Steagul Roşu, iulie 1958 (Anul 4, nr. 1316-1342)
1958-07-01 / nr. 1316
Din însăşi denumirea formei de organizare a brigăzii, înseamnă că 5 tractorişti, avîrid inventarul necesar efecturârii tuturor lucrărilor, au în grijă SOO la teren pe care-1 lucrează de la arăturile de toamnă pînă la culegerea recoltei. în cursul anului trecut au luat fiinţă în 11 G.A.S.-uri din regiunea noastră — cu titlul de experienţă — brigăzile complexe sub forma ,,5 oameni, 5 tractoare la 500 ha“. Rezultatele bune obţinute de aceste brigăzi au constituit un puternic imbold pentru extinderea lor în cit mai multe unităţi. Astfel, (Ie la începutul acestui an au luat fiinţă zeci de noi brigăzi, iar pînă la 1 septembrie numărul lor va ajunge pe întreaga regiune la 121. Eficacitatea lor practică este demonstrată şi de faptul că în unele gospodării — cum ar fi G.A.S. Dragalina — s-au organizat chiar 6 brigăzi complexe. O rodnică experienţă ,în organizarea şi funcţionarea acestor brigăzi ne oferă G.A.S. Olteniţa. Aci se află brigada condusă de comunistul Tută Călin care împreună cu ceilalţi patru tovarăşi ai săi lucrează o suprafaţă sporită, faţă de însăşi denumirea brigăzii şi anume 539 de ha. Dacă în 1957 terenul acestei brigăzi era împărţit în parcele situate la diferite distanţe, în acest an, întreaga suprafaţă a fost comasată creîndu-se înacest fel condiţii asemănătoare de lucru pentru toţi membrii brigăzii. Deşi G.A.S. Olteniţa are condiţii mai puţin favorabile anumitor culturi (apropierea de Dunăre face ca apa de infiltraţie să se menţină la suprafaţă o bună parte din an împiedicînd executarea la timp a lucrărilor agricole), rezultatele obţinute au fost din cele mai bune. Astfel în 1957, media obţinută de brigada complexă a fost de 3.000 kg. orz la ha. faţă de 2.000 plan, 1.800 la ovăz (plan 1400), iar la grîu 2.384 faţă de 1630 plan. Aceste rezultate ni se par însă fireşti dacă ne gîndim că din brigadă fac parte oameni ca Ştefan Ardeleanu şi Alexandru Oprea. Anul trecut, comunistul Ştefan Ardeleanu a executat singur 630 hantri, iar în acest an pînă la 1 iunie avea realizaţi 240 hantri (faţă de planul de 499 hantri pentru întreaga brigadă). Se cuvine subliniat şi faptul că munca entuziastă şi conştiincioasă a acestor lucrători ai ogoarelor a fost pe deplin răsplătită. La sfîrşitul campaniei de recoltare s-au dat premii în bani (cîte 1870 fiecărui mecanic agricol) şi obiecte (două ceasuri şi un aparat de radio). Producţiile obţinute şi mai ales experienţa acumulată în cursul acestui an au constituit un îndemn pentru muncitorii brigăzii complexe a gospodăriei agricole de stat Olteniţa. Ei au pornit cu şi mai mult entuziasm în marea bătălie pentru obţinerea unei recolte cît mai bogate. Lucrările de întreţinere (ipraşila II a şi a H-a) au fost executate la timp, astfel că porumbul se află acum într-o fază înaintată de vegetaţie, iar recolta se anunţă de pe acum a fi cea aşteptată. La culturile furajere — lucernă, — sînt în curs de executare prăfuirile contra dăunătorilor (gîndacul roşu al rapiţei). In vederea bunei desfăşurări a campaniei de recoltare ei au făcut din timp revizia tuturor combinelor şi tractoarelor executînd reparaţiile necesare. Acum brigada este pe ogoare la recoltarea orzului. Spicele aurii şi piine de rod rămîn adunate în paie în urma combinelor. Sînt primele rezultate ale muncii lor din acest an, şi ele întrec pe cele din 1957. Dar adevăratul bilanţ sa va încheia la toamnă. Pînă atunci munca va continua în acelaşi ritm şi de acelaşi entuziasm. Mărturie stau cele două norme executate zilnic, în bune condi- țiuni, de mecanicul Ştefan Ardeleanu. Un adevărat exemplu pentru toţi me- canicii agricoli, pentru toţi membrii brigăzilor