Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)

1958-12-31 / nr. 1472

Discuţii asupra proiectului­ de buget Cuvântul deputatului Victor Bolojan (Regiunea Oradea) Aşa cum reiese din raportul pre­zentat, a spus vorbitorul, bugetul pe anul 1958 se va încheia cu un exce­dent, la realizarea căruia şi-au dat contribuţia toate sectoarele economiei noastre naţionale. In regiunea Ora­dea,, pe baza datelor preliminare, pla­nul producţiei globale va fi realizat în acest an în proporţie de aproxima­tiv 103,8 la sută, reprezentînd o creş­tere de 8,5 la sută faţă de anul pre­cedent. Productivitatea muncii va creş­te cu 5,34 la sută, iar preţul de cost va fi redus cu 2,75 la sută. Au cres­cut simţitor şi veniturile băneşti ale populaţiei. In vederea asigurării unor bune condiţii de locuit, în regiune au fost construite în ultimii doi ani 1358 de apartamente. Preţul lor de cost a fost însă ridicat. In urma măsu­rilor luate s-a ajuns să se reducă costul unui apartament de la 70.000 la 38.000 lei. Referindu-se la execuţia bugetului pe anul 1958 în regiunea Oradea, vor­bitorul a arătat că din datele preli­minare el va fi excedentar. In con­tinuare tov. Victor Bolojan a subli­niat că în bugetul pe anul 1959 la capitolul venituri se­ prevede suma de 167 milioane lei, care este sub posibilităţile regiunii deoarece numai în 11 luni ale anului 1958 s-­au rea­lizat venituri de 164 milioane lei. A­ceasta arată că nu s-a ţinut seamă de resursele existente, fapt care nu mobilizează pe lucrătorii din econo­­­mia locală spre descoperirea rezervelor interne. Pentru realizarea unor veni­turi suplimentare la bugetul local vorbitorul a arătat că în regiune este necesar să se folosească buna expe­rienţă cîştigată în acest an în mobi­lizarea maselor la efectuarea diferi­telor acţiuni de interes obştesc. Vorbitorul s-a ocupat în continuare de unele lipsuri care se mai mani­festă încă în activitatea de conducere a organelor locale economice şi de stat. Socotesc, a spus vorbitorul, că nu folosim în măsură corespunzătoare posibilităţile de care dispunem pentru exploatarea mai raţională a capacită­ţilor de producţie disponibile, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor în vederea creşterii producţiei şi pro­ductivităţii muncii atît în industrie cît şi în agricultură. In industria locală mai sînt întreprinderi care dau o producţie de slabă calitate, iar în agricultură gospodăriile agricole de stat realizează preţuri de cost ridicate la unele produse. Organele de partid şi de stat au analizat lipsu­rile existente în spiritul hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie şi au luat măsuri în ve­derea lichidării lor. Referindu-se la activitatea unor întreprinderi de in­teres republican din regiune vorbi­torul a subliniat neajunsurile cauzate de metodele birocratice practicate încă de unele departamente şi ministere. Pentru traducerea în viaţă a sar­cinilor trasate de hotărîrile partidului, a spus în încheiere vorbitorul, oame­nii muncii din regiunea Oradea vor lupta strîns imiţi şi vor obţine noi realizări pe drumul construirii so­cia­­lismului, împreună ei se vor bucura de roadele muncii lor paşnice, de un trai din ce în ce mai imn. Cu ocazia dezbaterii documentelor recentei ple­nare a C.C. al P.M.R. oamenii mun­cii din industria şi agricultura re­giunii Oradea s-au angajat să în­tărească şi să dezvolte tot mai mult succesele obţinute pînă acum pe dru­mul înfloririi patriei noastre, a arătat că beneficiile planificate în sectorul v­­eînepă au fost cu mult sub posibilităţi, vorbitorul a anunţat că se vor lua măsuri pentru stabili­rea de sarcini mobilizatoare. Astfel, în ramura pielărie, au fost prevăzute pentru anul 1959 beneficii de 60.000.000 lei, iar pe baza analizei