Steagul Roşu, octombrie 1959 (Anul 11, nr. 3203-3229)
1959-10-14 / nr. 3214
*1] 8 8 ANCHETA i jj NOASTRA g a 8 300000 300000000000000000 Putem antrena mai multe femei la activitatea obștească! 12.300 lesne! — participante la acţiuni obşteşti în raionul Urziceni Pentru a vedea cum răspund comitetele raionale ale femeilor la chemările sfaturilor popu. 8 lare, cum antrenează ele femeile in activitatea obştească, redacţia ziarului nostru a inifiat an g cheta de față. Ea are ca scop popularizarea realizărilor obținute, a experienței pozitive, a me-todelor folosite de aceste comitete in antrenarea activă a masei largi de fetitei. - ------------------------------g | Anii noştri, de înnoitoare prefaceri, au adus 8 şi în viaţa femeii schimbări radicale. Pentru 8 prima dată îi este redată femeii din ţara noastră încrederea în forţa ei, în puterea şi capacitatea ei de muncă. Pentru prima dată se simte şi ea 2 cetăţean egal în drepturi şi îndatoriri faţă de jj statul care a ridicat-o pe treapta demnităţii gumane. 8 Gospodina care pînă acum 15 ani se mărgi- I nea la îndatoririle ei strimte de mamă şi soţie, 8 preocupată doar de muncile gospodăriei perso- 8 naie, simte astăzi că este răspunzătoare şi ea fi de bunul mers al treburilor comunei sau oraşu- 8 lui în care trăieşte şi munceşte. Din rîndurile 8 femeilor s-au ridicat deputate harnice care ală- t turi de bărbaţi muncesc cu sîrguinţă pentru 8 transformarea oraşelor şi satelor regiunii noas- 8 tre în locuri înfloritoare, unde oamenii muncii să cunoască binefacerile unei vieţi materiale şi culturale din ce în ce mai bune. 2 In raionul Urziceni, femeile îşi aduc din plin aportul la buna gospodărire a treburilor ob8şteşti. Nu există acţiune obştească unde ele să nu fie prezente cu hărnicia şi priceperea lor. In 8 raionul nostru au fost deschise încă din primă- 8 vară cîteva şantiere pentru amenajarea unor iazuri piscicole. Popularizarea importanţei a 8 cestor iazuri piscicole pentru economia raionu- 8 lui a scos pe şantiere zile la rînd sute de femei, 8 în total 7000 de femei care prin muncile voluntare efectuate au înscris în contul sfatului popu- 8 Iar raional peste 50.000 lei economii. S-au evi- 8 denţiat cu acest prilej atît femeile muncitoare 8 de la Fabrica de ţigle şi cărămizi, funcţionarele 8 de la U.R.C.C. cît şi ţărăncile muncitoare din comunele Grindu şi Sărăţeni. In campania de vară au funcţionat în raionul nostru 35 de grădiniţe sezoniere. Pentru agmenajarea şi curăţenia acestora, pentru cusutul 8 lenjeriei necesare 450 de femei din comisiele 8 raionului (de evidenţiat: Borăneşti, Patru Fraţi, Moviliţa, Gîrbovi) au muncit voluntar, cu con- 8 ştiinţa că tot ce fac, fac spre binele lor şi ale comunei, realizînd un total de peste 21.000 lei economii. Acelaşi aspect a fost relevat şi cu ocazia deschiderii anului de învăţămînt mediu 8 şi elementar, cînd la 15 şcoli din raion au muncit voluntar 400 de femei, efectuînd lucrări de curăţenie în valoare de 24.000 lei. Această j1 sumă din bugetele sfaturilor populare fiind e- economisită, a fost folosită la completarea 8 inventarului la unele şcoli. Aspectele participării femeilor la acţiuni de folos obştesc sunt multiple. Aş mai putea, de pildă, arăta, că la chemarea comitetului raional * al femeilor de a se creşte pe raion un milion $ de păsări, au răspuns cu entuziasm mii de fe- mei. In prezent, o statistică întocmită ne arată că