Steagul Roşu, decembrie 1958 (Anul 4, nr. 1447-1472)
1958-12-31 / nr. 1472
Discuţii asupra proiectului de buget Cuvântul deputatului Victor Bolojan (Regiunea Oradea) Aşa cum reiese din raportul prezentat, a spus vorbitorul, bugetul pe anul 1958 se va încheia cu un excedent, la realizarea căruia şi-au dat contribuţia toate sectoarele economiei noastre naţionale. In regiunea Oradea,, pe baza datelor preliminare, planul producţiei globale va fi realizat în acest an în proporţie de aproximativ 103,8 la sută, reprezentînd o creştere de 8,5 la sută faţă de anul precedent. Productivitatea muncii va creşte cu 5,34 la sută, iar preţul de cost va fi redus cu 2,75 la sută. Au crescut simţitor şi veniturile băneşti ale populaţiei. In vederea asigurării unor bune condiţii de locuit, în regiune au fost construite în ultimii doi ani 1358 de apartamente. Preţul lor de cost a fost însă ridicat. In urma măsurilor luate s-a ajuns să se reducă costul unui apartament de la 70.000 la 38.000 lei. Referindu-se la execuţia bugetului pe anul 1958 în regiunea Oradea, vorbitorul a arătat că din datele preliminare el va fi excedentar. In continuare tov. Victor Bolojan a subliniat că în bugetul pe anul 1959 la capitolul venituri se prevede suma de 167 milioane lei, care este sub posibilităţile regiunii deoarece numai în 11 luni ale anului 1958 s-au realizat venituri de 164 milioane lei. Aceasta arată că nu s-a ţinut seamă de resursele existente, fapt care nu mobilizează pe lucrătorii din economia locală spre descoperirea rezervelor interne. Pentru realizarea unor venituri suplimentare la bugetul local vorbitorul a arătat că în regiune este necesar să se folosească buna experienţă cîştigată în acest an în mobilizarea maselor la efectuarea diferitelor acţiuni de interes obştesc. Vorbitorul s-a ocupat în continuare de unele lipsuri care se mai manifestă încă în activitatea de conducere a organelor locale economice şi de stat. Socotesc, a spus vorbitorul, că nu folosim în măsură corespunzătoare posibilităţile de care dispunem pentru exploatarea mai raţională a capacităţilor de producţie disponibile, pentru descoperirea şi folosirea rezervelor în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii atît în industrie cît şi în agricultură. In industria locală mai sînt întreprinderi care dau o producţie de slabă calitate, iar în agricultură gospodăriile agricole de stat realizează preţuri de cost ridicate la unele produse. Organele de partid şi de stat au analizat lipsurile existente în spiritul hotărîrilor plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie şi au luat măsuri în vederea lichidării lor. Referindu-se la activitatea unor întreprinderi de interes republican din regiune vorbitorul a subliniat neajunsurile cauzate de metodele birocratice practicate încă de unele departamente şi ministere. Pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de hotărîrile partidului, a spus în încheiere vorbitorul, oamenii muncii din regiunea Oradea vor lupta strîns imiţi şi vor obţine noi realizări pe drumul construirii socialismului, împreună ei se vor bucura de roadele muncii lor paşnice, de un trai din ce în ce mai imn. Cu ocazia dezbaterii documentelor recentei plenare a C.C. al P.M.R. oamenii muncii din industria şi agricultura regiunii Oradea s-au angajat să întărească şi să dezvolte tot mai mult succesele obţinute pînă acum pe drumul înfloririi patriei noastre, a arătat că beneficiile planificate în sectorul veînepă au fost cu mult sub posibilităţi, vorbitorul a anunţat că se vor lua măsuri pentru stabilirea de sarcini mobilizatoare. Astfel, în ramura pielărie, au fost prevăzute pentru anul 1959 beneficii de 60.000.000 lei, iar pe baza analizei posibilităţilor existente, colectivele