Steagul Roşu, decembrie 1957 (Anul 4, nr. 1137-1163)
1957-12-01 / nr. 1137
Spicuiri am scrisorile sosite la redacţia Zanac vin la redacţie zeci de scrisori Care'4 ne aduc veşti de pe ogoare, din fabrici, uzine, cartiere. In conţinutul lor găsim fapte cu care ne-am obişnuit, dar care ne vorbesc despre entuziasmul însufleţit al celor ce muncesc, despre lupta lor pentru făurirea unei vieţi noi. In plicurile din această săptămînă corespondenţii noştri voluntari ne scriu despre realizări în producţie, despre succesele obţinute în transformarea socialistă a agriculturii, despre realizări gospodăreşti. Iată ce ne spune TOV. MARIN DUICA DIN COMUNA CORNETU, RAIONUL DOMNEŞTI în• Vestea că la 14 decembrie a.c. va avea loc Conferinţa comitetului raional P.M.R., a stîrnit un viu entuziasm, printre oamenii muncii din raionul nostru. De la un capăt la celălalt, atît membrii de partid cit şi cei fără die partid se pregătesc interns, pentru a întîmpina acest important eveniment. Răspun- zînd la chemarea Biroului raional P.M.R. ca pînă la această dată comunele Butuugeni şi Crevedia Mare, să fie complet cooperativizate, numeroşi activişti de partid şi de stat muncesc fără preget. In seara zilei de 28 noiembrie comuna Crevedia Mare a fost declarată complet cooperativizată. •^Despre realizări în acest domeniu ne VORbeşte şi TOV. GRIGORE STOICA, DIN RAIONUL URZICENI. El ne aduce lacunoştinţă următoarea ştire: în comuna Gîrbovi s-a realizat în întregime cooperativizarea agriculturii. Zilele acestea au depus cereri pentru a fi primiţi în întovărăşiri, ultimii ţărani muncitori din comună. Comuna Gîrbovii — ne scrie corespondentul — are trei întovărăşiri agricole, în care sunt încadrate 1253 familii cu suprafaţa de 5.300 ha. teren arabil. Dar veşti bune nu primim numai de la sate. Numeroase scrisori ne fac cunoscute şi succesele obţinute în fabrici şi uzine. TOV. ŞTEFAN MARINESCU, ELECTRICIAN LA ÎNTREPRINDEREA A.M.I.T DIN CAPITALA, ne scrie că de curînd colectivul de aici a raportat cu mîndrie realizarea planului anual, înainte de termen. Printre cei ce s-au evidenţiat cu acest prilej se numără tovarăşele Elena Petrescu şi Elena Cojocaru de la secţia tulburi textile, precum şi Gheorghe Bratu de la secţia mecanică împreună cu echipa pe care o conduce. La fel de interesantă ni s-a părut şi Informaţia semnată de TOV. ION PREDA, SECRETARUL ORGANIZAŢIEI DE BAZA P.M.R., DE LA „ATELIERELE DE ZONA“ C.F.R TITU. „Lucrăm în contul anului viitor de la data de 21 noiembrie a.c. — ne scrie corespondentul. Colectivul nostru şi-a respectat cu cinste angajamentul luat de a realiza planul anual cu 40 de ziile mai devreme. Aceste frumoase rezultate se datoresc bunei organizări a locului de muncă cit şidezvoltării mişcării de inovaţii în unitatea n noastra“. Corespondenţi noştri înscriseră. Ie trimise ne informează şi despre realizări pe tărrîm gospodăresc. Astfel am aflat de la TOV. GHEORGHE STOICA, CA IN COMUNA INDEPENDENTA DIN RAIONUL CĂLĂRAŞI s-a construit un nou local de şcoală. In momentul de faţă se fac ultimele lucrări de finisare. Sfatul popular comunal a sprijinit îndeaproape această realizare Sătenii de aici au contribuit la construirea şcolii prin muncă voluntară, iar materialele necesare s-au procurat pe baza fondului strîns din autoimpunere. Micuţii Şcolari vor avea în anul acesta ■conddţii optime de învăţătură, şi aşa fiecare scrisoare sosită. Ilustrează cste un aspect din tumultul vieții noi, al momei creatoare care se desfășoară undeva, într-o comună, într-un oraş din regiune sau în Capitală. S. DAN NOI CONSTRUCŢII LA STAŢIUNEA AMARA Prin noile amenajări ce s-au