gospodinele au crescut pînă acum 1.200.000 de păsări. Comunele Grindu, Coliba, Cocora, Sărăţeni şi Balaciu pot fi socotite fruntaşe în această acţiune. Astfel planul de achiziţii de ouă a fost depăşit pe raion cu 150 la sută, la carne de pasăre cu 20 la sută. Sunt sătence ca Stan M. Rada şi Anica Pătraşcu din comunele Balaciu, care au valorificat prin cooperative , cite 50 şi 100 de păsări... In total, în raionul nostru au răspuns la acţiunile obşteşti întrei prinse de sfaturile populare peste 12.000 de feimei, care prin munca lor entuziastă pe diferite [ şantiere, la gospodărirea şi înfrumuseţarea co- i munelor, au realizat economii în valoare de '' 450.000 lei. . . Ce am făcut noi, comitetul raional al femeii lor, pentru a strînge în jurul nostru un număr atît de mare de femei ? In primul rînd am cău- [ tat și folosit forme multiple de atragere, înce- i pind cu cercurile de citit, cu „orele femeii" de la staţiile de radioficare, cu consfătuirile şi schimburile de experienţă şi terminind cu ex- cursiile şi vizitele in gospodăriile colective- ' Munca noastră nu se opreşte insă aici.^ Noi vom continua şi pe mai departe să antrenăm la ac-ţiuni de folos obştesc cu mai multe femei, vom continua, pentru că acest lucru este deplin posibil, pentru că femeile noastre se dovedesc pe zi ce trece vrednice activiste pe tărîm obştesc, participante active la viaţa şi acţiunile între- c prinse de sfaturile populare. 1 ANCUȚA TIHON - președinta comitetului raional al femeilor — Urzicenî 8 Textilista Păun Tudora de la Fabricaţie vară Buftea a realizat in luna septembrie peste 100 m pînză peste plan. Foto : N. SCARLET „...Să fie clar, EU hotărăsc totul în ultima instanţă, EU sunt capul familiei şi ceea ce spun EU e lege şi dacă EU nu sunt înţeles, ne despărţim şi adio !...“ Aţi ghicit că cel care vorbeşte aşa, negreşit un bărbat, este CAP DE FAMILIE. Un cap, la drept vorbind, e puţin spus. Ca să păstrăm proporţiile reale, dumnealui pare-se a fi un „zeu". Un „zeu conjugal" pentru care ea nu înseamnă nimic. Ce părere aveţi, nu vi se pare „adorabil“ un asemenea bărbat ? Un soţ „ideal" care te scuteşte să mai gîndeşti, să-ţi mai spui părerea despre multiplele probleme ale căsniciei. Dar, gîndiţi-vă şi dumneavoastră, dacă EL nu ar hotărî totul în ultimă instanţă, dacă ceea ce ar spune EL nu ar fi lege, soţia, care după filozofia dînsului este un fel de nimic, ar mai putea să facă toate astea ? Am pomenit despre felul de gindire al unui astfel de soţ, pentru că asemenea specimene îşi întemeiază supremaţia pe o anumită concepţie plină de argumente care îşi au origina în trecutul îndepărtat şi care, tot el zice, sunt inalienabile. Să nu care cumva să-i spui că aceste argumente au slujit în căsniciile burgheze unde bărbatul era socotit ca singurul aducător de lucruri necesare familiei, iar soţia era cotată ca un fel de auxiliar pentru oglindă şi bucătărie (dacă nu exista bucătăreasă plătită, bineînţeles). Cînd îi pomeneşti că această concepţie este retrogradă, capul familiei, „zeul", se supără foc. Cum îndrăzneşti ? Ce dacă munceşti ca şi el undeva într-o întreprindere sau instituţie ! La urma urmei eşti tot femeie şi nu te poţi compara cu dînsul. Să taci chitic, să nu-ţi spui niciodată părerea, să nu ieşi din cuvîntul lui chiar dacă te povăţuieşte prost, pentru că tot ce hotărăşte el „are putere de lege". Să avem iertare, stimabile, dacă încercăm