Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)

1958-07-01 / nr. 1316

Din însăşi denumirea formei de or­ganizare a brigăzii, înseamnă că 5 tractorişti, avîrid inventarul necesar efecturârii tuturor lucrărilor, au în grijă SOO la teren pe care-1 lucrează de la arăturile de toamnă pînă la cu­legerea recoltei. în cursul anului trecut au luat fi­inţă în 11 G.A.S.-uri din regiunea noastră — cu­ titlul de experienţă — brigăzile complexe sub forma ,,5 oa­meni, 5 tractoare la 500 ha“. Rezul­tatele bune obţinute de aceste bri­găzi au constituit un puternic imbold pentru extinderea lor în cit mai multe unităţi. Astfel, (Ie la începutul aces­tui an au luat fiinţă zeci de noi bri­găzi, iar pînă la 1 septembrie numă­rul lor va ajunge pe întreaga regiune la 121. Eficacitatea lor practică este de­monstrată şi de faptul că în unele gospodării — cum ar fi G.A.S. Dra­­galina — s-au organizat chiar 6 bri­găzi complexe. O rodnică experienţă ,în organiza­rea şi funcţionarea acestor brigăzi ne oferă G.A.S. Olteniţa. Aci se află brigada condusă de comunistul Tută Călin care împreună cu ceilalţi patru tovarăşi ai săi lucrează o suprafaţă sporită, faţă de însăşi denumirea bri­găzii şi anume 539 de ha. Dacă în 1957 terenul acestei brigăzi era îm­părţit în parcele situate la diferite distanţe, în acest an, întreaga supra­faţă a fost comasată creîndu-se în­­acest fel condiţii asemănătoare de lu­cru pentru toţi membrii brigăzii. Deşi G.A.S. Olteniţa are condiţii mai puţin favorabile anumitor culturi (apropierea de Dunăre face ca apa de infiltraţie să se menţină la suprafa­ţă o bună parte din an împiedicînd e­­xecutarea la timp a lucrărilor agri­cole), rezultatele obţinute au fost din cele mai bune. Astfel în 1957, media obţinută de brigada complexă a fost de 3.000 kg. orz la ha. faţă de 2.000 plan, 1.800 la ovăz (plan 1400), iar la grîu 2.384 faţă de 1630 plan. Aceste rezultate ni se par însă fi­reşti dacă ne gîndim că din brigadă fac parte oameni ca Ştefan Ardelea­nu şi Alexandru Oprea. Anul trecut, comunistul­ Ştefan Ardeleanu a exe­cutat singur 630 hantri, iar în acest an pînă la 1 iunie avea realizaţi 240 hantri (faţă de planul de 499 hantri pentru întreaga brigadă). Se cuvine subliniat şi faptul că munca entuziastă şi conştiincioasă a acestor lucrători ai ogoarelor a fost pe deplin răsplătită. La sfîrşitul cam­paniei de recoltare s-au dat premii în bani (cîte 1870 fiecărui mecanic agri­col) şi obiecte (două ceasuri şi un a­parat de radio). Producţiile obţinute şi mai ales experienţa acumulată în cursul acestui an au constituit un în­demn pentru muncitorii brigăzii com­plexe a gospodăriei agricole de stat Olteniţa. Ei au pornit cu şi mai mult entuziasm în marea bătălie pentru obţinerea unei recolte cît mai bo­­gate. Lucrările de întreţinere (ipraşila I­I a şi a H-a) au fost executate la timp, astfel că porumbul se află acum în­tr-o fază înaintată de vegetaţie, iar recolta se anunţă de pe acum a fi cea aşteptată. La culturile furajere — lucernă, — sînt în curs de executare prăfuirile contra dăunătorilor (gîndacul roşu al rapiţei). In vederea bunei desfăşurări a campaniei de recoltare ei au făcut din timp revizia tuturor combinelor şi tractoarelor executînd reparaţiile ne­cesare. Acum brigada este pe ogoare la recoltarea orzului. Spicele aurii şi piine de rod rămîn adunate în paie în urma combinelor. Sînt primele re­zultate ale muncii lor din acest an, şi ele întrec pe cele din 1957. Dar adevăratul bilanţ sa va încheia la toamnă. Pînă atunci munca va continua în acelaşi ritm şi d­e acelaşi entuziasm. Mărturie stau cele două norme executate zilnic, în bune condi- țiuni, de mecanicul Ştefan Ardeleanu. Un adevărat exemplu pentru toţi me-­ canicii agricoli, pentru toţi membrii brigăzilor complexe. Rezultatele