făcut la Amarai în anii regimului democratpopular, condiţiile de cură şi tratament s-au îmbunătăţit, de la an la an. Faţă de perspectivele pe care le are staţiunea şi faţă de interesul crescînd cu care ea este solicitată, în planul fiecărui an de lucrări au fost prevăzute noi şi noi construcţii, menite să ducă la creşterea capacităţii de cazare, la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de tratament. Clişeele care însoţesc însemnările noastre, sunt în această privinţă concludente. In primul clişeu, vedem o parte a unui nou pavilion pentru 100 de persoane ce va fi dotat cu cel mai modern confort şi care se află în plină construcţie. Angajamentul colectivului de muncitori şi tehnicieni prezenţi pe şantier, este ca acest nou pavilion să fie terminat pină la sfârşitul anului, in cinstea celei de-a 10-a aniversări a Republicii noastre. Lumina electrică era de asemenea o problemă care, pînă în acest an, nu îşi găsise o soluţionare completă şi satisfăcătoare. Vechiul motor nu mai putea „ţine pasul“ cu ritmul de dezvoltare a staţiunii. Ca atare, s-a început construirea unei uzine moderne, dotată cu agregate puternice,produse în uzinele din ţară, la „Electroputere “ şi uzinele „23 August“. Noua construcţie a uzinei fiind termintă de curînd, au fost aduse şi agregatele respective, în prezent în curs de montare. Fotoreporterul nostru a surprins, în cel de al doilea clişeu, o imagine, din timpul lucrărilor de montare a acestor agregate. Specialişti în problemele de foraj au montat în inima staţiunii o sondă impunătoare, cu ajutorul căreia se forează un puţ de mare adincime, prin care se va asigura alimentarea cu apă potabilă a întregii stațiuni. text: I. ABRAMESCU foto: A. SIMON Şapte oameni la geamul iernii... (Urmare din pag. 1a) Priveşte lung pe fereastră şi surîde domol, fericit. Dar dacă buzele-i tac, vorrbesc ochii lui sprinteni şi verzi ca iarba. Pricep graiul lor şi-l transcriu: „Zăpada asta e-o bogăţie, îmi tăvăleşte munca de pe ogori. După citeva clipe omul cu căciula brufoasă confirmă: „Bună ninsoare!" Nu se gîndește nici la șosoni, nici la metafore. Zăpada nu înseamnă nici joacă cu patinele, nici sperietoare reumatică. Pil vede sub omătul de azi, plinea de miine. Și parcă sărută cu ochii, parcă mitlgîie cu privirea blana albă care se-ntinde matern pe spinarea ţarinei... ...Bine, bine — puteţi interveni dumneavoastră. Aţi fost şapte oameni la geamul iernii. Fiecăruia i-a spus cite ceva. Dar dumitale nu ţi-a sugerat nimic? Vă răspund: — Ba da, iubiţi cititori. Mi-a sugerat ceea ce aţi citit pînă aici. Şi, în plus, o întrebare. Am stat într-adevăr şapte oameni la fereastra iernii şi am privit-o fiecare din alt unghi al ghidului, cu alt comentar vizual. Dar cine a văzut mai limpede, mai just, mai temeinic? Cine? De astă dată — scuzaţi-mă! — n-am intenţia să răspund tot eu. Aşa că, hai condeiule să ne oprim din zborul fulgilor. Cum să încheiem ? Eu zic așa: I. BERG Un valoros produs apicol -Interviu cu prof. univ. V. Harnaj, preşedintele Asociaţiei apicultorilor din regiunea Bucureşti şi Capitală— De curînd s-a constituit, pentru prima oară în ţara noastră, o Asociaţie a apicultorilor din regiunea Bucureşti şi capitală. In prima consfătuire a acestei asociaţii s-a expus viitorul program de activitate al asociaţiei din care s-a desprins şi un punct asupra căruia am crezut interesant să ne oprim în rîndurile de mai jos Este vorba de valorificarea unui preţios produs apicol şi anume: lăptişorul de matcă, o adevărată comoară care se găseşte în căpşorul albinelor şi despre care ne vorbeşte preşediintele asociaţiei de mai sus, profesorul