posibilităţilor existente, colectivele întreprinderilor s-au angajat să dea încă 8.000.000 lei. Arătînd justeţea observaţiilor făcute de deputatul Iosif Bayerle cu privire la insuficienta preocupare a Ministe­rului Industriei Bunurilor de Consum pentru introducerea micii mecanizări, vorbitorul a arătat că pentru anul viitor sînt prevăzute 50.000.000 lei în acest scop. Despre importanţa in­troducerii micii mecanizări, acţiune care dezvoltă iniţiativa creatoa­re a oamenilor muncii, vorbeşte faptul că la fabricile din Timişoara au fost realizate, datorită micii me­canizări, economii de 5.000.000 lei, din care numai introducerea a două benzi rulante la fabrica de încălțăminte „Niko­s Beloiannis" a adus economii de 400.000 lei. La propunerea făcută de deputatul Cornel Fulger de a se asigura în regiunea Craiova o capacitate sporită de depozitare a vinurilor, corespun­zător prevederilor de extindere a vi­ilor, tov. Al. Sencovici a arătat că în această regiune capacitatea de depo­zitare va spori cu 50 la sută. Vorbitorul a arătat că pe linia în­deplinirii sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie, mini­sterul, folosind experienţa celor mai buni muncitori fruntaşi şi tehnicieni, a luat măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii încălţămintei, pentru creşterea randamentului războaielor de ţesut cu 10 la sută, pentru prelucrarea în bune condiţii a firelor şi fibrelor sin­tetice realizate de industria noastră în produse de calitate superioară şi cu un aspect plăcut. De asemenea, prin sporirea­­capacităţilor de prelucrare la zahăr şi ulei se va asigura, pe baza creşterii producţiei de sfeclă de zahăr şi floarea-soareikii, întreaga cantitate necesară aprovizionării populaţiei, pen­­tru a se îndeplini sarcina trasată de plenară de a se renunţa la importul de zahăr şi ulei. r im intul deputatului AS. Sencovici, adjunct al ministrului Industriei Bunurilor de Consum Deputatul Alexandru Sencovici a răspuns la o serie de probleme ridi­cate în legătură cu industria uşoara de raportul la buget şi de­­deputaţi, subliniind ajutorul pe care îl consti­tuie discuţiile din Marea Adunare Naţională pentru lucrătorii din acest sector al industriei no­astre. In legătură cu stocurile supranor­mative la întreprinderile din sectoa­rele lînă, mătase, tricotaje şi con­fecţii, vorbitorul a arătat că ele se datoresc insuficientei preocupări pen­tru producerea de mărfuri de bună calitate. La fabrica „Steaua Roşie" din Sibiu, bunăoară, sînt stocuri de baionseide lucrate neîngrijit, fără a se ţine seama de pretenţiile crescînde ale consumatorului. Insuşindu-şi critica făcută de de­putata Elena Iordăchescu-Lascu, care STEAGUL ROŞU Lucrările celei de a V-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine L­EG­E­A pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1959 Art. 1. — Se aprobă bugetul de stat pe anul 1959 la venituri în sumă de 51.833,0 milioane lei și la chel­tuieli în sumă de 51.033,0 milioane lei, cu o depășire a veniturilor față de cheltuieli de 800,0 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1959 de la întreprinde­rile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste, se stabilesc în sumă totală de 47.212,5 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1959 provenite din im­pozite şi taxe de la populaţie se sta­bilesc în sumă de 4620,5 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 28.898,1 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 10.858,4 milioane lei. Fondurile din resursele proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor eco­nomice de stat ce se vor utiliza în anul 1959 pentru finanţarea econo­miei naţionale, în afara sumelor alo­cate de la buget, se stabilesc în sumă de 9.993,7 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru finanţarea acţiunilor social-culturale se aprobă în sumă de 11.928,4 milioane lei, din care : a) pentru finanţarea acţiunilor în­scrise în bugetul asigurărilor sociale de stat 2748,0 milioane lei; b) pentru învăţămînt 3042,6 mi­lioane lei; c) pentru ştiinţă şi cultură 957,1 milioane lei; d) pentru sănătate, cultură fizică și sport 2773,4 milioane lei ; e) pentru prevederi sociale 867,3 milioane lei; f) pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi a ajutorului familial de stat 1540,0 milioane lei. • Art. 6. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959 pentru întreţinerea aparatului administrativ, organelor judecătoreşti şi procuraturii, se a­­probă în sumă de 1.475,2 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3650,0 milioane lei. Art. 8. — Fondul de rezervă bu­getară se stabileşte în sumă de 3.306,0 milioane lei din care: — 3.206,0 milioane lei în bugetul republican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi — 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi al oraşului Bucureşti, la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit reparti­zării aprobate de Consiliul de Mi­niştri. Art. 9. — Bugetul republican se aprobă la venituri în sumă de 43.002,6 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 42.202,6 milioane lei, cu o depă­şire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 800,0 milioane lei. Art. 10. — In suma totală a ve­niturilor şi cheltuielilor bugetului re­publican, veniturile bugetului asigu­rărilor sociale de stat se aprobă în sumă de 3.008,0 milioane lei, iar cheltuielile în sumă de 2.748,0 mi­lioane lei. Art. 13. — Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate mă­surile necesare pentru îndeplinirea de către fiecare întreprindere şi organi­zaţie economică în subordine a pla­nurilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost în vede­rea creşterii rentabilităţii şi asigu­rării vărsării la timp şi integral a veniturilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor, institu­ţiilor centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor unităţilor econo­mice şi bugetare sînt obligaţi să res­pecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţio­nală şi economicoasă a mijloacelor bugetare. Art. 14. — Se aprobă contul gene­ral de execuţie a bugetului de stat pe anul 1957 la venituri în sumă de 45.202 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 43.854 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de chel­tuieli în sumă de 1348 milioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor popu- impozitele şi veniturile de stat şi soi­­tare ale regiunilor şi al oraşului dub­le tranzitorii se aprobă la ur- Bucureşti, cum şi cotele defalcate din mătoarele sume, stabilesc următoarele cote defalcate din impozitele şi veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi al oraşului Bucureşti. Pentru echilibrarea bugetului Sfa- Art. 12. — Pentru anul 1959 se lului rujimat a i­tuy i pe­anul 1959, se stabileşte o dotaţie din bugetul republican în sumă de 54.924 mii lei. Procentul de defalcare _______________________________________________________— în mii lei — Venituri T-“ Solduri din care : I j c t * tranzitorii cote defalcate Nr. Regiunea Total din Impozite Cheltuieli l­ a ara crt- ti venituri veni­urilor si de stat cheltuielilor 1. Bacău 465.917 290.569 465.917 5.000 2. Bala Mare 372.442 222.434 372.442 4.000 3. București 517.427 271.915 517.427 7.000 4. Cluj 581.716 321.081 581.716 7.000 5. Constanta 455.047 255.751 455.047 5.000 6. Craiova 549.271 355.561 549.271 7.000 7. Galati 488.395 254.175 488.395 6.000 8. Hunedoara 303.890 160.227 303.890 4.000 9. Iasi 506.432 268.578 506.432 6.000 10. Oradea 