Steagul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 6690-6714)

1971-01-03 / nr. 6690

ANUL EDILITAR­ GOSPODĂRESC are 365 de zile în primele zile ale noului an, gîndurile locuitorilor oraşe­lor şi satelor noastre se îndreaptă, firesc, şi spre ceea ce ar­­urmează a se înfăptui în următoarele 365 de zile, pe plan edili­­tar-gospodâresc. Călăuziţi de dorinţa de a-şi vedea satele mereu mai frumoase, gospodarii culeg învăţăminte din expe­rienţa anului trecut, concretizează obiectivele muncii pe care sunt hotărîţi să o desfăşoare în acest an, îşi definesc — cu alte cuvinte — planurile acţiunilor de bună gospodărire din fiecare etapă. Despre aceste proiecte am avut o convorbire cu tova­răşul MARIUS MORARU, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc BUFTEA. „ Ce concluzii se pot desprinde din activitatea edilitar-gospodă­­rească desfăşurată în anul 1970 şi în ce măsură consideraţi necesară perfecţionarea acesteia în noul an ?­­ Rezultatele obţinute anul tre­cut în gospodărirea şi înfrumuse­ţarea oraşului Buftea, precum şi proiectul planului de acţiuni pen­tru perioada următoare au consti­tuit obiectul unor vii dezbateri în cadrul ultimei sesiuni a consiliu­lui popular orăşenesc. S-a reliefat, în sesiune, că angajamentele luate în întrecerea patriotică cu cele­lalte oraşe ale ţării au fost înde­plinite, că obiectivele stabilite au avut un caracter realist şi mobili­zator. Precedate de o largă con­sultare a cetăţenilor, angajamen­tele consiliului popular s-au înte­meiat pe cunoaşterea posibilită­ţilor şi resurselor locale. Cetăţenii au participat cu interes la acţiunile organizate, valoarea lucrărilor s-a ridicat, în final, la peste 3,3 mi­lioane lei. Intre realizările diferitelor cir­cumscripţii electorale se observă însă unele diferenţe destul de mari, ceea ce înseamnă că nu pre­tutindeni acţiunile au fost la fel de bine organizate. Activitatea de­putaţilor şi a comitetelor de ce­tăţeni are deci suficient loc pentru mai bine. Mobilizarea tuturor cir­cumscripţiilor într-o permanentă întrecere constituie unul din obiectivele muncii comisiei orăşe­neşti de urmărire şi îndrumare a întrecerii patriotice. — Ce lucrări gospodăreşti v-aţi propus pentru acest an ? — Ca de fiecare dată, un mare volum de lucrări se referă la stră­zile, trotuarele şi drumurile loca­lităţii , reparaţiile vor cuprinde suprafeţe însumînd 60 000 m.p. de străzi-trotuare. Am prevăzut şi construcţia unor noi căi de circu­laţie rutieră. Importante sînt şi lucrările de construcţie a unor noi străzi estimate, valoric, la 350 000 lei. Sesiunea a hotărît ca în acest an să acordăm o deosebită atenţie zonelor verzi ale oraşului. Cele 11 ha de parcuri şi alte spaţii verzi vor fi amenajate, contri­buind la înfrumuseţarea oraşului, la înlăturarea acelor „goluri“ ne­plăcute care mai există. O atenţ De vorbă cu gospodarii din Buftea ţie deosebită vom acorda plantă­rilor de pomi (10 000 buc.), din care cel puţin 250/# vor fi pomi fructiferi, extinderii suprafeţelor de gard viu, precum şi taluzării malurilor. De asemenea, vor fi amenajate baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru Copii. Global, valoarea tuturor acestor lucrări este estimată la 4 603 770 lei. — Sesizăm că această valoare depăşeşte cu 1,3 milioane lei reali­zările anului trecut. De aceea, v-am ruga să ne vorbiţi despre premisele avute in vedere la stabi­lirea acestor obiective considera­bil sporite. — Ne-am bazat, în primul rînd, pe experienţa acumulată, care demonstrează, aşa cum arătam, că în circumscripţiile unde acţiu­nile au fost bine organizate, re­zultatele