întreprinderilor s-au angajat să dea încă 8.000.000 lei. Arătînd justeţea observaţiilor făcute de deputatul Iosif Bayerle cu privire la insuficienta preocupare a Ministerului Industriei Bunurilor de Consum pentru introducerea micii mecanizări, vorbitorul a arătat că pentru anul viitor sînt prevăzute 50.000.000 lei în acest scop. Despre importanţa introducerii micii mecanizări, acţiune care dezvoltă iniţiativa creatoare a oamenilor muncii, vorbeşte faptul că la fabricile din Timişoara au fost realizate, datorită micii mecanizări, economii de 5.000.000 lei, din care numai introducerea a două benzi rulante la fabrica de încălțăminte „Nikos Beloiannis" a adus economii de 400.000 lei. La propunerea făcută de deputatul Cornel Fulger de a se asigura în regiunea Craiova o capacitate sporită de depozitare a vinurilor, corespunzător prevederilor de extindere a viilor, tov. Al. Sencovici a arătat că în această regiune capacitatea de depozitare va spori cu 50 la sută. Vorbitorul a arătat că pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie, ministerul, folosind experienţa celor mai buni muncitori fruntaşi şi tehnicieni, a luat măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii încălţămintei, pentru creşterea randamentului războaielor de ţesut cu 10 la sută, pentru prelucrarea în bune condiţii a firelor şi fibrelor sintetice realizate de industria noastră în produse de calitate superioară şi cu un aspect plăcut. De asemenea, prin sporireacapacităţilor de prelucrare la zahăr şi ulei se va asigura, pe baza creşterii producţiei de sfeclă de zahăr şi floarea-soareikii, întreaga cantitate necesară aprovizionării populaţiei, pentru a se îndeplini sarcina trasată de plenară de a se renunţa la importul de zahăr şi ulei. r im intul deputatului AS. Sencovici, adjunct al ministrului Industriei Bunurilor de Consum Deputatul Alexandru Sencovici a răspuns la o serie de probleme ridicate în legătură cu industria uşoara de raportul la buget şi dedeputaţi, subliniind ajutorul pe care îl constituie discuţiile din Marea Adunare Naţională pentru lucrătorii din acest sector al industriei noastre. In legătură cu stocurile supranormative la întreprinderile din sectoarele lînă, mătase, tricotaje şi confecţii, vorbitorul a arătat că ele se datoresc insuficientei preocupări pentru producerea de mărfuri de bună calitate. La fabrica „Steaua Roşie" din Sibiu, bunăoară, sînt stocuri de baionseide lucrate neîngrijit, fără a se ţine seama de pretenţiile crescînde ale consumatorului. Insuşindu-şi critica făcută de deputata Elena Iordăchescu-Lascu, care STEAGUL ROŞU Lucrările celei de a V-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romine LEGEA pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1959 Art. 1. — Se aprobă bugetul de stat pe anul 1959 la venituri în sumă de 51.833,0 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 51.033,0 milioane lei, cu o depășire a veniturilor față de cheltuieli de 800,0 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1959 de la întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi cooperatiste, se stabilesc în sumă totală de 47.212,5 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bugetului de stat pe anul 1959 provenite din impozite şi taxe de la populaţie se stabilesc în sumă de 4620,5 milioane lei. Art. 4. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru finanţarea economiei naţionale se aprobă în sumă de 28.898,1 milioane lei, din care pentru finanţarea investiţiilor capitale 10.858,4 milioane lei. Fondurile din resursele proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat ce se vor utiliza în anul 1959 pentru finanţarea economiei naţionale, în afara sumelor alocate de la buget, se stabilesc în sumă de 9.993,7 milioane lei. Art. 5. