Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 4, nr. 1137-1163)

1957-12-01 / nr. 1137

Spicuiri am scrisorile sosite la redacţia­ ­ Zanac vin la redacţie zeci de scrisori Care'4 ne aduc veşti de pe ogoare, din fabrici, uzine, cartiere. In conţinutul lor găsim fapte cu care ne-am obiş­nuit, dar care ne vorbesc despre entu­ziasmul însufleţit al celor ce muncesc, despre lupta lor pentru făurirea unei vieţi noi. In plicurile din această săp­­tămînă corespondenţii noştri voluntari ne scriu despre realizări în producţie, despre succesele obţinute în transfor­marea socialistă a agriculturii, despre realizări gospodăreşti. Iată ce ne spune TOV. MARIN DUICA DIN COMUNA CORNETU, RA­IONUL DOMNEŞTI î­n• Vestea că la 14 decembrie a.c. va avea loc Confe­rinţa comitetului raional P.M.R., a stîrnit un viu entuziasm, printre oa­menii muncii d­in raionul nostru. De la un capăt la celălalt, atît membrii de partid cit şi cei fără die partid se pregătesc interns, pentru a întîmpi­na acest important eveniment. Răspun- zînd la chemarea Biroului raional P.M.R. ca pînă la această dată comu­nele Butu­u­geni şi Crevedi­a Mare, să fie complet cooperat­ivizate, numeroşi activişti de partid şi de stat muncesc fără preget. In seara zilei de 28 noiembrie comuna Crevedia Mare a fost declarată complet cooperativizată. •^Despre realizări în acest domeniu ne VORbeşte şi TOV. GRIGORE STOICA, DIN RAIONUL URZICENI. El ne a­­duce la­­cunoştinţă următoarea ştire: în comuna Gîrbovi s-a realizat în în­tregime cooperativizarea agriculturii. Zilele acestea au depus cereri pentru a fi primiţi în întovărăşiri, ultimii ţă­rani muncitori din comună. Comuna Gîrbovii — ne scrie cores­pondentul — are trei întovărăşiri a­­gricole, în care sunt încadrate 1253 fa­milii cu suprafaţa de 5.300 ha. teren arabil. Dar veşti bune nu primim numai de la sate. Numeroase scrisori ne fac cu­noscute şi succesele obţinute în fa­brici şi uzine. TOV. ŞTEFAN MARI­NES­CU, ELECTRICIAN LA ÎNTRE­PRINDEREA A.M.I.T DIN CAPITALA, ne scrie că de curînd colectivul de aici a raportat cu mîndrie realizarea planului anual, înainte de termen. Printre cei ce s-au evidenţiat cu acest prilej se numără tovarăşele Elena Pe­­trescu şi Elena Cojocaru de la sec­ţia tulburi textile, precum şi Gheorghe Bratu de la secţia mecanică împreună cu echipa pe care o conduce. La fel de interesantă ni s-a părut şi Informaţia semnată de TOV. ION PREDA, SECRETARUL ORGANIZA­ŢIEI DE BAZA P.M.R., DE LA „ATE­LIERELE DE ZONA“ C.F.R TITU. „Lucrăm în contul anului viitor de la data de 21 noiembrie a.c. — ne scrie corespondentul. Colectivul nostru şi-a respectat cu cinste angajamentul luat de a realiza planul anual cu 40 de ziile mai devreme. Aceste frumoase rezultate se datoresc bunei organizări a locului de muncă cit şi­­dezvoltării mişcării de inovaţii în unitatea n noastra“. Corespondenţi noştri în­scriseră. Ie trimise ne informează şi despre reali­­zări pe tărrîm gospodăresc. Astfel am aflat de la TOV. GHEORGHE STOICA, CA IN COMUNA INDEPENDENTA DIN RAIONUL CĂLĂRAŞI s-a construit un nou local de şcoală. In momentul de faţă se fac ultimele lucrări de finisare. Sfatul popular comunal a sprijinit în­deaproape această realizare Sătenii de aici au contribuit la construirea şcolii prin muncă voluntară, iar materialele necesare s-au procurat pe baza fon­dului strîns din auto­im­pun­ere. Mi­cuţii Şcolari vor avea în anul acesta ■conddţii optime de învăţătură, şi aşa fiecare scrisoare sosită. Ilus­trează cste un aspect din tumultul vieții noi, al mome­i creatoare care se desfășoară undeva, într-o comună, în­­tr-un oraş din regiune sau în Capitală. S. DAN NOI CONSTRUCŢII LA STAŢIUNEA AMARA Prin­ noile amenajări