să te combatem. Eşti un exemplar rar acum, dar acolo pe unde te mai găseşti, te rugăm să-ţi desfunzi augusta ureche şi să ne asculţi. Cu asemenea ifose nu meriţi nici măcar titlul de soţ, nicidecum cel de cap al familiei. Frumuşel, cu înfumurare de păun cauţi să impui un regim absolutist în casă şi să răpeşti soţiei dreptul de egalitate pe baza căruia se întemeiază astăzi un cămin. Cite unul mai inspirat argumentează că,şi asumă copleşitoarea răspundere de a hotărî totul în căsnicie, vai din... dragoste. Ce dragoste este asta, dacă nu se bazează pe înţelegere şi respect? Căci este o lipsă totală de respect să-ţi umileşti mereu soţia. Este mai mult decît o lipsă de respect faţă de tovarăşa de viaţă dacă nu o înţelegi niciodată şi sfidezi orice contribuţie a ei la armonia căsniciei, la activitatea socială în general. „Zeul care-şi mai arată împăunarea pe ici, colo, este de fapt ridicol Nu e cazul să-i propunem o convenţie cu compromisuri. Pînă la urmă el trebuie să înţeleagă normele sănătoase de conveţuire la baza cărora stă morala socialistă. ” DORINA TUDORACHE SFATURI PENTRU GOSPODINE Sucul de roşii, un ailment recomandabil Zilele scurte şi reci au anunţat de mult sosirea toamnei şi prevestesc în acelaş timp apropierea iernii. Ca urmare a răcelii timpului, în pieţe şi magazinele de specialitate varietatea de legume şi fructe din timpul verii s-a micşorat, iar gospodinele se grăbesc cu prepararea ultimelor conserve. In acelaş timp se observă în ultimele zile în magazine sosirea unui bogat sortiment de conserve din producţia acestui an, printre care şi sticlele cu suc de roşii. Sucul de roşii la sticle, nu este altceva decît zeama de roşii strecurată şi fiartă, la o temperatură de numai 70 grade, în lipsa aerului în instalaţiile speciale ale fabricilor oft conserve. Faptul că în industrie se reuşeşte a se fierbe la o temperatură atît de scăzută, — ceea ce acasă nu este posibil — în instalaţii făcute din metale speciale care nu atacă sucul de roşii, face ca sucul obţinut să păstreze toate calităţile roşiilor proaspete : culoare roşie vie, vitamine, aromă şi gust plăcut. Datorită compuşilor săi care în timpul prelucrării nu se pierd şi anume acizi, zaharuri, vitaminele A, B2 şi C, sucul de roşii e o băutură răcoritoare, cu un gust dulce acrişor, hrănitoare şi în special sănătoasă, căci vitaminele ce le conţine ajută la creşterea organismului şi la ferirea lui de boli. Sortimente noi de tricotaje şi confecţii încă în urmă cu o lună de zile, colectivul de muncă de la O.C.L. Confecţia Bucureşti s-a preocupat de asigurarea unui bogat sortiment de confecţii pentru toamnă şi iarnă, destinate femeilor. Cumpărătoarele pot găsi pardesie şi troacare din pluşcord căptuşite cu balonzeide, precum şi jachete din stofe reiate în culori vii, cinci modele noi de paltoane, 6 modele noi de rochii, haine de blană din vulpi, mutandore, etc. Preparate şi conserve din carne Colectivele întreprinderilor aparţinînd industriei cărnii, din cadrul Ministerului Bunurilor de Consum acordă o mare importanţă îmbogăţirii sortimentelor. In cursul lunii trecute au fost realizate 19 sortimente noi de preparate şi conserve de carne a căror producţie industrială a început în aceste zile. Este vorba de răcituri de porc în cutii de 500 grame, pastă de şuncă în ambalaje mici de 100 grame, etc. Moda din această toamnă se caracterizează prin simplitate, prin linia frumoasă