obţinute de brigada complexă de la G.A.S. Olteniţa ca şi de celelalte din gospodăriile din re­giune îndreptăţesc eforturile ce se cerr pentru extinderea lor, pentru or­ganizarea acestor brigăzi pe măsura tuturor posibilităţilor de dotare cu maşinile şi uneltele necesare. Cît mai multe brigăzi complexe în-­ seamnă lucrări cît mai bine executa­te şi rod cit mai bogat. Ing. agr. EUGENIA CHIŢU Sa extinde metoda „5 oameni, 5 tractoare la 500 hectare“ Brigada complexă de la G.A.S. Olteniţa obţine noi succese O entuziastă manifestare a prieteniei romîno - sovietice, la Constanţa (Urmare din pag. l­a S pienko, care a vorbit în numele osta­şilor şi ofiţerilor sovietici din Con­stanţa. Pentru noi, militari ai Armatei So­vietice, a spus printre altele genera­lul maior V. II. Kopietlko, este o deo­sebită bucurie să vă mulţumim pen­tru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbă­tori naţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării Ro­mfniei de sub jugul fascist. Elibera­rea României a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului român, a deschis o pagină nouă, în istoria re­laţiilor sovieto-romîne, care se ba­zează pe marile principii ale interna­ţionalismului proletar. îndeplinind datoria noastră ostă­şească şi aceea de internaţionalişti pe teritoriul patriei voastre, noii am cunoscut bine harnicul popor român, bogata şi originala lui cultură naţio­nală. Pe militarii ţărilor noastre socia­liste, a spus mai departe vorbitorul, îi unesc ideile nobile ale marxism­­leninismului, ale internaţionalismului proletar, sentimentul de mîndrie pen­tru marea onoare de a sta de strajă muncii paşnice, libertăţii şi inde­pendenţei popoarelor lor. In încheiere, generalul maior V. E. Kopienko a transmis mulţumiri oa­menilor muncii din oraşul Constanţa pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească faţă de mili­tarii sovietici. In numele militarilor romîni a vor­bit apoi contraamiralul Sandu Gheor­­ghe, care a spus printre altele: Oa­menii muncii şi militarii forţelor noastre armate, au înconjurat pe mi­litarii sovietici cu sentimente de a­­dîncă prietenie. La rîndul nostru am simţit din partea lor aceleaşi senti­mente de frăţească prietenie, care ca­racterizează legăturile între oameni cu aceleaşi năzuinţe, cu aceleaşi idea­luri. Pentru noi militarii staţionarea trupelor sovietice în ţara noastră a constituit un minunat prilej de a­­dincire a frăţiei de arme romîno­­sovietice, a fost un minunat prilej de cunoaştere directă a expe­rienţei lor bogate, a metodelor de instruire şi educare a militarilor. Vorbitorii au fost întrerupţi în ne­numărate rînduri de îndelungi aplau­ze şi lozinci care au exprimat dra­gostea oamenilor muncii şi militari­lor din Constanţa faţă de marea Uni­une Sovietică şi de glorioasa sa ar­mată. Intîlnirea s-a încheiat şi intonarea Internaţionalei Apoi Ansamblul Armatei Sovietice din Constanţa şi Ansamblul „Ciocir­­lia“ au prezentat un program ar­tistic. Comitetul regional U.T­.M. a avut duminică ca oaspeţi comsomolişti din Armata Sovietică la o „zi de odihnă“ la Mamaia. Ostaşii sovietici au petre­cut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinderile constănţe­­ne, precum şi cu tineri cehoslovaci şi germani aflaţi la odihnă la staţiune. La Cazinoul din Constanţa a avut S-au organizat plimbări cu burcile loc o întîlnire a femeilor din oraş pe lacul Siutghiol, jocuri distractive cu soţii ale militarilor sovietici. Intr-o şi sportive, s-a dansat. Numeroase atmosferă de caldă prietenie femeile formaţii artistice de armatori din în- romînce şi sovietice şi-au oferit recn­­treprinderile oraşului Constanţa, proc bnchete de flori, daruri, baticuri, printre care cele de la S.N.M.C., în­ insigne, şi-au afirmat hotărirea de a­­­re prinderea „Petrolul“, cooperativa­­ împreună pentru aceeaşi cauză. „Îmbrăcămintea şi Casa de cultura *z­­­r .