complexe. Rezultatele obţinute de brigada complexă de la G.A.S. Olteniţa ca şi de celelalte din gospodăriile din regiune îndreptăţesc eforturile ce se cerr pentru extinderea lor, pentru organizarea acestor brigăzi pe măsura tuturor posibilităţilor de dotare cu maşinile şi uneltele necesare. Cît mai multe brigăzi complexe în- seamnă lucrări cît mai bine executate şi rod cit mai bogat. Ing. agr. EUGENIA CHIŢU Sa extinde metoda „5 oameni, 5 tractoare la 500 hectare“ Brigada complexă de la G.A.S. Olteniţa obţine noi succese O entuziastă manifestare a prieteniei romîno - sovietice, la Constanţa (Urmare din pag. la S pienko, care a vorbit în numele ostaşilor şi ofiţerilor sovietici din Constanţa. Pentru noi, militari ai Armatei Sovietice, a spus printre altele generalul maior V. II. Kopietlko, este o deosebită bucurie să vă mulţumim pentru această călduroasă manifestare care are loc în preajma marii sărbători naţionale a poporului român, cea de-a 14-a aniversare a eliberării Romfniei de sub jugul fascist. Eliberarea României a marcat începutul unei ere noi în istoria poporului român, a deschis o pagină nouă, în istoria relaţiilor sovieto-romîne, care se bazează pe marile principii ale internaţionalismului proletar. îndeplinind datoria noastră ostăşească şi aceea de internaţionalişti pe teritoriul patriei voastre, noii am cunoscut bine harnicul popor român, bogata şi originala lui cultură naţională. Pe militarii ţărilor noastre socialiste, a spus mai departe vorbitorul, îi unesc ideile nobile ale marxismleninismului, ale internaţionalismului proletar, sentimentul de mîndrie pentru marea onoare de a sta de strajă muncii paşnice, libertăţii şi independenţei popoarelor lor. In încheiere, generalul maior V. E. Kopienko a transmis mulţumiri oamenilor muncii din oraşul Constanţa pentru ospitalitatea cordială, pentru atitudinea prietenească faţă de militarii sovietici. In numele militarilor romîni a vorbit apoi contraamiralul Sandu Gheorghe, care a spus printre altele: Oamenii muncii şi militarii forţelor noastre armate, au înconjurat pe militarii sovietici cu sentimente de adîncă prietenie. La rîndul nostru am simţit din partea lor aceleaşi sentimente de frăţească prietenie, care caracterizează legăturile între oameni cu aceleaşi năzuinţe, cu aceleaşi idealuri. Pentru noi militarii staţionarea trupelor sovietice în ţara noastră a constituit un minunat prilej de adincire a frăţiei de arme romînosovietice, a fost un minunat prilej de cunoaştere directă a experienţei lor bogate, a metodelor de instruire şi educare a militarilor. Vorbitorii au fost întrerupţi în nenumărate rînduri de îndelungi aplauze şi lozinci care au exprimat dragostea oamenilor muncii şi militarilor din Constanţa faţă de marea Uniune Sovietică şi de glorioasa sa armată. Intîlnirea s-a încheiat şi intonarea Internaţionalei Apoi Ansamblul Armatei Sovietice din Constanţa şi Ansamblul „Ciocirlia“ au prezentat un program artistic. Comitetul regional U.T.M. a avut duminică ca oaspeţi comsomolişti din Armata Sovietică la o „zi de odihnă“ la Mamaia. Ostaşii sovietici au petrecut aici o zi plăcută împreună cu tinerii din întreprinderile constănţene, precum şi cu tineri cehoslovaci şi germani aflaţi la odihnă la staţiune. La Cazinoul din Constanţa a avut S-au organizat plimbări cu burcile loc o întîlnire a femeilor din oraş pe lacul Siutghiol, jocuri distractive cu soţii ale militarilor sovietici. Intr-o şi sportive, s-a dansat. Numeroase atmosferă de caldă prietenie femeile formaţii artistice de armatori din în- romînce şi sovietice şi-au oferit recntreprinderile oraşului Constanţa, proc bnchete de flori, daruri, baticuri, printre care cele de la S.N.M.C., în insigne, şi-au afirmat