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru finanţarea acţiunilor social-culturale se aprobă în sumă de 11.928,4 milioane lei, din care : a) pentru finanţarea acţiunilor înscrise în bugetul asigurărilor sociale de stat 2748,0 milioane lei; b) pentru învăţămînt 3042,6 milioane lei; c) pentru ştiinţă şi cultură 957,1 milioane lei; d) pentru sănătate, cultură fizică și sport 2773,4 milioane lei ; e) pentru prevederi sociale 867,3 milioane lei; f) pentru plata alocaţiei de stat pentru copii şi a ajutorului familial de stat 1540,0 milioane lei. • Art. 6. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959 pentru întreţinerea aparatului administrativ, organelor judecătoreşti şi procuraturii, se aprobă în sumă de 1.475,2 milioane lei. Art. 7. — Cheltuielile bugetului de stat pe anul 1959, pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3650,0 milioane lei. Art. 8. — Fondul de rezervă bugetară se stabileşte în sumă de 3.306,0 milioane lei din care: — 3.206,0 milioane lei în bugetul republican la dispoziţia Consiliului de Miniştri şi — 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi al oraşului Bucureşti, la dispoziţia comitetelor executive ale sfaturilor populare respective, potrivit repartizării aprobate de Consiliul de Miniştri. Art. 9. — Bugetul republican se aprobă la venituri în sumă de 43.002,6 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 42.202,6 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 800,0 milioane lei. Art. 10. — In suma totală a veniturilor şi cheltuielilor bugetului republican, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă în sumă de 3.008,0 milioane lei, iar cheltuielile în sumă de 2.748,0 milioane lei. Art. 13. — Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor lua toate măsurile necesare pentru îndeplinirea de către fiecare întreprindere şi organizaţie economică în subordine a planurilor lor de producţie în volumul şi sortimentele stabilite, a sarcinii de creştere a productivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost în vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării vărsării la timp şi integral a veniturilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor, instituţiilor centrale, comitetele executive ale sfaturilor populare, precum şi conducătorii tuturor unităţilor economice şi bugetare sînt obligaţi să respecte întocmai dispoziţiile legale în vigoare cu privire la folosirea raţională şi economicoasă a mijloacelor bugetare. Art. 14. — Se aprobă contul general de execuţie a bugetului de stat pe anul 1957 la venituri în sumă de 45.202 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 43.854 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 1348 milioane lei. Art. 11. — Bugetele sfaturilor popu- impozitele şi veniturile de stat şi soitare ale regiunilor şi al oraşului duble tranzitorii se aprobă la ur- Bucureşti, cum şi cotele defalcate din mătoarele sume, stabilesc următoarele cote defalcate din impozitele şi veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor şi al oraşului Bucureşti. Pentru echilibrarea bugetului Sfa- Art. 12. — Pentru anul 1959 se lului rujimat a ituy i peanul 1959, se stabileşte o dotaţie din bugetul republican în sumă de 54.924 mii lei. Procentul de defalcare _______________________________________________________— în mii lei — Venituri T-“ Solduri din care : I j c t * tranzitorii cote defalcate Nr. Regiunea Total din Impozite Cheltuieli l a ara crt- ti venituri veniurilor si de stat cheltuielilor 1. Bacău 465.917 290.569 465.917 5.000 2. Bala Mare 372.442 222.434 372.442 4.000 3. București 517.427 271.915 517.427 7.000 4. Cluj 581.716 321.081 581.716 7.000 5. Constanta 455.047 255.751 455.047 