Steagul Roşu, mai 1957 (Anul 4, nr. 958-982)

1957-05-03 / nr. 958

b Cîntec şi voie bună Urziceni, oraşul ce-şi are­ aşezarea la mijloc de Bărăgan, s-a pregătit­ să întâmpine ziua de 1 Mai cu multă vreme înainte. Căsuţele cochete, ce fac farmecul specific al acestui oraş, au fost împodobite cu covoraşe şi carpete multicolore. Străduţele, din­tre care multe au fost s­pavate în ultimii ani, au căpătat şi ele un aspect sărbătoresc. Gîntacu­­ şi voia bună domnesc pretutindeni. Muncitorii de la I.C.F.T., de la fabrica de cărămidă şi ţiglă, coope­ratorii meşteşugari, elevii şcolii medii şi numeroşi alţi cetăţeni, îmbrăcaţi la straie de sărbătoare au pornit către parcul unde avea să aibă loc mi­tingul de 1 Mai. Au pornit către acest loc pionieri purtînd în braţe buchete uriaşe de lalele şi liliac alb, muncitori ducînd cu ei panouri pe care mîini meştere scriseseră cu migală cifre ce ■ glă­­suiesc despre realizările lor în cins­tea lui­­1 Mai. Iată ce scria pe unul dintre panouri: „întreprinderea de fermentarea şi conservarea tutunului în cinstea zilei de 1 Mai a depăşit planul cu 12 la sută, cîştigul mediu al muncitorilor a crescut cu 8 la sută, iar pe întreaga întreprindere s-au economisit numai în ultimul tri­mestru 960.000 lei.“ In coloană, în primele rînduri se zăreau muncitoarea Dan Petra, care a depăşit planul cu 40 la sută pe trimestrul I, descărcătorul Marin R. Pentru oamenii muncii din oraşul Roşiori sărbătorirea zilei­ de 1 Mai a început de fapt cu cîtva timp îna­inte, din clipa cînd lucrătoarele de la I.C.F.T. din echipele conduse de Gheorghe Elena, Ştefania Tudor, Va­­silica Militari, în cadrul schimbului de onoare închiriat acestei zile, şi-a­u depăşit sarcinile de plan cu 30—60 la sută. Exemplul lor a fost urmat de muncitoarele de la ţesători­a „Te­leorman“, unde pe întreaga între­prindere planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută. Cu aceeaşi dragoste au muncit în întîmpinarea zilei de 1 Mai lucră­torii de la centrul mecanic, unde fruntaşi ai întrecerii socialiste ca Iordan Ceauşescu, Radu Gorgan au contribuit din plin la îndeplinirea tuturor angajamentelor printre care şi realizarea unor economii impor­tante. Tot cu această ocazie ceferiştii complexului Roşiori au raportat că în cinstea zilei de 1 Mai pe întreaga unitate planul a fost depăşit cu 10 la sută. Iar dacă cei din întreprin­derile oraşului au muncit cu entu­ziasm pentru obţinerea unor­ cît mai frumoase rezultate în producţie, cei de pe ogoare nu s-au lăsat mai pre­jos. Cele mai bune rezultate în trans­formarea socialistă a agriculturii au fost obţinute in comunele Drăgăşani, Cucuieţi, Dobroteşti şi Tecuci. Toate aceste fapte au fost cunos­­cute de cele alteva mii de manifes­tanţi veniţi la mitingul ce a avut oraşului loc în centrul oraşului cu prilejul zilei de 1 Mai. In aplauzele partici­panţilor la sărbătoare — strungari, ţesătoare, ţărani colectivişti, întovă­răşiţi şi cu gospodării individuale, mecanizatori, elevi, pionieri, sportivi — preşedintele sfatului popular ra­ional Ion Stamate a deschis mi­tingul. Pe străzile din jurul centru­lui oraşului era un furnicar de oa­meni care purtau lozinci, flamuri UICIU waiv- p ^ *---------_ ’ u roşi, şi tricolore, din piepturile ca vara răsuna un singur glas: „Tră­iască 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii“ „Trăiască Uniunea Sovietică, bastionul păcii“, „Trăias­că lupta poporului nostru condus de partid pentru construirea socialismu­lui şi apărarea păcii“. In cuvinte convingătoare, pline de adevărul vieţii pe care o trăim, pri­mul secretar al comitetului raional de partid Roşiori, tov. Stere Con­­stantinescu trece în revistă succe­­sele obţinute de popoarele lagărului socialist, de popoarele din lumea în­treagă în lupta pentru pace, reali­zările poporului român la făurirea vieţii noi, socialiste. Aplauzele căl­duroase cu care participanţii la mi­ting îmtîmpină faptele prezentate cît şi felul cum au ştiut ca prin muncă să cinstească ziua de 1 Mai, dove­desc