a confecţiilor. Colectivele de creaţie ale întreprinderilor de confecţii au elaborat numeroase modele care în momentul de faţă stat obiectul interesului general al cumpărătoarelor. In primul clişeu, palton de damă din stofă uni în diverse culori. Gulerul paltonului este croit sal ; mînecile sînt strînse şi cu manşetă iar buzunarele tăiate, în cel de al doilea clişeu, rochie de stofă uni cu cute descărcate din talie şi mînecă trei sferturi. Rochiile se poartă în culori gri, bej, coral, galben, în cel de al treilea clişeu, jachetă uni din stofă reiată în diferite culori, de preferinţă roşu, albastru, etc. STEAGUI ROŞU Colectivista Maria Dinu, preşedinta G.A.C. Griviţa Roşie din comuna Bolintin Deal ÎNGRIJIND FLORILE VIEŢII ! — Din însemnările unui medic pediatru — — Bună ziua... Vreau să vorbesc cu Viorel... Tinara femeie se opreşte mirată in pragul uşii. Ochii ei se uită scormonitori la tinăra tunsă scurt, cu servieta micuţă in mină, care i-a bătut la uşă. — Dar cine sintefi dvs.? $t ce vreţi, sart mai bine zis de unde-l cunoaşteţi pe Viorel al meu? Fata cu servieta în mină rule înveselită de figura tinerei mame. — Eu cunosc, trebuie să cunosc, pe toţi copiii comunei... Sunt medicul pediatru, doctoriţa de copii. Mâinile celor două femei se întilnesc într-o strîngere plină de căldură. Şi tînăra mamă Georgeta Paraschiv simte că femeia cu chipul prietenesc care i-a deschis uşa şi care întreabă cu atîta siguranţă de copilul ei născut doar de 8 zile şi venit acasă din maternitate numai de o zi, ii va fi prietenă, sfătui- toare. — Poftiţi, tovarăşă doctor... In camera împodobită cu scoarţe este cam prea cald, şi Viorel, nu ţine dolofan, roteşte minutele şi priveşte nedefinit fără să ştie că în curind va fi deranjat... Tinăra doctoriţă îl ia în braţe, îl consultă şi urmăreşte fiecare mişcare a braţelor, pune întrebări mamei... Apoi începe să dea sfaturi de îngrijirea copilului. — Pe seară o să vină sora de ocrotire să-ţi arate cum să-l îmbăiezi, cum să-l alăptezi raţional. încă o fişă este completată: „Viorel Paraschiv, nou născut — greutate normală", etc., etc. Cu siguranţă, tinăra femeie doctor îşi va continua vizitele la domiciliile lehuzelor. Paşii îi sunt sprinteni şi pasiunea pentru meseria ei frumoasă, îi umple sufletul de satisfacţie... Sunt doar doi ani de cînd s-a prezentat la circumscripţia sanitară . ..Mă numesc Elena Popescu, sint numită medic pediatru aici, la Ghimpaţi"... Ce-a mai fost apoi, nu-şi mai aminteşte bine... îşi aminteşte că in prima zi pe seară a dat primul ei examen practic, din meseria de medic... La dispensar a venit plingind cu disperare o mamă, o ■ tinără ţărancă muncitoare. „Mi se prăpădeşte copilul“ ţipa ea cu durere... In braţe ţinea aproape inert, un copil de doi ani. Faţa băieţelului era congestionată, buzele vinete, abia sufla şi febra îi scotea din piept un şuier fierbinte. Tinăra doctoriţă luă copilul în braţe, îi mişcă capul... Parcă era cam ţeapăn. O interogă pe mamă despre fazele de început ale bolii. Meningită? Prin corp doctoriţa simţi un tremur nervos... Mişcă din nou capul copilului. Nu, nu... Ascultă cu stetoscopul pieptul copilului. Apoi spuse răspicat: „Da... Gripă complicată cu o congestie pulmonară".... Antibiotice, cîteva nopţi de veghe la capul micului pacient lăsat in îngrijirea mamei, au dus la însănătoşirea grabnică a copilului. Şi-şi mai aminteşte de lupta ei împotriva unor practici nesănătoase folosite de unele bătrine din sate. De obicei la consultaţie vin odată cu copilul bolnav mama şi o bătrînă, fie că i-i soacra sau mama femeii respective. Bătrinele stau statui mute intr-un colţ şi ascultă sfaturile medicului cu o urmă de neîncredere în priviri. Unele din ele chiar o contrazic pe doctoriţă. „Fugi, bre, tovarăşă doctoră... Cum să-i dea copilului doar ceai cu bulin, ce, vrei să se prăpădească de foame?