386.981 206.773 386.981 5.000 11. Pitesti 429.665 290.828 429.665 6.000 12. Ploești 560.123 246.806 560.123 7.000 13. Stalin 548.161 226.687 548.161 5.000 14. Suceava 392.059 227.931 392.059 5.000 15. Timişoara 623.533 211.951 623.533 7.000 16. Regiunea Autonomă Maghiară 425.860 220.590 425.860 5.000 17. Oraş București 1.223.496 535.251 1.223.496 9.000 Total 8.830.415 4.567.108 8.830.415 100.000 Nr. Regiunea crt. din impozitul pe circulația din impozi­­mărfurilor de tul la întreprin­derile locale veniturile și ale populaţiei cooperaţiei din din impozitul veniturile agricol S. M. T. Bacău 100 90 100 70 Baia Mare 90 95 90 75 Bucureşti 55 50 60 45 Cluj 70 70 75 40 Constanţa 75 90 85 75 Craiova 100 100 70 55 Galaţi 75 80 60 45 Hunedoara 50 60 80 4­5 Iaşi 100 100 100 100 Oradea 65 50 95 50 Piteşti 100 100 90 60 Ploeşti 15 55 80 45 Stalin 30 45 70 65 Suceava 90 100 90 75 Timişoara 10 30 70 40 Regiunea Autonomă Maghiară 55 85 55 60 Oraș București 36 55 100 100 Cuvîntul deputatului Constantin Nistor (Regiunea Iaşi) Prin munca entuziastă a cons­tructorilor socialismului se schimbă înfăţişarea fiecărui colţ al patriei noastre. Mă gîndesc, de pildă, la regiunea Iaşi. Sărbătorim, după cum se ştie, la 24 ianuarie 1959, împreună cu întregul popor, 100 de ani de la Unirea Ţărilor Romîme, eveniment de mare însemnătate istorică în dez­voltarea socială a României. Numai în 14 ani cîţi au trecut de la elibera­rea ţării noastre s-a înfăptuit în re­giunea Iaşi de zeci de ori mai mult decît în ceilalţi 86 de ani care s-au scurs de la unire. Au apărut fabrici noi, adevăraţi soli ai industrializării socialiste, s-a schimbat în bine viaţa ţărănimii muncitoare, a fost lichidat analfabetismul, plagă­­ruşinoasă a trecutului. 75 la sută din nu­mărul total al familiilor de ţărani muncitori, urmînd îndemnul partidu­lui, au păşit pe drumul agriculturii socialiste. Astăzi patru raioane ale regiunii au agricultura cooperativi­­zată. Subliniind sarcinile importante ce revin regiunii Iaşi în anul 1959, vor­bitorul a arătat că toate întreprin­derile industriale din regiune vor da o producţie sporită faţă de anul 1958. Prin reducerea preţului de cost colec­tivele de muncitori, ingineri şi teh­nicieni şi-au propus să realizeze e­­conomii de circa 50 milioane lei. În dezvoltarea sectorului socialist al a­­griculturii şi sporirea producţiei a­­gricole un rol deosebit revine G.A.S.­­urior din regiune, care trebuie să devină toate rentabile, S.M.­i­.-urilor care îşi propun să ridice producti­vitatea muncii pe tractor convenţio­nal cu 25 hantri şi să reducă preţul de cost cu 12 lei pe hantru faţă de cel realizat în 1958. Se vor cultiva 15.000 ha de sfera de zahăr şi 53.000 ha cu floar­ea-soarelui şi se vor iden­tifica noi terenuri favorabile acestor culturi. A fost elaborat un plan de perspectivă pentru dezvoltarea secto­rului vitipomicol care prevede lărgi­rea pînă in 1970 a suprafeţei plantate cu viţă de vie cu 70.000 ha şi cu pomi fructiferi cu 64.000 ha. Este ne­cesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii să sprijine mai mult re­giunea în rezolvarea problemelor le­gate de dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii. In ceea ce priveşte construcţiile de locuinţe vorbitorul a arătat că există toate condiţiile ca preţul de cost al fiecăruia dintre cele 1.000 de aparta­mente ce se vor construi în anul 1959 din bugetul regiunii şi din fondurile întreprinderilor să fie su­b 40.000 lei, faţă de 80.000—100.000 lei cît era costul unui apartament construit în anii trecuţi pe baza proiectelor făcute de ICSOR Bucureşti, in aceas­tă direcţie au şi fost luate măsuri pentru elaborarea unor proiecte co­respunzătoare şi folosirea unor noi materiale de construcţie din resurse locale. Referindu-se