5.000 6. Craiova 549.271 355.561 549.271 7.000 7. Galati 488.395 254.175 488.395 6.000 8. Hunedoara 303.890 160.227 303.890 4.000 9. Iasi 506.432 268.578 506.432 6.000 10. Oradea 386.981 206.773 386.981 5.000 11. Pitesti 429.665 290.828 429.665 6.000 12. Ploești 560.123 246.806 560.123 7.000 13. Stalin 548.161 226.687 548.161 5.000 14. Suceava 392.059 227.931 392.059 5.000 15. Timişoara 623.533 211.951 623.533 7.000 16. Regiunea Autonomă Maghiară 425.860 220.590 425.860 5.000 17. Oraş București 1.223.496 535.251 1.223.496 9.000 Total 8.830.415 4.567.108 8.830.415 100.000 Nr. Regiunea crt. din impozitul pe circulația din impozimărfurilor de tul la întreprinderile locale veniturile și ale populaţiei cooperaţiei din din impozitul veniturile agricol S. M. T. Bacău 100 90 100 70 Baia Mare 90 95 90 75 Bucureşti 55 50 60 45 Cluj 70 70 75 40 Constanţa 75 90 85 75 Craiova 100 100 70 55 Galaţi 75 80 60 45 Hunedoara 50 60 80 45 Iaşi 100 100 100 100 Oradea 65 50 95 50 Piteşti 100 100 90 60 Ploeşti 15 55 80 45 Stalin 30 45 70 65 Suceava 90 100 90 75 Timişoara 10 30 70 40 Regiunea Autonomă Maghiară 55 85 55 60 Oraș București 36 55 100 100 Cuvîntul deputatului Constantin Nistor (Regiunea Iaşi) Prin munca entuziastă a constructorilor socialismului se schimbă înfăţişarea fiecărui colţ al patriei noastre. Mă gîndesc, de pildă, la regiunea Iaşi. Sărbătorim, după cum se ştie, la 24 ianuarie 1959, împreună cu întregul popor, 100 de ani de la Unirea Ţărilor Romîme, eveniment de mare însemnătate istorică în dezvoltarea socială a României. Numai în 14 ani cîţi au trecut de la eliberarea ţării noastre s-a înfăptuit în regiunea Iaşi de zeci de ori mai mult decît în ceilalţi 86 de ani care s-au scurs de la unire. Au apărut fabrici noi, adevăraţi soli ai industrializării socialiste, s-a schimbat în bine viaţa ţărănimii muncitoare, a fost lichidat analfabetismul, plagăruşinoasă a trecutului. 75 la sută din numărul total al familiilor de ţărani muncitori, urmînd îndemnul partidului, au păşit pe drumul agriculturii socialiste. Astăzi patru raioane ale regiunii au agricultura cooperativizată. Subliniind sarcinile importante ce revin regiunii Iaşi în anul 1959, vorbitorul a arătat că toate întreprinderile industriale din regiune vor da o producţie sporită faţă de anul 1958. Prin reducerea preţului de cost colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi-au propus să realizeze economii de circa 50 milioane lei. În dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii şi sporirea producţiei agricole un rol deosebit revine G.A.S.urior din regiune, care trebuie să devină toate rentabile, S.M.i.-urilor care îşi propun să ridice productivitatea muncii pe tractor convenţional cu 25 hantri şi să reducă preţul de cost cu 12 lei pe hantru faţă de cel realizat în 1958. Se vor cultiva 15.000 ha de sfera de zahăr şi 53.000 ha cu floarea-soarelui şi se vor identifica noi terenuri favorabile acestor culturi. A fost elaborat un plan de perspectivă pentru dezvoltarea sectorului vitipomicol care prevede lărgirea pînă in 1970 a suprafeţei plantate cu viţă de vie cu 70.000 ha şi cu pomi fructiferi cu 64.000 ha. Este necesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii să sprijine mai mult regiunea în rezolvarea problemelor legate de dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii. In ceea ce priveşte construcţiile de locuinţe vorbitorul a arătat că există toate condiţiile ca preţul de cost al fiecăruia dintre cele 1.000 de apartamente ce se vor construi în anul 1959 din bugetul regiunii şi din fondurile întreprinderilor să fie sub 40.000 lei, faţă de 80.000—100.000 lei cît era costul unui apartament construit în anii trecuţi pe baza proiectelor făcute de ICSOR Bucureşti, in această