“ Şi acolo pe loc se încing discuţii aprinse... Apoi, după orele de consultaţii, tinăra doctoriţă merge pe la micii ei pacienţi să vadă dacă părinţii respectă prescripţiile date. S-a sfătuit cu moaşa şi cu ceilalţi doctori din circumscripţie şi a hotărît să organizeze şcoli ale mamei in care să vorbească ţărancilor muncitoare despre igiena, îngrijirea şi educarea copiilor: „Cum alăptăm şi alimentăm copiii pînă la un an de zile", „Ce sînt bolile de vară, de unde provin şi cum să le combatem“. ..Măsuri de prim ajutor in caz de răniri sau arsuri", etc., etc. Dacă la început la aceste cursuri au venit doar puţine femei, apoi numărul lor a început să crească pe măsură ce s-au convins că tot ce fac medicii, toate eforturile sunt îndreptate in direcţia apărării sănătăţii lor şi a copiilor lor. RODICA ALMAŞU Medicul pediatru Elena Popescu, dă sfaturi țărancilor muncitoare de îngrijire a copiilor. Campionatul regional de fotbal Seria I PROGRESUL ALEXANDRIA — OLTUL TR. MĂGURELE 1-2 (1-0) Progresul Alexandria s-a prezentat cu o echipă întinerită, în care au fost introduşi numeroşi juniori ceea ce a imprimat viteză în executarea acţiunilor. Deşi a dominat teritorial în prima repriză, echipa din Alexandria nu a reuşit să înscrie decît un singur gol la o fază confuză, cu concursul apărării adverse. In repriza a lila, echipa Oltul Ti. Măgurele reuşeşte să pună stăpînire pe joc, combină mai frumos şi mai clar, folosind pasele în adîncime, ceea ce le-a adus victoria în primele 7 minute ale reprizei, prin punctele înscrise de Antonescu (min. 47) si Vlădescu (min. 52). In ultima parte a meciului, gazdele au atacat dezlănţuit, dar apărarea echipei oaspete a făcut faţă cu succes, astfel că jocul a luat sfîrşit cu rezultatul de 2—1 pentru altul. In deschidere juniorii echipei Progresul au dispus cu 2—1 de cei din Turnu Măgurele. STAN CRISTEA corespondent DINAMO TR. MĂGURELE — C. S. GIURGIU 0—1 (0—0) Jocul a fost dinamic şi de bună factură. Oaspeţii au jucat mai bine si au dominat tot timpul. Insă ei nu au reuşit să concretizeze decît spre sîîrşitul meciului, prin Veg (min. 85), care a înscris unicul gol al partidei. C. MARINESCU corespondent OLIMPIA GIURGIU — VOINŢA ROŞIORI 8—1 (2—0) In prima parte a meciului, ambele echipe au desfăşurat un joc confuz, cu pase date fără adresă. Roşiorenii au avut în această perioadă cîteva ocazii de a miarca, dar s-au bîlbîit în faţa porţii. Scorul a fost deschis de Popescu (Olimpia) , în min. 2 şi Crăciun l-a majorat la 2-0 în minutul 39. Repriza a II-a a aparţinut echipei Olimpia, care a mai marcat încă 6 goluri prin Popescu (4) şi Coloşi (2). Pentru învinşi a marcat Ştefan Heveli. TRACTORUL DRAGANEŞTI — C.F.R. ROŞIORI 0—4 (0—0) Terenul de sport din Drăgăneşti fiind suspendat de comisia regională de fotbal, meciul Tractorul Drăgăneşti — C.F.R. Roşiori s-a disputat la Ghimpaţi. Echipa gazdă a reuşit să se apere cu multă dîrzenie pînă în minutul 71, cînd ceferiștii au deschis