­ a minorităţilor naţionale au prezent fericirea copiilor şi a căminelor lor, iar programe artistica, pacea la întreaga lune. Un autograf este o amintire plăcută O nouă victorie a colectivului Şantierului Naval Olteniţa Lansarea unui vas de 800 tone O nouă filă din calendarul anului a căzut duminică, marcînd totodată şi o proaspătă victorie a colectivu­lui Şantierului Naval Olteniţa: lan­sarea, la scurtă vreme după moto­nava de 2.000 de tone, a unui vas de transport de 800 tone. Este al 5-lea vas de acest fel, construit la Şantierul Naval Olteniţa de la în­ceputul anului pînă în momentul de faţă. Şi, ca de obicei, lansarea lui s-a petrecut cu cîteva zile înainte de termen. Din nou constructorii de la malul Dunării nu şi-au dezminţit faima. Deşi e zi de sărbătoare, la şan­tier au venit mai bine de jumătate din muncitori, să dea o mînă de a­­jutor la lansarea „ceanului de 800 tone“ sau să asiste la botezul lui, un rit peste care nu trec nici o dată şi care a intrat în tradiţie. Orele II şi jumătate. Un vînt stîr­­nit din timpul nopţii încă mai şuieră In catargele vaselor acostate la mal, frămîntă apele Dunării, ridicîmî va­luri înalte ce se izbesc şi se sfarmă de ţărm. Parcă învolburarea aceasta este jocul capricios al undelor sim­­bolizînd nerăbdarea de a purta ps luciul lor o nouă lebădă metalică. Şi vrednicii constructori dăruie a­­pelor noul dar­­ceanul de 800 tone... Pe cala de lansare e forfota obişnuită, specifică unor asemenea momente. Vasul, proaspăt vopsit, poposeşte la marginea apei priponit în zeci de otgoane şi soareuri solide. În preaj­ma malului, unde sunt instalate să­niile pe care lunecă uriaşul de oţel, se fac ultimele lucrări. Nici un a­­mănunt nu este neglijat. Toţi cei care lucrează, ca şi cei care privesc, simt o puternică emoţie. Maistrul de cală, Guţu Simion nu cunoaşte astîm­­păr, aleargă, spune „lansatorilor“ ce au de făcut, apoi după ce dă o raită în jurul vasului se prezintă la di­rectorul şantierului, care, de la staţia de comandă a lansării, va conduce operaţiunile. A sosit şi clipa supremă. Se face linişte, o linişte deplină. Se aud doar comenzile scurte, precise, ale directorului Ion Cristea. Deodată, ca la semnul unei baghete magice, va­sul lunecă vijelios spre apele Du­nării. Uriaşul de oţel a scăpat din chingile pneumatice şi în spumele albe, izbind în pieptul unui val uriaş, a intrat pe drumul pe care va că­lători o viaţă de... navă. Mulţimea izbucneşte în urale şi aplauze. Con­structorii îşi dau mina. Nituitorii Bătraşcu Constantin şi Bdlenea Gh. sunt fericiţi că niturile făcute de ei vor înfrunta „milele“ fluviale. Ste­­muitorul Cucu­ Vasile împărtăşeşte şi el bucuria celor doi. Tâmplarul Stoica Voicu, cel care a condus lu­crările de amenajare a cabinelor, pentru prima oară într-o măsură mai mare cu mase plastice, cu tapiţerie din clorură de vinil, îi ia pe cîţiva să-i urce să le arate confortul in­terioarelor. Cu ei urcă şi construc­torul Ursu Nicolae, sudorul Enache V. Gh., lăcătuşul Ioniţă Alexandru. Bucuria e unanimă. In istoria şan­tierului, s-a înscris o nouă izbîndă... Și constructorii o sărbătoresc cum se cuvine. VASILE CABULEA STEAGUL ROŞU NOI BLOCURI MUNCITOREŞTI, din construcţie pe Bulevardul Muncii din Capitală M­ai multă grijă pentru aprovizionarea oamenilor muncii (Urmare din pag. l-a) pând nici pentru calitatea 11-a. Mai mult, achizitorii de la Agevacoop Dom­neşti fac comenzi pentru anumite canti­tăţi cu legume şi zarzavaturi spre a fi ridicate deşi ele nici nu există in de­pozite­. Aşa s-a întimplat cu comen­zile nr. 100 şi 105 pentru 3.000 legă­turi de ceapă şi 9.000 legături usturoi de la centrul de achiziţii din