilor permanente. In articolul de faţă ne vom opri numai la două probleme discutate in sesiune şi anume : la execuţia bugetară şi la campania agricolă de primăvară. LĂRGIREA ATRIBUŢIILOR CERE MAI MULTA RĂSPUNDERE In ce priveşte bugetul atît referatul cit şi discuţiile au dezbătut pe larg această problemă. Au fost scoase la iveală metodele bune de muncă, metode ce au dus în unele raioane şi compartimente de muncă la obţinerea unor importante realizări în încasarea impozitelor cit şi în folosirea cu spirit gospodăresc a fondurilor băneşti. Privind realizarea veniturilor planificate pe anul trecut se constată că pe regiune, partea de venituri a fost realizată în proporţie de 96 la sută. O contribuţie importantă au adus-o lu realizarea veniturilor întreprinderile economice de interes local care şi-au realizat în întregime planul, iar dintre acestea merită a fi evidenţiate întreprinderile de panificaţie, cea piscicolă, întreprinderea de industrie locală Snagov. De asemenea, întreprinderile comunale şi-au realizat planul de pro-4 ducţie globală în procent de 97,3 la sută, întreprinderile de construcţii — 103 la sută, serviciul de proiectare — 100 la sută, etc. In ce priveşte impozitul agricol, cele mai bune rezultate au fost obţinute în raioanele Snagov, Domneşti, Titu, Răcan şi Brăneşti. Trebuie totuşi menţionat faptul că rezultatele obţinute în încasarea impozitului agricol sunt nesatisfăcătoare. Se ştie că, fondurile provenite din beneficiile întreprinderilor economice şi comerciale de stat, din impozite taxe, etc., sunt îndreptate de către stat spre dezvoltarea şi înflorirea continuă a ţării, spre ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, cea mai mare parte a acestor fonduri fiind folosită chiar pe plan local. Numai anul trecut pentru dezvoltarea agriculturii şi a sectorului zootehnic cheltuielile pe plan local s-au riddicat la 16.678.000 lei, mai mult cu 5 la sută faţă de anul 1955. Pentru sănătatea oamenilor muncii s-au cheltuit circa 75 milioane lei, pentru acţiuni culturale 6 milioane, invăţămîntul public — 94.233.000 lei. Sume importante au fost cheltuite pentru refaceri şi scarificări de drumuri, apărări de maluri şi plantări de arbori, întreţinerea imobilelor, curăţenia şi înfrumuseţarea oraşelor, dezvoltarea industriei locale şi a comerţului socialist. Din fondul de investiţii s au realizat o serie de construcţii ca uzina electrică din Călăraşi, dezvoltarea uzinei electrice din Roşiori, a doua conductă de alimentare cu apă a uzinei din Călăraşi, s-a început lucrarea de alimentare cu apă a oraşului Slobozia, au fostpuse ,în funcţiune fabricile de cărămidă din Alexandria şi Slobozia, şi încă minte altele. Concluzia limpede ce se desprinde din cele arătate este aceea că ţinînd seama de scopul în care este folosit bugetul regiunii noastre, — ca şi al tuturor regiunilor ţării — problema achitării impozitelor de către populaţie şi încasării lor de sfaturile populare realizării de beneficii la toate întreprinderile economice, cooperatiste şi comerciale — prin folosirea raţională a resurselor locale şi rezervelor interne, materiilor prime, utilajului şi mijloacelor de transport, etc. — trebuie privită cu toată seriozitatea şi simţul răspunderii de către fiecare cetăţean din regiunea noastră, de toţi factorii de răspundere. Lărgirea atribuţiilor sfaturilor populare prin noua lege de organizare şi funcţionare a acestora cere din partea fiecărui comitet executiv, fiecărui sfat popular şi a fiecărui deputat în parte mai multă orientare, mai multă pricepere în atragerea şi folosirea sprijinului activ al maselor în rezolvarea cu competenţă a sarcinilor ce le revin. Iată acum şi cîteva din lucrările proiectate a se executa în acest an, lucrări menite