Steagul Roşu, mai 1957 (Anul 4, nr. 958-982)
1957-05-03 / nr. 958
b Cîntec şi voie bună Urziceni, oraşul ce-şi are aşezarea la mijloc de Bărăgan, s-a pregătit să întâmpine ziua de 1 Mai cu multă vreme înainte. Căsuţele cochete, ce fac farmecul specific al acestui oraş, au fost împodobite cu covoraşe şi carpete multicolore. Străduţele, dintre care multe au fost spavate în ultimii ani, au căpătat şi ele un aspect sărbătoresc. Gîntacu şi voia bună domnesc pretutindeni. Muncitorii de la I.C.F.T., de la fabrica de cărămidă şi ţiglă, cooperatorii meşteşugari, elevii şcolii medii şi numeroşi alţi cetăţeni, îmbrăcaţi la straie de sărbătoare au pornit către parcul unde avea să aibă loc mitingul de 1 Mai. Au pornit către acest loc pionieri purtînd în braţe buchete uriaşe de lalele şi liliac alb, muncitori ducînd cu ei panouri pe care mîini meştere scriseseră cu migală cifre ce ■ glăsuiesc despre realizările lor în cinstea lui1 Mai. Iată ce scria pe unul dintre panouri: „întreprinderea de fermentarea şi conservarea tutunului în cinstea zilei de 1 Mai a depăşit planul cu 12 la sută, cîştigul mediu al muncitorilor a crescut cu 8 la sută, iar pe întreaga întreprindere s-au economisit numai în ultimul trimestru 960.000 lei.“ In coloană, în primele rînduri se zăreau muncitoarea Dan Petra, care a depăşit planul cu 40 la sută pe trimestrul I, descărcătorul Marin R. Pentru oamenii muncii din oraşul Roşiori sărbătorirea zilei de 1 Mai a început de fapt cu cîtva timp înainte, din clipa cînd lucrătoarele de la I.C.F.T. din echipele conduse de Gheorghe Elena, Ştefania Tudor, Vasilica Militari, în cadrul schimbului de onoare închiriat acestei zile, şi-au depăşit sarcinile de plan cu 30—60 la sută. Exemplul lor a fost urmat de muncitoarele de la ţesătoria „Teleorman“, unde pe întreaga întreprindere planul de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 106 la sută. Cu aceeaşi dragoste au muncit în întîmpinarea zilei de 1 Mai lucrătorii de la centrul mecanic, unde fruntaşi ai întrecerii socialiste ca Iordan Ceauşescu, Radu Gorgan au contribuit din plin la îndeplinirea tuturor angajamentelor printre care şi realizarea unor economii importante. Tot cu această ocazie ceferiştii complexului Roşiori au raportat că în cinstea zilei de 1 Mai pe întreaga unitate planul a fost depăşit cu 10 la sută. Iar dacă cei din întreprinderile oraşului au muncit cu entuziasm pentru obţinerea unor cît mai frumoase rezultate în producţie, cei de pe ogoare nu s-au lăsat mai prejos. Cele mai bune rezultate în transformarea socialistă a agriculturii au fost obţinute in comunele Drăgăşani, Cucuieţi, Dobroteşti şi Tecuci. Toate aceste fapte au fost cunoscute de cele alteva mii de manifestanţi veniţi la mitingul ce a avut oraşului loc în centrul oraşului cu prilejul zilei de 1 Mai. In aplauzele participanţilor la sărbătoare — strungari, ţesătoare, ţărani colectivişti, întovărăşiţi şi cu gospodării individuale, mecanizatori, elevi, pionieri, sportivi — preşedintele sfatului popular raional Ion Stamate a deschis mitingul. Pe străzile din jurul centrului oraşului era un furnicar de oameni care purtau lozinci, flamuri UICIU waiv- p ^ *---------_ ’ u roşi, şi tricolore, din piepturile ca vara răsuna un singur glas: „Trăiască 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii“ „Trăiască Uniunea Sovietică, bastionul păcii“, „Trăiască lupta poporului nostru condus de partid pentru construirea socialismului şi apărarea păcii“. In cuvinte convingătoare, pline de adevărul vieţii pe care o trăim, primul secretar al comitetului raional de partid Roşiori, tov. Stere Constantinescu trece în revistă succesele obţinute de popoarele lagărului socialist, de popoarele din lumea întreagă în lupta pentru pace, realizările poporului român la făurirea vieţii noi, socialiste. Aplauzele călduroase cu care participanţii la miting îmtîmpină faptele prezentate cît şi felul cum au ştiut ca prin muncă să cinstească ziua de 1 