Cometa. Atunci cina s-a deplasat autocamionul Aprozarului la acest centru, nu a gă­sit mărfurile anunţate şi maşina a trebuit să se întoarcă goală la Bucu­reşti. Nici uina dintre părţi nu se vede vinovată de birocratism. O zi­cală din bătrini spune că „atunci cind doi se ceartă, al treilea cîştigă". Nu­mai că aci zicala suferă o oarecare modificare: cind cei doi se ceartă, al treilea, adică consumatorul... pierde. Este timpul să se pună capăt dis­putelor ce au loc între O.C.L. Aprozar Bucureşti şi Agevacoop Domneşti şi in loc de a arunca vina unul’ pe ce­lălalt, să dovedească o mai temeinică preocupare pentru lichidarea lipsurilor semnalate, asigurindu-se astfel o mai strinsă­ colaborare in vederea aprovi­zionării cu legume, zarzavaturi și fructe a populației din Capitală. Tragerea de amiortizare a asigurărilor ADAS La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 30 iunie 1958, au ieşit următoarele opt combi­naţii de litere: EPH — I I T -FG Z-O V A HSD-CU Z-O­­ W — M M P (Agerpres) In legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa Adunarea activului sindical din Capitală Luni după amiază a avut loc în cii din ţările Europei împotriva pri- într-o uzină nouă, creaţie a regimului sala Teatrului C.C.S. adunarea acti­­mejdiei războiului atomic, pentru de- de democraţie populară, că ei fabrică vului sindical şi a oamenilor muncii marmare, place şi progres social, subţi- autobuze şi troleibuze, produse închi­­din Capitală" în legătură cu lucrările fiind însemnătatea hotărârilor şi a do­­rişte vieţii şi nu morţii atomice, tov. Conferinţei sindicatelor şi oamenilor cumentelor adoptate la această confe­­lire Creţu a spus: „Muncitorii din ţă­­muncii din Europa, desfăşurate la nunţă­­rile capitaliste să audă glasul nostru Berlin între 20—22 iunie. ’ In numele muncitorilor din între­ care exprimă un IMU h­otărit război. In prezidiul adunării au luat loc prinderile Capitalei au Uitat cuvîntul lui atomic". Ambii vorbitori au subliniat tovarăşii Gheorghe Apostol, preşedin­­textilista Donca Zidaru și strungarul că oamenii muncii din patria noastră a­­tere Consiliului Central al Sindic­ate­­llie Creţu. Vorbind despre faptul că probă întrutotul şi sprijină traducerea lor din R. P. Rom­înă, Anton Moisescu, muncitorii de la fabrica „Bela Brai- în viaţă a hotărîrilor adoptate de vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, ner“ au învăţat să gospodărească cu Conferinţa de la Berlin. Nicolae’ Pascu, Ion Dobre, secretari pricepere întreprinderea, contribuind în In încheierea adunării a fost adop­­at CCS Ion­ Mitarcă preşedintele acest fel la întărirea economică a pa­­tat textul unei telegrame adresată Le. Consiliului Sindical Local Bucureşti, trnei, tov. Donca Zidaru a exprimat deraţiei Sindicale Mondiale în care acad. Everen Alacovschi, ing. Nicolae hotărirea întregului colectiv de a sta activul sir­dic­ al rt. oam­enii muncii din Martalogu, de la Institutul de fizică de veghe în apărarea cuceririlor noas- Capitală exprimă adeziunea lor totală atomică al Academiei R P. Romíne,­tre revoluţionare, împotriva duşmani­ faţă de hotărîr­ile şi documentele a Ana Liman preşedinta Comitetului de lor care încearcă să dezlănţuie an­doptate de Conferinţa de la Berlin a întreprindere al fabricii de confecţii noi război. Sindicatelor şi oamenilor muncii din „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ilie Creţu, strun- Arătînd că muncitorii uzinelor „Tu- ţările Europei, gar fruntaş la uzinele metalurgice ,,Tu­­dor Vladimirescu" lucrează cu mîndri . (Agerpres) dor Vladimirescu“, Donca Zidaru­, _____________________________________________________________________ muncitoare fruntașă la fabrica de tri­cotaje „Bela Brainer". Adunarea­­a fost deschisă de tov. Ion Mit­arcă. Tov. Anton