a contribui direct la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor ce muncesc: construirea unei fabrici de pîine în Slobozia, a fabricii de ghiaţă la Călăraşi, amplificarea uzinei electrice din Alexandria şi legarea ei cu uzina staţiei de egrenat bumbac, amplificarea uzinei electrice din Turnu Măgurele, electrificarea satelor Andrişeşti, Enuţa Pe marginea lucrărilor ceei de a V-a sesiuni a Sfatului Popular Regional Bucureşti Spiridon, Teglaş, Titu, Olteni, Uieşti, Dudu şi Gîrbovi, terminarea spitalului Videle, plus alte construcţii de şcoli, cămine culturale, drumuri, poduri, întreprinderi de interes local, lărgirea reţelei comerciale. Pentru înfăptuirea cu succes a tuturor acestor lucrări merită să ne dăm toţi osteneala. Spiritul gospodăresc şi iniţiativa patriotică, trebuie să-şi spună din plin şi în acest an cuvîntul. TOATA ATENTIA UNEI PRODUCŢII SPORITE DE CEREALE Spre deosebire de prima problemă, care a fost viu discutată, unde criticile şi propunerile constructive, întrebările şi răspunsurile date, angajamentele şi chemările la întrecere au constituit trăsătura principală a dezbaterilor, cea de a doua problemă în legătură cu campania agricolă de primăvară nu s-a bucurat in cadrul sesiunii de aceeaşi atenţie. Faptul că pe marginea acesiei probleme nu a luat cuvîntul nici un inginer agronom, nici un deputat sau invitat din conducerea sfaturilor raionale înseamnă oare că această problemă nu a prezentat importanţă? Nu. Categoric, nu se poate afirma acest lucru. Defecţiunile trebuiesc căutate atît în slăbiciunile referatului, în unele prevederi ale planului de măsuri prezentat cît şi în felul cum deputaţii s-au pregătit în vederea discutării acestei probleme. De pildă, în planul de măsuri se prevede că sfaturile populare raionale şi comunale să dezbată pînă la 10 aprilie în sesiuni stadiul şi sarcinile ce le revin în transformarea socialistă a agriculturii ca şi situaţia muncilor agricole de primăvară. Ţinînd seamă pe deoparte de faptul că sfaturile populare vor trebui să discute in prima lor sesiune bugetul, iar pe de altă parte că li se cere discutarea problemei campaniei agricole, rezultă dintr-o dată o uniformizare a lucrărilor tuturor sesiunilor. Se pune atunci intrebbarea: cum rămîne cu specificul problemelor locale, cu iniţiativa locală? Făcînd un sondaj în rindul cîtorva preşedinţi de sfaturi populare raionale — înainte de a se discuta în sesiune această problemă — cu privire la ordinea de zi a sesiunilor raionale, am aflat că la Titu şi Răcari s-au stabilit bugetul şi învăţământul, la Giurgiu bugetul şi cooperaţia, şi aşa mai departe. Ne întrebăm: ce eficacitate ar avea discutarea măsurilor ce trebuiesc luate pentru realizarea la timp a muncilor agricole de primăvară în sesiunile raionale, de vreme ce aceste sesiuni vor avea loc la 12 si 13 aprilie? In aceste zile lucrările de primăvară vor fi deja avansate. O altă prevedere a planului de măsuri arată că „comitetele executive raionale şi comunale trebuie să analizeze pînă la 10 aprilie munca dusă pe tărimul transformării socialiste a agriculturii in fiecare comună“. Tot pînă la 10 aprilie, comitetele executive vor analiza situaţia contractărilor la sfecla de zahăr, tutun, orez şi legume, şi asemenea prevederi mai sunt. Avem deci de a face cu o uniformizare şi a şedinţelor de comitete executive. Iată de ce la auzul acestor sarcini, preşedinţii de comitete executive raionale s-au abţinut să participe la discuţii. Considerăm că atitudinea lor nu a fost justă şi că trebuiau să critice planul expus, să vină cu propuneri de îmbunătăţire a planului ţinînd seama de necesităţile raioanelor respective. Privitor la discuţiile purtate de cei care au luat cuvîntul, în mare parte ele au fost «^satisfăcătoare. In loc ca deputaţii să fi împărtăşit din metodele şi bogata lor experienţă de muncă, să scoată la iveală deficienţele constatate şi să propună soluţii de remediere, ei s-au mulţumit să prezinte scurte informări nesemnificative. Este clar că deputaţii nu vin la sesiune pentru a lua cunoştinţă de un plan de măsuri sau altul, ci au datoria şi trebuie să participe din plin la elaborarea tuturor măsurilor ce se fac necesare. Este necesar ca măsurile indicate in planul adoptat de sesiune să fie traduse cu toată hotărîrea în viaţă, în interesul obţinerii unei producţii sporite de cereale, in interesul transformării socialiste a agriculturii în regiunea noastră. ALTICHIE PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei şi buletin meteorologie. 5.05 Muzică uşoară. 5.30 Buletin de ştiri. 5.35 Marşuri. 5.45 Lecţia de gimnastică. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Cîntece. 6.15 Emisiunea agrară. 6.25 Muzică uşoară. 6.45 „Flueraşul fermecat ’. 7.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologie Şi sumarul presei centrale. 7.10 Citece sportive. 7.30 Anunţuri şi muzică. 7.35 Concert die dimineaţă. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 „Prietena noastră cartea”. 10.00 Din cîntecele şi jocurile popoarelor. 10.30 La microfon Rodica. 10.35 „Noi implantări pe discuri”. 11.00 Buletin de ştiri. 11.05 Muzică uşoară. 11.30 Melodii populare romîneşti. 11.55 Suita „Visul unei nopţi de vară” de Felix Mendelssohn-Bartholdy. 12.40 punctul pe t. 12.50 Muzică. 13.00 Buletin de ştiri. 13.05 Concert de prinz. 13.50 Anunţuri şi muzică. 14.00 Muzică simfonică 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 „Voioşi cîntăm tinereţea. 15.00 Buletin de ştiri. 15.05 Concert de muzică populară rominească. 15.50 Muzică uşoară de Nicolae Chirculescu. 16.15 „Vreau să ştiu". 16.45 Cîntece. 17.00 Buletin de ştiri şi buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.19 Piese pentru orgă. 17.30 Tribuna Radio. 17.45 „Interpreţi la microfon”. 18.15 Să învăţăm limba rusă cîntînd. 18.35 Muzică populară. 19.00 Buletin de ştiri şi comentariu. 19.10 Pentru fiecare cîntecul drag. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii”. 20.00 Concert de estradă. 20.45 Cronică teatrală. 21.00 „Pagini din muzica contemporană”. 22.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 22.30 Prelucrări de folclor ale compozitorilor noştri. 23.04 Seară de muzică de cameră da Haydn. 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri. 14.03 Muzică uşoară rominească. 14.25 O evocare a actorului Constantin Nattana de Vio, tot Bumbeşti şi Vlaicu Bîrna. 14.40 Muzică populară romînească, din Moldova.. 15.00 Muzică uşoară. 15.15 Concert sim-ionic. 16.00 Buletin ,de ştiri şi buletin, meteorologic. 16.15 Recomandări din pro-' gram. 16.20 Program executat de a,cordeonistul Fărâmiţă Lambru şi fiule-oraşul Florea Netcu. 16.40 Lucrări de: compozitorul Mircea Chiriac. 17.15 Vorbeşte Moscova! 18.00 Buletin de ştiri. . 18.03 Curiozităţi filologice. 18.10 Din muzica ţărilor nordice. 18.25 Cîntă Dorina Drăghici. 18.45 Anunţuri şi muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntece de Vasile Timiş. 19.15 Emisiune literară. 19.45 Muzică instrumentală. 20.00 Buletin de ştiri. 20.03 Muzică. 20.28 Muzică uşoară. 20.45 Pe tema măsurilor luate în vederea experimentării sistemului de salarizare 21.00 Buletin de ştiri. 21.05 Pentru fiecare melodia preferată. 21.30 Anunţuri şi muzică. 21.40 .gSAPTAMINA MUZICII MAGHIARE": îv muzică ’uşoară. 22.00 Mari interpreţi: Frieda Leider. 