hotărîrea lor de a nu precupeţi nici un efort pentru a adăuga suc­ceselor obţinute noi şi noi victorii. Mitingul oamenilor muncii din Ro­şiori se încheie cu acelaşi entuziasm cu care a fost deschis. Petrecerea continuă apoi în noul parc al ora­şului, inaugurat în cinstea zilei de 1 Mai, în pădurea de lingă oraş, unde formaţiile artistice ale com­plexului C.F.R., cooperativei „19 Mar­tie“, ţesătorie, „Teleorman“ cît şi alte echipe prezintă frumoase şi va­riate spectacole. Seara coboară liniştită peste frea­mătul de peste zi fără însă a curma petrecerea. TRAIAN POPESCU Cu gîndul la noi succese Bucuria unei mari victorii Inimile tuturor celor aflaţi pe meleagurile Olteniţei au fost cu­prinse în preajma lui 1 Mai de o neţărmurită bucurie. Bucuria unei mari izbinzi: cooperativizarea com­pletă a raionului. 1 Mai a fost săr­bătorit în raionul Olteniţa sub sem­nul acestei izbînzi. Demonstraţia de 1 Mai a consti­tuit un­­prilej al oamenilor, muncii din raion de a-şi manifesta hotări­­rea de luptă pentru obţinerea­­ unor noi succese. Cu bucurie şi m­îndrie au­­defilat pe strada principală constructorii de nave de la Şantierul Naval Olteniţa. Vrednicii constructori de nave au sărbătorit 1 Mai cu noi şi însemna­te succese în muncă. Ei sînt frun­taşi pe ramură. In­ cinstea lui 1 Mai ei au dat peste plan o dragă de 60 m­. c. şi 3 pontoane de acostare şi au realizat planul în proporţie de 117 la sută. In rîndurile coloanei îi cunoşti pe fruntaşii în producţie, mecanicii Ion Brezac şi Gheorghe Bodîrlău lansa­tori de vase, modelierul Ion Stănes­­cu, constructorul Vasile Gordelescu, sudorul Gheorghe Badea care de re­gulă îşi depăşeşte planul cu 15—20 la sută. Mulţimea primeşte ca vii aplauze grupul celor mai proaspeţi colecti­vişti din raion a căror gospodărie­­colectivă a fost alcătuită cu câteva zeci de ceasuri în urmă. Sunt cele 18 familii din Olteniţa rurală care au înjghebat gospodăria colectivă „Gura Argeşului — 1 Mai" cu 34 braţe de munca, 15 ha. de pământ şi numeroase unelte pescăreşti pen­tru brigada piscicolă care a şi luat fiinţă. In fruntea lor se află cei care s-au sinst­rus mai întâi: preşedinte Gheorghe Ghimne, Gheorghe Boro­beţcă cu 3 ha. pămint, Ion Ciorică şi alţii. După demonstraţie manifestanţii s-au adunat în grădina teatrului de vară unde a început mitingul. To­varăşul Ene Ştefan, prim secretarul comitetului raional de partid vor­beşte despre succesele obţinute în raion pe drumul transformării so­cialiste a agriculturii. In încheiere au loc manifestări artistice la care îşi dau concursul corul cadrelor di­dactice, echipa artistică a elevilor şcolii medii şi orchestra sfatului popular raional. Ziua de 1 Mai s-a încheiat în o­­raşul de pe malul Dunării bătrîne cu o seară de recreaţie şi odihnă mi­nunat alcătuită din dansuri, ghici­tori literare, ghicitori de concerte şi ghicitori distractive. A fost multă, multă veselie şi voie bună aci în oraşul Olteniţa. VASILE CABULEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Olteniţa Constantin şi alţii, care şi în între­cerea iniţiată în cinstea lui­­ Miai s-au menţinut fruntaşi, loc pe care îl deţin de un an şi jumătate. Cîteva cli­pe mai tîrziu, pe aleile parcului, a păşit coloana muncitorilor de la fabrica de cărămidă şi ţiglă. Am recunoscut în rî­ndul lor pe Ni­­colae Poajă, scoţător la ring, pe Iulia Nicolae de la presa de ţiglă, pe vagonetarul Stelian Anton, toţi fruntaşi în muncă. întreprinderea a raportat în această zi cu mîndrie că­­ pianul pe întreprindere la producţia marfă a fost realizat în procent de 110,8 la sută. Cînd parcul a devenit neîncăpător de mulţimea cetăţenilor adunaţi să sărbătorească ziua lui 1 Mai, tova­răşul Vlaicu Emil, preşedintele sfatu­lui popular raional, a deschis mitin­gul, dînd apoi cuvîntul tov. Tănase Constantin, secretar al comitetului raional de partid Urziceni. Vorbitorul a felicitat pe toţi cei ce muncesc din raionul Urziceni pentru succesele cu care au întîmpinat ziua interna­ţională a oamenilor muncii. Vorbind