direcţie au şi fost luate măsuri pentru elaborarea unor proiecte corespunzătoare şi folosirea unor noi materiale de construcţie din resurse locale. Referindu-se la activitatea sfaturilor populare din regiune vorbitorul a subliniat faptul că succesele obţinute de acestea în rezolvarea problemelor construcţiei economice şi social-culturale n-au fost însoţite şi de o îmbunătăţire corespunzătoare a situaţiei financiare, că a existat o insuficientă preocupare pentru lărgirea bazei de venituri a bugetului local. Organele locale vor trebui să se preocupe în mult mai mare măsură de scoaterea la iveală a tuturor rezervei * de creştere a veniturilor proprii spre a asigura reducerea dotaţiei prevăzută în bugetul pe anul 1959 pentru echilibrarea bugetului regiunii. Cuvîntul deputatului Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Unanimitatea celor ce au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor asupra proiectului de buget pe anul 1959 şi-a exprimat completa adeziune faţă de prevederile acestui proiect, faţă de structura bugetului, de rolul pe care el trebuie să-l îndeplinească în realizarea sarcinilor politico-economice de dezvoltare a ţarii noastre. Analizind pe rînd diversele aspecte şi capitole ale proiectului, tovarăşii deputaţi au subliniat caracterul :socialist, paşnic, constructiv al acestuia. In acelaşi timp, în majoritatea cuvîntărilor ţinute de tovarăşii deputaţi, alături de enumerarea unor rezultate obţinute în activitatea economică din diverse regiuni şi diverse unităţi, au fost semnalate şi o serie de lipsuri pe care le întilnim în activitatea noastră curentă. Cea mai mare parte a lipsurilor semnalate ilustrează faptul că in economia noastră există încă rezerve pe care nu le mobilizăm suficient şi că mai sînt cazuri în care fondurile materiale, şi băneşti sînt cheltuite fără un adevărat şi înalt spirit gospodăresc. Ridicarea acestor probleme şi modul cum au fost tratate de tovarăşii deputaţi aşează dezbaterile noastre din Marea Adunare Naţională pe linia hotărîrilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie, luate pe baza expunerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej, constituie o ilustrare a unităţii moral-politice a poporului nostru, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Subliniind necesitatea unei preocupări permanente pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a bugetului, tov. Al. Bîrlădeanu a spus: Am ascultat cu toţii, cu multă bucurie, expunerea realizărilor obţinute de organele locale ale puterii de stat, prezentată de tovarăşii deputaţi din regiuni. Realizările în domeniul construcţiei de locuinţe, în domeniul agriculturii, al hidroameliorărilor, al industriei locale etc., dovedesc: capacitatea crescută a organelor locale de a rezolva o serie întreagă de sarcini noi. Paralel a crescut şi capacitatea organelor locale de a ajuta efectiv organele centrale în munca ce le revine acestora, şi de aceea consider că prea puţin au fost criticaţi aici acei tovarăşi din conducerea ministerelor, care nu apelează încă cu toată hotărîrea şi încrederea la statul şi la sprijinul organelor locale în problemele ce interesează şi pe unii şi pe ceilalţi. De pildă regiunile nu cunosc încă concret ce intenţionează să facă Ministerul Agriculturii şi Silviculturii în domeniul investiţiilor în fiecare regiune. Or, nu poate fi nicio îndoială că din observaţiile şi sugestiile regiunilor are de cîştigat în primul rînd Ministerul Agriculturii şi Silviculturii — aşa cum are de cîştigat de pe urma acestui ajutor orice minister, pentru care sprijinul organelor locale este o posibilitate de a evita unele greşeli birocratice. Trebuie spus în spirit autocritic, că nici noi, cei de la C.S.P., Ministerul