ce s-au făcut la Amarai în anii regimului democrat­­popular, condiţiile de cură şi trata­ment s-au îmbunătăţit, de la an la an. Faţă de perspectivele pe care le are staţiunea şi faţă de interesul cres­­cînd cu care ea este solicitată, în pla­nul fiecărui an de lucrări au fost pre­văzute noi şi noi construcţii, menite să ducă la creşterea capacităţii de ca­zare, la îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de tratament. Clişeele care însoţesc­­ însemnările noastre, sunt în această privinţă con­cludente. In primul clişeu, vedem o parte a unui nou pavilion pentru 100 de per­soane ce va fi dotat cu cel mai mo­dern confort şi care se află în plină construcţie. Angajamentul colectivului de muncitori şi tehnicieni prezenţi pe şantier, este ca acest nou pavilion să fie terminat pină la sfârşitul anului, in cinstea celei de-a 10-a aniversări a Republicii noastre. Lumina electrică era de asemenea o problemă care, pînă în acest an, nu îşi­­ găsise o soluţionare completă şi sa­tisfăcătoare. Vechiul motor nu mai pu­tea „ţine pasul“ cu ritmul de dezvol­tare a staţiunii. Ca atare, s-a început construirea unei uzine moderne, dotată cu agregate puternice,­­produse în uzi­nele din ţară, la „Electroputere “ şi uzinele „23 August“. Noua construcţie a uzinei fiind termintă de curînd, au fost aduse şi agregatele respective, în prezent în curs de montare. Fotorepor­terul nostru a surprins, în cel de al doilea clişeu, o imagine, din timpul lu­crărilor de montare a acestor agregate. Specialişti în problemele de foraj au montat în inima staţiunii o sondă im­punătoare, cu ajutorul căreia se forează­ un­ puţ de mare adincime,­ prin care se va asigura alimentarea cu apă po­tabilă a întregii stațiuni. text: I. ABRAMESCU foto: A. SIMON Şapte oameni la geamul iernii... (Urmare din pag. 1­a) Priveşte lung pe fereastră şi surîde domol, fericit. Dar dacă buzele-i tac, vorrbesc ochii lui sprinteni şi verzi ca iarba. Pricep graiul lor şi-l transcriu: „Zăpada asta e-o bogăţie, îmi tăvăleşte munca de pe ogori. După citeva clipe omul cu căciula brufoasă confirmă: „Bună ninsoare!" Nu se gîndește ni­ci la șosoni, nici la metafore. Zăpada nu înseamnă nici joacă cu patinele, nici sperietoare reumatică. Pil vede sub omătul de azi, plinea de miine. Și parcă sărută cu ochii, parcă mitlgîie cu privirea blana albă care se-ntinde matern pe spi­narea ţarinei... ...Bine, bine — puteţi interveni dumneavoastră. Aţi fost şapte oameni la geamul iernii. Fiecăruia i-a spus cite ceva. Dar dumitale nu ţi-a sugerat nimic? Vă răspund: — Ba da, iubiţi cititori. Mi-a sugerat ceea ce aţi citit pînă aici. Şi, în plus, o întrebare. Am­ stat într-adevăr şapte oameni la fereastra iernii şi am privit-o fiecare din alt unghi al ghi­dului, cu alt comentar vizual. Dar cine a văzut mai limpede, mai just, mai temeinic? Cine? De astă dată — scuzaţi-mă! — n-am intenţia să răspund tot eu. Aşa că, hai condeiule să ne oprim din zborul fulgilor. Cum să înche­iem ? Eu zic așa: I. BERG Un valoros produs apicol -Interviu cu prof. univ. V. Harnaj, preşedintele Asociaţiei apicultorilor din regiunea Bucureşti şi Capitală­— D­e curînd s-a constituit, pentru pri­ma oară în ţara noastră, o Aso­ciaţie a apicultorilor din regiunea Bucureşti şi capitală. In prima consfătuire a acestei asocia­ţii s-a expus viitorul program de acti­vitate al asociaţiei din care s-a des­prins şi un punct asupra căruia am crezut interesant să ne oprim în rîn­­durile de mai jos Este vorba de valo­rificarea unui preţios produs apicol şi anume: lăptişorul de matcă, o adevă­rată comoară care se găseşte în căp­­şorul albinelor şi despre care ne vor­beşte preşediintele asociaţiei de mai sus, profesorul