Mai, dovedesc hotărîrea lor de a nu precupeţi nici un efort pentru a adăuga succeselor obţinute noi şi noi victorii. Mitingul oamenilor muncii din Roşiori se încheie cu acelaşi entuziasm cu care a fost deschis. Petrecerea continuă apoi în noul parc al oraşului, inaugurat în cinstea zilei de 1 Mai, în pădurea de lingă oraş, unde formaţiile artistice ale complexului C.F.R., cooperativei „19 Martie“, ţesătorie, „Teleorman“ cît şi alte echipe prezintă frumoase şi variate spectacole. Seara coboară liniştită peste freamătul de peste zi fără însă a curma petrecerea. TRAIAN POPESCU Cu gîndul la noi succese Bucuria unei mari victorii Inimile tuturor celor aflaţi pe meleagurile Olteniţei au fost cuprinse în preajma lui 1 Mai de o neţărmurită bucurie. Bucuria unei mari izbinzi: cooperativizarea completă a raionului. 1 Mai a fost sărbătorit în raionul Olteniţa sub semnul acestei izbînzi. Demonstraţia de 1 Mai a constituit unprilej al oamenilor, muncii din raion de a-şi manifesta hotărirea de luptă pentru obţinerea unor noi succese. Cu bucurie şi mîndrie audefilat pe strada principală constructorii de nave de la Şantierul Naval Olteniţa. Vrednicii constructori de nave au sărbătorit 1 Mai cu noi şi însemnate succese în muncă. Ei sînt fruntaşi pe ramură. In cinstea lui 1 Mai ei au dat peste plan o dragă de 60 m. c. şi 3 pontoane de acostare şi au realizat planul în proporţie de 117 la sută. In rîndurile coloanei îi cunoşti pe fruntaşii în producţie, mecanicii Ion Brezac şi Gheorghe Bodîrlău lansatori de vase, modelierul Ion Stănescu, constructorul Vasile Gordelescu, sudorul Gheorghe Badea care de regulă îşi depăşeşte planul cu 15—20 la sută. Mulţimea primeşte ca vii aplauze grupul celor mai proaspeţi colectivişti din raion a căror gospodăriecolectivă a fost alcătuită cu câteva zeci de ceasuri în urmă. Sunt cele 18 familii din Olteniţa rurală care au înjghebat gospodăria colectivă „Gura Argeşului — 1 Mai" cu 34 braţe de munca, 15 ha. de pământ şi numeroase unelte pescăreşti pentru brigada piscicolă care a şi luat fiinţă. In fruntea lor se află cei care s-au sinstrus mai întâi: preşedinte Gheorghe Ghimne, Gheorghe Borobeţcă cu 3 ha. pămint, Ion Ciorică şi alţii. După demonstraţie manifestanţii s-au adunat în grădina teatrului de vară unde a început mitingul. Tovarăşul Ene Ştefan, prim secretarul comitetului raional de partid vorbeşte despre succesele obţinute în raion pe drumul transformării socialiste a agriculturii. In încheiere au loc manifestări artistice la care îşi dau concursul corul cadrelor didactice, echipa artistică a elevilor şcolii medii şi orchestra sfatului popular raional. Ziua de 1 Mai s-a încheiat în oraşul de pe malul Dunării bătrîne cu o seară de recreaţie şi odihnă minunat alcătuită din dansuri, ghicitori literare, ghicitori de concerte şi ghicitori distractive. A fost multă, multă veselie şi voie bună aci în oraşul Olteniţa. VASILE CABULEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Olteniţa Constantin şi alţii, care şi în întrecerea iniţiată în cinstea lui Miai s-au menţinut fruntaşi, loc pe care îl deţin de un an şi jumătate. Cîteva clipe mai tîrziu, pe aleile parcului, a păşit coloana muncitorilor de la fabrica de cărămidă şi ţiglă. Am recunoscut în rîndul lor pe Nicolae Poajă, scoţător la ring, pe Iulia Nicolae de la presa de ţiglă, pe vagonetarul Stelian Anton, toţi fruntaşi în muncă. întreprinderea a raportat în această zi cu mîndrie că pianul pe întreprindere la producţia marfă a fost realizat în procent de 110,8 la sută. Cînd parcul a devenit neîncăpător de mulţimea cetăţenilor adunaţi să sărbătorească ziua lui 1 Mai, tovarăşul Vlaicu Emil, preşedintele sfatului popular raional, a deschis mitingul, dînd apoi cuvîntul tov. Tănase Constantin, secretar al comitetului raional de partid Urziceni. Vorbitorul a felicitat pe toţi cei ce muncesc din raionul Urziceni pentru succesele cu care au întîmpinat ziua internaţională a oamenilor muncii. Vorbind