Finanţelor şi alte ministere economice, n-am găsit încă o metodă potrivită pentru a pune regiunile în situaţia să cunoască din timp ceea ce ministerele planifică şi intenţionează să facă în regiunile respective. Sînt toate motivele să fim convinşi că, dacă ministerele ar fi cerut şi organele locale ar fi dat un sprijin efectiv, unele dintre întîrzierile de punere în funcţiune a obiectivelor noi industriale, mai ales cele datorate construcţiilor, ar fi putut fi evitate. Pentru o mai bună executare a planului şi a bugetului pe anul 1959 va fi necesară o colaborare rodnică şi mereu mai strinsă între ministere şi organele locale şi pentru aceasta trebuie găsite forme potrivite Legăturile organelor locale cu ministerele şi alte organe centrale trebuie să capete un caracter permanent, operativ. Organele locale trebuie să semnaleze conducerilor ministerelor orice deficienţă care se iveşte chiar în momentul apariţiei ei. Discuţiile din Marea Adunare Naţională au confirmat încă odată, pe bază de numeroase fapte şi exemple, capacitatea organelor locale de a rezolva bine problemele economico-financiare ce le stau în faţă. Cu atît mai mult este necesar şi este posibil, la nivelul la care am ajuns, să eliminăm lipsurile pe care le-am avut în activitatea economico-financiară a organelor locale în cursul anului 1958. Vorbitorul a amintit că în 1958 bugetele sfaturilor populare, ca urmare a unor cheltuieli neproductive și a nerealizării integrale a veniturilor proiectate, au trebuit să fie alimentate, peste prevederile iniţiale, cu fonduri de la bugetul republican. Situaţia aceasta nu trebuie să se mai repete în anul 1959-Pe lingă fondurile alocate de buget, la lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor, a podurior, şi altora, comitetele executive ale sfaturilor populare au posibilitatea să folosească contribuţia în muncă cu braţele şi cu atelajele a cetăţenilor din comuna respectivă. Nu există un domeniu mai accesibil pentru folosirea acestei contribuţii în muncă decît lucrările de hidroameliorare, de desecare şi în special de drumuri. Interesul nemijlocit al locuitorilor din comunele învecinate locurilor unde se fac aceste lucrări este atît de evident şi de direct, îneît este suficient numai să-i chemăm şi suntem convinşi — aşa cum arată şi rezultatele în unele regiuni unde s-a făcut acest apel — că vor veni. Vorbitorul a amintit că, şi în acest an, bugetul statului a avut de acoperit goluri de mijloace circulante provenite din activitatea nesatisfăcătoare a unor întreprinderi, deşi aceste goluri au scăzut an de an. Trebuie muncit astfel încît, aşa cum a indicat conducerea partidului și guvernul, în 1960 să nu mai fie nevoie de acoperit din bugetul statului nici un fel de goluri provocate de activitatea nesatisfăcătoare a întreprinderrilor în cursul anului 1959. Aceasta cere din partea tuturor organelor centrale și locale, din partea conducerilor unităţilor economice o foarte mare atenţie pentru îmbunătăţirea folosirii mijloacelor circulante, pentru reducerea consumurilor de materiale, pentru accelerarea vitezei de circulaţie a bunurilor etc. Vorbitorul s-a ocupat în continuare de activitatea G.A.S.-urilor, arătînd că aportul acestora în formarea fondului central de cereale şi carne a crescut considerabil, de cîteva ori faţă de ceea ce era acum 3—4 ani, şi a fost deosebit de preţios în acest an cu condiţii climaterice nefavorabile. Din acest punct de vedere, rezultatele obţinute de G.A.S-uri sînt satisfăcătoare şi trebuie să aplicăm in continuare cu aceeaşi fermitate linia indicată de partid. Din punct de vedere financiar însă, rezultatele Gostaturilor rămîn în urma celor obţinute în domeniul producţiei şi este necesar ca toate departamentele respective şi ministerele, cit şi organele locale să dea cea mai mare atenţie atit producţiei cantitative din G.A.S.