V. Harnaj. — Ce importanţă are acest produs care a început să pasioneze pe apicul­tori şi pe oamenii de ştiinţă din lu­mea întreagă? — Mai întîi trebuie să arăt pe scurt ce este acest produs, — poate că nu toţi cititorii îl cunosc. Larva de albină are nevoie, ca să se dezvolte, de o bună­ hrană. De aceasta au grijă al­binele adulte care vizitează larvele de 4.000—5.001­ de ori pe zi. Ca nişte mame ce depun o pasiune exagerată pentru a-şi creşte mai bine odraslele, alb­inele adulte oferă larvelor un lichid albi­­cios, vîscos, produs de glandele fa­­ringieme, care se găsesc in capul al­binelor. Aceste glande, pe baza substanţelor nutritive aduse de sînge, produc aşa­­zisul lăptişor cu care in primele zile slnt hrănite larvele. Important este că acest produs are o valoare deosebită, constituind o pre­ţioasă materie primă pentru realizarea unor medicamente, datorită compozi­ţiei sale chimice. Rezultatele încurajatoare obţinute prin efectuarea experienţelor pe di­verse animale, păsări şi insecte, au determinat pe cercetători să folosească acest produs natural în tratarea unor boli ale oamenilor. — Puteţi să ne vorbiţi de efectele curative ale acestui produs? — Mi-ar fi foarte greu. De altfel, eu nu sunt un specialist în această ma­terie. Simt numai un pasionat apicul­tor. Dar ştiu că savanţii s-au pro­nunţat cu autoritate în această pri­vinţă. Aş putea cita, de pildă, pe pu­blicistul sovietic N. P. Io­riş, care ne-a trimis recent un articol pentru revista noastră „Apicultura“ Repro­duc: „In experienţa pe animale de la­borator s-a dovedit că lăptişorul de matcă are şi însuşiri curative. Mai mult, administrat în hrana găinilor, nu numai că s-a mărit producţia de ouă. Lăptişorii de matcă a fost experimentat în tratamentul bolilor nervoase, insuficienţe cardiace, etc.“ Adaug: s-au obţinut rezultate şi în leucemii. Se crede că va avea o con­tribuţie şi în lupta contra cancerului. O porţiune din rama de creştere de la mătei, cu botei din care se extrage (printr-o siringă) lăptişorul. — Cum se poate valorifica la noi acest produs şi care va fi contribuţia asociaţiei pe care o conduceţi în rea­lizarea lui la noi în ţară? — Din cele ce v-am spus, bineînţe- , Ies pe scurt, se poate uşor vedea că­­ este vorba de un produs care nu tre- , buie neglijat. De ce să se piardă un' produs atît de valoros? Asociaţia noa- , stră şi-a propus să-i pună in valoare incepînd chiar din primăvară. Avem şi toate posibilităţile pentru crearea unor condiţii foarte favorabile de producţie De pildă, ne-am propus să afectăm la această producţie un număr de 19­29.009 de stupi, din cei 800.099 pe care-i avem în ţară. După evaluările făcute, am putea produce anual o cantitate de 1 000 kg. lăptişor. Din punct de vedere economic faptul are o importanţă cu totul deosebită. Un simplu calcul este edificator. Dacă un gram de lăptişor este evaluat la 1 gram aur, e bine să ne gîn­dim că o producţie anuală de lăptişor echiva­lează cu valoarea a mii de vagoane de grîu. Pe lingă faptul că putem va- Iorifica acest produs la export, tre­buie menţionat că producţia pe care o putem da poate contribui la forma­rea unei importante baze pentru in­dustria noastră de medicamente. — Nu credeţi că cifrele de care po­meniţi constituie o producţie de can­titate mică? — Dimpotrivă, să vă dau un exem­plu. Pentru prepararea a 24 fiole de Apise­rum sînt necesare doar 250 miic­­grame de lăptişor. Cum vedeţi, în pre­parate se întrebuinţează cantităţi foar­te mică. — Am vrea să ştim dacă în acţiunea ce o propuneţi vor fi dificultăţi teh­nice de producţie. — Desigur. Lucrînd însă în mod or­­ganizat, cu stupine speciale, ne vom putea învinge. De pildă, va trebui să întreprindem o