Moisescu a făcut o am­plă expunere asupra lucrărilor Con­ferinţei sindicatelor şi oamenilor mun- Brazilia, campioană mondială de fotbal Campionatul mondial de fotbal s-a terminat. Din cele 16 echipe, venite la turneul final, Brazilia a obţinut duminică titlul de campioană mondială, cea mai înaltă distincţie pentru o echipă şi componenţii ei. Vic­toria cu 5—2, reuşită de Brazilia, la Stockholm, asupra Suediei, readuce în discuţie problema supremaţiei fotbalului sud-american, asupra celui european. Să nu uităm că fotbalul sud-american a mai cucerit titlul mondial, de două ori prin echipa Uruguaiului. Ceea ce n-au izbutit acasă în 1950, la Rio de Janeiro, pe stadionul Maracano (220.000 locuri), au obţinut brazilienii acum la Stockholm. Suedia a ocupat din nesperat loc. II, iar Franţa s-a clasat pe locul III înaintea R. F. Germane, fostă campioană mondială. Campionatele internaţionale de tir ale R. P. R. Duminică, pe poligonul de la Tu­nari a început cea de-a V-a ediţie a campionatelor internaţionale de tir ale R.R. Romíné. La actu­ala ediţie a cam­­pionatelor sunt prezenţi uliii dintre cei mai buni trăgători din U.R.S.S., R.P Bulgaria, R. Cehoslovacă, Italia, R.P. Polonă, R.P. Ungară, Venezuela şi R.P. Rom­­înă. De remarc­at că tragă­­torii din Venezuela sunt primii sportivi din această ţară care vizitează R.P. Romînă. La armă liberă (proba combinată) victoria a revenit reprezentantului nostru Il. Merşcovici cu 590 puncte. El a obţinut titlul datorită rezultatului mai bun înregistrat în meciul de baraj cu I. Sîrbu și­ sportivul Horinek (Ceho­slovacia) care au ocupat în ordine locurile următoare avînd fiecare cite 590 puncte. Cel mai bun rezultat în proba de pistol precizie a fost mar­­c­at de trăgătorul sovietic B. Kriheli cu 550 puncte. Pe locul doi s-a cla­sat V. Kudina (Cehoslovacia) cu 548 puncte, iar locul trei a revenit lui N. Bondarev (U.R.S.S.) cu 547 puncte. In ziua a doua a campionatelor in­ternaţionale de tir ale R.P. Române, ce se desfăşoară la Bucureşti, a luat sfîrşit proba de armă liberă calibru redus 3 X 40 focuri. Victoria a reve­nit trăgătorului sovietic M. Niazov care a totalizat la cele trei poziţii 1.130 puncte. El a obţinut la p poziţia­ în ger­nunchi un rezultat excelent — 391 puncte nou record al U.R.S.S. Pe locurile următoare s-au clasat H. Herş­­covici (R.P. Romînă) — 1.137 puncte, L­u­olup (R.P. Ungară)—1.137 puncte, 1. Sîrbu (R.P. Romînă) — 1.135 p. La pistol viteză după prima manşă Conduce Flaidurov (U.R.S.S.) cu 293 puncte urmat de Petrescu şi Dochiliţă (R.P. Romînă) — 292 puncte. In proba de talere, după două zile de întreceri primul loc este deţinut de Olimpia Giurgiu— Dinamo Piteşti 5-2 Meciul de categorie C dispu­tat la Giurgiu intre Olimpia Giurgiu şi Di­namo Piteşti, a fost cîştigat de echipa giurgiuveană la un scor ridicat: 5—2 (3—2). Olimpia a jucat bine şi a mar­cat prin Dragom­ir (2), Vulpe (2) şi Briceag. Golurile­ piteştenilor au fost marcate de Lovin (2), maghiarul I. Vary — 188 puncte. Campionatele continuă. (Agerpres) Ştiinţa Timiş­oara a învins „Steagul roşu” cu 3-2 (2-0)­ ­Cei care au fost prezenţi la semi­finala Cupei R.P.R. la stadionul Re­publicii, au asistat la un joc de slabă factură. Ştiinţa Timişoara venea după un meci pierdut la scor, deci fără mo­ralul necesar spre a susţine un joc decisiv. In plus, echipa timişoreană a intrat pe teren cu o formaţie din care lipseau jucătorii: Fuchs, Brînzei, Tă­­nase, Gîrleanu, Ciosescu, înlocuiţi cu rezervele Enăchescu, Codreanu, Ma­zăre, Filip Lereter şi cu Diminescu. Cind am zărit apărind pe teren echipa studenţilor, am crezut, ca majoritatea celor prezenţi, că timişorenii vor pier­de jocul. E drept, că şi de la „Steagul roşu“ a lipsit Fusulan, aflat pe mar­ginea terenului ca spectator. Cum