scorul și apoi au mai marcat încă 3 goluri. In general jocul a plăcut. C.F.R. TITU — VICTORIA TATARASTI 1—0 (1—0) După un meci viu disputat C.F.R. Tittu a cîștigat la limită cu 1—0, prin golul marcat in prima repriză de Marin Stoica. UNIREA VIDELE — DUNAREA ZIMNICEA 2—0 (0—0) Tînăra formaţie din Videle a obţinut o victorie muncită în faţa echipei Dunărea Zimnicea, care a dat o replică dîrză. Primul gol a fost înscris în repriza III-a de Borcea, care a transformat un 11 m, iar Neagu a stabilit scorul final la 2—0. ALTE REZULTATE Sporting Roşiori — Recolta Domneşti 3—0 (prin neprezen- tiare). Seria II UNIREA MÎNASTIREA — IALOMIŢA NOUA SLOBOZIA 3-0 (1-0) Gazdele au obţinut o victorie clară în faţa tinerei echipe din Slobozia, care a luptat cu multă însufleţire, dar înaintarea n-a reuşit să pericliteze nici un moment poarta echipei Unirea Mînăstirea. Punctele au fost marcate de Oprea, Totan şi Stanciu. AVINTUL BUCIUMENI — UNIREA CALARASI 2—8 (2—1) Meciul s-a disputat la Negoeşti, întrucît lucrările de amenai jare a terenului de sport din Buciumeni n-au fost încă terminate. Echipa colectiviştilor din Buciumeni a condus cu 2-0, dar lipsită de experienţă şi de aportul a 3 jucători. —Simionescu s-a accidentat în prima repriză, iar Marin Voicu şi Florea Pavel au fost eliminaţi de pe teren, pentru lovire intenţionată a adversarului), a făcut să piardă meciul cu Unirea Călăraşi şi încă la scor : 2—8. METALUL CIULNIŢA — S. N. OLTENIŢA 0-2 (0-0) Deşi a învins cu 2—0, echipa din Olteniţa nu s-a prezentat la adevărata sa valoare. Pînă în minutul 80 tabela de marcaj indica 0—0 şi n-a lipsit mult ca acest... rezultat să se menţină pînă la sfîrşitul jocului. învinşii au arătat multă voinţă şi putere de luptă, dar au căzut complet după primul gol. Alte rezultate : Victoria G.A.S. Periş — Spartac Lehliu 2—1 ; Spicul Căzăneşti — Dunăre* Giurgiu 0—1. Mâine în regiune Doua jocuri restante Mîine, joi 15 octombrie, se vor disputa la Căzăneşti şi Giurgiu două meciuri restante în campionatul regional de fotbal. Este vorba de jocurile Spicul Căzăneşti—Avîntul Buciumeni şi Dunărea Giurgiu, Unirea Călăraşi. Un aspect de la ultima reuniune ciclistă desfășurată pe velodromul Dinamo. Cu această reuniune, sezonul ciclist pe velodrom s-a încheiat Competiţii sportive în cinstea zilei de 7 Noiembrie Ştafeta prieteniei romîno- sovietice în regiunea Bucureşti In cinstea celei de a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie se vor desfăşura în regiunea Bucureşti o serie de competiţii sportive la care vor participa numeroşi tineri şi tinere din toate raioanele. Printre aceste competiţii, în primul rînd trebuie să menţionăm crosul de masă „Să întîmpinăm ziua de 7 Noiembrie", care se va desfăşura în două etape: etapa pe asociaţii şi pe comună, care se încheie la 25 octombrie, şi etapa raională care va avea loc la 1 noiembrie. Vor mai avea loc competiţii de handbal, volei, baschet şi propice, organizate de U.C.F.S. regiunea Bucureşti şi dotate cu „Cupa 7 Noiembrie“. Etapa regională de handbal în 11 va avea loc în zilele de 23 şi 24 octombrie , băieţii se vor întrece la Olteniţa, iar fetele îşi vor disputa întîietatea la Turnu Măgurele. Competiţia de baschet se va desfăşura în zilele de 30 octombrie şi 1 noiembrie la Roşiori. Tot la Roşiori va avea loc în zilele de 7 şi 8 noiembrie etapa regională la volei, iar concursul de popice. Cupa R. P. R. la fotbal