hotărirea de are prinderea „Petrolul“, cooperativa împreună pentru aceeaşi cauză. „Îmbrăcămintea şi Casa de cultura *zr . a minorităţilor naţionale au prezent fericirea copiilor şi a căminelor lor, iar programe artistica, pacea la întreaga lune. Un autograf este o amintire plăcută O nouă victorie a colectivului Şantierului Naval Olteniţa Lansarea unui vas de 800 tone O nouă filă din calendarul anului a căzut duminică, marcînd totodată şi o proaspătă victorie a colectivului Şantierului Naval Olteniţa: lansarea, la scurtă vreme după motonava de 2.000 de tone, a unui vas de transport de 800 tone. Este al 5-lea vas de acest fel, construit la Şantierul Naval Olteniţa de la începutul anului pînă în momentul de faţă. Şi, ca de obicei, lansarea lui s-a petrecut cu cîteva zile înainte de termen. Din nou constructorii de la malul Dunării nu şi-au dezminţit faima. Deşi e zi de sărbătoare, la şantier au venit mai bine de jumătate din muncitori, să dea o mînă de ajutor la lansarea „ceanului de 800 tone“ sau să asiste la botezul lui, un rit peste care nu trec nici o dată şi care a intrat în tradiţie. Orele II şi jumătate. Un vînt stîrnit din timpul nopţii încă mai şuieră In catargele vaselor acostate la mal, frămîntă apele Dunării, ridicîmî valuri înalte ce se izbesc şi se sfarmă de ţărm. Parcă învolburarea aceasta este jocul capricios al undelor simbolizînd nerăbdarea de a purta ps luciul lor o nouă lebădă metalică. Şi vrednicii constructori dăruie apelor noul darceanul de 800 tone... Pe cala de lansare e forfota obişnuită, specifică unor asemenea momente. Vasul, proaspăt vopsit, poposeşte la marginea apei priponit în zeci de otgoane şi soareuri solide. În preajma malului, unde sunt instalate săniile pe care lunecă uriaşul de oţel, se fac ultimele lucrări. Nici un amănunt nu este neglijat. Toţi cei care lucrează, ca şi cei care privesc, simt o puternică emoţie. Maistrul de cală, Guţu Simion nu cunoaşte astîmpăr, aleargă, spune „lansatorilor“ ce au de făcut, apoi după ce dă o raită în jurul vasului se prezintă la directorul şantierului, care, de la staţia de comandă a lansării, va conduce operaţiunile. A sosit şi clipa supremă. Se face linişte, o linişte deplină. Se aud doar comenzile scurte, precise, ale directorului Ion Cristea. Deodată, ca la semnul unei baghete magice, vasul lunecă vijelios spre apele Dunării. Uriaşul de oţel a scăpat din chingile pneumatice şi în spumele albe, izbind în pieptul unui val uriaş, a intrat pe drumul pe care va călători o viaţă de... navă. Mulţimea izbucneşte în urale şi aplauze. Constructorii îşi dau mina. Nituitorii Bătraşcu Constantin şi Bdlenea Gh. sunt fericiţi că niturile făcute de ei vor înfrunta „milele“ fluviale. Stemuitorul Cucu Vasile împărtăşeşte şi el bucuria celor doi. Tâmplarul Stoica Voicu, cel care a condus lucrările de amenajare a cabinelor, pentru prima oară într-o măsură mai mare cu mase plastice, cu tapiţerie din clorură de vinil, îi ia pe cîţiva să-i urce să le arate confortul interioarelor. Cu ei urcă şi constructorul Ursu Nicolae, sudorul Enache V. Gh., lăcătuşul Ioniţă Alexandru. Bucuria e unanimă. In istoria şantierului, s-a înscris o nouă izbîndă... Și constructorii o sărbătoresc cum se cuvine. VASILE CABULEA STEAGUL ROŞU NOI BLOCURI MUNCITOREŞTI, din construcţie pe Bulevardul Muncii din Capitală Mai multă grijă pentru aprovizionarea oamenilor muncii (Urmare din pag. l-a) pând nici pentru calitatea 11-a. Mai mult, achizitorii de la Agevacoop Domneşti fac comenzi pentru anumite cantităţi cu legume şi zarzavaturi spre a fi ridicate deşi ele nici nu există in depozite. Aşa s-a întimplat cu comenzile nr. 100 şi 105 pentru 3.000 legături de ceapă şi 9.000 legături usturoi de la