-uri cît şi condiţiilor financiaro- economice, condiţiilor de preţ de cost şi de rentabilitate în care se obţine producţia respectivă. In expunerile făcute aici — a spus în încheiere tov. Al. Bîrlădeanu — au fost adresate unele critici unor organe centrale şi unor ministere. Partea covârşitoare a acestor critici sînt justificate şi fără îndoială că cei cărora criticile le-au fost adresate, vor ţine seama de ele în activitatea lor viitoare. Considerînd că sînt în asentimeratul tovarăşilor criticaţi, îmi permit în numele lor să exprim mulţumiri tovarăşilor care au adus aceste critici, linele dintre problemele ridicate vor trebui, probabil, studiate şi prezentate spre examinare Consiliului de Miniştri. De asemenea, Ministerul Finanţelor, băncile, secţiunile financiare, organele de control financiar vor trebui să-şi îmbunătăţească rădicat activitatea, să ajute efectiv şi în timp util întreprinderile economice. Angajamentele luate în sesiune de unii tovarăşi deputaţi în ceea ce priveşte activitatea din domeniile respective, vor ajuta fără îndoială la realizarea în condiţii mai bune a bugetului şi planului economic. Pentru rezolvarea sarcinilor de plan, stabilite de Plenara din noiembrie a O.G. al P.M.R., avem toate premisele materiale şi financiare. Pe baza lărgirii necontenite a producţiei, prin ridicarea productivităţii şi reducerea preţului de cost, vom asigura mijloacele necesare dezvoltării economiei naţionale, creşterii culturii, ridicării nivelului de trai, vom asigura înflorirea patriei noastre în cadrul lagărului socialist. Pentru aceasta avem şi toate resursele inepuizabile ale clasei noastre muncitoare, ale poporului nostru muncitor — iniţiativă şi energie, devotament şi pricepere, şi avem conduce- rea Partidului Muncitoresc Român. Pag. 3-a Cuvîntarea tovarăşului ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, rostită la posturile de radio şi televiziune (Urmare din pag. l-a) şi contribuie la dezvoltarea rapidă a -----------------------------------industriei noastre socialiste, la ridicarea întregii economii naţionale. Tovarăşi, Frăţia de nezdruncinat a statelor lagărului socialist — factor esenţial al înaintării lor victorioase spre socialism — constituie în acelaşi timp Remarcabilele realizări în construcţia socialistă sînt rodul luptei pline de abnegaţie desfăşurate de poporul chezăşia suveranităţii şi independenmuncitor sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sunt rezultatul politicii sale marxist-leniniste. Bucurîndu-se de dragostea şi încrederea neţărmurită a oamenilor muncii, partidul nostru conduce cu mină sigură poporul spre victoria orinduirii socialiste. Dezbaterea largă în întreaga țară a documentelor recentei plenare a Co- ......... mitetului Central al Partidului Mun-socialism, citoresc Român, entuziasmat și apro- „ De _loarea cu care a fost întâmpinată de , Politica externa a Republici. Popuoamenii muncii expunerea tovarăşului are r?°m,ne. politica de apărare și r.h r.Uo--„h..._n„i i„___ consolidare a pacii, de colaborare cu Gh. Gheorghiu-Dej la această plenară, dezbaterea bugetului Republicii Poputoate statele, indiferent de orinduirea lireRomíne & spunea Marii nu ,dar economică întruneşte Adunări Nationale exprimă deplina a-trobare a întregul... nostru popor, deziuna a poporului nostru la politica noastra se bucură astaz. de un partid, cum se știe, guvernul român sprijină propunerile făcute de Uniunea Suin lumina marilor noastre realizări, vietică în vederea slăbirii încordării apar ridicole şi neputincioase strădaniile epavelor Vechii societăţi şi ale în relaţiile internaţionale, interzicerii armelor atomice şi cu hidrogen.. .... . . 