apoi despre realizările oa­menilor muncii din raionu­l I Urzicenii, tov. Tăma­se Constantin a arătat că piii în prezent s-au obţinut succese frumoase în munca de transformare socialistă a agriculturii. Zece co­mune din raionul Urziceni printre care Eliza Stoeneşti, Bălăci, Săra­­teni şi altele sunt cooperativizate în procent de peste 95 la sută. Peste 65 la sută din familiile ţăranilor muncitori din raionul Urziceni, deţi­nătoare a peste 52,5 la sută din suprafaţa arabilă fac parte astăzi din sectorul socialist al agriculturii. După terminarea mitingului parti­cipanţii la sărbătoare au asistat la reuşite programe artistice prezentate de către echipele artistice ale şcolii medii mixte, U.R.C.C., I.C.F.T., ale căminelor culturale din comunele Coşereni, Gîrbovi şi altele. Petrecerea, voia bună şi veselia au stăruit pînă noaptea tîrziu cînd pe bolta întunecată străluceau puz­derie de stele. CORNEL POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roșu“ pentru raionul Urziceni Sub conducerea înţeleaptă a partidului Oamenii muncii şi ţăranii munci­tori din raionul Vidra au participat în număr mare la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Convoaie de camioane şi căruţe împodobite cu drapele şi flori, cu lozinci şi portrete, au adus din toate comunele raionului sute de par­ticipanţi la mitingul din comuna Vi­dra. In centrul comunei a fost amena­jată o tribună drapată cu pînză ro­şie şi împodobită cu fiori. Pe fun­dal se putea citi lozinca: „Trăiască 1 Mai­, ziua solidarităţii internaţio­nale a oamenilor muncii!“ La ora 10, membrii comitetului raional de partid, membrii comitetu­lui executiv al sfatului popular ra­ionali, fruntaşi aii recoltelor bogate şi conducători ai organizaţiilor obşteşti urcă la tribună. Tov. Gh. Răţulescu preşedintele sfatului popular raional, deschide mitingul şi dă cuvântul pri­mului secretar al raionului de partid tov. Gheorghe Anton. Vorbitorul a arătat succesele obţi­nute de oamenii munci din ţara noastră pe drumul construcţiei so­cialiste sub conducerea înţeleaptă a partidului. Şi în raionul Vidra au avut loc în anii regimului democrat­­popular multe prefaceri. In cuprin­sul raionului există 7 G.A.C.-uri cu 400 de familii, 52 întovărăşiri cu 2.900 familii. Numai în cinstea zilei de 1 Mai au fost inaugurate 5 în­tovărăşiri. Ţăranii muncitori din cuprinsul raionului au trimis oamenilor de la oraş, valorificînd prin cooperative, mai multe cantităţi sporite de pro­duse agro-alimentare. Printre acestea sunt 350.000 kg. legume, 110.000 ouă, 1300 păsări şi altele. In încheierea expunerii sale, tov. Gheorghe Anton a arătat că ziua de 1 Mai se sărbătoreşte anul acesta sub semnul întăririi unităţii­­ lagăru­lui socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, sub semnul luptei popoare­­lor împotriva uneltirilor războinice ale imperialiştilor. După miting participanţii au mers pe malul Sabarului unde au petrecut pînă tîrziu. PETRE CRISTEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Vidra Raionul Slobozia cooperativ­izat în proporţie de 73,5 la sută Şi aici, în Slobozia în inima Bă­răganului, sărbătorirea lui 1 Mai a început odată cu revărsatul zorilor. Din ce în ce mai mulţi, oamenii mun­cii — în grupuri — se îndreaptă spre­­parcul mare — adevărată podoabă a oraşului — spre a participa la mi­ting. Iată meşteşugarii cooperatori, mun­citorii de la I.C.Z., tractoriştii de la S.M.T. Slobozia, personalul medical de la spitalul unificat şi puţin mai încolo un grup ce-l formează colec­tiviştii din Cosîmbeşti, Mărculeşti şi Poiana. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai vorbeşte tovarăşul Ştefan Ghiţoiu, prim secretar al comitetului raional de partid Slobozia. Vorbitorul relevă faptul că oamenii muncii din cuprin­sul raionului au întâmpinat această măreaţă sărbătoare prin eforturi în­cununate de succes­ . Iată cîteva dintre ele: două IS.M.T.