23.00 Buletin de ştiri, buletin meteorologic şi sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. MARŢI 2 APRILIE 1957 TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30: Cio Ciosan; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Comedia), orele 19,30: Blestematele fantome; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio), orele 19,30: Citadela sfărâmată; Teatrul Municipal („Matei Millo“), orele 19,30: Don Carlos; Teatrul Municipal — Studio — („Filimon Sîrbu“), orele 19,30: Tache, Ianke și Cadîr; Teatrul Armatei (sala Magheru), ora 19,30 Femeia îndărătnică (Sala Teatrului de Operetă), orele 19,30: Cei trei muschetari; Teatrul Tineretului, orele 19,30 Romanticii; Teatrul Muncitoresc C.F.R. orele 19,30: Domnişoara Nastasia; Circul de Stat, orele 20: Variete-Concert; Teatrul Evreiesc de Stat, orele 20: Un vis goldfadenian; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase“ (Calea Victoriei 33), orele 20: Bujor al XlI-lea; Teatrul Ţăndărică (Academiei), Galoşul fermecat; Teatrul Ţăndărică (Orfeu), Albă ca zăpada; O.S.T.A. (Ateneul R.P.R.), orele 20; Recital extraordinar dat de Evgheni Malinin (U.R.S.S.); O.S.T.A. (Dalles), orele 20; concert Beethoven pentru vioară şi pian dat de Rhea Sylvia-Starck şi Ion Filipnescu. CINEMATOGRAFE: PATRIA, I. C. Frimu, Vasile Isoaită, N. Bălcescu Cîndva la Paris, Republica, Bucureşti, înfrăţirea între popoare, Libertăţii: Rîpa dracului; Magheru, Lumina, Mioriţa: Taina nopţii eterne; Vasile Alecsandri, Elena Pavel, Volga: Rîsete în paradis; Central, Doina: Urmele rămîn: Victoria, 23 August; Trandafirii lui Alah; Timpuri Noi: Energia atomică pentru scopuri paşnice; Comorile poporului român, Vulpea şi ulciorul; Maxim Gorki, Donca Simo: Prea tîrziu; Tineretului: Prieteni nedespărţiţi; Gheorghe Doja, Al. Sahia, 1 Mrs: Uraganul; Afl. Popov: Pătratul 45; Griviţa: Podhale în flăcări; Cultural: A fost odată un împărat; Unirea: Feroviarul; C. David: Tu şi camarazii tăi; T. Vladimirescu: Cînd înfloresc lalelele; Arta, Munca, Popular; M. Eminescu: Thérése Raquin; Moşilor, Alianţa: Al 41-lea; Ilie Pintilie: Marile manevrei; 8 Mai: Moara cu noroc; Ghe. Coşbuc, Olga Bande: Dreptul de a te naşte; Aurel Vlaicu: Cio Ciosan. STAREA TIMPULUI In următoarele 24 de ore, In Capitali şi regiunea Bucureşti vremea se va menţine furioasă şi uscată, cu cel mai mult senin, cu deosebire în cursul nopţii. Vînt în general slab. Temperatura în creştere. Noaptea va cobori IntreI si nins ? grade, iar ziua va urca între 26 pini la 22 grade. In următoarele trei zie vremea va « caldă, cu cer variabil şi cu Inourări mal accentuate la sfîrșitul celor trei zile, cînd temporar va ploua. Stnt cu unele intensificări. Temperatura In creștere.___________________________________ STEAGUL ROŞU Au luat îîîufă comisiile de împăciuire* de pe Ungă , sfaturile populare In Buletinul Oficial nr. 10 din 20 martie 1957 a apărut Decretul nr. 132, pentru modificarea Codului de proce-' dură penală, în ceea ce priveşte mo- dul de chemare în judecată în acţiu- nile directe, adică în cazul acelor infracţiuni în care pornirea procesului penal se face la plîngerea prealabilă a părţii vătămate. In urma noii modificări, o serie în-' treagă de infracţiuni ca: denunţarea^ calomnioasă, lovirile, injuriile, ame- ninţarea, calomniile, defăimarea, tul-' burarea posesiei altuia, strămutarea* şi desfiinţarea pietrelor de hotar din-, tre proprietăţi, abuzul de încredere, degradarea bunului altuia, infracţiu-* nile locative, vor urma o procedură^ specială. Astfel pentru aceste infracţiuni partea vătămată nu se va mai putea a-adresa direct Tribunalului sau procu-,raturii ca pînă acum ci comisiilor de împăciuire, constituite în acest scop pe lîngă comitetele executive ale sfa-, turilor populare comunale, orășenești sau de raion orășenesc. Partea vătămată se va putea adreisa Tribunalului și numai acestuia numai în următoarele cazuri: a) în caz de