spuneam, credeam că vom fi martorii unui nou eşec timişorean. Dar impre­sia aceasta a fost de scurtă durată, căci în minutul 8, Cădariu a şi mar­cat primul gol. Ştiinţa a insistat, îm­pinsă fiind şi de aplauzele spectato­­rilor ei devotaţi. Şi a mai căzut un gol (în minuttul 33 tot prin Cădariu). Dar începutul remizei a doua a găsit pe Ştiinţa înghesuită în propriul ca­ieţi şi pe metalurgişti stiind cu stin­­iaşii pe centru. Apărarea studenţilor a făcut faţă, căci atacul advers a aju­tat-o mult prin greşita sa orientare tactică, de a pătrunde spre poarta a­­părată excelent de Enăchescu, în loc să su­­eze de la distanţă, şi a evita nina celor „cinci jucaten tun şprem. ..Steagul­ roşu“ a dominat, insă cea care a marcat a fost tot Ştiinţa, (în minutul 64 tot prin Cădariu). Intere­sant e că primul gol al metalurgiştilor­­i-a marcat mijlocaşul Szighetti în mi­nutul 69. Din aceasta se poate vedea cît de mult a dominat „Steagul roşu" şi cît au greşit atacanţii săi netrăgînd de la distanţă. Ştiinţa a avut după acest gol momente grele, de acum înainte pînă la final. Ea a mai primit un gol, în ultimul minut înscris de David. Ştiinţa Timişoara a cîştigat fără să ajungă în prelungiri, cînd poate pierdea, avînd în vedere obo­seala, de care dăduse dovadă în ulti­ma parte a meciului. Jocul a fost o luptă continuă, cu rare, foarte rare sclipiri. A condus bine C. Mitra l’ G. T. ★ „La Oraşul Stalin, Po­ogrosul ,Bucu­,­rşti, conf­irmînd buna sa condiţie, a afircasat C.S. Oradea, deţinătoarea „Cupei R.P.R.“ cu 4—0 (1—0). Vom avea deci o finală pasionantă: Pro­gresul — Ştiinţa Timişoara, care se va disputa la 6 iulie, tot pe un teren bucureştean, după ce joi, 3 iunie. Ştiinţa va mai susţine ultimul său joc de campionat, cu „Steagul roşu“ la Oraşul Stalin Un colectiv sportiv model ! T­ âmplarii din cooperativa meş-M­­eşugărească „Partizanul" din­ Alexandria s-au dovedit a fili na numai foarte buni meseriaşi,­ dar şi oameni hotăriţi să practicam cu succes o serie de discipline spor-­ live. încă de acum un an coopera-­m­­orii şi-au propus să practice o se-m rie de sporturi. In acest scop ei­ au amenajat un club sportiv. Un) | sprijin mare au primit din partea!, t colectivului sportiv Voinţa, de care' f depinde această cooperativă. \ 1 Cooperativa ,,Partizanul" a reuşiti •. să se impună mai intii prin echipaj i de fotbal, care a activat in cam-\ | pionatul raional, unde a obţinui un­ loc foarte bun, clasificindu-se pe­ ? locul 4 in meciurile de baraj. j­­ Clubul întreprinderii, foarte binei ( amenajat, constituie pentru munci­i I tarii limplari un prilej de recreare.) 1 Aici, ei practică şahul şi jocul dA­­ popice. Numeroşi muncitori au i­i-l f ceput să practice și tirul, avînd la­ I dispoziție un poligon de tir al coo­ o­­­perativei. La acest poligon s-aul­­ desfășurat și concursurile campio-J­­­natului de casă al colectivului Vo­i I irita din Alexandria.­­ . T­rebuie ştiut că în aceste zile de vară, poposind într-un sat mai arar să schimbi vorbă cu vreun suf­et de om. Poţi găsi pitiţi pe la­­ cîte o umbră şi aceasta a unui cor­coduş sau cais, cîţiva ţînci, sau cine­­ ştie pe unde cîte o băbuţă torcînd. Sa­­­­tul pare a fi în zile de bejenie. Nu-i mai nimeni pe acasă. Ii găseşti pe gos­podari dincolo de marginea ultimei case, aplecaţi pe coarnele plugurilor sau privind buruiana, ivită printre I porumb. Pe un astfel de timp am a­­­ juns la Dichiseni. Soarele, de-abia­­ trecuse spre asfinţit. Ca un vrednic I „colindător“ am bătut uliţele de cen­­­­tru ale satului dar de găsit n-am gă­­­sit pe nimeni. Răbdător, nevoia te în­­­vaţă, am mers şi în cătunele vecine : Libertatea, Coslogeni şi Satnoieni. Pretutindeni aceeaşi acalmie. Nu la­trau­ barem nici clinii. De altfel era şi zăduf. Şi pînă am mers cu cale, să tot fie vreo 10 km, dacă nu şi mai bine, soarele încătuşat de umbrele ce­nuşii ale serii, s-a mai domolit. După spusa locului, mai avea cîteva so­iţi şi iată noaptea. Atunci au prins a furnica şi uliţele.