V. Harnaj. — Ce importanţă are acest produs care a început să pasioneze pe apicultori şi pe oamenii de ştiinţă din lumea întreagă? — Mai întîi trebuie să arăt pe scurt ce este acest produs, — poate că nu toţi cititorii îl cunosc. Larva de albină are nevoie, ca să se dezvolte, de o bună hrană. De aceasta au grijă albinele adulte care vizitează larvele de 4.000—5.001 de ori pe zi. Ca nişte mame ce depun o pasiune exagerată pentru a-şi creşte mai bine odraslele, albinele adulte oferă larvelor un lichid albicios, vîscos, produs de glandele faringieme, care se găsesc in capul albinelor. Aceste glande, pe baza substanţelor nutritive aduse de sînge, produc aşazisul lăptişor cu care in primele zile slnt hrănite larvele. Important este că acest produs are o valoare deosebită, constituind o preţioasă materie primă pentru realizarea unor medicamente, datorită compoziţiei sale chimice. Rezultatele încurajatoare obţinute prin efectuarea experienţelor pe diverse animale, păsări şi insecte, au determinat pe cercetători să folosească acest produs natural în tratarea unor boli ale oamenilor. — Puteţi să ne vorbiţi de efectele curative ale acestui produs? — Mi-ar fi foarte greu. De altfel, eu nu sunt un specialist în această materie. Simt numai un pasionat apicultor. Dar ştiu că savanţii s-au pronunţat cu autoritate în această privinţă. Aş putea cita, de pildă, pe publicistul sovietic N. P. Ioriş, care ne-a trimis recent un articol pentru revista noastră „Apicultura“ Reproduc: „In experienţa pe animale de laborator s-a dovedit că lăptişorul de matcă are şi însuşiri curative. Mai mult, administrat în hrana găinilor, nu numai că s-a mărit producţia de ouă. Lăptişorii de matcă a fost experimentat în tratamentul bolilor nervoase, insuficienţe cardiace, etc.“ Adaug: s-au obţinut rezultate şi în leucemii. Se crede că va avea o contribuţie şi în lupta contra cancerului. O porţiune din rama de creştere de la mătei, cu botei din care se extrage (printr-o siringă) lăptişorul. — Cum se poate valorifica la noi acest produs şi care va fi contribuţia asociaţiei pe care o conduceţi în realizarea lui la noi în ţară? — Din cele ce v-am spus, bineînţe- , Ies pe scurt, se poate uşor vedea că este vorba de un produs care nu tre- , buie neglijat. De ce să se piardă un' produs atît de valoros? Asociaţia noa- , stră şi-a propus să-i pună in valoare incepînd chiar din primăvară. Avem şi toate posibilităţile pentru crearea unor condiţii foarte favorabile de producţie De pildă, ne-am propus să afectăm la această producţie un număr de 1929.009 de stupi, din cei 800.099 pe care-i avem în ţară. După evaluările făcute, am putea produce anual o cantitate de 1 000 kg. lăptişor. Din punct de vedere economic faptul are o importanţă cu totul deosebită. Un simplu calcul este edificator. Dacă un gram de lăptişor este evaluat la 1 gram aur, e bine să ne gîndim că o producţie anuală de lăptişor echivalează cu valoarea a mii de vagoane de grîu. Pe lingă faptul că putem va- Iorifica acest produs la export, trebuie menţionat că producţia pe care o putem da poate contribui la formarea unei importante baze pentru industria noastră de medicamente. — Nu credeţi că cifrele de care pomeniţi constituie o producţie de cantitate mică? — Dimpotrivă, să vă dau un exemplu. Pentru prepararea a 24 fiole de Apiserum sînt necesare doar 250 miicgrame de lăptişor. Cum vedeţi, în preparate se întrebuinţează cantităţi foarte mică. — Am vrea să ştim dacă în acţiunea ce o propuneţi vor fi dificultăţi tehnice de producţie. — Desigur. Lucrînd însă în mod organizat, cu stupine speciale, ne vom putea învinge. De