-uri —Griviţa şi Slobozia — şi-au realizat şi depăşit planul din campania de primăvară, iar unele gospodării colective au terminat în­­sămîmţatul din epoca doua. Ştirile sosite în ultimul moment mai vor­besc ■ însă şi despre o altă biruinţă repurtată de raionul Slobozia: 10 comune sunt cooperativizate în pro­cent de 95 la sută, iar alte cîteva, printre care Gheorghe Doja, Traianu, Scînteia, Cosîmbeşti şi Andrăşeşti au trecut de 80 la sută. Pe raion, pro­centul de cooperativizare a ajuns la 73,5 la sută. ...Mitingul a luat sfîrşit. Este ora prînzului şi acum e rîndul echipelor culturale să-şi arate măestria. Pe scena din parcul oraşului se întrec în a prezenta programe cît mai fru­moase echipa căminului cultural din Gheorghe Lazăr, cea din Alărculeşti şi alte cîteva. Manifestările artistice şi dansul au durat pînă seara tîrziu. FLOREA STOICA f. Dragoste profundă faţă de Uniunea Sovietică încă de dimineaţă, muncitorii şi ţă­ranii muncitori din comunele raionu­lui Titu, îmbrăcaţi în haine de săr­bătoare, se îndreaptă în coloane spre arcul „1 Mai“ din Titu-Tîrg unde are pc mitingul închinat sărbătorii inter­naţionale a oamenilor muncii. O coloană de pionieri soseşte un parc în sunetele trompetelor. Apoi ur­mează muncitorii de la C.F.R., colec­tiviştii din Titu-Tîrg, mecanizatorii celor două S.M.T.-uri din raion, mun­citorii de la C.A.M. şi cei de la coope­rativa meşteşugărească „Hărnicia“. Sosesc lucrătorii din cooperaţie, colec­tiviştii şi ţăranii muncitori din Ungu­reni, colectiviştii din Produleşti şi bri­gadierii de pe şantierul tineretului de la Boteni. Curînd parcul „1 Mai“ de­vine neîncăpător. Mitingul este deschis de tovarăşul Nicolae Ene, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional care dă cuvîntul tov. Petre Pirnog, prim secretar al comitetului raional de partid. In cuvîntul său, tovarășul Petre Pirnog face o trecere în revistă a suc­ceselor dobîndite de oamenii muncii din lumea întreagă în lupta pentru pace. In aplauze vii, din coloana pio­nierilor îşi iau zborul zeci de porum­bei — solii păcii. Participanţii la mi­ting scandează lozinci prin care îşi manifestă prietenia profundă faţă de Uniunea Sovietică, apărător de nădejde al păcii. In atmosfera caldă, sărbăto­rească se aude: ,­,Trăiască unitatea la­gărului socialist în frunte cu măreaţa Uniune Sovietică“. Este vocea briga­dierului Tamaschin Marin de pe şan­tierul tineretului din Boteni. Vocea lui se înfrăţeşte cu vocile sutelor de participanţi la miting. In această zi frumoasă de primăva­ră oamenii muncii din raionul Titu manifestă pentru unitatea de nezdrun­cinat dintre toate ţările lagărului so­cialist, îşi exprimă cu toată căldura dragostea faţă de Uniunea Sovietică, marea noastră vecină şi prietenă. După miting, în pădurea Nuceteanca s-au încins horele şi sîrbele. Ca şi în muncă, şi la joc s-au înfrăţit tineri şi bătrîni­, muncitori şi ţărani. Din sute de piepturi răsună cîntecul: E sărbătoare-n toată lumea E sărbătoare şi la noi Căci sîntem patria ce cînta In fericite vremuri noi !... VASILE TOLEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu STEAGUL­ ROŞU Hotărîţi să traducă în viaţă politica partidului La Călăraşi, Ziua solidarităţii in­ternaţionale a oamenilor muncii a fost sărbătorită cu deosebită însufle­ţire. Oamenii muncii din oraşul şi raionul Călăraşi au participat în nu­măr mare la mitingul care a avut loc cu acest prilej. Peste 7.000 de muncitori ş­i funcţionari din între­prinderile oraşului, colectivişti şi în­tovărăşiţi din comunele apropiate au populat piaţa Stalin din centrul ora­şului. Cu toţii veniseră să raporteze partidului succesele dobindite în cin­stea lui 1 Mai, hotărîrea fermă de a lupta cu şi mai mult avînt pentru dezvoltarea agriculturii şi a produc­ţiei agricole, pentru dezvoltarea in­dustriei. Aci am întîlnit pe binecu­noscutul Aur Baicu de la colectiva din Călăraşii Vechi, fruntaşă la în­­săminţarea porumbului, alături de lă­cătuşul Călin Zenovie de la Centrul mecanic Ciulniţa, care în schimbul de onoare în cinstea lui 1 Mai a realizat aproape 4 norme într-o zi, pe Oprea Gheorghe preşedintele