muncă foarte migăloa­să Dar nu trebuie să uităm că api­cultorul îşi îmbină totdeauna munca sa cu o adevărată pasiune. Tehnica producţiei nu va fi dificilă. Lăptişorul se extrage simplu, direct din baten­e ramelor de creştere cu ajutorul unei siringi fără ac. Dintr-o lotcă se pot extrage pînă la 0,2 grame de lăptişor. Iar dintr-un stup pînă la 100 grame, în decurs de un sezon, prin repetate culturi. Dificilă este mai mult conser­varea acestui produs, care-şi pierde eficacitatea într-un timp relativ scurt. Pentru început lăptişorul va fi folosit la export cu mijloace rapide de trans­port. In ce priveşte folosirea în viitor deocamdată posibilităţile de conservare formează obiectul unor laborioase cer­cetări ale specialiştilor din ţara noa­stră. Asupra rezultatelor acestor cer­cetări n-aş putea să mă pronunţ. MARIUS LIGI O nouă producţie de diafilme Anul acesta studioul de diafilme „Ion Creangă“ şi-a îndeplinit planul anual de producţie cu două­ luni înainte de termen .realizînd un număr de 250 de diafilme. Acum — după încheierea a­­cestui bilanţ anual — colectivul stu­dioului lucrează la elaborarea planu­lui pe anul viitor. Vor fi realizate noi cicluri de diafilme ca Povestiri ştiin­ţifico-fantastice“ şi „Meridiane politico­­geografice“. Totodată va fi terminat vastul ciclu de diafilme din istoria partidului. Se va mai trece la producţia în serie a aşa-numitelor contra tipuri color (diafil­­me colorate după fotografii), a ima­ginilor în relief și a primelor diapo­zitive în alb, negru și color. STEAGUL ROȘU familiaM­­Bt&jrrtm&ix3*»W«rr*lU*«(BSWI Informaţii Zilele acestea a sosit în Capitală, o delegaţie guvernamentală din R.D. Germană condusă de Hans Adler,­ adjunct al ministrului Industriei Chi-­­­mice. Delegaţia guvernamentală germană­ va discuta cu conducătorii Ministeru-­ lui Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării eco-' nomice litre ţara noastră şi R. D.­­ Germană în domeniul industriei chi­­mice. In timpul şederii în ţara noas- 1 tră delegaţia germană va vizita în- n treprinderi şi uzine aia industriei chimice ' * 4 Simbătă am părăsit Capitala de-' legaţia culturală din R.P. Ungară,­­ care a participat la semnarea planu­lui de muncă pentru aplicarea con-' venţiei culturale dintre R.P. Romînă­­ şi R.P. Ungară pe anuil 1958. La ple­care membrii delegaţiei au fost sa'u-' taţi de tov. Constantin Prisnea, foc­ţiitor al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al­ I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Minister-­­lui Afacerilor Externe, I.R.R.C.S. şi, alţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai­ ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. „ După un turneu în Italia şi Gre-­­cia care s-a bucurat de un deosebit succes, simbătă seara s-a înapoiat în a­patrie artistul poporului George Geor-­­­gescu, directorul Filarmonicii de Stat . „George Enescu“.­­ ir i • La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit­­ în Capitală o delegaţie culturală din, Uruguay alcătuită din Francisco Jose­f Muset­i, prim violonist, solist al Or­­i­chestrei simfonice din Sodre, critici muzical la ziarul „El Popular“, A­­merico Roberto Abad Zulberti, poet,­ colaborator la „Gaceta de cultura",­­ împreună cu soţia, Maria Antonia Marino Burghi de Abad, profesor, co­laborator permanent la „Gaceta de cultura“. (Agerpres) in sprijinu­! transformării socialiste a agriculturii; (Urmare din pag. l-a) să păşească pe calea cea nouă, calea belşugului și a bunăstării-In munca de lămurire, accentul s-a pus în primul rînd pe convingerea tuturor membrilor­­de partid care aveau pămînt spre a intra în sectorul socialist. De asemenea, obţinerea suc­ceselor amintite în aceste