­­ La porţile ogrăzilor leliţele îşi făceau de lucru, iar bărbaţii traşi la sfat pe lingă cooperativă, cămin, tăinuiau de-ale lumii. Cei tineri încinşi de mij­loc, se plimbau îngînînd cîte o fun­tură de melodie. Am fost oaspetele mut al acestui spectacol. Că sînt străin de loc, n-a fost greu pentru zei din Dichiseni să afle. Şi atunci să te ţii vorbă pe ei. Ce mai, am aflat de cînd e satul, de transformările de aici, de viaţa tuturor înnoită, dar şi de bucuria lui moş Fodorache căruia băiatul ăl mic, i-a mai dăruit un ne­poţel. Dar cîte nu se vîntură la o vorbă încinsă. Fiecare îşi deschide su­fletul şi afli cele mai ascunse taine. Gîndindu-mă la cele povestite de ei pot spune că oamenii din Dichiseni îs tare „căpăţînoşi“. Răi cînd zic că fac ceva, să ştii că nu se lasă pînă nu izbutesc, lată, aveau mai acum cîţiva ani un „ol“. — „Adică dita­mai comună cu trei sate şi să n-avem cămin cultural ? Răi treabă-i asta?" O fi ţinut frământarea cît a ţinut şi căminul s-a înălţat prin munca tutu­ror. Acum un alt năduf. Şcoală de 7 ani vor. „De ce adică să ne meargă copiii în comunele vecine?“ numai ce-i auzi, ba pe Ion Moise, pe Vasile Şier­ban, pe Alexandru Vîlcu, pe Neagu Alecu. „Ce, noi n-am putea sa ne-o făcem?“ — se întreabă unul pe altul. Răs­puns am găsit în cuvîntul mai între­gului sat ce în seara aceea la căminul cultural se strînsese la adunarea populară pentru a­ hotărî, lac sau nu şcoală. Chiar dacă s-ar fi încercat să se numere capetele celor adunaţi nu se reuşea. N-apucai să socoteşti cîţi sînt în jurul tău, că venea alt grup şi apoi altul şi altul. Erau de toate vîrstele. Loc mi-am găsit pe o bancă, ce-i drept cam înghesuit. Lîn­­gă mine un bătrîn şi o fetişcană, des­pre care aflu mai tirziu că-i nevastă, cu băiat de şcoală. Locurile în toate ocupate şi gospodarii întîrziaţi cu greu îşi mai găsesc unde să-şi pună cuşmele. Vorba o începe preşedintele sfatului, Dumitru Ungureanu. Ştie să meşteşugărească cuvîntul. Dovada cea mai bună e că în sală nu se aude decît zborul unei musculiţe. Şi dacă ar fi fost apoi să dea cuvîntul la toţi cîţi au cerut să-şi împărtăşească gin­­durile, cred că ne-ar fi prins zorile. ..tireu e să fii la prezidium­ul unei a­­dunări,­­ cînd oamenii îs atît de vorbăreţi“. Cum, necum, Vasile Şer­­ban şi-a dres glasul: „Bună vorbă de a ne face şcoală. Multe ne-am făcut noi, aşa că vom trece şi hopul asta , să punem fiecare după puterile noastre, numai unire să fie...“ N-a prins să-şi tragă moşul răsuflarea, căci Neagu Alecu îi şi luă vorba: „Unire este. Oare nu noi ne-am ridi­cat cămin, ne-am îngrijit de buna gospodărire a comunei ?“ Uite aşa a ţinut bună parte din seară. O vorbă de la unul, alta de la altul. Dar hotărîrea a rămas ho­tărîre. Se va face școală. Am avut curiozitatea ca plecînd de la cămin să mă uit la ceas. Se apropiau orele primului cîntat al cocoșilor. Stătusem la adunarea populară cîteva ore bune. Nu-mi părea rău. No­aptea petrecută ca oaspete la gospodăria colectivă, parcă a zburat. Am ascultat pînă la veni­t­a lui „moş Ene“, zumzetul gîn­­găniilor, cîntecul stingher al păsări­lor de noapte. In zori, am plecat oda­tă cu preşedintele către raion. Am sporovăit de cîte şi mai­ cîte. La des­părţire n-am putut să înfrîng curio­zitatea şi l-am întrebat ce rosturi îl aduc la oraş. „După materiale tova­răşe, la noi, unde-i vorba e şi fapta". Spre prînz, pe străzile oraşului, Călă­raşi, l-am întrunit. Era vesel. „Să vii la noi curînd, m-a îndemnat. Ai să vezi ce mîndreţe de şcoală o să ne facem...“. TRAIAN POPESCU INTR-O SEARĂ... Pag. 3^3 U. T. A.