la activitatea sfaturi­lor populare din regiune vorbitorul a subliniat faptul că succesele obţinute de acestea în rezolvarea problemelor construcţiei economice şi social-cul­­turale n-au fost însoţite şi de o îm­bunătăţire corespunzătoare a situaţiei financiare, că a existat o insuficientă preocupare pentru lărgirea bazei de venituri a bugetului local. Orga­nele locale vor trebui să se preocupe în mult mai mare măsură de scoate­rea la iveală a tuturor rezervei­ * de creştere a veniturilor proprii spre a asigura reducerea dotaţiei prevăzută în bugetul pe anul 1959 pentru echi­librarea bugetului regiunii. Cuvîntul deputatului Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Unanimitatea celor ce au luat cu­vîntul în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de buget pe anul 1959 şi-a exprimat completa adeziune faţă de prevederile acestui proiect, faţă de structura bugetului, de rolul pe care el trebuie să-l îndeplinească în reali­zarea sarcinilor politico-economice de dezvoltare a ţarii noastre. Analizind pe rînd diversele aspecte şi capitole ale proiectului, tovarăşii deputaţi au subliniat caracterul :socialist, paşnic, constructiv al acestuia. In acelaşi timp, în majoritatea cu­­vîntărilor ţinute de tovarăşii deputaţi, alături de enumerarea unor rezultate obţinute în activitatea economică din diverse regiuni şi diverse unităţi, au fost semnalate şi o serie de lipsuri pe care le întilnim în activitatea noa­stră curentă. Cea mai mare parte a lipsurilor semnalate ilustrează faptul că in economia noastră există încă re­zerve pe care nu le mobilizăm sufi­cient şi că mai sînt cazuri în care fondurile materiale, şi băneşti sînt cheltuite fără un adevărat şi înalt spirit gospodăresc. Ridicarea acestor probleme şi mo­dul cum au fost tratate de tovarăşii deputaţi aşează dezbaterile noastre din Marea Adunare Naţională pe li­nia hotărî­rilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie, luate pe baza expune­rii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, constituie o ilustrare a unităţii moral-politice a poporului nostru, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Subliniind necesitatea unei preocu­pări permanente pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a bugetu­lui, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Am ascultat cu toţii, cu multă bucurie, ex­punerea realizărilor obţinute de orga­nele locale ale puterii de stat, prezen­tată de tovarăşii deputaţi din regiuni. Realizările în domeniul construcţiei de locuinţe, în domeniul agriculturii, al hidroameliorărilor, al industriei locale etc., dovedesc: capacitatea crescută a organelor locale de a rezolva o serie întreagă de sarcini noi. Paralel a crescut şi capacitatea or­ganelor locale de a ajuta efectiv or­ganele centrale în munca ce le re­vine acestora, şi de aceea consider că prea puţin au fost criticaţi aici acei tovarăşi din conducerea ministe­relor, care nu apelează încă cu toată hotărîrea şi încrederea la statul şi la sprijinul organelor locale în proble­mele ce interesează şi pe unii şi pe ceilalţi. De pildă regiunile nu cu­nosc încă concret ce intenţionează să facă Ministerul Agriculturii şi Silvi­culturii în domeniul investiţiilor în fiecare regiune. Or, nu poate fi nicio îndoială că din observaţiile şi suges­tiile regiunilor are de cîştigat în pri­mul­­ rînd Ministerul Agricultur­ii şi Silviculturii — aşa cum are de cîşti­gat de pe urma acestui ajutor orice minister, pentru care sprijinul orga­nelor locale este o posibilitate de a evita unele greşeli birocratice. Tre­buie spus în spirit autocritic, că nici noi, cei de la C.S.P., Ministerul Fi­nanţelor şi alte ministere economice, n-am găsit încă o metodă potrivită pentru a pune regiunile în situaţia să