comune, a fost mult uşurată şi de faptul că munca de lămurire a fost îndreptată de la început către ţăranii muncitori mijlocaşi, oameni cu multă influenţă în sat. Ce ,este drept, uşor, nu a fost. In raionul Alexandria s-a muncit ,însă la nu pe, măsura posibilităţilor existente. Spunem acest lucru pentru că atit activiştii de partid şi de stat cit şi cei din organizaţiile obşteşti, che­maţi să desfăşoare această muncă n-a­u folosit exemplele cele mai con­cludente, n-au folosit experienţa acu­mulată de comunele fruntaşe din ra­ion în direcţia, cooperativizării agri­culturii.­ De asemenea succesele gos­podăriilor colective existente nu au fost popularizate în suficientă măsu­ră. In multe comune din raionul A­­hxandria ,s-a muncit pentru coopera­tivizarea agriculturii însă peste ca­pul organizaţiilor de bază şi acest lucru a făcut ca rezultatele să fie nesatisfăcătoare, fapt confirmat şi de cuvîntul rostit de tovarăşul Neş Vio­rel, directorul staţiunii de maşini şi tractoare din Nation.­­Scoţînd în evidenţă faptul că de rezultatele obţinute de gospodăriile colective şi de întovărăşirile agricole depinde ridicarea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor şi întovără-CI Ti l.rvr ci ni/-» o fief- r» r- _____-, stituie prima formă de convingere a celorlalţi ţărani muncitori, numeroşi, participanţi la consfătuire printre care Albu Ciofalcă preşedintele gospodă­riei agricole colective Buzescu şi Nica Marin preşedintele colectivei din Fur­­culeşti, au analizat slaba preocupare pentru întărirea economico-organiza­­torică a gospodăriilor colective şi în­tovărăşirilor existente. In continuare ei au vorbit despre succesele obţinute de colectivişti în lupta pentru recol­te bogate. A mai fost scos la iveală de către participanţii l­a consfătuire faptul că sunt multe întovărăşiri agricole in ra­ionul Alexandria în care nu se lu­crează în comun. Din această cauză producţiile agricole obţinute de unele întovărăşiri agricole sínt slabe in­tr-un cuvînt nu sínt .pe măsura po­sibilităţilor ce le oferă cooperarea în producţia agricolă. In afară de a­­ceasta, mai sínt şi alte lipsuri cum ar fi de pildă lipsa de îndrumare a­­grotehnică ,din partea inginerilor şi tehnicienilor. In această direcţie par­ticipanţii au dat ca exemplu întovă­răşirea din satul Ulmeni şi pe teh­nicianul agronom I. Stoicescu din comună. In continuare participanţii la consfătuire au vorbit d­espre ma­rile posibilităţi ce există în raionul Alexandria în vederea creşterii pro­ducţiei agricole la hectar. Succesele obţinute de membrii cooperativei de producţie agricolă din comuna Storci­­ăneasa, ale colectiviştilor din comuna Grosu (6000 kg. porumb ştiuleţi la hectar), ale colectiviştilor din Furcu­­leşti şi Buzescu dovedesc cu priso­sinţă că sunt destule condiţii să se obţină din an în an producţii tot mai mari. Despre aceste posibilităţi au vorbit participanţii Iaticu Petre, Ion Olteanu, Cristea Manea şi alţii. Ei au arătat cu exemple concrete că a­­colo unde se munceşte cu tragere de inimă şi după toate regulile agroteh­nice sub directa îndrumare şi supra­veghere a tehnicienilor agronomi, se obţin recolte sporite. In încheierea lucrărilor conferin­ţei au luat cuvîntul tovarăşii Petre Rîpeanu vice-preşedinte al sfatului popular raional şi Ion Pascu secre­tar al comitetului raional de partid, care au arătat că această consfătu­ire a fost cit se poate de rodnică pentru că a scos la iveală o serie de lipsuri manifestate în munca pentru transformarea socialistă a agriculturii şi a sporirii producţiei agricole la hectar, lipsuri care în cel mai scurt timp vor fi lichidate pentru ca in­tr-adevăr transformarea socialistă a agriculturii în raionul