apoi despre realizările oamenilor muncii din raionul I Urzicenii, tov. Tămase Constantin a arătat că piii în prezent s-au obţinut succese frumoase în munca de transformare socialistă a agriculturii. Zece comune din raionul Urziceni printre care Eliza Stoeneşti, Bălăci, Sărateni şi altele sunt cooperativizate în procent de peste 95 la sută. Peste 65 la sută din familiile ţăranilor muncitori din raionul Urziceni, deţinătoare a peste 52,5 la sută din suprafaţa arabilă fac parte astăzi din sectorul socialist al agriculturii. După terminarea mitingului participanţii la sărbătoare au asistat la reuşite programe artistice prezentate de către echipele artistice ale şcolii medii mixte, U.R.C.C., I.C.F.T., ale căminelor culturale din comunele Coşereni, Gîrbovi şi altele. Petrecerea, voia bună şi veselia au stăruit pînă noaptea tîrziu cînd pe bolta întunecată străluceau puzderie de stele. CORNEL POPESCU corespondentul ziarului „Steagul roșu“ pentru raionul Urziceni Sub conducerea înţeleaptă a partidului Oamenii muncii şi ţăranii muncitori din raionul Vidra au participat în număr mare la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Convoaie de camioane şi căruţe împodobite cu drapele şi flori, cu lozinci şi portrete, au adus din toate comunele raionului sute de participanţi la mitingul din comuna Vidra. In centrul comunei a fost amenajată o tribună drapată cu pînză roşie şi împodobită cu fiori. Pe fundal se putea citi lozinca: „Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii!“ La ora 10, membrii comitetului raional de partid, membrii comitetului executiv al sfatului popular raionali, fruntaşi aii recoltelor bogate şi conducători ai organizaţiilor obşteşti urcă la tribună. Tov. Gh. Răţulescu preşedintele sfatului popular raional, deschide mitingul şi dă cuvântul primului secretar al raionului de partid tov. Gheorghe Anton. Vorbitorul a arătat succesele obţinute de oamenii munci din ţara noastră pe drumul construcţiei socialiste sub conducerea înţeleaptă a partidului. Şi în raionul Vidra au avut loc în anii regimului democratpopular multe prefaceri. In cuprinsul raionului există 7 G.A.C.-uri cu 400 de familii, 52 întovărăşiri cu 2.900 familii. Numai în cinstea zilei de 1 Mai au fost inaugurate 5 întovărăşiri. Ţăranii muncitori din cuprinsul raionului au trimis oamenilor de la oraş, valorificînd prin cooperative, mai multe cantităţi sporite de produse agro-alimentare. Printre acestea sunt 350.000 kg. legume, 110.000 ouă, 1300 păsări şi altele. In încheierea expunerii sale, tov. Gheorghe Anton a arătat că ziua de 1 Mai se sărbătoreşte anul acesta sub semnul întăririi unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, sub semnul luptei popoarelor împotriva uneltirilor războinice ale imperialiştilor. După miting participanţii au mers pe malul Sabarului unde au petrecut pînă tîrziu. PETRE CRISTEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Vidra Raionul Slobozia cooperativizat în proporţie de 73,5 la sută Şi aici, în Slobozia în inima Bărăganului, sărbătorirea lui 1 Mai a început odată cu revărsatul zorilor. Din ce în ce mai mulţi, oamenii muncii — în grupuri — se îndreaptă spreparcul mare — adevărată podoabă a oraşului — spre a participa la miting. Iată meşteşugarii cooperatori, muncitorii de la I.C.Z., tractoriştii de la S.M.T. Slobozia, personalul medical de la spitalul unificat şi puţin mai încolo un grup ce-l formează colectiviştii din Cosîmbeşti, Mărculeşti şi Poiana. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai vorbeşte tovarăşul Ştefan Ghiţoiu, prim secretar al comitetului raional de partid Slobozia. Vorbitorul relevă faptul că oamenii muncii din cuprinsul raionului au întâmpinat această măreaţă sărbătoare prin eforturi încununate de succes . Iată cîteva dintre ele: două IS.M.T.