refuz de împăcare sau de neprezentare a celui chemat în judecată; b) dacă în urma împăcării, sub con- diţia reparării pagubelor sau a restabilirii situaţiei anterioare săvîrşirii infracţiunii, făptuitorul nu-şi respectă angajamentul; , c) dacă procedura de împăciuire, nu s-a înfăptuit în termenul prevăzut de lege, adică în cel mult 30 de zile,1 de la data cînd partea vătămată s-a adresat comisiei de împăciuire. Noua modificare a codului de pro-' cedură penală intră în vigoare în ter- men de 30 zile de la data publicării. Măsuri pentru intensificarea activităţii culturale în Capitală. ^ Cinematografe în aer liber ^ Turnee teatrale în satele regiunii ^ In sprijinul artiştilor amatori Anul acesta în Capitala noastră se va desfăşura o bogată activitate culturală, care va oferi maselor largi de spectatori şi întregului public bucureştean posibilităţi sporite de a participa la numeroase manifestări cultural-artistice. Ţinînd seama de noua organizare a sfatului popular secţia culturală a primit sarcini de o deosebită importanţă. Trebuie menţionat în primul rînd că în sfera sa de activitate au intrat teatrele Nottara, Tineretului, Opereta, Satiric Muzical şi Circul de Stat. Se va da o deosebită amploare activităţii grupelor de artişti care vor alcătui repertorii speciale pentru comunele subordonate Capitalei şi pentru o serie de turnee in satele unor raioane învecinate. Pentru aceasta, vor fi create scene volante cu decoruri adecvate — un gen de caravană teatrală, care să se poată deplasa cu uşurinţă pe itinerariul respectiv. Pentru perioada anotimpului căturos la testiele în aer liber din parcul 2S, August, Nicolae Bălcescu, Libertăţii şi I. V. Stalin se vor organiza zilnic spectacole în condiţii optime, pentru publicul bucureştean. S-a preconizat de asemenea înfiinţarea unui teatru de dramă sătesc pentru comunele subordonate. ★ In ceea ce priveşte reţeaua cinematografică orăşenească care va intra recent tot în competenţa sfatului popular al Capitalei s-au iniţiat o serie de acţiuni importante, care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de vizionare a filmelor pentru un număr cît mai mare de spectatori. Pe lingă cele 46 de cinematografe din Bucureşti va începe curînd construcţia, a două noi cinematografe în Ferentari şi Pantelimon cu o capacitate de circa 800 locuri fiecare. De asemeni se va inaugura noua clădire a cinematografului din comuna Militari. Alături deaceste acţiuni secţia culturală va iniţia deschiderea unui cinematograf al copiilor care va prezenta micilor spectatori cicluri de filme adecvate vîrstei lor. El va fi deservi numai de tineret. Publicul bucureştean va avea posibilitatea să vizioneze filmele în premieră sau alte cicluri de filme, în condiţii plăcute, în marile parcuri ale Capitalei la stadionul Dinamo, în parcul Liber P plăţii şi parcul Bălcescu unde se vor amenaja ecrane şi instalaţii speciale Pentru lărgirea reţelei cinematografice din Capitală în atenţia secţie culturale va sta şi folosirea în no condiţiuni a unor său de spectacol care astăzi mai au încă altă destinaţie. Se poate releva de asemenea activitatea rodnică a ansamblului sfatului popular al Capitalei. In ultima vreme ansamblul a pregătit o serie de opere-concert care s-au bucurat de aprecierea caldă a tuturor spectatorilor. Curînd operele-concert vor lua forma operelor de scenă cu un repertoriu bogat. In felul acesta se va trece treptat la înfiinţarea une opere populare care va completa a îmbogăţi activitatea Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. ★ Unul din sectoarele care a fost destul de puţin în atenţia forurilor competente este acela al monimentelor de artă. Pentru a remedia o serie de lipsuri ivite în acest domenii va lua fiinţă sectorul