gos­podăriei colective din Ştefan Vodă, gospodărie fruntaşă pe regiune la oul­­' ‘­1, arăt.................... tura porumbului, alături de mul­gă­­toarea Iancu Maria de la G.A.S. Roseti care a depăşit planul pe tri­mestrul 1 cu 166 la sută, tractorişti fruntaşi ca Nuţu Petre, şeful brigăzii a 8-a de la S.M.T. Ciocăneşti, bri­gadă fruntaşă pe staţiune, colectivişti harnici ca Gherghina Cojocaru de la gospodăria colectivă „1 Mai“ sau Şerban Vasile de la gospodăria co­lectivă din Modelu. Mitingul a fost deschis de către tovarăşul Constantin Predescu, prim secretar al comitetului raional de par­tid Călăraşi, care a arătat în cu­­vîntul său­ însemnătatea zilei de 1 Mai şi care a trecut în revistă rea­lizările şi succesele obţinute în ra­ionul Călăraşi in dezvoltarea agri­culturii. El a subliniat faptul că în cuprinsul raionului au obţinut im­portante realizări staţiunile de ma­şini şi tractoare Ciocăneşti şi Bog­dana, precum şi centrul mecanic Ciul­niţa. De asemeni, un fapt deosebit îl constituie cooperativizarea aproape în întregime a comunei Dragoş Vodă­ După miting, oamenii muncii din raionul Călăraşi au pornit spre sta­dionul „23 August“, unde au luat parte la manifestaţiile cultural-ar­­tistice organizate în cinstea lui 1 Mai. NICOLAE BUICA Pag. 3 Sub semnul solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc MAREATA DEMONSTRAŢIE a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. l­ a) la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie". Ei mai păstrează încă vii în amintire adunările tainice ale Intîiului Mai de altădată, cînd furişaţi de ochiul poli­ţiei, sărbătoreau modest ziua interna­ţională a celor ce muncesc, sub sem­nul luptei crîncene împotriva exploa­tării, pentru o viaţă mai bună. Ei trec acum cu feţele luminoase, exprimîndu-şi prin lozinci mulţumi­rea adusă partidului. Pe un car ale­goric, o garnitură de tren în miniatu­ră înfăţişează preocuparea muncitori­lor feroviari de a asigura cea mai bună desfăşurare transporturilor pe calea ferată. Mica locomotivă aflată sub „presiune“, pufăie mişcîndu-şi rit­mic pistoanele. Sub dîra de fum iz­bucnită pe coş, se află Ilie­­ Badea, unul dintre cei mai destoinici meca­nici. Manifestanţii aduc cu ei portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, ca o mărturie fierbinte a internaţionalismului proletar, a fră­ţiei cu muncitorii din toate ţările. Coloana oamenilor muncii de la uzina „Victoria“ poartă în frunte una din maşinile de semănat porumb, care în acest an aduc un ajutor preţios ce­lor ce muncesc pe ogoarele ţării. Constructorii noii maşini de semănat raportează că în cinstea zilei de 1 Mai şi-au realizat planul de producţie cu 15 zile înainte de termen. Printre şirurile de drapele — o ade­vărată pădure — se înalţă purtate cu respect şi dragoste portretele frunta­şilor în producţie, ale acelor oameni înaintaţi, care prin eforturile lor aju­tă la ridicarea pe o treaptă superioară a producţiei. Muncitorii de la uzinele „Timpuri Noi“ trec cu portretul ino­vatorului Petrescu Ion. Sunt nenumă­rate portretele care aduc cinstire celor harnici. Iată carul alegoric al uzinelor „Va­sile Roaită“, vestite prin fabricarea pompelor centrifugale pentru irigat. Produsele uzinei ajung astăzi pînă în I­n rîndurile celor care demon­strează prin piața Stalin se află la acest 1 Mai oameni ai muncii din regiunea Bucureşti. , Iată delegaţia constructorilor de nave din Olteniţa. Ei poartă cu jus­tificată bucurie şi mîndrie totodată, un panou pe care sînt înscrise suc­he cesele lor în cinstea zilei de 1 Mai. Prin faţa tribunelor trec şi repre­zentanţii ţărănimii muncitoare din raionul Olteniţa, care raportează cu nestăvilită bucurie că raionul lor a fost în întregime cooperativizări A­­cesta este primul raion din ■■egiunea Bucureşti şi al 12-lea din ţară co­­operativizat în întregime. Alături de ei scandînd lozinci şi manifestînd cu bucurie şi entuziasm se află colectiviştii de la G. A. C. „Pămint desţelenit“ din comuna Mircea Vodă, raionul Titu, care sînt fruntaşi în campania de primăvară. Printre ei, se află colectivistul Ion Dobrin, cu care gospodăria se mîn­­dreşte. Chiuind de zor şi bătînd pămin­­tul1, joacă plini de voie bună mem­brii echipei artistice din Brăneşti. Ei aduc voioşia şi mulţumirea ţă­ranilor muncitori din Brăneşti, pen­tru viaţa nouă pe care o trăiesc.’ Şi muncitorii de la G.A.S. Băbeni, raionul Răcari, şi-au trimis repre­zentanţii la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală. Tînă­­rul Ursu Ion poartă cu mîndrie portretul tractoristului fruntaş Mihai Ion, pentru ca şi cetăţenii Capitalei să audă despre succesele sale... Aci, in imensa piaţă privim la coloana ţăranilor muncitori din ra­ionul Urziceni. Doi flăcăi ţin cu mîn­drie deasupra capetelor un panou. Panoul, prin intermediul cifrelor, arată încrederea oamenilor în drumul ce şi l-au ales, drumul uniri,­ogoa­Republica Populară Chineză, bucurîn­­du-se de toată aprecierea. Păşesc prin faţa tribunei şi vredni­cii metalurgişti de la uzinele „Semă­nătoarea“, înfiinţată cu abia şapte ani în urmă, uzina şi-a creat un mare re­nume prin fabricarea în serie a maşi-­ nilor perfecţionate pentru agricultură. Combinele şi batozele, secerătorile-le­­gători, purtînd marca acestei uzine, pot fi văzute pe ogoarele Patriei, con­stituind un ajutor de preţ în opera de transformare socialistă a agriculturii. Purtînd în coloane portretele con­ducătorilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovie­tic, demonstranţii exprimă dragostea poporului nostru faţă de marea Uni­une Sovietică, prietenă şi alia­t de nădejde a ţării noastre. Alături de colectivele fabricilor din industria grea, trec muncitorii între­prinderilor din industria bunurilor de consum. Carul alegoric al fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ înfăţişează manechine vii, îmbrăcate cu noile modele create în preajma ma­rii sărbători. Pe acelaşi car, flutură un trofeu drag: drapelul de întreprin­dere fruntaşă pe ţară, pe care colec­tivul fabricii de confecţii l-a cîştigat pentru a zecea oară. De asemeni, se impun atenţiei carele alegorice ale fa­bricilor „Cauciucul Quadrat“, Indus­tria „Bumbacului A“, „Ştefan Gheor­­ghiu“. Dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum constituie traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, în­dreptate spre făurirea bunei stări a celor ce muncesc. In acest an, parti­dul şi guvernul au luat noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In sistemul de sa­larizare îmbunătăţit, oamenii muncii văd un nou semn al grijii partidului şi statului democrat-popular, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor lor de viaţă. In coloanele nesfîrşite care se re­varsă mereu, vezi oglindită hărnicia colectivelor uzinelor şi fabricilor din Capitală şi din graficele ori carele a­­legorice desprinzi victoriile repurtate pe frontul construcţiei socialiste. Celor, al rodniciei şi al bunăstării Citim textul. Ei vorbeşte de progre­sele dobîndite în transformarea socia­listă a agriculturii în raionul Urzi­ceni de la 1 Mai 1956 la 1 Mai 1957. In urmă cu un an erau în unităţile socialiste 6810 familii care aveau 21.156 ha., iar astăzi sînt 13.857 fa­milii ce stăpînesc o suprafaţă de 38.358 ha. Avem o bogăţie mare de pămînt — spun ei — şi vrem s-o fa­cem an de an mereu mai roditoare. Coloana celor din regiunea Bucu­reşti trece odată cu cele ale mun­citorilor de la F. C. „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, „Solex“, I.T.B Muncitorii din oraş privesc cu viu interes la panourile ce le poartă oa­menii muncii de la sate şi inimile lor se umplu de bucurie cînd află de succesele tot mai mari ale ţărănimii muncitoare. Şi bucuriei lăuntrice i se dă glas şi din toate coloanele răsu­nă aceeaşi lozincă: „Trăiască alianţa de nezdruncinat dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoa,re — te­­melia regimului nostru democrat­­popular“. Urale nesfîrşite se înalţă în văzduh... Şi astfel, rînd pe rînd, alături de muncitorii