1 “ uiiiicixri wiwuijix.t;oi vuiiiuivgvn. sprijinitorilor tor de a ponegri ţara încetării experienţelor cu aceste arme, şi poporul nostru la diferite posturi normalizării situaţiei de la Berlin ele .j .°, î n coloanele unor ziare duce 0 politică consecventă de re’zoioccidentale. Poporul român merge si- mare pe cale paşnică a tuturor progur înainte pe drumul progresului şi blemelor internaţionale litigioase, de asigurare a păcii şi securităţii po-Infăptuind opera de construcţie popoarelor, cialistă, poporul român se bucură de La a 11-a aniversare a Republicii roadele relaţiilor de deplina egalitate Populare Române milioane de oameni in drepturi, de colaborare tovărăşească ai muncii de pe cuprinsul tării privesc o întrajutorare reciprocă, care s-au C1J încredere viitorul, păşind cu enstatornicit şi se dezvolta ntre fă- , . . , „ .. rile lagărului socialist.tuziasm, sub conducerea Partidului EI nutreşte o adîncă recunoştinţă faţă de Marea Ţară a Socialismului, Muncitoresc Român, pe calea luminoasă a socialismului, pentru înflorirea al cărei sprijin permanent a contribuit scumpei noastre patrii.ţei naţionale a fiecărei ţări socialiste,’ Partidul Muncitoresc Romín, guvernul Republicii Populare Romíne şi întregul nostru popor sînt neclintiţi în hotărîrea lor de a face totul pentru întărirea colaborării şi unităţii marii familii a ţărilor lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, principalul reazim al popoarelor în lupta pentru pace, democraţie şi Bibliotecară fruntaşă Bibliotecara Elena Stoian s-a evidențiat in munca cu cartea în cadrul bibliotecii din comuna Sighireanu, raionul Lehliu. S-au convins de roadele muncii în gospodăria colectivă Membrii gospodăriei agricole colective „Steagul roşu“ din satul Raşi, raionul Lehliu, şi-au dovedit întotdeauna vrednicia şi ca urmare a aplicării metodelor agrozootehnice înaintate veniturile gospodăriei au crescut de la an la an. Acum cu prilejul împărţirii veniturilor de sfîrşit de an colectiviştii au constatat cu bucurie că roadele muncii unite pe ogoarele fără haturi din lunca Ialomiţei au fost îmbucurătoare. Din darea de seamă prezentată cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Diniţă, preşedintele colectivei a reuşit că pe lingă realizările obţinute în sectorul vegetal, 1500 kg. griu la hectar, 1700 kg. floarea soarelui, etc., succese însemnate au fost înregistrate şi în sectorul zootehnic. Acest fapt a creiat posibilitatea ca să se împartă colectiviştilor pe lingă produse vegetale şi animale şi însemnate sume de bani. A urmat apoi festivitatea împărţirii veniturilor de sfîrşit de an. Pentru cele 800 zile-muncă efectuate împreună cu familia sa colectivistul Errache Rotaru a primit mai bine de 6.400 kg. cereale, însemnate cantităţi de produse legumicole şi animale, precum şi suma de 4.000 lei. Au urmat apoi la rînd colectiviştii Ion C. Lazăr, Constantin N. Constantin şi alţii care au primit cantităţi însemnate de bucate şi sume de haini pentru zilele-muncă efectuate. Cu acest prilej au făcut cereri de intrare în gospodărie întovărăşiţii Radu Rotaru, Marin Moldoveanu, Niculina C. Olteanu şi alte 4 famlii de ţărani întovărăşiţi din sat care au văzut în gospodăria colectivă drumul spre viitor, drumul ce duce spre belşug şi bunăstare. In EDITURA POLITICĂ a apărut „DICŢIONAR POLITIC“ „Dicţionar politic“ reprezintă traducerea lucrării cu acelaşi titlu apărută în Editura de stat pentru literatură politici din Moscoova în anul 1958. Cititorul găseşte în acest volum explicaţii scurte dar cuprinzătoare ale principalelor noţiuni, atît de politică internă cît şi externă , atît cele privind lumea socialismului cît şi acelea privind lumea capitalismului. pag. 756 broșat 20 lei legat 29 lei