monumenttelor de artă de pe lingă secţia culturală a sfatului popular al Capitalei. Aces sector format din oameni de specialitate se va îngriji de buna întreţinere a monumentelor, de restaurarea lor, cit şi de răspîndirea mai largi a unor monumente în parcurile, grădinile şi alte puncte ale oraşului, la vara aceasta în parcul de cultură ş odihnă I. V. Stalin se vor reamenaj, monumentele de artă fiind totodat îmbogăţit cu noi opere de valoare Pentru îndrumarea artiştilor amatori din Capitală a luat fiinţă în Iun. .martie Casa de creaţiepopulară orăşenească. Aici vor funcţiona cercurile de teatru, muzică, coregrafie, artă plastică cît şi cenaclurile literare .Casa de creaţie îşi va extinde activitatea în lunile viitoare pentru a deveni cu adevărat organul de îndrumare artistică calificată a tuturor amatorilor de artă din orașul noahm Teatrul Ţăndărică organizează între 15 aprilie şi 15 iunie a.c. UN CURS DE PREGĂTIRE PROFESIONALA PENTRU ACTORI MINUITORI. La examenul de admitere la acest curs se pot prezenta candidaţi ce nu depăşesc vîrsta de 30 ani: actori, absolvenţi ai Institutului de teatru, absolvenţi de conservator şi absolvenţi de liceu. înscrierile pentru examenul de admitere se primesc la secretariatul teatrului pînă la data de 5 aprilie curent inclusiv. Odată cu cererea de înscriere candidaţii vor prezenta următoarele acte: — certificat de naștere (copie legalizată); — certificat de studii (copie legalizată). — autobiografia. Examenul va avea Ioc la sediul Teatrului Ţăndărică din str. Academiei nr. 20 Incepînd din ziua de 7 aprilie curent. Pentru Informaţii suplimentare cei Interesaţi se vor adresa la secretariatul teatrului, tel.: 5.82.88. BÉSE Pag. 3 C C. A. NU ŞTIE SA JOACE CU ŞTIINŢA TIMIŞOARA... C.C.A. n-a ştiut niciodată să joace cu formaţia Ştiinţei Timişoara, în faţa căreia s-a găsit mereu în dificultate, chiar atunci cînd era în condiţia sa cea mai bună. De ce dar , ne-am mira că C.C.A. a pierdut duminică jocul cu studenţii timişoreni, cînd cu trei săptămîni înainte ea fusese întrecută de Progresul Bucureşti la scor (5—2)? Aceeaşi formaţie care cedase Progresului şi arătasemari lipsuri în pregătirea fizică îndeosebi, a jucat totuşi mult mai bine * Deschiderea cuplajului fotbalistic de duminică de la „23 August“ am dat naştere la o întrebare: scorulrealizat în meciul Progresul Bucureşti —Energia Ploeşti (6—1) se ►datoreşfe slabei comportări a ploeştenilor sau unei verve deosebite a jucătorilor bucureşteni? Privind scorul în sine eşti tentat să creziîn prima ipoteză. Mai ales că oaspeţilor le-au lipsit din formaţie fraţii ►Munteanu şi Pereţ, primi, care continuă să aibă manifestări vedetiste iar Pereţ accidentat . Victoria de duminică a Progresului a lăsat să se întrevadă că în acest an va fi o echipă cu pretenţii serioase la primul loc. Galnik au fost înscrise de Oaidă (2) Dinulescu (2), P. Moldoveanu şi decit a făcut-o cu Progresul. Şi tocmai acest lucru trebuie reţinut. Ştiinţa Timişoara, a jucat aşa cum îi stă bine unei formaţii de elan. A fost îndrăzneaţă, a atacat vijelios, s-a luptat pentru orice balon. Jocul în sine nu a fost de nivel ridicat, dar a ţinut atenţia încordată şi a avut trei goluri excepţional de fotogenice. Tătaru a şutat puternic şi a deschis scorul. Lereter a înscris cu un şut care a sguduit bara transversală egalind, dar şi cu concursul lui Voinescu, iar Ozon iar pentru Flacăra, Zaharia. La obţinerea victoriei categorice au merite toţi jucătorii bucureşteni. Merită subliniat aportul lui Ozon, Dinulescu, Oaidă, Caricaş şi Ştirbei. Arbitrul Badea a avut o teamă nejustificată în acordarea unor decizii în careu. Filip a reluat excelent cu capul balonul centrat de Girleanu. A condus inegal Ionescu Ştefan, un meci greut