centrul de achiziţii din Cometa. Atunci cina s-a deplasat autocamionul Aprozarului la acest centru, nu a găsit mărfurile anunţate şi maşina a trebuit să se întoarcă goală la Bucureşti. Nici uina dintre părţi nu se vede vinovată de birocratism. O zicală din bătrini spune că „atunci cind doi se ceartă, al treilea cîştigă". Numai că aci zicala suferă o oarecare modificare: cind cei doi se ceartă, al treilea, adică consumatorul... pierde. Este timpul să se pună capăt disputelor ce au loc între O.C.L. Aprozar Bucureşti şi Agevacoop Domneşti şi in loc de a arunca vina unul’ pe celălalt, să dovedească o mai temeinică preocupare pentru lichidarea lipsurilor semnalate, asigurindu-se astfel o mai strinsă colaborare in vederea aprovizionării cu legume, zarzavaturi și fructe a populației din Capitală. Tragerea de amiortizare a asigurărilor ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă ADAS din 30 iunie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: EPH — I I T -FG Z-O V A HSD-CU Z-O W — M M P (Agerpres) In legătură cu lucrările Conferinţei sindicatelor şi oamenilor muncii din Europa Adunarea activului sindical din Capitală Luni după amiază a avut loc în cii din ţările Europei împotriva pri- într-o uzină nouă, creaţie a regimului sala Teatrului C.C.S. adunarea actimejdiei războiului atomic, pentru de- de democraţie populară, că ei fabrică vului sindical şi a oamenilor muncii marmare, place şi progres social, subţi- autobuze şi troleibuze, produse închidin Capitală" în legătură cu lucrările fiind însemnătatea hotărârilor şi a dorişte vieţii şi nu morţii atomice, tov. Conferinţei sindicatelor şi oamenilor cumentelor adoptate la această confelire Creţu a spus: „Muncitorii din ţămuncii din Europa, desfăşurate la nunţările capitaliste să audă glasul nostru Berlin între 20—22 iunie. ’ In numele muncitorilor din între care exprimă un IMU hotărit război. In prezidiul adunării au luat loc prinderile Capitalei au Uitat cuvîntul lui atomic". Ambii vorbitori au subliniat tovarăşii Gheorghe Apostol, preşedintextilista Donca Zidaru și strungarul că oamenii muncii din patria noastră atere Consiliului Central al Sindicatellie Creţu. Vorbind despre faptul că probă întrutotul şi sprijină traducerea lor din R. P. Romînă, Anton Moisescu, muncitorii de la fabrica „Bela Brai- în viaţă a hotărîrilor adoptate de vicepreşedinte al C.C.S., Mihai Marin, ner“ au învăţat să gospodărească cu Conferinţa de la Berlin. Nicolae’ Pascu, Ion Dobre, secretari pricepere întreprinderea, contribuind în In încheierea adunării a fost adopat CCS Ion Mitarcă preşedintele acest fel la întărirea economică a patat textul unei telegrame adresată Le. Consiliului Sindical Local Bucureşti, trnei, tov. Donca Zidaru a exprimat deraţiei Sindicale Mondiale în care acad. Everen Alacovschi, ing. Nicolae hotărirea întregului colectiv de a sta activul sirdic al rt. oamenii muncii din Martalogu, de la Institutul de fizică de veghe în apărarea cuceririlor noas- Capitală exprimă adeziunea lor totală atomică al Academiei R P. Romíne,tre revoluţionare, împotriva duşmani faţă de hotărîrile şi documentele a Ana Liman preşedinta Comitetului de lor care încearcă să dezlănţuie andoptate de Conferinţa de la Berlin a întreprindere al fabricii de confecţii noi război. Sindicatelor şi oamenilor muncii din „Gh. Gheorghiu-Dej“, Ilie Creţu, strun- Arătînd că muncitorii uzinelor „Tu- ţările Europei, gar fruntaş la uzinele metalurgice ,,Tudor Vladimirescu" lucrează cu mîndri . (Agerpres) dor Vladimirescu“, Donca Zidaru, _____________________________________________________________________ muncitoare fruntașă la fabrica de tricotaje „Bela Brainer". Adunareaa fost deschisă de tov. Ion Mitarcă. Tov. Anton