Azi se vor disputa la Giurgiu şi Buftea două meciuri de fotbal în cadrul Cupei R.P.R., ediţia 1959-1960. La Giurgiu, echipa locală C.S- Giurgiu va juca cu Titanii 23 August, care activează în categoria B, seria 11-a. Meciul se anunţă deosebit de atractiv, ca şi partida de la Buftea, unde se întîlnesc echipa regională „Unirea“ şi „Prahova“-Ploeşti din categoria B, seria I-a. De pe tuşă în meciul de fotbal cu Unirea Călăraşi, echipa Avîntul din Buciumeni a avut doi jucători eliminaţi de pe teren pentru durităţi. Iar dacă meciul mai ţinea de al terenului gazon, Portarul singur rămînea. (Portarul... de pe stadion). Preşedintele asociaţiei sportive de la Combinatul agroalimentar din comuna 30 Decembrie foloseşte echipamentul în scopuri personale. Şi atunci îţi vine-n minte o concluzie amuzantă: A ajuns din preşedinte Magazie ambulantă. V. D ., dotat cu „Cupa 7 Noiembrie", se va ţine la Giurgiu în zilele de 7 şi 8 noiembrie. De asemenea, se va desfăşura în cuprinsul regiunii „Ştafeta prieteniei romîno-sovietice“, la care vor participa sportivi fruntaşi din toate disciplinele sportive. Ştafeta se va desfăşura în două etape: etapa de la comune la centre de raioane și apoi etapa următoare de la raioane la București. Stadie IlilIllllllliltliiiiiHiiiililllllliilillIlilIlllllilIlilIllllllllimilli ! MIERCURI 14 OCTOMBRIE | PROGRAMUL I 14.00 Concert de prînz ; 14.43 „Compozitorii cîntă lupta poporului pentru libertate" ; 15.00 Buletin de știri ; 15.05 Recomandări din program ; 15.10 Program muzical dedicat fruntaşilor în producţie din industrie şi agricultură ; 15.44» Formaţii sovietice de muzică de cameră care ne-au vizitat ţara ; 16.15 Vorbeşte Moscova ; 16.45 „Răsunet al păcii cint", — emisiune de cîntece ; 17.00. Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 17.15 Anunţuri şi muzică ; 17.25 Muzică de estradă ; 18.00 In slujba patriei ; 18.30 „Privelişti ale patriei în creaţia compozitorilor noştri" ; 19.00 Buletin de ştiri ; 19.05 „Prietenie" Ciclu de reportaje consacrat Lunii prieteniei romino-sovietice ; 19.20 Din cele mai cunoscute melodii populare romîneşti ; 20.00 Radiojurnal ; 20.20 „Noapte bună, copii" ; 20.25 Radioreportaj de la Biblioteca de Stat, de Constantin Săbăreanu ; 20.35 Muzică uşoară romînească ; 21.00 Şcoala şi viaţa ; 21.40 Solişti şi formaţii sovietice care ne-au vizitat ţara ; 22.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 22.30 Din cîntecele înaintaşilor noştri ; 22.45 Concert simfonic ; 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri ; 14.03 Recomandări din program ; 14.07 Din repertoriul orchestrei de muzică populară „Cernegura" din Piatra Neamţ ; 14.30 Cîntece ; 14.40 Lectură dramatizată ; 15.00 Concert de estradă ; 15.40 Muzică populară macedo-romînă ; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Cintecul săptămînii ; 16.30 Trei poeme „Mituri" pentru vioară şi pian de Szymanovsky ; 16.50 Curs de limba rusă ; 17.00 Cîntă Alexandra Iakovenko şi Vinogradov ; 17.20 Răspundem ascultătorilor ; 17.30 Sfatul medicului ; 17.35 „Primăvara" — cantată pentru bariton, cor mixt şi orchestră de Rachmaninov ; 18.00 Buletin de ştiri ; 18.05 Folclorul in prelucrarea compozitorilor noştri ; 18.50 Anunţuri şi muzică ; 19.00 Muzică uşoară ; 19.30 Teatru la microfon : „Botezul focului" de Kondrat Krapiva ; 21.12 Cîntece ; 21.30 Radiojurnal, sport şi buletin meteorologic ; 21.45 Simfonia nr. 5 în