pildă, va trebui să întreprindem o muncă foarte migăloasă Dar nu trebuie să uităm că apicultorul îşi îmbină totdeauna munca sa cu o adevărată pasiune. Tehnica producţiei nu va fi dificilă. Lăptişorul se extrage simplu, direct din batene ramelor de creştere cu ajutorul unei siringi fără ac. Dintr-o lotcă se pot extrage pînă la 0,2 grame de lăptişor. Iar dintr-un stup pînă la 100 grame, în decurs de un sezon, prin repetate culturi. Dificilă este mai mult conservarea acestui produs, care-şi pierde eficacitatea într-un timp relativ scurt. Pentru început lăptişorul va fi folosit la export cu mijloace rapide de transport. In ce priveşte folosirea în viitor deocamdată posibilităţile de conservare formează obiectul unor laborioase cercetări ale specialiştilor din ţara noastră. Asupra rezultatelor acestor cercetări n-aş putea să mă pronunţ. MARIUS LIGI O nouă producţie de diafilme Anul acesta studioul de diafilme „Ion Creangă“ şi-a îndeplinit planul anual de producţie cu două luni înainte de termen .realizînd un număr de 250 de diafilme. Acum — după încheierea acestui bilanţ anual — colectivul studioului lucrează la elaborarea planului pe anul viitor. Vor fi realizate noi cicluri de diafilme ca Povestiri ştiinţifico-fantastice“ şi „Meridiane politicogeografice“. Totodată va fi terminat vastul ciclu de diafilme din istoria partidului. Se va mai trece la producţia în serie a aşa-numitelor contra tipuri color (diafilme colorate după fotografii), a imaginilor în relief și a primelor diapozitive în alb, negru și color. STEAGUL ROȘU familiaMBt&jrrtm&ix3*»W«rr*lU*«(BSWI Informaţii Zilele acestea a sosit în Capitală, o delegaţie guvernamentală din R.D. Germană condusă de Hans Adler, adjunct al ministrului Industriei Chi-mice. Delegaţia guvernamentală germană va discuta cu conducătorii Ministeru- lui Industriei Petrolului şi Chimiei posibilitatea lărgirii colaborării eco-' nomice litre ţara noastră şi R. D. Germană în domeniul industriei chimice. In timpul şederii în ţara noas- 1 tră delegaţia germană va vizita în- n treprinderi şi uzine aia industriei chimice ' * 4 Simbătă am părăsit Capitala de-' legaţia culturală din R.P. Ungară, care a participat la semnarea planului de muncă pentru aplicarea con-' venţiei culturale dintre R.P. Romînă şi R.P. Ungară pe anuil 1958. La plecare membrii delegaţiei au fost sa'u-' taţi de tov. Constantin Prisnea, focţiitor al ministrului Invăţămîntului şi Culturii, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., reprezentanţi ai Minister-lui Afacerilor Externe, I.R.R.C.S. şi, alţii. Au fost de faţă reprezentanţi ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. „ După un turneu în Italia şi Gre-cia care s-a bucurat de un deosebit succes, simbătă seara s-a înapoiat în apatrie artistul poporului George Geor-gescu, directorul Filarmonicii de Stat . „George Enescu“. ir i • La invitaţia I.R.R.C.S. a sosit în Capitală o delegaţie culturală din, Uruguay alcătuită din Francisco Josef Museti, prim violonist, solist al Orichestrei simfonice din Sodre, critici muzical la ziarul „El Popular“, Americo Roberto Abad Zulberti, poet, colaborator la „Gaceta de cultura", împreună cu soţia, Maria Antonia Marino Burghi de Abad, profesor, colaborator permanent la „Gaceta de cultura“. (Agerpres) in sprijinu! transformării socialiste a agriculturii; (Urmare din pag. l-a) să păşească pe calea cea nouă, calea belşugului și a bunăstării-In munca de lămurire, accentul s-a pus în primul rînd pe convingerea tuturor membrilorde partid care aveau pămînt spre a intra în sectorul socialist. De asemenea, obţinerea succeselor amintite în