Moisescu a făcut o amplă expunere asupra lucrărilor Conferinţei sindicatelor şi oamenilor mun- Brazilia, campioană mondială de fotbal Campionatul mondial de fotbal s-a terminat. Din cele 16 echipe, venite la turneul final, Brazilia a obţinut duminică titlul de campioană mondială, cea mai înaltă distincţie pentru o echipă şi componenţii ei. Victoria cu 5—2, reuşită de Brazilia, la Stockholm, asupra Suediei, readuce în discuţie problema supremaţiei fotbalului sud-american, asupra celui european. Să nu uităm că fotbalul sud-american a mai cucerit titlul mondial, de două ori prin echipa Uruguaiului. Ceea ce n-au izbutit acasă în 1950, la Rio de Janeiro, pe stadionul Maracano (220.000 locuri), au obţinut brazilienii acum la Stockholm. Suedia a ocupat din nesperat loc. II, iar Franţa s-a clasat pe locul III înaintea R. F. Germane, fostă campioană mondială. Campionatele internaţionale de tir ale R. P. R. Duminică, pe poligonul de la Tunari a început cea de-a V-a ediţie a campionatelor internaţionale de tir ale R.R. Romíné. La actuala ediţie a campionatelor sunt prezenţi uliii dintre cei mai buni trăgători din U.R.S.S., R.P Bulgaria, R. Cehoslovacă, Italia, R.P. Polonă, R.P. Ungară, Venezuela şi R.P. Romînă. De remarcat că tragătorii din Venezuela sunt primii sportivi din această ţară care vizitează R.P. Romînă. La armă liberă (proba combinată) victoria a revenit reprezentantului nostru Il. Merşcovici cu 590 puncte. El a obţinut titlul datorită rezultatului mai bun înregistrat în meciul de baraj cu I. Sîrbu și sportivul Horinek (Cehoslovacia) care au ocupat în ordine locurile următoare avînd fiecare cite 590 puncte. Cel mai bun rezultat în proba de pistol precizie a fost marcat de trăgătorul sovietic B. Kriheli cu 550 puncte. Pe locul doi s-a clasat V. Kudina (Cehoslovacia) cu 548 puncte, iar locul trei a revenit lui N. Bondarev (U.R.S.S.) cu 547 puncte. In ziua a doua a campionatelor internaţionale de tir ale R.P. Române, ce se desfăşoară la Bucureşti, a luat sfîrşit proba de armă liberă calibru redus 3 X 40 focuri. Victoria a revenit trăgătorului sovietic M. Niazov care a totalizat la cele trei poziţii 1.130 puncte. El a obţinut la p poziţia în gernunchi un rezultat excelent — 391 puncte nou record al U.R.S.S. Pe locurile următoare s-au clasat H. Herşcovici (R.P. Romînă) — 1.137 puncte, Luolup (R.P. Ungară)—1.137 puncte, 1. Sîrbu (R.P. Romînă) — 1.135 p. La pistol viteză după prima manşă Conduce Flaidurov (U.R.S.S.) cu 293 puncte urmat de Petrescu şi Dochiliţă (R.P. Romînă) — 292 puncte. In proba de talere, după două zile de întreceri primul loc este deţinut de Olimpia Giurgiu— Dinamo Piteşti 5-2 Meciul de categorie C disputat la Giurgiu intre Olimpia Giurgiu şi Dinamo Piteşti, a fost cîştigat de echipa giurgiuveană la un scor ridicat: 5—2 (3—2). Olimpia a jucat bine şi a marcat prin Dragomir (2), Vulpe (2) şi Briceag. Golurile piteştenilor au fost marcate de Lovin (2), maghiarul I. Vary — 188 puncte. Campionatele continuă. (Agerpres) Ştiinţa Timişoara a învins „Steagul roşu” cu 3-2 (2-0) Cei care au fost prezenţi la semifinala Cupei R.P.R. la stadionul Republicii, au asistat la un joc de slabă factură. Ştiinţa Timişoara venea după un meci pierdut la scor, deci fără moralul necesar spre a susţine un joc decisiv. In plus, echipa timişoreană a intrat pe teren cu o formaţie din care lipseau jucătorii: Fuchs, Brînzei, Tănase, Gîrleanu, Ciosescu, înlocuiţi cu rezervele Enăchescu, Codreanu, Mazăre, Filip Lereter şi cu Diminescu. Cind am zărit apărind pe teren echipa studenţilor, am crezut, ca majoritatea celor prezenţi, că timişorenii vor pierde jocul. E drept, că şi de la „Steagul roşu“ a lipsit Fusulan, aflat pe marginea