-uri —Griviţa şi Slobozia — şi-au realizat şi depăşit planul din campania de primăvară, iar unele gospodării colective au terminat însămîmţatul din epoca doua. Ştirile sosite în ultimul moment mai vorbesc ■ însă şi despre o altă biruinţă repurtată de raionul Slobozia: 10 comune sunt cooperativizate în procent de 95 la sută, iar alte cîteva, printre care Gheorghe Doja, Traianu, Scînteia, Cosîmbeşti şi Andrăşeşti au trecut de 80 la sută. Pe raion, procentul de cooperativizare a ajuns la 73,5 la sută. ...Mitingul a luat sfîrşit. Este ora prînzului şi acum e rîndul echipelor culturale să-şi arate măestria. Pe scena din parcul oraşului se întrec în a prezenta programe cît mai frumoase echipa căminului cultural din Gheorghe Lazăr, cea din Alărculeşti şi alte cîteva. Manifestările artistice şi dansul au durat pînă seara tîrziu. FLOREA STOICA f. Dragoste profundă faţă de Uniunea Sovietică încă de dimineaţă, muncitorii şi ţăranii muncitori din comunele raionului Titu, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, se îndreaptă în coloane spre arcul „1 Mai“ din Titu-Tîrg unde are pc mitingul închinat sărbătorii internaţionale a oamenilor muncii. O coloană de pionieri soseşte un parc în sunetele trompetelor. Apoi urmează muncitorii de la C.F.R., colectiviştii din Titu-Tîrg, mecanizatorii celor două S.M.T.-uri din raion, muncitorii de la C.A.M. şi cei de la cooperativa meşteşugărească „Hărnicia“. Sosesc lucrătorii din cooperaţie, colectiviştii şi ţăranii muncitori din Ungureni, colectiviştii din Produleşti şi brigadierii de pe şantierul tineretului de la Boteni. Curînd parcul „1 Mai“ devine neîncăpător. Mitingul este deschis de tovarăşul Nicolae Ene, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional care dă cuvîntul tov. Petre Pirnog, prim secretar al comitetului raional de partid. In cuvîntul său, tovarășul Petre Pirnog face o trecere în revistă a succeselor dobîndite de oamenii muncii din lumea întreagă în lupta pentru pace. In aplauze vii, din coloana pionierilor îşi iau zborul zeci de porumbei — solii păcii. Participanţii la miting scandează lozinci prin care îşi manifestă prietenia profundă faţă de Uniunea Sovietică, apărător de nădejde al păcii. In atmosfera caldă, sărbătorească se aude: ,,Trăiască unitatea lagărului socialist în frunte cu măreaţa Uniune Sovietică“. Este vocea brigadierului Tamaschin Marin de pe şantierul tineretului din Boteni. Vocea lui se înfrăţeşte cu vocile sutelor de participanţi la miting. In această zi frumoasă de primăvară oamenii muncii din raionul Titu manifestă pentru unitatea de nezdruncinat dintre toate ţările lagărului socialist, îşi exprimă cu toată căldura dragostea faţă de Uniunea Sovietică, marea noastră vecină şi prietenă. După miting, în pădurea Nuceteanca s-au încins horele şi sîrbele. Ca şi în muncă, şi la joc s-au înfrăţit tineri şi bătrîni, muncitori şi ţărani. Din sute de piepturi răsună cîntecul: E sărbătoare-n toată lumea E sărbătoare şi la noi Căci sîntem patria ce cînta In fericite vremuri noi !... VASILE TOLEA corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Titu STEAGUL ROŞU Hotărîţi să traducă în viaţă politica partidului La Călăraşi, Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii a fost sărbătorită cu deosebită însufleţire. Oamenii muncii din oraşul şi raionul Călăraşi au participat în număr mare la mitingul care a avut loc cu acest prilej. Peste 7.000 de muncitori şi funcţionari din întreprinderile oraşului, colectivişti şi întovărăşiţi din comunele apropiate au populat piaţa Stalin din centrul oraşului. Cu toţii veniseră să raporteze partidului succesele dobindite în cinstea lui 1 Mai, hotărîrea fermă de a lupta cu şi mai mult avînt pentru dezvoltarea agriculturii şi a producţiei agricole, pentru dezvoltarea industriei. Aci am întîlnit pe binecunoscutul Aur Baicu de la colectiva din Călăraşii Vechi, fruntaşă la însăminţarea porumbului, alături de lăcătuşul Călin Zenovie de la Centrul mecanic Ciulniţa, care în schimbul de onoare în cinstea lui 1 Mai a realizat aproape 4 norme într-o zi, pe Oprea Gheorghe preşedintele gospodăriei