Capitalei manifestează şi oamenii muncii din regiunea Bucureşti, care îşi dau contribuţia de preţ la măreaţa operă de construcţie socia­listă. Unitatea de nezdrandto­­nat dintre ţările lagărului socialist , nici un an poate, n-am văzut atîţia elevi şi studenţi, cîţi sînt în acest an prezenţi la demonstraţia de 1 Mai. Este mărturia grăitoare a dezvoltării învăţămîntului nostru şi totodată expresia atotcuprinzătoare a dragostei tineretului studios faţă de regimul nostru democrat-popular, dragostea sa faţă de sărbătoarea ce­lor ce muncesc. Pe mari pancarte roşii sînt înscrise saluturi adresate popoarelor Uniunii Sovietice, R. P. Chineze şi ţărilor de democraţie populară. Unite şi de ne­­înfrînt sînt ţările marelui­­lagăr al socialismului, chezăşia apărării păcii în întreaga lume. Privim la şirul nesfîrşit de studenţi ai Universităţii „C. I. Parhon“. Peste 60 la sută dintre ei primesc burse, semn al grijii pe care o manifestă statul democrat-popular pentru ca­drele de mîine ale constructorilor so­cialismului. Sau iată-i pe viitorii cercetători pe­trolişti, ori pe studenţii Institutului Agronomiei „Nicolae Bălcascu“. Cu­­rind, aceştia vor părăsi laboratoarele şi vor merge la sate să smulgă na­turii darurile ei nebănuit de mari. In fruntea coloanei, cuvintele de în­demn ale lui Miciurin, sună ca un legămînt al acestor tineri că acolo, pe ogoare, vor face ca intr-adevăr natura să se supună voinţei omului. înaintea privirilor noastre, se des­făşoară parcă o paradă a profesiilor pe care şi le-au ales tinerii. Filologi şi agronomi, silvicultori şi arhitecţi, artişti şi compozitori. Alături de stu­denţi trec profesori şi conferenţiari, asistenţi. Privim macheta Combinatului Po­ligrafic „C­asa Scînteii“. In fiecare an, colectivul acestei întreprinderi poartă acest car alegoric. De astă dată însă, macheta s-a îmbogăţit cu un element nou: pe vÎrful turlei se află miniatural antena de emisie a centrului de televiziune ! In această zi festivă de 1 Mai, se înalţă pretutindeni cîntece de voie bună. De am avea posibilitatea să numărăm corurile şi tarafurile care se perindă prin spaţioasa piaţă, cu siguranţă că am ajunge la o cifră record. Şi dacă nu putem oferi o ase­menea cifră, ceea ce putem afirma cu certitudine e faptul că, în această zi, poporul întreg înalţă imn de slavă pentru partid, pentru călăuzitorul nos­tru spre bunăstare şi progres. Apoi porturile. Piaţa cunoaşte :lipit mereu sclipirea ţesăturilor de amici, a fluturaşilor, a maramelor de bo­­rangic. Albul se îngemănează cu argintiul, cu roşul, cu verdele. O în­treaga gamă a culorilor dă frumu­seţe ţesăturilor romîneşti. Cei din Pitaru, satul natal al lui Grigorescu, sînt la demonstraţie îm­brăcaţi în portul local, neasemuit de frumos, care ne aminteşte de fetele şi flăcăii din pînzele marelui pictor. Unii muncitori din echipele artis­tice ale întreprinderilor sînt îmbră­caţi în portul huţulilor sau al mol­dovenilor, al muntenilor ori a­ ma­ramureşenilor, în poetul fiecărei re­giuni din ţară şi cu toţii incintă pri­virile. C­a de obicei, coloana sportivilor este cea care încheie demon­straţia. Şi tot ca de obicei, am avut prilejul să asistăm la o adevă­rată paradă a sportului. Minute în şir, s-au perindat prin faţa ochilor noştri figuri cunoscute de atleţi ori fotbalişti, baschetbalişti, boxeri şi canotori care au purtat peste mări şi ţări faima sportului românesc. Fiecare asociaţie, în frunte cu dra­pelul său, a ţinut să demonstreze succesele obţinute în dezvoltarea cul­turii fizice şi sportului. Îmbrăcaţi în frumoase costume, sportivii de la Recolta şi Voinţa fac izbutite­­demon­straţii de ansamblu în faţa tribune­lor. Iar carele alegorice, alcătuite cu­­mult gust şi fantezie, aduc o imagine grăitoare a avîntului neintîlnit în tre­cut, al diferitelor discipline sportive. In rîndurile tinerilor cu corpurile oţelite s-au aflat numeroşi maeştri emeriţi şi maeştri ai aportului ca N. Linca, Ella Zeller, L. Rotman, Dinu Cristea, Voinescu, Tom­a, Ene, şi alţii. Defilarea