mi minor opus 95 „Din lumea nouă" de Dvorak ; 22.30 Cîntece de dragoste şi jocuri populare romîneşti ; 23.00 Radiojurnal ; 23.15 —24.00 Concertul „Noapte bună, somn uşor". JOI 15 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 5.14 Lecţia de gimnastică ; 5.20 Emisiunea pentru sate : Sfatul TEATRE , Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. : Fîntîna din Baccisarai ; Teatrul de Stat de Operetă : Zarvă între fete ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" — Sala Comedia : Regele Lear ; Sala Studio : Hangiţa ; Teatrul „C. Nottara" — Sala din str. C. Mille : Nora ; Sala Libertăţii ; In căutarea bucuriei ; Teatrul Municipal — Sala Matei Mille : Trei generaţii ; Sala Filimon Sîrbu : Soţul ideal ; Teatrul Armatei — Sala Magheru : Lingă poarta Brandenburg ; Sala Uranus : O zi de odihnă ; Teatrul Satiric-Muzical „C. Tănase" — Sala Savei : Pe aripile revistei ; Sala Victoria : Pentru tine Bucureşti ; Teatrul Tineretului : Hoţii ; Teatrul Muncitoresc C.F.R. — Giuleşti ; D-ra Nastasia ; Teatrul Evreesc de Stat : Hersale Dubrovner ; Teatrul Ţăndărică — Sala Orfeu : Fraţii Liu ; Circul de Stat— Circul Suedez—Halele Obor : Zoo Circus Trolle, Rhodin — 78. CINEMATOGRAFE ; Patria : In zilele lui Octombrie ; Republica, I. C. Frimu, 23 August ; Kociubei ; Magheru, Elena Pavel, înfrăţirea între popoare . Ultima primăvară V. zootehnicianului ; 5.30 Melodii populare romîneşti ; 5.55 Sfatul medicului ; 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic ; 6.15 Melodie şi ritm, program de muzică uşoară ; 6.45 Salut voios de pionier ; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale ; 7.15 Cîntece ; 7.30 Jocuri populare romîneşti ; 7.45 Anunţuri şi muzică ; 8.00 Din presa de astăzi ; 8.30 Muzică ; 8.50 Din folclorul popoarelor ; 9.15 Cîntece ; 9.30 Un tăciune şi-un cărbune ; 10.00 Trio în re minor opus 32 pentru pian, vioară şi violoncel de Arenski ; 10.30 Uverturi ; 11.00 Buletin de ştiri ; 11.03 Melodii populare romîneşti ; 11.30 Interpreţi sovietici care ne-au vizitat ţara ; 12.00 Muzică uşoară ; 12.25 Cotidiene ; 12.35 Muzică populară din Dobrogea ; 13.00 Buletin de ştiri ; 13.05 Concert simfonic popular ; 13.45 Cotele apelor Dunării. Alecsandri, Drumul serii ; Marile familii ; Lumina, Ilie Pintilie : Nevasta mea cîntă ; Central ; 60 de zile în sudul Asiei şi Doi vecini ; Victoria ; Fatima ; 13 Septembrie, C. David : Umbrela Sfîntului Petru ; Maxim Gorki, G. Coşbuc : Nevăzut... Necunoscut ; Timpuri Noi : Expoziţia unională de la Moscova, Vechiul Tallin, Trei tăietori de lemne ; Tineretului ; Evgheni Oneghin , Gh. Doja, Flacăra, Mioriţa : Pentru 100.000 mărci ; Al. Popov, M. Eminescu, G. Bacovia , Sombrero ; Griviţa : Dragostea nu se cumpără ; V. Roaită : Vîrsta dragostei ; Cultural; N. Bălcescu ; Torentul ; Unirea, Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie" : Haiducii ; Arta : în sgomotul roţilor ; Munca ; Dragoste pe note ; T. Vladimirescu ; Godzila ; Donca Simo, Libertăţii ; Vîrsta dragostei ; 16 Februarie : Ivan Brovkin se însoară ; Popular : Omul cu pantaloni scurţi ; 1 Mai : Micuţa ; 8 Mai : O mică întîmplare ; Al. Sahia, Olga Bancic: Ultima aventură a lui Don Juan ; 30 Decembrie : Un ciclu de filme pentru copii şi tineret ; Aurel Vlaicu : Dimineaţa mohorîtă ; B. Delavrancea : Submarinul „Vulturul" Volga . O mică întîmplare. âpecfcBcel©!® zalei lílülllülililültllíilílllillilllllillllll