colective din Ştefan Vodă, gospodărie fruntaşă pe regiune la oul' ‘1, arăt.................... tura porumbului, alături de mulgătoarea Iancu Maria de la G.A.S. Roseti care a depăşit planul pe trimestrul 1 cu 166 la sută, tractorişti fruntaşi ca Nuţu Petre, şeful brigăzii a 8-a de la S.M.T. Ciocăneşti, brigadă fruntaşă pe staţiune, colectivişti harnici ca Gherghina Cojocaru de la gospodăria colectivă „1 Mai“ sau Şerban Vasile de la gospodăria colectivă din Modelu. Mitingul a fost deschis de către tovarăşul Constantin Predescu, prim secretar al comitetului raional de partid Călăraşi, care a arătat în cuvîntul său însemnătatea zilei de 1 Mai şi care a trecut în revistă realizările şi succesele obţinute în raionul Călăraşi in dezvoltarea agriculturii. El a subliniat faptul că în cuprinsul raionului au obţinut importante realizări staţiunile de maşini şi tractoare Ciocăneşti şi Bogdana, precum şi centrul mecanic Ciulniţa. De asemeni, un fapt deosebit îl constituie cooperativizarea aproape în întregime a comunei Dragoş Vodă După miting, oamenii muncii din raionul Călăraşi au pornit spre stadionul „23 August“, unde au luat parte la manifestaţiile cultural-artistice organizate în cinstea lui 1 Mai. NICOLAE BUICA Pag. 3 Sub semnul solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc MAREATA DEMONSTRAŢIE a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. l a) la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie". Ei mai păstrează încă vii în amintire adunările tainice ale Intîiului Mai de altădată, cînd furişaţi de ochiul poliţiei, sărbătoreau modest ziua internaţională a celor ce muncesc, sub semnul luptei crîncene împotriva exploatării, pentru o viaţă mai bună. Ei trec acum cu feţele luminoase, exprimîndu-şi prin lozinci mulţumirea adusă partidului. Pe un car alegoric, o garnitură de tren în miniatură înfăţişează preocuparea muncitorilor feroviari de a asigura cea mai bună desfăşurare transporturilor pe calea ferată. Mica locomotivă aflată sub „presiune“, pufăie mişcîndu-şi ritmic pistoanele. Sub dîra de fum izbucnită pe coş, se află Ilie Badea, unul dintre cei mai destoinici mecanici. Manifestanţii aduc cu ei portretele conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti, ca o mărturie fierbinte a internaţionalismului proletar, a frăţiei cu muncitorii din toate ţările. Coloana oamenilor muncii de la uzina „Victoria“ poartă în frunte una din maşinile de semănat porumb, care în acest an aduc un ajutor preţios celor ce muncesc pe ogoarele ţării. Constructorii noii maşini de semănat raportează că în cinstea zilei de 1 Mai şi-au realizat planul de producţie cu 15 zile înainte de termen. Printre şirurile de drapele — o adevărată pădure — se înalţă purtate cu respect şi dragoste portretele fruntaşilor în producţie, ale acelor oameni înaintaţi, care prin eforturile lor ajută la ridicarea pe o treaptă superioară a producţiei. Muncitorii de la uzinele „Timpuri Noi“ trec cu portretul inovatorului Petrescu Ion. Sunt nenumărate portretele care aduc cinstire celor harnici. Iată carul alegoric al uzinelor „Vasile Roaită“, vestite prin fabricarea pompelor centrifugale pentru irigat. Produsele uzinei ajung astăzi pînă în In rîndurile celor care demonstrează prin piața Stalin se află la acest 1 Mai oameni ai muncii din regiunea Bucureşti. , Iată delegaţia constructorilor de nave din Olteniţa. Ei poartă cu justificată bucurie şi mîndrie totodată, un panou pe care sînt înscrise suche cesele lor în cinstea zilei de 1 Mai. Prin faţa tribunelor trec şi reprezentanţii ţărănimii muncitoare din raionul Olteniţa, care raportează cu nestăvilită bucurie că raionul lor a fost în întregime cooperativizări Acesta este primul raion din ■■egiunea Bucureşti şi al 12-lea din ţară cooperativizat în întregime. Alături de ei scandînd lozinci şi manifestînd cu bucurie şi entuziasm se află colectiviştii de la G. A. C. „Pămint desţelenit“ din comuna Mircea Vodă, raionul Titu, care sînt fruntaşi în campania de primăvară. Printre ei, se află colectivistul Ion Dobrin, cu care gospodăria se mîndreşte. Chiuind de zor şi bătînd pămintul1, joacă plini de voie bună membrii echipei artistice din Brăneşti. Ei aduc voioşia şi mulţumirea ţăranilor muncitori din Brăneşti, pentru viaţa nouă pe care o trăiesc.’ Şi muncitorii de la G.A.S. Băbeni, raionul Răcari, şi-au trimis reprezentanţii la marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală. Tînărul Ursu Ion poartă cu mîndrie portretul tractoristului fruntaş Mihai Ion, pentru ca şi cetăţenii Capitalei să audă despre succesele sale... Aci, in imensa piaţă privim la coloana ţăranilor muncitori din raionul Urziceni. Doi flăcăi ţin cu mîndrie deasupra capetelor un panou. Panoul, prin intermediul cifrelor, arată încrederea oamenilor în drumul ce şi l-au ales, drumul uniri,ogoaRepublica Populară Chineză, bucurîndu-se de toată aprecierea. Păşesc prin faţa tribunei şi vrednicii metalurgişti de la uzinele „Semănătoarea“, înfiinţată cu abia şapte ani în urmă, uzina şi-a creat un mare renume prin fabricarea în serie a maşi- nilor perfecţionate pentru agricultură. Combinele şi batozele, secerătorile-legători, purtînd marca acestei uzine, pot fi văzute pe ogoarele Patriei, constituind un ajutor de preţ în opera de transformare socialistă a agriculturii. Purtînd în coloane portretele conducătorilor Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic, demonstranţii exprimă dragostea poporului nostru faţă de marea Uniune Sovietică, prietenă şi aliat de nădejde a ţării noastre. Alături de colectivele fabricilor din industria grea, trec muncitorii întreprinderilor din industria bunurilor de consum. Carul alegoric al fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ înfăţişează manechine vii, îmbrăcate cu noile modele create în preajma marii sărbători. Pe acelaşi car, flutură un trofeu drag: drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară, pe care colectivul fabricii de confecţii l-a cîştigat pentru a zecea oară. De asemeni, se impun atenţiei carele alegorice ale fabricilor „Cauciucul Quadrat“, Industria „Bumbacului A“, „Ştefan Gheorghiu“. Dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum constituie traducerea în viaţă a hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1956, îndreptate spre făurirea bunei stări a celor ce muncesc. In acest an, partidul şi guvernul au luat noi măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. In sistemul de salarizare îmbunătăţit, oamenii muncii văd un nou semn al grijii partidului şi statului democrat-popular, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor lor de viaţă. In coloanele nesfîrşite care se revarsă mereu, vezi oglindită hărnicia colectivelor uzinelor şi fabricilor din Capitală şi din graficele ori carele alegorice desprinzi victoriile repurtate pe frontul construcţiei socialiste. Celor, al rodniciei şi al bunăstării Citim textul. Ei vorbeşte de progresele dobîndite în transformarea socialistă a agriculturii în raionul Urziceni de la 1 Mai 1956 la 1 Mai 1957. In urmă cu un an erau în unităţile socialiste 6810 familii care aveau 21.156 ha., iar astăzi sînt 13.857 familii ce stăpînesc o suprafaţă de 38.358 ha. Avem o bogăţie mare de pămînt — spun ei — şi vrem s-o facem an de an mereu mai roditoare. Coloana celor din regiunea Bucureşti trece odată cu cele ale muncitorilor de la F. C. „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, „Solex“, I.T.B Muncitorii din oraş privesc cu viu interes la panourile ce le poartă oamenii muncii de la sate şi inimile lor se umplu de bucurie cînd află de succesele tot mai mari ale ţărănimii muncitoare. Şi bucuriei lăuntrice i se dă glas şi din toate coloanele răsună aceeaşi lozincă: „Trăiască alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoa,re — temelia regimului nostru democratpopular“. Urale nesfîrşite se înalţă în văzduh... Şi astfel, rînd pe rînd, alături de muncitorii