sportivilor a constituit o entuziastă manifestare a dragostei pe care sportivii Patriei o manifestă faţă de partid şi guvern, sub a că­ror îndrumare şi sprijin înfloreşte şî se dezvoltă neîncetat sportul în ţara noastră... T­îrziu, spre ceasurile nămiezii marea demonstraţie a oameni­lor muncii din Capitală s-a încheiat. In piaţă, au răsunat puter­nic cuvintele „Internaţionalei“ cîntate laolaltă de conducători ai partidului şi statului şi de mii şi mii de oa­meni ai muncii, ca o expresie vie a hotărîrii de nestrămutat a poponului nostru muncitor de a întări neînce­tat unitatea ţărilor puternicului lagăr socialist, de a apăra pacea. Şi cînd înserarea s-a lăsat agale peste oraş, cînd flamurile roşii şi tricolore fluturau în lumina aurie a becurilor, în pieţe şi parcuri oamenii muncii din Capitală continuau să sărbătorească prin cîntece şi jocuri măreaţa zi de 1 Mai... Reportaj de ION MARGINE­ANU A. VELUREANU A. DUMITRAŞCU „Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ ! Trec sportivii rt" ’nO mh Trec muncitorii fabricii „Radio popular" Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol (Urmare din pag. 1-a) muncitoreşti mondiale marxist le­niniste, bunul cel mai de preţ al cla­sei muncitoare internaţionale, cheză­şia victoriei în lupta popoarelor pen­tru pace, democraţie şi socialism. Tuturor muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor care în ţările capita­liste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru cucerirea şi apărarea indepen­denţei, pentru pace şi progres social, poporul nostru liber le trimite salu­tul său frăţesc şi Ie urează victorie deplină in lupta lor dreaptă. Tovarăşi, Pe întreg globul pămîntesc, 1 Mai este sărbătorit anul acesta ca zi de unire a oamenilor muncii şi a tu­turor forţelor progresiste şi democra­tice din toată lumea, în lupta pentru preîntîmpinarea unui nou război mon­dial, pentru apărarea şi consolidarea păcii. Solidaritatea oamenilor muncii de pretutindeni cu popoarele lagărului vin d­in calea planurilor agresive imperialiste. Este în afară de orice îndoială că dacă popoarele lumii in­teresate în menţinerea şi consolida­rea păcii vor fi vigilente şi vor ac­ţiona unite şi­ cu perseverenţă, vor putea să împiedice realizarea pla­nurilor şi uneltirilor războinice ale cercurilor imperialiste şi să readucă relaţiile internaţionale pe calea des­tinderii, pe calea colaborării paşnice între popoare. Dînd întregul său sprijin oricărei propuneri menită să ducă la destin­derea internaţională, poporul nostru — conştient de marea sa forţă în ca­drul puternicului lagăr socialist, care se conduce după principiul: toţi pen­tru unul şi unul pentru toţi — va res­pinge cu hotărlre şi pe viitor orice încercare de amestec in treburile sale interne. Să ştie toţi cei ce încearcă să exporte capitalismul că pe pă­­mîntul scump al patriei noastre nu mai au ce căuta in vecii vecilor nici moşierii, nici fabricanţii, nici trustu­rile străine. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă şi contribuie cu toate forţele la consolidarea continuă prietena de nădejde a poporului ro­mân. Tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Guvernul Re­publicii Populare Romíne şi Consi­liul Central al Sindicatelor îşi ex­primă convingerea nestrămutată că oamenii muncii, în frunte cu epoica şi talentata noastră clasă muncitoare, vor dezvolta iniţiativa şi puterea lor creatoare pentru realizarea sarcinilor celui de al ll-lea plan cincinal, cre­­înd noi condiţii pentru continua îm­bunătăţire a nivelului de trai mate­rial şi cultural al poporului. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, forţa conducătoare şi organiza­toare a poporului muncitor, inspira­torul tuturor victoriilor noastre! Trăiască bastionul de neclintit al păcii şi socialismului, lagărul ţărilor socialiste, în frunte cu Uniunea So­vietică! Sub steagu! marxism-leninismului, sub conducerea Partidului Muncito­resc^ Romîn, înainte spre victoria de­­pHnă a socialismului în scumpa noa-

Next