au fost foarte bune. De aci, concluzia că, prin popu­larizarea fruntaşilor, a metodelor şi iniţiativelor valoroase ca şi prin schimburi de experienţă între circumscripţii, putem, asigura ob­ţinerea unor rezultate bune în toate cartierele oraşului. Apoi, comitetul executiv a primit însăr­cinarea de a controla săptămînal modul în care unităţile socialiste îşi respectă obligaţia de a con­tribui la buna gospodărire şi în­frumuseţare a localităţii prin lucrări de întreţinere a sediilor şi a spaţiilor verzi din faţa aces­tora. Conducătorii Unităţilor comer­ciale vor răspunde de aspectul lo­calurilor respective. Un oraş bine gospodărit reclamă şi modernizarea comerţului, o ţinută impecabilă, şi o atitudine civilizată a angaja­ţilor faţă de consumatori. Aprobînd un plan de acţiuni cu obiective valoric superioare anului trecut ,consiliul popular a mai avut în vedere şi faptul că resursele locale pot fi valorificate mai raţional şi mai eficient, că întreprinderea de gospodărie co­munală şi locativă poate­ răspun­de mai bine cerinţelor care îi jus­tifică existenţa, că fiecare cetă­ţean poate avea un aport mult sporit la curăţenia şi înfrumuse­ţarea oraşului. De asemenea, fie­care locuitor poate avea mai multă grijă faţă de întreţinerea locuin­ţelor, faţă de localurile publice pe care le frecventează — maga­zine, cinematograf, bibliotecă, restaurant, — faţă de întreţinerea parcurilor şi zonelor verzi. La înfrumuseţarea oraşului pot contribui mai mult şcolile. Casa de cultură, organizaţiile de tineret şi sindicale — atît în direcţia for­mării unei eficiente opinii de masă favorabilă conservării a tot ce se realizează în marea gospodărie a oraşului nostru, cît şi prin antre­narea efectivă a tuturor cetăţenilor la noi şi noi acţiuni de înfrumuse­ţare. La aceste gînduri şi proiecte de an nou adăugăm şi hotărîrea una­nimă a deputaţilor de a da acţiu­nilor gospodăreşti din fiecare cir­cumscripţie un caracter perma­nent. Cu alte cuvinte, nu vom aştepta venirea primăverii, ci vom face astfel ca anul edilitar­­gospodăresc să cuprindă efectiv 365 de zile. NADIA CONSTANTINESCU IN COMUNA GOSTINU Lucrări de desecare a unor terenuri La redacţie a sosit o scrisoare prin care tov. Gh. Cazacu ne in­forma că în cadrul comunei Gos­­tinu, la iniţiativa comitetului co­munal de partid şi a consiliului popular au fost mobilizate toate forţele din comună pentru efectua­rea prin muncă voluntar-patriotică, a lucrărilor de desecare a unor terenuri agricole. De mai mulţi ani, pe o suprafaţă de 212 ha. nu se putea cultiva, din cauza in­filtraţiei apei din sol. Prin studiile făcute de organele de specialitate împreună cu de­putaţii s-a ajuns la concluzia că pe această suprafaţă inundabilă trebuie săpat un canal de scurgere a apei pe o lungime de 2 000 m.l. Studiile şi măsurile preconizate au prins viaţă. Membrii cooperatori s-au angajat ca prin muncă volun­­tar-patriotică să execute acest canal pînă la 25 decembrie 1970. Peste 950 bărbaţi şi femei, la în­demnul organelor locale de partid şi de stat, au săpat circa 2 850 m.c. de pămînt, dînd contur ca­nalului de scurgere. Lucrarea a fost efectuată cu 10 zile înainte de angajamentul luat, redîndu-se ast­fel agriculturii pentru anul 1971 o însemnată suprafaţă. Hărnicia ţăranilor cooperatori din Gostinu nu s-a dezminţit nici de astă dată. Din rîndul celor 950 de parti­cipanţi s-au evidenţiat prin munca depusă Stan Zlate, Gh. Cruşniuc, N. Burdulea, Daniel Martin, Geor­­geta Bran, Elena Pestriţu, Maria Cucu, Petre M. Cîrlan şi alţii, care au răspuns cu însufleţire la această acţiune patriotică de mare însemnătate pentru economia co­munei. Dar acţiunea pentru desecarea terenurilor nu se va opri aici. în noul an 1971, cetăţenii din Gos­tinu s-au angajat ca tot prin mun­că voluntar-patriotică să mai exe­cute un alt canal de scurgere a apei pe o lungime de 1 300 m.l., lucrare care va scoate de sub apă o suprafață de 140 ha teren arabil ce va fi redat agriculturii socia­liste. T. I. DUMINICA 3 IANUARIE PROGRAMUL I 8,45 Deschiderea emisiunii. Gimnas­tica de dimineaţă. 