Capitalei manifestează şi oamenii muncii din regiunea Bucureşti, care îşi dau contribuţia de preţ la măreaţa operă de construcţie socialistă. Unitatea de nezdrandtonat dintre ţările lagărului socialist , nici un an poate, n-am văzut atîţia elevi şi studenţi, cîţi sînt în acest an prezenţi la demonstraţia de 1 Mai. Este mărturia grăitoare a dezvoltării învăţămîntului nostru şi totodată expresia atotcuprinzătoare a dragostei tineretului studios faţă de regimul nostru democrat-popular, dragostea sa faţă de sărbătoarea celor ce muncesc. Pe mari pancarte roşii sînt înscrise saluturi adresate popoarelor Uniunii Sovietice, R. P. Chineze şi ţărilor de democraţie populară. Unite şi de neînfrînt sînt ţările mareluilagăr al socialismului, chezăşia apărării păcii în întreaga lume. Privim la şirul nesfîrşit de studenţi ai Universităţii „C. I. Parhon“. Peste 60 la sută dintre ei primesc burse, semn al grijii pe care o manifestă statul democrat-popular pentru cadrele de mîine ale constructorilor socialismului. Sau iată-i pe viitorii cercetători petrolişti, ori pe studenţii Institutului Agronomiei „Nicolae Bălcascu“. Curind, aceştia vor părăsi laboratoarele şi vor merge la sate să smulgă naturii darurile ei nebănuit de mari. In fruntea coloanei, cuvintele de îndemn ale lui Miciurin, sună ca un legămînt al acestor tineri că acolo, pe ogoare, vor face ca intr-adevăr natura să se supună voinţei omului. înaintea privirilor noastre, se desfăşoară parcă o paradă a profesiilor pe care şi le-au ales tinerii. Filologi şi agronomi, silvicultori şi arhitecţi, artişti şi compozitori. Alături de studenţi trec profesori şi conferenţiari, asistenţi. Privim macheta Combinatului Poligrafic „Casa Scînteii“. In fiecare an, colectivul acestei întreprinderi poartă acest car alegoric. De astă dată însă, macheta s-a îmbogăţit cu un element nou: pe vÎrful turlei se află miniatural antena de emisie a centrului de televiziune ! In această zi festivă de 1 Mai, se înalţă pretutindeni cîntece de voie bună. De am avea posibilitatea să numărăm corurile şi tarafurile care se perindă prin spaţioasa piaţă, cu siguranţă că am ajunge la o cifră record. Şi dacă nu putem oferi o asemenea cifră, ceea ce putem afirma cu certitudine e faptul că, în această zi, poporul întreg înalţă imn de slavă pentru partid, pentru călăuzitorul nostru spre bunăstare şi progres. Apoi porturile. Piaţa cunoaşte :lipit mereu sclipirea ţesăturilor de amici, a fluturaşilor, a maramelor de borangic. Albul se îngemănează cu argintiul, cu roşul, cu verdele. O întreaga gamă a culorilor dă frumuseţe ţesăturilor romîneşti. Cei din Pitaru, satul natal al lui Grigorescu, sînt la demonstraţie îmbrăcaţi în portul local, neasemuit de frumos, care ne aminteşte de fetele şi flăcăii din pînzele marelui pictor. Unii muncitori din echipele artistice ale întreprinderilor sînt îmbrăcaţi în portul huţulilor sau al moldovenilor, al muntenilor ori a maramureşenilor, în poetul fiecărei regiuni din ţară şi cu toţii incintă privirile. Ca de obicei, coloana sportivilor este cea care încheie demonstraţia. Şi tot ca de obicei, am avut prilejul să asistăm la o adevărată paradă a sportului. Minute în şir, s-au perindat prin faţa ochilor noştri figuri cunoscute de atleţi ori fotbalişti, baschetbalişti, boxeri şi canotori care au purtat peste mări şi ţări faima sportului românesc. Fiecare asociaţie, în frunte cu drapelul său, a ţinut să demonstreze succesele obţinute în dezvoltarea culturii fizice şi sportului. Îmbrăcaţi în frumoase costume, sportivii de la Recolta şi Voinţa fac izbutitedemonstraţii de ansamblu în faţa tribunelor. Iar carele alegorice, alcătuite cumult gust şi fantezie, aduc o imagine grăitoare a avîntului neintîlnit în trecut, al diferitelor discipline sportive. In rîndurile tinerilor cu corpurile oţelite s-au aflat numeroşi maeştri emeriţi şi maeştri ai aportului ca N. Linca, Ella Zeller, L. Rotman, Dinu Cristea, Voinescu, Toma, Ene, şi alţii. Defilarea