terenului ca spectator. Cum spuneam, credeam că vom fi martorii unui nou eşec timişorean. Dar impresia aceasta a fost de scurtă durată, căci în minutul 8, Cădariu a şi marcat primul gol. Ştiinţa a insistat, împinsă fiind şi de aplauzele spectatorilor ei devotaţi. Şi a mai căzut un gol (în minuttul 33 tot prin Cădariu). Dar începutul remizei a doua a găsit pe Ştiinţa înghesuită în propriul caieţi şi pe metalurgişti stiind cu stiniaşii pe centru. Apărarea studenţilor a făcut faţă, căci atacul advers a ajutat-o mult prin greşita sa orientare tactică, de a pătrunde spre poarta apărată excelent de Enăchescu, în loc să sueze de la distanţă, şi a evita nina celor „cinci jucaten tun şprem. ..Steagul roşu“ a dominat, insă cea care a marcat a fost tot Ştiinţa, (în minutul 64 tot prin Cădariu). Interesant e că primul gol al metalurgiştilori-a marcat mijlocaşul Szighetti în minutul 69. Din aceasta se poate vedea cît de mult a dominat „Steagul roşu" şi cît au greşit atacanţii săi netrăgînd de la distanţă. Ştiinţa a avut după acest gol momente grele, de acum înainte pînă la final. Ea a mai primit un gol, în ultimul minut înscris de David. Ştiinţa Timişoara a cîştigat fără să ajungă în prelungiri, cînd poate pierdea, avînd în vedere oboseala, de care dăduse dovadă în ultima parte a meciului. Jocul a fost o luptă continuă, cu rare, foarte rare sclipiri. A condus bine C. Mitra l’ G. T. ★ „La Oraşul Stalin, Poogrosul ,Bucu,rşti, confirmînd buna sa condiţie, a afircasat C.S. Oradea, deţinătoarea „Cupei R.P.R.“ cu 4—0 (1—0). Vom avea deci o finală pasionantă: Progresul — Ştiinţa Timişoara, care se va disputa la 6 iulie, tot pe un teren bucureştean, după ce joi, 3 iunie. Ştiinţa va mai susţine ultimul său joc de campionat, cu „Steagul roşu“ la Oraşul Stalin Un colectiv sportiv model ! T âmplarii din cooperativa meş-Meşugărească „Partizanul" din Alexandria s-au dovedit a fili na numai foarte buni meseriaşi, dar şi oameni hotăriţi să practicam cu succes o serie de discipline spor- live. încă de acum un an coopera-morii şi-au propus să practice o se-m rie de sporturi. In acest scop ei au amenajat un club sportiv. Un) | sprijin mare au primit din partea!, t colectivului sportiv Voinţa, de care' f depinde această cooperativă. \ 1 Cooperativa ,,Partizanul" a reuşiti •. să se impună mai intii prin echipaj i de fotbal, care a activat in cam-\ | pionatul raional, unde a obţinui un loc foarte bun, clasificindu-se pe ? locul 4 in meciurile de baraj. j Clubul întreprinderii, foarte binei ( amenajat, constituie pentru muncii I tarii limplari un prilej de recreare.) 1 Aici, ei practică şahul şi jocul dA popice. Numeroşi muncitori au ii-l f ceput să practice și tirul, avînd la I dispoziție un poligon de tir al coo operativei. La acest poligon s-aul desfășurat și concursurile campio-Jnatului de casă al colectivului Voi I irita din Alexandria. . Trebuie ştiut că în aceste zile de vară, poposind într-un sat mai arar să schimbi vorbă cu vreun sufet de om. Poţi găsi pitiţi pe la cîte o umbră şi aceasta a unui corcoduş sau cais, cîţiva ţînci, sau cine ştie pe unde cîte o băbuţă torcînd. Satul pare a fi în zile de bejenie. Nu-i mai nimeni pe acasă. Ii găseşti pe gospodari dincolo de marginea ultimei case, aplecaţi pe coarnele plugurilor sau privind buruiana, ivită printre I porumb. Pe un astfel de timp am a juns la Dichiseni. Soarele, de-abia trecuse spre asfinţit. Ca un vrednic I „colindător“ am bătut uliţele de centru ale satului dar de găsit n-am găsit pe nimeni. Răbdător, nevoia te învaţă, am mers şi în cătunele vecine : Libertatea, Coslogeni şi Satnoieni. Pretutindeni aceeaşi acalmie. Nu latrau barem nici clinii. De altfel era şi zăduf. Şi pînă am mers cu cale, să