cunoască din timp ceea ce ministerele planifică şi intenţionează să facă în regiunile respective. Sînt toate motivele să fim convinşi că, dacă ministerele ar fi cerut şi or­ganele locale ar fi dat un sprijin e­­fectiv, unele dintre întîrzierile de pu­nere în funcţiune a obiectivelor noi industriale, mai ales cele datorate construcţiilor, ar fi putut fi evitate. Pentru o mai bună executare a planului şi a bugetului pe anul 1959 va fi necesară o colaborare rodnică şi mereu mai strinsă între ministere şi organele locale şi pentru aceasta trebuie găsite forme potrivite Legăturile organelor locale cu mi­nisterele şi alte organe centrale tre­buie să capete un caracter perma­nent, operativ. Organele locale trebuie să semnaleze conducerilor ministere­lor orice deficienţă care se iveşte chiar în momentul apariţiei ei. Discuţiile din Marea Adunare Na­ţională au confirmat încă odată, pe­ bază de numeroase fapte şi exemple, capacitatea­ organelor locale de a re­zolva bine problemele economico-fi­­nanciare ce le stau în faţă. Cu atît mai mult este necesar şi este posi­bil, la nivelul la care am ajuns, să eliminăm lipsurile pe care le-am a­­vut în activitatea economico-financia­­ră a organelor locale în cursul anu­lui 1958. Vorbitorul a amintit că în 1958 bugetele sfaturilor populare, ca ur­mare a unor cheltuieli neproductive și a nerealizării integrale a venitu­rilor proiectate, au trebuit să fie ali­mentate, peste prevederile iniţiale, cu fonduri de la bugetul republican. Si­tuaţia aceasta nu trebuie să se mai repete în anul 1959-Pe lingă fondurile alocate de buget, la lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor, a podurior, şi altora, comitetele executive ale sfaturilor populare au posibilitatea să folosească contribuţia în muncă cu braţele şi cu atelajele a cetăţenilor din comuna respectivă. Nu există un domeniu mai acce­sibil pentru folosirea acestei contri­buţii în muncă decît lucrările de hi­­droameliorare, de desecare şi în spe­cial de drumuri. Interesul nemijlocit al locuitorilor din comunele învecinate locurilor unde se fac aceste lucrări este atît de evident şi de direct, îneît este suficient numai să-i chemăm şi suntem­ convinşi — aşa cum arată şi rezultatele în unele regiuni unde s-a făcut acest apel — că vor veni. Vorbitorul a amintit că, şi în acest an, bugetul statului a avut de aco­perit goluri de mijloace circulante pro­venite din activitatea nesatisfăcătoare a unor întreprinderi, deşi aceste goluri au scăzut an de an. Trebuie muncit astfel încît, aşa cum a indicat condu­cerea partidului și guvernul, în 1960 să nu mai fie nevoie de acoperit din bugetul statului nici un fel de goluri provocate de activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderrilor în cursul anului 1959. Aceasta cere din partea tuturor orga­nelor centrale și locale, din partea conducerilor unităţilor economice o foarte mare atenţie pentru îmbunătă­ţirea folosirii mijloacelor circulante, pentru reducerea consumurilor de ma­teriale, pentru accelerarea vitezei de circulaţie a bunurilor etc. Vorbitorul s-a ocupat în continuare de activitatea G.A.S.-urilor, arătînd că aportul acestora în formarea fondului central de cereale şi carne a crescut considerabil, de cîteva ori faţă de ceea ce era acum 3—4 ani, şi a fost deosebit de preţios în acest an cu condiţii climaterice nefavorabile. Din acest punct de vedere, rezultatele obţinute de G.A.S-uri sînt satisfăcătoare şi trebuie să aplicăm in continuare cu aceeaşi fermitate linia indicată de partid. Din punct de vedere financiar însă, rezultatele Gostaturilor rămîn în urma celor obţinute în domeniul producţiei şi este necesar ca toate departamentele respective şi ministe­rele, cit şi organele locale să dea cea mai mare atenţie atit producţiei can­titative din G.A.S.