aceste comune, a fost mult uşurată şi de faptul că munca de lămurire a fost îndreptată de la început către ţăranii muncitori mijlocaşi, oameni cu multă influenţă în sat. Ce ,este drept, uşor, nu a fost. In raionul Alexandria s-a muncit ,însă la nu pe, măsura posibilităţilor existente. Spunem acest lucru pentru că atit activiştii de partid şi de stat cit şi cei din organizaţiile obşteşti, chemaţi să desfăşoare această muncă n-au folosit exemplele cele mai concludente, n-au folosit experienţa acumulată de comunele fruntaşe din raion în direcţia, cooperativizării agriculturii. De asemenea succesele gospodăriilor colective existente nu au fost popularizate în suficientă măsură. In multe comune din raionul Ahxandria ,s-a muncit pentru cooperativizarea agriculturii însă peste capul organizaţiilor de bază şi acest lucru a făcut ca rezultatele să fie nesatisfăcătoare, fapt confirmat şi de cuvîntul rostit de tovarăşul Neş Viorel, directorul staţiunii de maşini şi tractoare din Nation.Scoţînd în evidenţă faptul că de rezultatele obţinute de gospodăriile colective şi de întovărăşirile agricole depinde ridicarea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor şi întovără-CI Ti l.rvr ci ni/-» o fief- r» r- _____-, stituie prima formă de convingere a celorlalţi ţărani muncitori, numeroşi, participanţi la consfătuire printre care Albu Ciofalcă preşedintele gospodăriei agricole colective Buzescu şi Nica Marin preşedintele colectivei din Furculeşti, au analizat slaba preocupare pentru întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective şi întovărăşirilor existente. In continuare ei au vorbit despre succesele obţinute de colectivişti în lupta pentru recolte bogate. A mai fost scos la iveală de către participanţii la consfătuire faptul că sunt multe întovărăşiri agricole in raionul Alexandria în care nu se lucrează în comun. Din această cauză producţiile agricole obţinute de unele întovărăşiri agricole sínt slabe intr-un cuvînt nu sínt .pe măsura posibilităţilor ce le oferă cooperarea în producţia agricolă. In afară de aceasta, mai sínt şi alte lipsuri cum ar fi de pildă lipsa de îndrumare agrotehnică ,din partea inginerilor şi tehnicienilor. In această direcţie participanţii au dat ca exemplu întovărăşirea din satul Ulmeni şi pe tehnicianul agronom I. Stoicescu din comună. In continuare participanţii la consfătuire au vorbit despre marile posibilităţi ce există în raionul Alexandria în vederea creşterii producţiei agricole la hectar. Succesele obţinute de membrii cooperativei de producţie agricolă din comuna Storciăneasa, ale colectiviştilor din comuna Grosu (6000 kg. porumb ştiuleţi la hectar), ale colectiviştilor din Furculeşti şi Buzescu dovedesc cu prisosinţă că sunt destule condiţii să se obţină din an în an producţii tot mai mari. Despre aceste posibilităţi au vorbit participanţii Iaticu Petre, Ion Olteanu, Cristea Manea şi alţii. Ei au arătat cu exemple concrete că acolo unde se munceşte cu tragere de inimă şi după toate regulile agrotehnice sub directa îndrumare şi supraveghere a tehnicienilor agronomi, se obţin recolte sporite. In încheierea lucrărilor conferinţei au luat cuvîntul tovarăşii Petre Rîpeanu vice-preşedinte al sfatului popular raional şi Ion Pascu secretar al comitetului raional de partid, care au arătat că această consfătuire a fost cit se poate de rodnică pentru că a scos la iveală o serie de lipsuri manifestate în munca pentru transformarea socialistă a agriculturii şi a sporirii producţiei agricole la hectar, lipsuri care în cel mai scurt timp vor fi lichidate pentru ca intr-adevăr transformarea socialistă a