tot fie vreo 10 km, dacă nu şi mai bine, soarele încătuşat de umbrele cenuşii ale serii, s-a mai domolit. După spusa locului, mai avea cîteva soiţi şi iată noaptea. Atunci au prins a furnica şi uliţele. La porţile ogrăzilor leliţele îşi făceau de lucru, iar bărbaţii traşi la sfat pe lingă cooperativă, cămin, tăinuiau de-ale lumii. Cei tineri încinşi de mijloc, se plimbau îngînînd cîte o funtură de melodie. Am fost oaspetele mut al acestui spectacol. Că sînt străin de loc, n-a fost greu pentru zei din Dichiseni să afle. Şi atunci să te ţii vorbă pe ei. Ce mai, am aflat de cînd e satul, de transformările de aici, de viaţa tuturor înnoită, dar şi de bucuria lui moş Fodorache căruia băiatul ăl mic, i-a mai dăruit un nepoţel. Dar cîte nu se vîntură la o vorbă încinsă. Fiecare îşi deschide sufletul şi afli cele mai ascunse taine. Gîndindu-mă la cele povestite de ei pot spune că oamenii din Dichiseni îs tare „căpăţînoşi“. Răi cînd zic că fac ceva, să ştii că nu se lasă pînă nu izbutesc, lată, aveau mai acum cîţiva ani un „ol“. — „Adică ditamai comună cu trei sate şi să n-avem cămin cultural ? Răi treabă-i asta?" O fi ţinut frământarea cît a ţinut şi căminul s-a înălţat prin munca tuturor. Acum un alt năduf. Şcoală de 7 ani vor. „De ce adică să ne meargă copiii în comunele vecine?“ numai ce-i auzi, ba pe Ion Moise, pe Vasile Şierban, pe Alexandru Vîlcu, pe Neagu Alecu. „Ce, noi n-am putea sa ne-o făcem?“ — se întreabă unul pe altul. Răspuns am găsit în cuvîntul mai întregului sat ce în seara aceea la căminul cultural se strînsese la adunarea populară pentru a hotărî, lac sau nu şcoală. Chiar dacă s-ar fi încercat să se numere capetele celor adunaţi nu se reuşea. N-apucai să socoteşti cîţi sînt în jurul tău, că venea alt grup şi apoi altul şi altul. Erau de toate vîrstele. Loc mi-am găsit pe o bancă, ce-i drept cam înghesuit. Lîngă mine un bătrîn şi o fetişcană, despre care aflu mai tirziu că-i nevastă, cu băiat de şcoală. Locurile în toate ocupate şi gospodarii întîrziaţi cu greu îşi mai găsesc unde să-şi pună cuşmele. Vorba o începe preşedintele sfatului, Dumitru Ungureanu. Ştie să meşteşugărească cuvîntul. Dovada cea mai bună e că în sală nu se aude decît zborul unei musculiţe. Şi dacă ar fi fost apoi să dea cuvîntul la toţi cîţi au cerut să-şi împărtăşească gindurile, cred că ne-ar fi prins zorile. ..tireu e să fii la prezidiumul unei adunări, cînd oamenii îs atît de vorbăreţi“. Cum, necum, Vasile Şerban şi-a dres glasul: „Bună vorbă de a ne face şcoală. Multe ne-am făcut noi, aşa că vom trece şi hopul asta , să punem fiecare după puterile noastre, numai unire să fie...“ N-a prins să-şi tragă moşul răsuflarea, căci Neagu Alecu îi şi luă vorba: „Unire este. Oare nu noi ne-am ridicat cămin, ne-am îngrijit de buna gospodărire a comunei ?“ Uite aşa a ţinut bună parte din seară. O vorbă de la unul, alta de la altul. Dar hotărîrea a rămas hotărîre. Se va face școală. Am avut curiozitatea ca plecînd de la cămin să mă uit la ceas. Se apropiau orele primului cîntat al cocoșilor. Stătusem la adunarea populară cîteva ore bune. Nu-mi părea rău. Noaptea petrecută ca oaspete la gospodăria colectivă, parcă a zburat. Am ascultat pînă la venita lui „moş Ene“, zumzetul gîngăniilor, cîntecul stingher al păsărilor de noapte. In zori, am plecat odată cu preşedintele către raion. Am sporovăit de cîte şi mai cîte. La despărţire n-am putut să înfrîng curiozitatea şi l-am întrebat ce rosturi îl aduc la oraş. „După materiale tovarăşe, la noi, unde-i vorba e şi fapta". Spre prînz, pe străzile oraşului, Călăraşi, l-am întrunit. Era vesel. „Să vii la noi curînd, m-a îndemnat. Ai să vezi ce mîndreţe de şcoală o să ne facem...