Alexandria să cunoască un ritm mai viu şi cu re­zultate tot mai satisfăcătoare. „In această perioadă — a s­pus tov,­ Ion Pascu — în faţa organelor de partid şi de stat, a activiştilor din organizaţiile obşteşti stau sarcini destul de importante în transformarea socialistă a agriculturii şi în primul rînd sarcina de a ne apropia mai mult de mase, de a cunoaşte mai bine glodurile şi sufletul ţăranilor mun­­citori, de a le arăta cu fapte concre­­­te adevăratul drum al belşugului, al bunăstării“. Cu acest prilej au fost înmînate două steaguri de unităţi fruntaşe in muncile agricole, gospodăriei colec­tive din comuna Grosu şi sfatului popular orăşenesc Alexandria. De a­­semenea au fost premiate cu o serie de unelte agricole gospodăriile colec-t tive din comunele Grosu, Buzescu, Furculeşti, cooperativa de producţie agricolă din Beiu şi întovărăşirea a­­gricolă „Luceafărul“ din Alexandria, fruntaşe în cultura porumbului. C. VLAD corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Alexandria LUCRĂRILE ŞEDINŢEI CONSILIULUI UNIUNII CENTRALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM In zilele de 29 si 30 noiembrie s-au desfăşurat la sediul Centrocoop lu­crările şedinţei Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor d­e Consum la care au participat reprezentanţi ai Departamentelor şi Sindicatului mun­citorilor din comerţ şi cooperaţie. Lucrările Consiliului au dezbătut pe larg felul în care au fost înde­plinite sarcinile trasate de Rezolu­ţia celui de-al II-lea Congres al Co­operaţiei de Consum, precum şi mun­ca organizatorică şi cultural-educa­­p­­tivă de masă, de cadre şi învăţă­­mînt. Şedinţa consiliului Centrocoop­a ])a constituit un bun prilej de extindere­­­ a experienţei pozitive, vorbitorii fă­­m cînd propuneri preţioase care aplicate­­]) vor duce la lichidarea deficienţelor­­la care se mai constată în activitatea­­ cooperaţiei de consum. m (Agerpress! |ff Ultima etapă a categoriei A Azi se depută meciurile ultimei eta­pe a campionatului republican de fot­bal al categoriei A. In Capitală avem doar o singură partidă: Dinamo Bucu-­­ rești—Progresul București. Intîlnirea are loc la ora 14 pe stadionul Repu­blicii, aviind in deschidere meciul din­tre cele două selecţionate ale jucători­lor seriilor categoriei B (ora 12,15). ? Dacă Dinamo va alinia echipa cu care­­ a jucat in meciul de duminica trecută , adică Cosma, Popa, Călinoiu, FI. An­­­­ghel, Al. Vasile, Nunweiller, Koseghy,­­ Nicuşor, Ene, Neagu, Suru, în schimb la Progresul este anunţată reintrarea­­ lui Mihăilescu în linia de mijloc,­ a lui­­ Caricaş ca stoper şi Mindru in poarta , apărată duminică de Birtaşu, care, după­­cum se ştie este suspendat. Jocul pro­­­­mite deci a fi disputat şi starea tere­­nului va avea un cuvînt de spus în acea­­rstă privinţă. In ţară au joc meciurile­­ următoare : Ştiinţa Timişoara — Dinamo Cluj joc în care studenţii au prima­­ şansă cu toată victoria dinamoviştilor Stockholm, 30 noiembrie. campionatului de fotbal clujeni obţinută acum şapte zile în faţa minerilor din Petroşani. Energia Ploeşti, are ca oaspete pe Flamura Roşie Arad şi va putea lua ambele puncte, menţi­­nîndu-şi locul actual din fruntea cla­samentului. Energia Oraşul Stalin joacă acasă cu Progresul Oradea, echipa „condamnată“ la retrogradare, pe care numai un miracol o mai poate scăpa la... primăvară. La Tg. Mureş se în­­tilnesc Energia locală şi Energia Pe­troşani, joc în care minerii nu sunt lipsiţi de şansa de a lua chiar ambele puncte. Dar cortina nu se va lăsa peste activitatea fotbalistică oficială, căci mai sunt de disputat trei jocuri restanţă (C.C.A. va juca cu mureşenii şi fero­viarii bucureşteni, iar textiliştii arădeni cu mureşenii). LUPTE : Reuniune din cadrul campionatului republican la care iau parte echipele C.C.A., Energia Sinaia, Progresul Bucureşti şi E­­nergia Hunedoara in sala C.C A. din str. Uranus, de la ora 9 dimi­neaţa. NATAŢIE : concurs de verificare al înotătorilor din toate categoriile de clasificare la bazinul acoperit Floreasca, de la ora 10 dimineaţa. HANDBAL : jocurile finale ale „Cupei Oraşelor“ şi meciul pentru concursul republican de sală. Ştiin­ţa I.C.F.