-uri cît şi condiţiil­or fina­nci­a­r­o- econ­om­ice, condiţiilor de preţ de cost şi de rentabilitate în care se obţine producţia respectivă. In expunerile făcute aici — a spus în încheiere tov. Al. Bîrlădeanu — au fost adresate unele critici unor organe centrale şi unor ministere. Partea covârşitoare a acestor critici sînt jus­­tificate şi fără îndoială că cei cărora criticile le-au fost adresate, vor ţine seama de ele în activitatea lor viitoare. Considerînd că sînt în a­­sentimeratul tovarăşilor criticaţi, îmi permit în numele lor să exprim mul­ţumiri tovarăşilor care au adus aceste critici, linele dintre problemele ridicate vor trebui, probabil, studiate şi prezentate spre examinare Consi­liului de­ Miniştri. De asemenea, Ministerul Finanţelor, băncile, secţiunile financiare, organele de control financiar vor trebui să-şi îmbunătăţească rădicat activitatea, să ajute efectiv şi în timp util întreprin­derile economice. Angajamentele luate în sesiune de unii tovarăşi deputaţi în ceea ce pri­veşte activitatea din domeniile res­pective, vor ajuta fără îndoială la realizarea în condiţii mai bune a bu­getului şi planului economic. Pentru rezolvarea sarcinilor de plan, stabilite de Plenara din noiembrie a O.G. al P.M.R., ave­m toate premisele mate­riale şi financiare. Pe baza lărgirii necontenite a producţiei, prin ridica­­rea productivităţii şi reducerea preţului de cost, vom asigura mijloacele ne­cesare dezvoltării economiei naţionale, creşterii culturii, ridicării nivelului de trai, vom asigura înflorirea pa­triei noastre în cadrul lagărului so­cialist. Pentru aceasta avem şi toate re­sursele inepuizabile ale clasei noastre muncitoare, ale poporului nostru munci­tor — iniţiativă şi energie, devota­ment şi pricepere, şi avem conduce-­ rea Partidului Muncitoresc Român. Pag. 3-a Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, rostită la posturile de radio şi televiziune (Urmare din pag. l-a) şi contribuie la dezvoltarea rapidă a -----------------------------------industriei noastre socialiste, la ridi­carea întregii economii naţionale. Tovarăşi, Frăţia de nezdruncinat a statelor lagărului socialist — factor esenţial al înaintării lor victorioase spre so­cialism — constituie în acelaşi timp Remarcabilele realizări în construc­ţia socialistă sînt rodul luptei pline de abnegaţie desfăşurate de poporul chezăşia suveranităţii şi independen­muncitor sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sunt rezultatul politicii sale marxist-leniniste. Bucurîndu-se de dragostea şi în­crederea neţărmurită a oamenilor muncii, partidul nostru conduce cu mină sigură poporul spre victoria orin­­duirii socialiste. Dezbaterea largă în întreaga țară a documentelor recentei plenare a Co- ......... mitetului Central al Partidului Mun-­­socialism, citoresc Român, entuziasmat și apro- „ D­e _­loarea cu care a fost întâmpinată de , Politica externa a Republici. Popu­oamenii muncii expunerea tovarăşului are r?°m,ne. politica de apărare și r.h r.Uo--„h..._n„i i„___ consolidare a pacii, de colaborare cu Gh. Gheorghiu-Dej la această plenară, dezbaterea bugetului Republicii Popu­­toate statele, indiferent de orinduirea lireRomíne & spunea Marii nu ,dar economică întruneşte Adunări Nationale exprimă deplina a-­t­robare a întregul... nostru popor, deziuna a poporului nostru la politica noastra se bucură astaz. de un partid, cum se știe, guvernul român sprijină propunerile făcute de Uniunea Su­in lumina marilor noastre realizări, vietică în vederea slăbirii încordării apar ridicole şi neputincioase străda­niile epavelor Vechii societăţi şi ale în relaţiile internaţionale, interzice­rii armelor atomice şi cu hidrogen.. .... . . 