agriculturii în raionul Alexandria să cunoască un ritm mai viu şi cu rezultate tot mai satisfăcătoare. „In această perioadă — a spus tov, Ion Pascu — în faţa organelor de partid şi de stat, a activiştilor din organizaţiile obşteşti stau sarcini destul de importante în transformarea socialistă a agriculturii şi în primul rînd sarcina de a ne apropia mai mult de mase, de a cunoaşte mai bine glodurile şi sufletul ţăranilor muncitori, de a le arăta cu fapte concrete adevăratul drum al belşugului, al bunăstării“. Cu acest prilej au fost înmînate două steaguri de unităţi fruntaşe in muncile agricole, gospodăriei colective din comuna Grosu şi sfatului popular orăşenesc Alexandria. De asemenea au fost premiate cu o serie de unelte agricole gospodăriile colec-t tive din comunele Grosu, Buzescu, Furculeşti, cooperativa de producţie agricolă din Beiu şi întovărăşirea agricolă „Luceafărul“ din Alexandria, fruntaşe în cultura porumbului. C. VLAD corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Alexandria LUCRĂRILE ŞEDINŢEI CONSILIULUI UNIUNII CENTRALE A COOPERATIVELOR DE CONSUM In zilele de 29 si 30 noiembrie s-au desfăşurat la sediul Centrocoop lucrările şedinţei Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum la care au participat reprezentanţi ai Departamentelor şi Sindicatului muncitorilor din comerţ şi cooperaţie. Lucrările Consiliului au dezbătut pe larg felul în care au fost îndeplinite sarcinile trasate de Rezoluţia celui de-al II-lea Congres al Cooperaţiei de Consum, precum şi munca organizatorică şi cultural-educaptivă de masă, de cadre şi învăţămînt. Şedinţa consiliului Centrocoopa ])a constituit un bun prilej de extindere a experienţei pozitive, vorbitorii făm cînd propuneri preţioase care aplicate]) vor duce la lichidarea deficienţelorla care se mai constată în activitatea cooperaţiei de consum. m (Agerpress! |ff Ultima etapă a categoriei A Azi se depută meciurile ultimei etape a campionatului republican de fotbal al categoriei A. In Capitală avem doar o singură partidă: Dinamo Bucu- rești—Progresul București. Intîlnirea are loc la ora 14 pe stadionul Republicii, aviind in deschidere meciul dintre cele două selecţionate ale jucătorilor seriilor categoriei B (ora 12,15). ? Dacă Dinamo va alinia echipa cu care a jucat in meciul de duminica trecută , adică Cosma, Popa, Călinoiu, FI. Anghel, Al. Vasile, Nunweiller, Koseghy, Nicuşor, Ene, Neagu, Suru, în schimb la Progresul este anunţată reintrarea lui Mihăilescu în linia de mijloc, a lui Caricaş ca stoper şi Mindru in poarta , apărată duminică de Birtaşu, care, dupăcum se ştie este suspendat. Jocul promite deci a fi disputat şi starea terenului va avea un cuvînt de spus în acearstă privinţă. In ţară au joc meciurile următoare : Ştiinţa Timişoara — Dinamo Cluj joc în care studenţii au prima şansă cu toată victoria dinamoviştilor Stockholm, 30 noiembrie. campionatului de fotbal clujeni obţinută acum şapte zile în faţa minerilor din Petroşani. Energia Ploeşti, are ca oaspete pe Flamura Roşie Arad şi va putea lua ambele puncte, menţinîndu-şi locul actual din fruntea clasamentului. Energia Oraşul Stalin joacă acasă cu Progresul Oradea, echipa „condamnată“ la retrogradare, pe care numai un miracol o mai poate scăpa la... primăvară. La Tg. Mureş se întilnesc Energia locală şi Energia Petroşani, joc în care minerii nu sunt lipsiţi de şansa de a lua chiar ambele puncte. Dar cortina nu se va lăsa peste activitatea fotbalistică oficială, căci mai sunt de disputat trei jocuri restanţă (C.C.A. va juca cu mureşenii şi feroviarii bucureşteni, iar textiliştii arădeni cu mureşenii). LUPTE : Reuniune din cadrul campionatului republican la care iau parte echipele C.C.A., Energia Sinaia, Progresul Bucureşti şi Energia Hunedoara in sala C.C A. din str. Uranus, de la ora 9 dimineaţa. NATAŢIE : concurs de verificare al înotătorilor din toate categoriile de clasificare la bazinul acoperit Floreasca, de la ora 10 dimineaţa. HANDBAL : jocurile finale ale „Cupei Oraşelor“ şi meciul pentru concursul republican de sală. Ştiinţa I.C.F.