—Dinamo, în sala Flo­­reasca de la ora 14. BASCHET : un meci feminin în­tre ştiinţa I.C.F. şi Flamura roşie Oradea, din campionatul republi­can, în sala Floreasca ora 11,30 RUGBI : Jocuri de categoria B, tineret pe terenurile de la stadio­nul Tineretului, de la ora 9,30. VOLEI : Imtîlniri pentru campio­natul republican în sălile­­Floreasca de la ora 8,20 și Giuleşti de la ora 9,30 (Progresul I.T.B.—Locomotiva Craiova, şi Locomotiva C.T.F.T.— Ştiinţa I.M.F. Citit la Floreasca şi Energia TE.R.—Progresul Tîrgo­­vişte şi Locomotiva Gara de Nord— Voinţa Oraşul Stalin în sala Giu­­leşti). FOTBAL : Meciuri din categoria A şi B şi amicale pe stadionul Giuleşti (ora 10,30 Pro­gresul c.P.C.s.­­Energia 1 Mai Ploeşti) şi stadionul Republicii (Dinamic—Progresul ora 14, şi selecţionatele categoriei B la ora 12,15). Unele aspecte ale gospodăririi pădurilor din regiunea Bucureşti (Urmare din pag. 1-a) schimb de experienţă cu regiunea Bucu­reşti, a apreciat în mod deosebit reali­zările silvicultorilor noştri în cultura plopului negru hibrid. Una din problemele cele mai impor­tante ale refacerii şi dezvoltării pădu­rilor, este şi asigurarea materialului de împădurit prin recoltarea seminţelor fo­restiere şi dirijarea culturilor de puieţi în pepinierele silvice potrivit condiţiilor Naţionale. In această toamnă s-au re­coltat circa 430.000 kg. ghindă. O con­tribuţie deosebită au adus în această acţiune organizaţiile U.T.M. care au mobilizat tinerii la strîngerea seminţe­lor. Refacerea şi dezvoltarea pădurilor nu pot fi concepute fără a se asigura protecţia şi paza acestora. In această perioadă a crescut numărul cantoanelor şi brigăzilor de calitate, micşorîndu-se simţitor numărul delictelor silvice. Au fost obţinute succese şi în activi­tatea de exploatare şi valorificare a pro­duselor pădurii, printr-o mai judicioasă sortare a materialului lemnos şi elimi­narea pierderilor. In multe parchete s-au introdus ferăstraie şi: Circulare mecanice pentru doborîrea şi secţionarea lemnu­lui, ceea ce a dus la creşterea produc­tivităţii muncii. Se află în continuă dezvoltare o ra­mură relativ nouă, aceea a economiei vînatului şi colonizării lui în pădurile noastre. S-a dat o deosebită atenţie creşterii fazanilor şi colonizării unor specii de cervidee,­ printre care cerbul lopătar. Este interesant de subliniat fap­tul că numeroase ţări manifestă interes pentru exportul nostru de fazani şi ie­puri vii, ceea ce desigur va asigura venituri importante. Fără îndoială că rezultatele obţinute pînă acum constituie un imbold pentru noi realizări. Nu trebuie uitat că în activitatea noastră mai dăinuie unele lipsuri care pot fi şi trebuiesc lichidate grabnic. Astfel, nu s-a extins suficient procesul de mecanizare la ocoalele sil­vice cu volum mare de exploatare cum­ ar fi Răcari, Snagov şi altele, ceea ce împiedică scăderea preţului de cost. La alte ocoale silvice ca de pildă Slo­bozia şi Brăneşti, nu s-a asigurat în mod corespunzător nevoilor cantitative şi calitative materialul de împădurit (puieţi şi seminţe). De asemenea, la unele lucrări de refacere, se simte lipsa unor mecanisme necesare grăbirii rit­mului de muncă. In această perioadă, cînd în regiunea noastră ritmul de transformare socialistă a agriculturii cunoaşte noi succese, se pune problema pregătirii bazei mate­riale, a creării perdelelor de protecţie a cimpurilor agricole care să contribuie la obţinerea de recolte bogate şi la sa­tisfacerea nevoilor de material lemnos.