9,00 Matineu du­minical pentru copii : „Toate pînzele sus“ (II). 10,00 Viaţa satului — Spor la muncă pe 1971. Reportaj : ■ Covoa­rele cu basme ; Răvaşe pe 10 mm . Dubaşii de la Sălişte şi muzică populară. 11,30 Amfiteatru muzical — Yehudi Menuhin şi orchestra festi­­valelor din Bath la Bucureşti. 12,00 De strajă patriei — La startul anu­lui 1971. 12,30 In reluare — selecţiuni din Gala UNICEF. 13,00 Anul sportiv 1970 (N­) — emisiune de C. Ţopescu. 14.00 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Studioul „N“ — cu Radu Beli­­gan ; Cum se naşte o idee coregrafi­că ; Zeul automobil ; Desen animat ; Canţonete cu Ion Buzea ; Serialul „Şase evadaţi“ — (continuare). 18,00 Pe aripile rapsodiei — cintece şi dansuri populare. 19,00 1001 de seri pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reportaj T. V. — Secretul Albei ca Zăpada ! 20,20 Film artistic : Sărută-mă Kate (premieră pe ţară). 21.03 Selecţiuni din operetele „Silvia­, „Văduva veselă", „M-zelle Nitouche“. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22,45 Cîrtiece mai vechi şi mai noi cu D. Badea, Ionel Budişteanu şi Nicolae Florian — acordeon. 23.00 închiderea emisiunii programului I. PROGRAMUL­­ 20.00 Lumea copiilor — cu Angela Moldovan, Nicolae Gărdescu, Iurie Darie, Mihaela şi desigur Aşchiuţă. 20.30 Stagiunea lirică T. V. — Imit­rire cu eroii lui Puccini din Tosca, Madame Butterfly cu Teodora Lu­­caciu, Magda Ianculescu, Ion Buzea, D. Ohanezian, Octav Enigărescu şi Valeria Savu. 21.30 Buletin de ştiri. 21.35 Reluarea serialului de sîmbătă seara. 22.25 Varietăţi pe peliculă. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 2. Instantaneu la S.N.O. SEMNE BUNE (Urmare din pag. 1) conducerea partidului au consti­tuit pentru ei un îndrumar preţios în stabilirea celor mai judicioase măsuri. Şi încă din prima zi de producţie din noul an, petroliştii s-au ţinut de cuvînt. Ziua de 1 ianuarie 1971 s-a încheiat cu cel dinţii succes: o producţie de 61 tone ţiţei peste plan. Le adresăm felicitările cuvenite şi le urâm multe succese asemănătoare. care. Sub conducerea brigadierului Anghel Călinescu şi şefului de echipă Florea Ruse, muncitorii din port au participat la încărcarea unui şlep cu profile metalice, la descărcarea altui şlep cu balast. De asemenea au fost încărcate 8 vagoane cu balast şi 3 cu antracit, iar alte 2 vagoane cu profile meta­lice şi piatră au fost descărcate în aceeași zi. Toate acestea constituie o primă contribuție adusă la înfăp­tuirea indicatorilor din planul pe 1971, la C.N.F. Giurgiu. Un (lux continuu, intens Fluxul laptelui nu cunoaşte nici el întreruperi. Indiferent că este o zi obişnuită de lucru, sau o săr­bătoare, la centrele de recepţionare laptele este încărcat întotdeauna în cisterne şi transportat fără în­­tîrziere la centrele de desfacere, pentru ca de acolo să ajungă pe masa consumatorilor. Aşadar, nici pentru lucrătorii de la Industria laptelui Ilfov­rib a fost o zi de repaus. 