—Dinamo, în sala Floreasca de la ora 14. BASCHET : un meci feminin între ştiinţa I.C.F. şi Flamura roşie Oradea, din campionatul republican, în sala Floreasca ora 11,30 RUGBI : Jocuri de categoria B, tineret pe terenurile de la stadionul Tineretului, de la ora 9,30. VOLEI : Imtîlniri pentru campionatul republican în sălileFloreasca de la ora 8,20 și Giuleşti de la ora 9,30 (Progresul I.T.B.—Locomotiva Craiova, şi Locomotiva C.T.F.T.— Ştiinţa I.M.F. Citit la Floreasca şi Energia TE.R.—Progresul Tîrgovişte şi Locomotiva Gara de Nord— Voinţa Oraşul Stalin în sala Giuleşti). FOTBAL : Meciuri din categoria A şi B şi amicale pe stadionul Giuleşti (ora 10,30 Progresul c.P.C.s.Energia 1 Mai Ploeşti) şi stadionul Republicii (Dinamic—Progresul ora 14, şi selecţionatele categoriei B la ora 12,15). Unele aspecte ale gospodăririi pădurilor din regiunea Bucureşti (Urmare din pag. 1-a) schimb de experienţă cu regiunea Bucureşti, a apreciat în mod deosebit realizările silvicultorilor noştri în cultura plopului negru hibrid. Una din problemele cele mai importante ale refacerii şi dezvoltării pădurilor, este şi asigurarea materialului de împădurit prin recoltarea seminţelor forestiere şi dirijarea culturilor de puieţi în pepinierele silvice potrivit condiţiilor Naţionale. In această toamnă s-au recoltat circa 430.000 kg. ghindă. O contribuţie deosebită au adus în această acţiune organizaţiile U.T.M. care au mobilizat tinerii la strîngerea seminţelor. Refacerea şi dezvoltarea pădurilor nu pot fi concepute fără a se asigura protecţia şi paza acestora. In această perioadă a crescut numărul cantoanelor şi brigăzilor de calitate, micşorîndu-se simţitor numărul delictelor silvice. Au fost obţinute succese şi în activitatea de exploatare şi valorificare a produselor pădurii, printr-o mai judicioasă sortare a materialului lemnos şi eliminarea pierderilor. In multe parchete s-au introdus ferăstraie şi: Circulare mecanice pentru doborîrea şi secţionarea lemnului, ceea ce a dus la creşterea productivităţii muncii. Se află în continuă dezvoltare o ramură relativ nouă, aceea a economiei vînatului şi colonizării lui în pădurile noastre. S-a dat o deosebită atenţie creşterii fazanilor şi colonizării unor specii de cervidee, printre care cerbul lopătar. Este interesant de subliniat faptul că numeroase ţări manifestă interes pentru exportul nostru de fazani şi iepuri vii, ceea ce desigur va asigura venituri importante. Fără îndoială că rezultatele obţinute pînă acum constituie un imbold pentru noi realizări. Nu trebuie uitat că în activitatea noastră mai dăinuie unele lipsuri care pot fi şi trebuiesc lichidate grabnic. Astfel, nu s-a extins suficient procesul de mecanizare la ocoalele silvice cu volum mare de exploatare cum ar fi Răcari, Snagov şi altele, ceea ce împiedică scăderea preţului de cost. La alte ocoale silvice ca de pildă Slobozia şi Brăneşti, nu s-a asigurat în mod corespunzător nevoilor cantitative şi calitative materialul de împădurit (puieţi şi seminţe). De asemenea, la unele lucrări de refacere, se simte lipsa unor mecanisme necesare grăbirii ritmului de muncă. In această perioadă, cînd în regiunea noastră ritmul de