care impunea o mai promptă intervenţie, la unele ciocniri voite sau nui In prima etapă a Cupei Primărerii s-au înregistrat următoarele rPzii!tîifp • BUCUREŞTI: Progresul—Energia Ploeşti 6—1 (4—0). Ştiinţa Timişoara — C.C.A. 2—1 (2-1). ARAD :Flamura roşie — Dinamo Bucureşti 1—0 (1—0). A marcat Petschowski min. 16. TG. MUREŞ Recolta-Dinamo Oraşul Stalin 1—1 (1—0). Au înscris Meszaros min. 30 şi Csegezi min. 85 ORAŞUL STALIN: Energia — Energia Petroşani 2—1 (1—0). Au marcat Sima min. 32, David min. 86 şi Popescu. ^Progresul Bucureşti — Flacăra Ploeşti 6-1 . Luptătorii romina I învingători in R. F. Germană ^ BERLIN 1 (Agerpres).1 . Echipa de lupte clasice a R.P.R. a " susţinut duminică seara, sub denumirrea de echipa oraşului Bucureşti, o " nouă întâlnire în R. F. Germană. Luptătorii romîni au întâlnit în localitatea SchondOrf echipa reprezentativă a orașului care este și campioană al R.F. Germane. Sportlive din R.P.R. s-au comportat excelent repurtînd victoria cu scorul de 7—1. , Smislov conduce din meciul de şehi cu Botvinik I MOSCOVA 1 (Agerpres). — In cea de a 11-a partidă a meciului ,pentru titlul mondial de şah Botvinikcu albele a jucat deschiderea Reti. Injocul de mijloc, de ambele părţi s-au făcut manevre poziţionale. Apoi campionul lumii a început un atac pe flancul damei cu intenţia de a provova slăbiciuni în dispozitivul pionilor negri. A fost un moment cînd Smîsilov a evitat schimbul turnurilor şi afăcut o manevră foarte curioasă cunebunul. Se părea că albul va cîştiga run pion, dar Botvinik a preferatschimbul damelor şi s-a intrat într-unfinal complicat. La mutarea 21 Botvinnik era în criză de timp. El a gîndit peste 30 de minute şi, evitînd riscurile unui joc combinativ, a provocat "mai multe schimburi după care situaţia s-a echilibrat. La mutarea 24 a fost consemnată remiza. Scorul este de6—5 în favoarea lui Smîslov. . C. C. A. a învins Locomotiva din campionatul de rugbi După patru etape, Energia I.S.P. conttinua să conducă în clasamentul campionatului de rugbi. Liderii au întrecut duminică, la scor, pe Energia Petroșani, cu 51—6 după un joc in caremmerîi nu s-au apărat destul de convinşi. „ Meciul zilei, partida dintre echipele C.C.A. şi Locomotiva, a avut loc pe terenul din Parcul Copilului şi a revenit echipei C.C.A., cu 8—3. Dinamo a învins Energia Republica, cu 21—3 iar Locomotiva P.T.T. a dispus de Progresul F.B., cei 3—9. Duminici s-a îmregistrat și o surfpriză: Energia D.G.S.M. Ploeşti a întrecut echipa Ştiinţei, cu 6—0. „ Pregătirii pentru „Cursa Scinteii” . Cicliştii fruntaşi îşi intensifică antrenamentele în vederea celei de a X-a ediţii jubiliare a tradiţionalei competiţii „Cursa Scînteii". Duminică ,pe şoselele din împrejurimile Oraşului Stalin a avut loc un nou concursde verificare la care au participat şi componenţii lotului republican. Victoria a fost repurtată la sprintul final S de St. Poreceanu care a întrecut înordine pe C. Tudose, G. Calcişcă, V. Ionescu şi Ion Vasile. (Agerpres) La RESTAURANTUL A T I Ş T E I Str. Batiştei nr. 10 Cîntă LAVINIA SLĂVEANU acompaniată de orchestra SILE VIŞAN Bufet bine asortat — Specialităţi la grătar — Pescărie la comandă — Băuturi de specialitate Preţuri acceptabile DANS Localul deschis de la orele 18 la 2 noaptea D ţîl ||3 pă. Î* M SU ©H CÎ ^ ®.IL jp c®. ••• De la stînga : Marosi (Energia-Ploeşti), Voinescu (C.C.A.), Cozma (Dinamo-Buc.), Romoşan (Energia Petroşani), Ozon (Progresul), Ciosescu (Ştiinţa Timişoara), Petchowsky (FI. Roşie U.T.A.), Fusulan (Energia Steagul Roşu), Hidişan (Dinamo Or. Stalin) si Vakarcs 11 (Recolta) ! desen de NEAGU RADULESCU Discuţii pe marginea ultimei gale de box Meciurile dîrz disputate, şi In arbitrul nu-i numără pe Militarii, special surprizele înregistrate