1 ianuarie 1971. Dis-de-dimineaţă, autocisterna condusă de Ion Nan­­dreş, goneşte încărcată, dinspre Arsache spre Giurgiu, în altă zonă a judeţului, autocisterna Condusă de Ion Văsoiu porneşte de la Cen­trul de recepţionare a laptelui din Popeşti Leordeni spre Capitală. Asemeni lor, şi cisternele Conduse de Tudor Cosmenciuc, Mihai Bazac şi Vasile Caradima, peste 40 de au­tocisterne au fost mobilizate, asi­­gurînd fluxul continuu al laptelui. La sediul din Bucureşti şefii de tură Ion Simion şi Grigore Avram înregistrează cu rigurozitate toate deplasările. în ziua de 1 ianuarie s-au recepţionat şi transportat la centrele de desfacere sau la fabrica de prelucrare din Capitală 181.000 litri de lapte şi smîntînă. Se poate, deci spune, că şi „calea lactee“ anunţă un an bun ! Pe Dunărea albastră Sarcini sporite revin în 1971 ma­rinarilor şi lucrătorilor de la Di­recţia Navigaţiei Fluviale „Nav­­rom“ Giurgiu. Datorită specificu­lui său, nici această importantă unitate de transporturi nu şi-a în­cetat activitatea în noaptea de Re­velion. S-a lucrat intens şi în ziua următoare. Marinarii­­­e la D.N.F. au trecut în noul an cu... vaporul. La ora când pe cerul patriei se aprindeau jerbele de artificii, multe remor­chere se aflau în plin marş pe Du­năre. Astfel, „Dîmboviţa“ urca spre Calafat, „Alba lulia“, „Cozia“ şi „Lotru“ spre Turnu Severin. Şlepu­rile remorcate de ele erau încăr­cate cu diferite mărfuri. Primii kilometri parcurşi de aceste nave în noul an, constituie şi primele rezultate înregistrate la capitolul kilometri­ transportaţi. In acelaşi timp, în portul Giur­giu s-a desfăşurat vineri o intensă activitate de încărcare și descăr- STEAGUL ROŞU ACORDAREA DE PREMII municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire Activitatea desfăşurată în cadrul acţiunii de înfrumu­seţare şi bună gospodărire a localităţilor în anul 1970, ac­ţiune care se circumscrie în contextul general al preocupă­rilor întregului nostru popor, l-a încheiat cu rezultate remar­cabile. Valoarea lucrărilor executate de cetăţenii municipiilor, oraşelor şi comunelor, în timpul lor liber, a fost de 3,9 mi­liarde lei, cu peste 800 milioane lei mai mult decît se realizase în anul 1969. Pe baza unei analize temeinice făcute în tot cursul anului 1970, Comisia Centrală pentru urmărirea şi îndruma­rea întrecerii patriotice a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni municipiilor şi oraşelor fruntaşe pe ţară în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire : ŞI MENŢIUNI : ■­ A. MUNICIPII CU O POPULAŢIE DE PESTE 50 000 LOCUITORI : Premiul I municipiului Timişoa­ra, judeţul Timiş. Premiul II municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare. Premiul IiI municipiului Galaţi, judeţul Galaţi B. MUNICIPII CU O POPULAŢIE SUB 50 000 LOCUITORI : Premiul I municipiului Sighi­şoara, judeţul Mureş. Premiul II municipiului Tulcea, judeţul Tulcea. Premiul III municipiului Focşani, judeţul Vrancea. C. ORAŞE CU O POPULAŢIE DE PESTE 10 000 LOCUITORI : Premiul I oraşului Moineşti, jude­ţul Bacău. Premiul II oraşului Porohoi, ju­deţul Botoşani. Premiul III oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. Premiul IV oraşului Brad, jude­ţul Hunedoara. Premiul V oraşului Alexandria, judeţul Teleorman. Menţiunea I oraşului Curtea de Argeş, judeţul Argeş. Menţiunea II oraşului Olteniţa, judeţul Ilfov, 1.