transformare socialistă a agriculturii cunoaşte noi succese, se pune problema pregătirii bazei materiale, a creării perdelelor de protecţie a cimpurilor agricole care să contribuie la obţinerea de recolte bogate şi la satisfacerea nevoilor de material lemnos.Tocmai de aceea, lucrătorii din sectorul silvic vor trebui să-şi îmbunătăţească tot mai mult munca îndreptată în primul rind spre refacerea și dezvoltarea pădurilor din regiunea noastră.1 COMBINATUL DE CAUCIUC JILAVA Bucureşti vinde întreprinderilor de stat fără repartiţie orice cantitate de manşoane de cauciuc auto în diferite dimensiuni. Infornttațiuni la telefon 6.35.03, interior 97. Magazinul Universal „Victoria“ Calea Victoriei 1? -a pus în vinzare pentru salariaţii 1aparate de televiziune la preţul de lei 3480, plătibile in 12 rateie lunare egale. ) SPORT AZI, TREI RESTANŢE ÎN CAMPIONATUL ► REGIONAL DE FOTBAL . In regiune, au loc azi următoarele , partide din campionatul de fotbal: E- nergia Olteniţa — Voinţa Alexandria, Progresul Călăraşi ■— Recolta Ro- 1 şiori şi Energia Buftea — ProgresulTr. Măgurele. Este vorba de trei meciuri restanţă. Echipa din Olteniţa nu poate pierde meciul cu Voinţa Alexandria, ultima clasată. La Călăraşi, Progresul aflat pe locul 6 al clasamentului, va primi vizita Recoltei Roşiori şi e probabil că va cîştiga meciul, la Răcari, Energia din Buftea va juca cu Progresul Turnu Măgu- I rele, prima clasată. Deşi e greu, totuşi, Energia va încerca să ia un punct. Ultimul meci din campionatul I regional de fotbal va avea loc la 1 decembrie, cînd la Roşiori, Recolta va juca cu Progresul Turnu Măgu- I rele. Şi cu acest meci va lua sfîrşit - I sezonul oficial de fotbal în regiutea Bucureşti. Până la primăvară apoi, se vor putea face proiecte, mai mult sau mai puţin realizabile... Pag. 3-a apionatele internaţionale de tenis de masă ale Scandînaviei . (Prin telefon). — întrecerile din a doua zi a campionatelor internaţio- I nale de tenis de masă ale Scandinaviei au dat loc la dispute spectaculoase, încheiate uneori cu surpri * ze. Printre acestea, se numără şi eşecul Angelicăi Rozeanu în faţa jucătoarei Agnes Simon. Scor: 3—0 * în favoarea uit',mei.----------- , , In cadrul semifinalelor la proba pe , echipe băieţi, reprezentativa noastră . (Gantner — Harasztosi) a cedat la Jane luptă în faţa redutabilului cuplu Andreadis-Stipek (R. Cehoslovacă) 'cu 2—3. (Gantner-Andreadîs 1—2 , Harasztosi — Stipek 2—1 ; Andreadis, Stipek — Harasztosi, Gantner 2—0; Gantner — Stipek 2—0; Harasztosi — Andreadis 0—2). In proba individual băieţi, cu excepţia lui Harasztosi, care a cedat în .'meci surprinzător la Croneryd (jucător ce foloseşte o paletă acoperită cu burete), Gantner şi Reter au trecut cu succes întîlnirile din turul II, cîştigînd la Amouretti (Franţa) cu 3—1 şi, respectiv, la Johnsohn I (Suedia) cu 3—1. In turul următor, Gantner va Intîlni pe Flisberg (Suedia), iar Reiter pe Bergman (Anglia). Ia simplu femei, Maria Golopenţa a pierdut la Haydon (0—3) iar Zeller a cîștigat la Graf (R.F.G.11 cu 3—0, calificîndu-se în turul următor. —La dublu—bărbați, Harasztosi-----Gantner au întrecut pe Marcovic. —• Vogrinc cu 3—0 ; Reiter — Iazvis (Iugoslavia) au pierdut la Si’do — Berczic cu 3—0. Mîine, dublul Gantner — Harasztosi joacă cu Andreadis — Stipek în semi-finală. De asemeni, la dublu-mixt, atît Rozeanu — Flarasztosi cît și Gantner — Zeller au ajuns în semi-finală. Gantner — Zeller vor întîlni pe Aradreadis — Hayden, iar Rozeanu — Harasztosi vor întîlni pe Koczian — Sido. La ora cînd telefonez, se dispută finala pe echipe la bărbaţi între Ungaria şi Cehoslovacia. TOMA REITER