mci- deşi era cazul, şi la un break litima gală de box, ţinută în sala permite lui Văcaru să lovească mai Floreasca, au stîrnit discuţii aprinse înainte de a fi făcut reglementarul în rîndul spectatorilor şi mai ales pas înapoi. Şi ultimul element neal tehnicienilor. Nu greşim afirmind prevăzut: Militaru, „atinge“ din nou , că cele mai multe comentarii de bărbia vulnerabilă a lui Văcaru, fac pe marginea partidei Sf. Văcare, de data aceasta, rămine la pocarul I. Militami. Intr-adevăr, des- dea şi este k.o. La întrebarea: dacă făşurarea întîlnirii, elementele ne- arbitrul a influenţat partida, râsprevăzute succedate la intervale pundem categoric, da! La a doua scurte precum şi rezultatul, merită întrebare: ce trebuia să faci Ion unele discuţii lămuritoare. Timp Firu în situaţia următoare?, — răsde mai bine de o repriză. St. Vă pundem că avea datoria să-l nucaru, mai tehnic şi cu acţiuni mai mere pe Militari şi apoi să-i dea precise, a reuşit să-şi domine ad- un avertisment lui Văcaru pentru Ieversarul. Aici a intervenit primul vitură după break. Şi acum, e un- element neaşteptat: arbitrul Ion Firutimă întrebare: în condiţiile din stînd prea aproape de boxeri, la ring, Văcaru putea cîştiga partida?, jenat vizibil pe Văcaru. Acesta, în răspundem nu, deoarece a intrat cetind lupta o fracţiune de se- încrezut şi, exceptînd prima nu- 1 cundă, i-a permis lui Militar să mărătoare, a mai fost în dificultate acţioneze energic, recepţionînd o de încă două ori. 1 puternică directă la bărbie şi să Ultima reuniune pune în discuţie fie numărat. Reunind lupta, văcaru numeroase probleme de ordin tehi primeşte o a doua lovitură, este ianant şi mai ates de ordin tactic , răşi numarat, dar gongul îl sal- ceea ce reprezintă un mare progres vează. In repriza a treia, refăcut faţă de galele anterioare, care se în mare parte, Văcaru atacă mai încheiau modest ca și partidele din insistent, punmdu-şi adversarul în ring. 1 situație de „groggy“. Aici inregis- trăm al doilea element neprevăzut: MIHAIL LUPESCU . Gimnaştii dinamovaşti victorioşi Intîlnirea de gimnastică între for In clasamentul pe echipe Dinamomaţiile asociaţiilor Dinamo Bucu- Bucureşti a înregistrat la fete untoreşti şi Dinamo-Berlin, care s-a destul de 219,80 puncte, iar Dinamo-Berfăşurat duminică seara în sala Di-lin 206,20 puncte. La băeţi victoria a namo, a prilejuit un bun schimb de revenit echipei bucureştenie, cu 328,25 experienţă, mai ales pentru tînăra e- puncte, faţă de 312,90 puncte, cît ochipă care ne-avizitat, realizat echipa berlineză. Trebuie amenajat terenul din comuna Fierbinţi De curînd, s-a format în comuna pus la dispoziţie de sfatul popular cel Fierbinţi din raionul Snagov o echipă numai. De pildă ar putea începe armede fotbal. Pe lîngă volei şi tenisul de nararea acestui teren deoarece aşa cum masă care se practică în această coafată, fără porţi şi nemarcat, nu are nâmă noua echipă de fotbal denumită deloc aspectul corespunzător. „Recolta“, va contribui la dezvoltarea Ce are de spus în această privinţă mişcării sportive din Fierbinţi — una responsabilul sportiv din organizaţia din cele mai mari comune din raion U.T.M. locală, mai cu seamă că în care mai cuprinde şi trei sate, lunile aprilie şi mai se desfăşoară Tinerii fotbalişti care se pregătesc o importantă acţiune „ Lunaconstruede mai multă vreme pentru activitatea ţiilor şi amenajărilor de baze sportive“ competiţională ar trebui să se gîn- la care şi sportivii din Fierbinţi îşi dească şi la terenul sportiv ce le este pot da contribuţia In fiecare săptămnă PREMII MAR împarte „LOTO-CENTRAL“ BADEA RADU, din Brăila salariat O.C.L.-Alimentara, a primit pentru un bilet „Loto Central" ieșit cîştigător la tragerea din 1 martie 1957 29.763 Iei