­­» Menţiunea III oraşului Buşteni, Judeţul Prahova. D. ORAŞE CU O POPULAŢIE SUB 10 000 LOCUITORI: Premiul I oraşului Bereşti, ju­­deţul Galaţi. Premiul II oraşului Slănic Mol­­dova, judeţul Bacău. Premiul III Oraşului Sebeş, jude­ţul Arad. Premiul IV oraşului Târgu-Fru­­mos, judeţul Iaşi. Premiul V oraşului Sulina, jude­ţul Tulcea. Menţiunea I oraşului Buziaş, ju­deţul Timiş. Menţiunea II oraşului Victoria, judeţul Braşov. Menţiunea 111 oraşului Fieni, ju­deţul Dîmboviţa. Menţiunea IV oraşului Panciu, judeţul Vrancea. Menţiunea V oraşului Novaci, județul Gorj. Mențiunea VI orașului Borsec, județul Harghita. Ce i s-a intimplat vesti d­ar in cea de pe urmă zi a anului (Urmare din pag. 1) anului, meşterul obiş­nuia să-şi pună in uluci oalele cele mai frumoase pe care le făcuse in cele trei sute şaizeci de zile. După ce, împreună cu ne­vasta şi copiii aşeza fiecare oală in virful unei uluci, sta să le privească ceasuri in şir, plimbîndu-şi o­­chii pe firul ca de mărgele al oalelor... „Am făcut citeva mi­nunăţii“ şi-o fi spus el, sau „uite, una sin­gură a ieşit aşa cum îmi dorea sufletul...“, ori, cine ştie ce şi-o fi zis meşterul, căci lui nu-i plăcea să sporo­văiască şi nici pe cei care sporovăiau „că sunt deştepţi şi aşa şi de dincolo", nu-i prea avea la inimă. Şi iacă aşa trăia d­arul nostru, cinstit de ai lui şi de lume, pină ce odată, la un sfîrşit de an, s-a petrecut un lucru su­cit... Meşterul tocmai îşi înşirase oalele in ulu­că şi se aşezase mai depărtişor, in faţa gardului, să-şi vadă munca de un an în­treg, să vadă ce a do­­bindit în meşteşugul lui şi ce mai are de învăţat pentru zilele care bateau la poartă. In faţa casei se strin­­sese lumea buluc, nu lipsea nimeni, eram şi eu acolo, stăteam toţi şi ne mingliam o­­chii cu acele frumu­seţi nemaivăzute... De­odată, unul dintre co­piii olarului arătase cu degetul spre o oală pusă mai la margine, zicindu-i lui tată-său să o dea la o parte din şirag, fiindcă are buza ştirbă şi toarta ruptă. Oala era chiar aşa cum spusese copi­lul, pe semne meşte­rul o făcuse pe întu­neric dintr-un rest de pămînt amestecat rău, focul n-o arsese din toate părţile, că se bombase doar spre o parte ?i rîdea strimb, cu buza ciobită. Nici­odată nu i se mai in­­timplase olarului nos­tru una ca asta! .,Nu cumva ai făcut-o tu, băiete ?“ întrebase el pe copil. „Atunci poa­te c-au făcut-o fraţii tăi sau maică-ta...?“. Femeia şi copiii striga­seră că nu cu toate că le părea rău de marea supărare a pă­rintelui lor. Olarul o luase din ulucă s-o arunce alături de cio­burile mai vechi, dar oala scosese un clin­chet spart, ca orice vas lovit undeva, iar omului i se păruse că plinge şi-l mustră. N-o mai aruncase, o ţinea aproape de ochi, se minuna de urîţenia ce-i putuse ieşi de sub degete, li asculta je­lania înfundată. încer­case apoi să ciipească toarta oalei, să-i aşeze citeva flori pe gitul tras intr-o parte, dar florile nu se prindeau, iar toarta răminea mai departe ciuntită. Cîţi­­va gard-cască începu­seră să ridă dincolo de poartă, olarul pri­vise nedumerit cind spre aceia cinci spre oala din miinile lui, apoi se îndrijise şi cu un ciomag dărimase din uluci toate oalele întregi cu care se min­­gliase mai înainte. Zburau cioburile în curtea meşterului, cum zboară fulgii dintr-o pernă Sfişiată... Adică lin, unduios, intirziind ca o mustrare in văz­duh. Cind toate ulucile rămăseseră goale, ola­rul aşezase drept în faţă, pe un stilp, oala aceea strimbă, făcută pe întuneric, de nu-i venea să creadă că a ieşit din degetele lui. Aşa /Faceţi-i loc Strim­­bel!