“. TRAIAN POPESCU INTR-O SEARĂ... Pag. 3^3 U. T. A.Arad, campioană republicană de juniori la fotbal In finala campionatului de juniori la fotbal, U.T.A. Arad, a dispus cu 1—0 (1—0) de Dinamo Bucureşti, după o partidă plăcută, care a ţinut încordată atenţia spectatorilor, pînă la fluierul final. S-a jucat cu multă nervozitate, dar echipele au creat şi multe faze spectaculoase. In price caz, victoria arădenilor e meritată, deşi ea a fost obţinută dintr-un pe- nalţi, transformat de portarul arăt,dean Gavrilovici. Nu am înţeles atitudinea total nesportivă a portaru- lui dinamovist (Matache), care deşi a jucat bine, a avut o purtare ne- corespunzătoare cind la final, la salutul publicului, a vrut să-şi loavească un coleg de echipă şi apoi s-a îndreptat către arbitrul Buzea, să-l „felicite" batjocoritor. In plus factreaga echipă dinamovistă a vrut să plece la final, fără să salute pu-jlicul şi fără să felicite pe învingă*.] tori. Ne-a bucurat în schimb atituJudinea antrenorului Nedelcu (Dinamo), care a îmbrăţişat pe Dumitrescu/ antrenorul echipei U.T.A., iar la ie- şirea juniorilor textilişti i-a felicitat, pe fiecare la parte. E mai important să ştii să pierzi un meci, decit să ştii să-l cîştigi. ! Două echipe regionale în faza de zonă a campionatului de volei Intre 3—6 iulie s-a programat la Giurgiu desfăşurarea fazei de zonă a campionatului R.P.R. de juniori la volei. La aceasta vor participa şi două echipe din regiunea noastră şi anumme: echipa masculistă Voinţa Turntî Măgurele şi echipa feminină Ştiinţa RoPriori. Alături de ele vor mai concura la băieţi echipele Viforul Rădăuţi, şcoala medie nr. 1 din Constanţa şi Ştiinţa Tecuci. Partidele din cadrul fazei de zonă a campionatului republican de juniori,, vor fi dîrz disputate, echipele din regiunea noastră pregătindu-se intens pentru a da o replică viguroasă celorlalte candidate. -g —i1ează din meciul de fotbal- Succesele sportivilor români peste hotare . Excepţională este comportarea echipelor de tenis de masă ale R.P. Romíne, care la campionatele de juniori ale Europei, au obţinut o victorie totală, cucerind cele şapte titluri aflate în joc. Succesul reprezentanţilor noştri vine să arate că tenisul de masă din ţara noastră are cadre de nădejde în Cobîrzan, Negulescu, Covaci, Maria Golopenţa şi Mariana Barasch. La concursul internaţional de atletism de la Zagreb, alergătorul român C-tin Grecescu a cîştigat proba de 3000 m. obstacole, după o cursă care i-a atras aplauzele spectatorilor. Forma lui Grecescu ne face să privim cu încredere concursurile viitoare, la care el va mai participa pînă la europene • In Turul ciclist al R.P. Bulgaria, echipa ţării noastre s-a clasat pe locul trei, iar cicliştii romîni D. Munteanu a ocupat locul şase. Cum cicliştii români participanţi (Agunteanu, Pelcaru, Braharu, Calcifă, Gane) sunt tineri, rezultatele reuşite în compania unor valoroşi rutieri ca cei bulgari şi belgieni, trebuiesc considerate drept bune şi promiţătoare. Sportul in regiune Meci de baraj la fotbal Pe terenul din Slobozia Mîndra s-a disputat duminică meciul de fotbal de baraj intre echipele GAC Mîndra şi Voinţa Roşiori, ambele campioane raionale. Partida a contat pentru calificare în campionatul regional. Ea a fost dîrz disputată, fiind urmărită de un public cifrat la 3000 persoane. Chiar de la început, echipa gazdă a luat iniţiativa, dovedind o superiori- tate, care a fost concretizată prin golul marcat de Ilie Mitrică. Returul meciului se va disputa duuminică la Roşiori. întrecerile tinerilor atleţi din întreaga ţară Una dintre probele cele mai interesante din cadrul finalelor cam,pionatelor republicane de juniori la atletism a fost cursa de 800 m. In clişeu, concurenţii străbat primul tur de pistă.