sportivilor a constituit o entuziastă manifestare a dragostei pe care sportivii Patriei o manifestă faţă de partid şi guvern, sub a căror îndrumare şi sprijin înfloreşte şî se dezvoltă neîncetat sportul în ţara noastră... Tîrziu, spre ceasurile nămiezii marea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală s-a încheiat. In piaţă, au răsunat puternic cuvintele „Internaţionalei“ cîntate laolaltă de conducători ai partidului şi statului şi de mii şi mii de oameni ai muncii, ca o expresie vie a hotărîrii de nestrămutat a poponului nostru muncitor de a întări neîncetat unitatea ţărilor puternicului lagăr socialist, de a apăra pacea. Şi cînd înserarea s-a lăsat agale peste oraş, cînd flamurile roşii şi tricolore fluturau în lumina aurie a becurilor, în pieţe şi parcuri oamenii muncii din Capitală continuau să sărbătorească prin cîntece şi jocuri măreaţa zi de 1 Mai... Reportaj de ION MARGINEANU A. VELUREANU A. DUMITRAŞCU „Trăiască alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ ! Trec sportivii rt" ’nO mh Trec muncitorii fabricii „Radio popular" Cuvîntarea tovarăşului Gh. Apostol (Urmare din pag. 1-a) muncitoreşti mondiale marxist leniniste, bunul cel mai de preţ al clasei muncitoare internaţionale, chezăşia victoriei în lupta popoarelor pentru pace, democraţie şi socialism. Tuturor muncitorilor, ţăranilor şi intelectualilor care în ţările capitaliste, coloniale şi dependente luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru cucerirea şi apărarea independenţei, pentru pace şi progres social, poporul nostru liber le trimite salutul său frăţesc şi Ie urează victorie deplină in lupta lor dreaptă. Tovarăşi, Pe întreg globul pămîntesc, 1 Mai este sărbătorit anul acesta ca zi de unire a oamenilor muncii şi a tuturor forţelor progresiste şi democratice din toată lumea, în lupta pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru apărarea şi consolidarea păcii. Solidaritatea oamenilor muncii de pretutindeni cu popoarele lagărului vin din calea planurilor agresive imperialiste. Este în afară de orice îndoială că dacă popoarele lumii interesate în menţinerea şi consolidarea păcii vor fi vigilente şi vor acţiona unite şi cu perseverenţă, vor putea să împiedice realizarea planurilor şi uneltirilor războinice ale cercurilor imperialiste şi să readucă relaţiile internaţionale pe calea destinderii, pe calea colaborării paşnice între popoare. Dînd întregul său sprijin oricărei propuneri menită să ducă la destinderea internaţională, poporul nostru — conştient de marea sa forţă în cadrul puternicului lagăr socialist, care se conduce după principiul: toţi pentru unul şi unul pentru toţi — va respinge cu hotărlre şi pe viitor orice încercare de amestec in treburile sale interne. Să ştie toţi cei ce încearcă să exporte capitalismul că pe pămîntul scump al patriei noastre nu mai au ce căuta in vecii vecilor nici moşierii, nici fabricanţii, nici trusturile străine. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă şi contribuie cu toate forţele la consolidarea continuă prietena de nădejde a poporului român. Tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín, Guvernul Republicii Populare Romíne şi Consiliul Central al Sindicatelor îşi exprimă convingerea nestrămutată că oamenii muncii, în frunte cu epoica şi talentata noastră clasă muncitoare, vor dezvolta iniţiativa şi puterea lor creatoare pentru realizarea sarcinilor celui de al ll-lea plan cincinal, creînd noi condiţii pentru continua îmbunătăţire a nivelului de trai material şi cultural al poporului. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare şi organizatoare a poporului muncitor, inspiratorul tuturor victoriilor noastre! Trăiască bastionul de neclintit al păcii şi socialismului, lagărul ţărilor socialiste, în frunte cu Uniunea Sovietică! Sub steagu! marxism-leninismului, sub conducerea Partidului Muncitoresc^ Romîn, înainte spre victoria depHnă a socialismului în scumpa noa-