­­Tocmai de aceea, lucrătorii din secto­rul silvic vor trebui să-şi îmbunătă­ţească tot mai mult munca îndreptată în primul rind spre refacerea și dez­voltarea pădurilor din regiunea noastră.1 COMBINATUL DE CAUCIUC JILAVA Bucureşti vinde întreprinderilor de stat fără repartiţie orice cantitate de m­anşoane de cauciuc­ auto în diferite dimensiuni. Infornttațiuni la telefon 6.35.03, interior 97. Magazinul Universal „Victoria“ Calea Victoriei 1? -a pus în vinzare pentru salariaţi­i 1­­aparate de televiziune la preţul­­­­ de lei 3480, plătibile in 12 ratei­e lunare egale. ) SPORT AZI, TREI RESTANŢE ÎN CAMPIONATUL ► REGIONAL DE FOTBAL . In regiune, au loc azi următoarele , partide din campionatul de fotbal: E-­­ nergia Olteniţa — Voinţa Alexandria, Progresul Călăraşi ■— Recolta Ro- 1 şiori şi Energia Buftea — Progresul­­Tr. Măgurele. Este vorba de trei m­e­ciu­ri restanţă. Echipa din Olteniţa nu­­ poate pierde meciul cu Voinţa Ale­xandria, ultima clasată. La Călăraşi, Progresul aflat pe locul 6 al clasa­­­mentului, va primi vizita Recoltei Ro­­­­şiori şi e probabil că va cîştiga me­ciul, l­a Răcari, Energia din Buftea­­ va juca cu­­ Progresul Turnu Măgu- I rele, prima clasată. Deşi e greu, to­tuşi, Energia va încerca să ia un punct. Ultimul meci din campionatul I regional de fotbal va avea loc la 1 decembrie, cînd la Roşiori, Recolta va juca cu Progresul Turnu Măgu- I rele. Şi cu acest meci va lua sfîrşit - I sezonul oficial de fotbal în regiut­ea Bucureşti. Până la primăvară apoi, se­­ vor putea face proiecte, mai mult sau­­ mai puţin realizabile... Pag. 3-a ­apionatele internaţionale de tenis de masă ale Scandînaviei . (Prin telefon). — întrecerile din a doua zi a campionatelor internaţio- I nale de tenis de masă ale Scandi­­­­naviei au dat loc la dispute spec­taculoase, încheiate uneori cu surpri­ * ze. Printre acestea, se numără şi­­ eşecul Angelicăi Rozeanu în faţa ju­cătoarei Agnes Simon. Scor: 3—0 * în favoarea uit',mei.----------- , , In cadrul semifinalelor la proba pe , echipe băieţi, reprezentativa noastră . (Gantner — Harasztosi) a cedat la Jane luptă în faţa redutabilului cuplu Andreadis-Stipek (R. Cehoslovacă) 'cu 2—3. (Gantner-Andreadîs 1—2­ , Harasztosi — Stipek 2—1 ; Andrea­­dis, Stipek — Harasztosi, Gantner 2—0; Gantner — Stipek 2—0; Ha­rasztosi — Andreadis 0—2). In proba individual băieţi, cu ex­cepţia lui Harasztosi, care a cedat în .'meci surprinzător la Croneryd (ju­cător ce foloseşte o paletă acoperită cu burete), Gantner şi Reter au trecut cu succes întîlnirile din turul II, cîştigînd la Amouretti (Franţa)­­ cu 3—1 şi, respectiv, la Johnsohn I (Suedia) cu 3—1. In turul următor, Gantner va Int­îlni pe Flisberg (Suedia), iar Reiter pe Bergman (Anglia). I­a simplu femei, Maria Golopenţa a pierdut la Hayd­on (0—3) iar Zeller a cîștigat la Graf (R.F.G.11 cu 3—0, calificîndu-se­­ în turul următor. —La dublu—bărbați, Harasztosi-----­Gantner au întrecut pe Marcovic. —• Vogrinc cu 3—0 ; Reiter — Iazvis (Iugoslavia) au pierdut la Si’do — Berczic cu 3—0. Mîine, dublul Gant­ner — Harasztosi joacă cu Andrea­­dis — Stipek în semi-finală. De ase­meni, la dublu-mixt, atît Rozeanu — Flarasztosi cît și Gantner — Zeller au ajuns în semi-finală. Gantner — Zeller vor întîlni pe Aradreadis — Hayden, iar Rozeanu — Harasztosi vor întîlni pe Koczian — Sido. La ora cînd telefonez, se dispută finala pe echipe la bărbaţi între Un­garia şi Cehoslovacia. TOMA REITER

Next