­Arad, campioană republicană de juniori la fotbal In finala campionatului de juniori la fotbal, U.T.A. Arad, a dispus cu 1—0 (1—0) de Dinamo Bucureşti,­ după o partidă plăcută, care a ţinut încordată atenţia spectatorilor, pînă la fluierul final. S-a jucat cu multă nervozitate, dar echipele au creat şi multe faze spectaculoase. In price caz, victoria arădenilor e meritată,­ deşi ea a fost obţinută dintr-un pe-­ nalţi, transformat de portarul arăt,­dean Gavrilovici. Nu am înţeles a­­titudinea total nesportivă a portaru-­ lui dinamovist (Matache), care deşi a jucat bine, a avut o purtare ne-­ corespunzătoare cind la final, la salutul publicului, a vrut să-şi lo­a­vească un coleg de echipă şi apoi­ s-a îndreptat către arbitrul Buzea,­ să-l „felicite" batjocoritor. In plus fact­­reaga echipă dinamovistă a vrut să plece la final, fără să salute pu-j­licul şi fără să felicite pe învingă*.] tori. Ne-a bucurat în schimb atitu­Ju­dinea antrenorului Nedelcu (Dina­­­mo), care a îmbrăţişat pe Dumitrescu/ antrenorul echipei U.T.A., iar la ie-­­ şirea juniorilor textil­işti i-a felicitat­, pe fiecare la parte. E mai important să ştii să pierzi un meci, decit să ştii să-l cîştigi. ! Două echipe regionale în faza de zonă a campionatului de volei Intre 3—6 iulie s-a programat la Giurgiu desfăşurarea fazei de zonă a campionatului R.P.R. de juniori la volei. La aceasta vor participa şi două echipe din regiunea noastră şi anum­me: echipa m­asculistă Voinţa Turntî Măgurele şi echipa feminină Ştiinţa RoP­riori. Alături de ele vor mai concura la băieţi echipele Viforul Rădăuţi, şcoala medie nr. 1 din Constanţa şi Ştiinţa Tecuci. Partidele din cadrul fazei de zonă a campionatului republican de juniori,, vor fi dîrz disputate, echipele din re­giunea noastră pregătindu-se intens pentru a da o replică viguroasă celor­­lalte candidate. -g —­i1­ează din meciul de fotbal- Succesele sportivilor români peste hotare . Excepţională este comportarea echipelor de tenis de masă ale R.P. Romíne, care la campiona­tele de juniori ale Europei, au obţinut o victorie totală, cucerind cele şapte titluri aflate în joc. Succesul reprezentanţilor noştri vine să arate că tenisul de masă din ţara noastră are cadre de nă­dejde în Cobîrzan, Negulescu, Co­vaci, Maria Golopenţa şi Mariana Barasch.­­ La concursul internaţional de atletism de la Zagreb, alergătorul român C-tin Grecescu a cîştigat proba de 3000 m. obstacole, după o cursă care i-a atras aplauzele spectatorilor. Forma lui Grecescu ne face să privim cu încredere concursurile viitoare, la care el va mai participa pînă la europene • In Turul ciclist al R.P. Bul­garia, echipa ţării noastre s-a clasat pe locul trei, iar cicliştii­ romîni D. Mun­tea­nu a ocupat lo­cul şase. Cum cicliştii români par­ticipanţi (Agunteanu, Pelcaru, Bra­­haru, Calci­f­ă, Gane) sunt tineri, rezultatele reuşite în compania unor valoroşi rutieri ca cei bul­gari şi belgieni, trebuiesc consi­derate drept bune şi promiţătoare. Sportul in regiune Meci de baraj la fotbal Pe terenul din Slobozia Mîndra s-a disputat duminică meciul de­ fotbal de baraj intre echipele GAC Mîndra şi Voinţa Roşiori, ambele campioane raionale. Partida a contat pentru ca­lificare în campionatul regional. Ea a fost dîrz disputată, fiind urmărită de­­­ un public cifrat la 3000 persoane. Chiar de la început, echipa gazdă a luat iniţiativa, dovedind o superiori-­ tate, care a fost concretizată prin go­­lul marcat de Ilie Mitrică.­­ Returul meciului se va disputa du­­u­minică la Roşiori. întrecerile tinerilor atleţi din întreaga ţară Una dintre probele cele mai interesante din cadrul finalelor cam­,­pionatelor republicane de juniori la atletism a fost cursa de 800 m. In clişeu, concurenţii străbat primul tur de pistă.

Next