1 “ uiiiicixri wiwuijix.t;­oi vu­iiiuivgvn. sprijinitorilor tor de a ponegri ţara încetării experienţelor cu aceste arme, şi poporul nostru la diferite posturi normalizării situaţiei de la Berlin el­­e .j .°, î n coloanele unor ziare duce 0 politică consecventă de re’zoi­­occidentale. Poporul român merge si- mare pe cale paşnică a tuturor pro­­gur înainte pe drumul progresului şi blemelor internaţionale litigioase, de asigurare a păcii şi securităţii po-Infăptuind opera de construcţie po­­poarelor, cialistă, poporul român se bucură de La a 11-a aniversare a Republicii roadele relaţiilor de deplina egalitate Populare Române milioane de oameni in drepturi, de colaborare tovărăşească ai muncii de pe cuprinsul tării privesc o întrajutorare reciprocă, care s-au C1J încredere viitorul, păşind cu en­­statornicit şi se dezvolta ntre fă- , . . , „ .. rile lagărului socialist.­tuziasm, sub conducerea Partidului EI nutreşte o adîncă recunoştinţă faţă de Marea Ţară a Socialismului, Muncitoresc Român, pe calea lumi­noasă a socialismului, pentru înflorirea al cărei sprijin permanent a contribuit scumpei noastre patrii.­ţei naţionale a fiecărei ţări socialiste,’ Partidul Muncitoresc Romín, gu­vernul Republicii Populare Romíne şi întregul nostru popor sînt neclintiţi în hotărîrea lor de a face totul pen­tru întărirea colaborării şi unităţii marii familii a ţărilor lagărului so­cialist, în frunte cu Uniunea Sovie­tică, principalul reazim al popoarelor în lupta pentru pace, democraţie şi Bibliotecară fruntaşă Bibliotecara Elena Stoian s-a evidențiat in munca cu cartea în ca­drul bibliotecii din comuna Sighire­a­nu, raionul Lehliu. S-au convins de roadele muncii în gospodăria colectivă Membrii gospodăriei agricole colec­tive „Steagul roşu“ din satul Raşi, raionul Lehliu, şi-au dovedit întot­deauna vrednicia şi ca urm­are a apli­cării metodelor agrozootehnice înain­tate veniturile gospodăriei au crescut de la an la an. Acum cu prilejul îm­părţirii veniturilor de sfîrşit de an colectiviştii au constatat cu bucurie că roadele muncii unite pe ogoarele fără haturi din lunca Ialomiţei au fost îmbucurătoare. Din darea de seamă prezentată cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Di­­niţă, preşedintele colectivei a reuşit că pe lingă realizările obţinute în sectorul vegetal, 1500 kg. griu la hec­tar, 1700 kg. floarea soarelui, etc., succese însemnate au fost înregistrate şi în sectorul zootehnic. Acest fapt a creiat posibilitatea ca să se împartă colectiviştilor pe lingă produse vege­tale şi animale şi însemnate sume de bani. A urmat apoi festivitatea împăr­ţirii veniturilor de sfîrşit de an. Pen­tru cele 800 zile-m­uncă efectuate îm­preună cu familia sa colectivistul E­­rrache Rotaru a primit mai bine de 6.400 kg. cereale, însemnate cantităţi de produse legumicole şi animale, precum şi suma de 4.000 lei. Au ur­mat apoi la rînd colectiviştii Ion C. Lazăr, Constantin N. Constantin şi alţii care au primit cantităţi însem­nate de bucate şi sume de haini pentru zilele-muncă efectuate. Cu acest prilej au făcut cereri de intrare în gospodărie î­ntovărăşiţii Radu Rotaru, Marin Moldoveanu, Ni­­culina C. Olteanu şi alte 4 fam­lii de ţărani întovărăşiţi din sat care au văzut în gospodăria colectivă dru­mul spre viitor, drumul ce duce spre belşug şi bunăstare. In EDITURA POLITICĂ a apărut „DICŢIONAR POLITIC“ „Dicţionar politic“ reprezintă traducerea lucrării cu acelaşi titlu apărută în Editura de stat pentru literatură politici din Moscoova în anul 1958. Cititorul găseşte în acest volum explicaţii scurte dar cuprinzătoare ale principalelor noţiuni, atît de politică internă cît şi externă , atît cele privind lumea socialis­mului cît şi acelea privind lumea capitalism­ului.­­ pag. 756 broșat 20 lei legat 29 lei

Next