“ Lumea întrista­tă plecase acasă iar olarul încremenise a­­colo, in faţa gardului fără frumuseţe. Oala scotea un fel de şuier, ai fi zis că e cintec de vrajă, dar era nu­mai fluierul vrutului in trecere prin oala pleznită. Meşterul în­ţelesese numai după o vreme că doar vintul cînta în legea lui... Prea tirziu ! Cioburile dispăruseră sub haina fără pată a zăpezii da decembrie, acolo, la temelia gardului, iar din virful stilpului. Strimba se hlizea la olarul nostru. Spun unii că l-ar fi văzut noaptea cum se chinuia să spargă oala aceea şi Cum nu pu­tea, fiindcă Strimba i se lipea de degetele lun­gi, in care acum, pa­­să-mi-te, nu mai bătea nici o inimă. De a­­tunci, nimeni n-a mai auzit de soarta d­aru­lui aceluia, iar de pe urma lui n-a rămas decit povestea cu în­ţelepciunea ei, ca S-o asculte cine vrea şi s-o spună mai depar­te... — Babo, eu aş Zice că tilcul ar suna cam aşa: un părinte îşi iubește cel mai mult odrasla nereuşită... Bătrina Bela clătina­se agale din cap. — Ce ai spUS tu, dragul meu băiat, este alt fir de poveste in care este mai mult vorba despre milă. In intimplarea­­ olarului, tilcul trimite gindul la puterea omului, a fru­mosului şi a uritului... După ce primim „Plu­­guşorul" care s-a a­­propiat de fereastra noastră, o să vă spun cea de a doua poves­te, că alte daruri nu am pentru voi, in a­­ceastă noapte de înno­ire a anului... (Auzită de la Marina- Bela Gruia din satul Baciu, jud Teleorman) HANDBALIŞTII ROMÂNI victorioşi in prima partidă de la Berlin • PE SCURT • PE SCURT * PE SCURT • PE SCURT * A început tradiţionalul turneu Inter­naţional de handbal (masculin) de la Berlin. Iată primele rezultate înregistrate (turneul se dispută după sistemul fulger): Berlin — Budapesta 10—5 ; Magdeburg — Fraga 13—7 ; Magdeburg — Berlin 16—9. Direcţia arenei Madison Square Gar­den a anunţat oficial că meciul pentru titlul mondial de box la cate­grea dintre deţinătorul centurii, Joe Frazier, şi Gasius Clay va avea loc la 8 martie la New York. Cei doi boxeri s-au întâlnit în Bucureşti — Copenhaga 10—7 ; Leipzig — Budapesta 13—10 ; Leipzig — Magdeburg 13—7 ; Budapesta — Fraga 21—16 ; Leip­zig — Bucureşti 10—8 ; copenhaga — Berlin 12—11, cadrul unei conferinţe de presă, sem­nînd in faţa ziariştilor contractele. Fie­care boxer va primi o bursă egală cu 2 milioane şi jumătate de dolari. Biletele de intrare vor costa intre 20 şi 150 de dolari. La Patinoarul­­33 August * din Bucu­reşti au continuat Întrecerile grupei B a Campionatelor europene de hochei pe gheaţă rezervate echipelor de juniori. selecţionata alromâniei a învins cu scorul de 18—1 (0—0, 0—1, 4—0) formația Dane­marcei. Intr-un alt joc reprezentativa Poloniei a dispus cu 1-3 (2—1, 2—0, 1—0) de echipa Ungariei. D­in „Cupa Africii” la fotbal la Casa­blanca, echipa Marocului a Învins in meci retur cu 3—6 echipa Algeriei. Pri­mul joc revenise algerienilor cu 3—1. Formaţia Marocului s-a calificat in con­tinuare, deoarece meciul a contat pentru preliminarii. Marocul urmează să joace in compania Învingătorului din partida R.A.U. — Libia. st Competiţia internaţională de tenis rezervată profesioniştilor „Campionatul clasic 1971“ va începe la Madison square Garden din New York cu disputarea meciului dintre australienii Rosewall Si Laver. La competiţie mai participă New­­combe, Roche, Emerson (Australia), Ashe (S.UA.), Gonzales (S.U.A.), Okker (O­­landa) şi Taylor (Anglia). Intîlnirile sunt programate şi in alte oraşe americane. • Campionatul european de ,,, hochei pe gheaţă pentru juniori (grupa A) a continuat la Presov. Echipa U.R.S.S. a Învins cu scorul de 7—6 (2—0, 2—0, 3—0) echipa Finlandei. Cehoslovacia și Suedia au făcut meci nul : 6—6. ei Echipa sovietică de hochei­e», gheaţă Spartak Moscova continuă să fie neîn­vinsă în „Cupa Ahearne“, care este loc la Stockholm. Hocheiştii sovietici au terminat la egalitate : 4—4 cu puternica formaţie suedeză Djurgardens.­­ Echipa Leksand a dispus cu 6—1 de Spartak Fisén (Cehoslovacia). Spartak Moscova conduce In clasament cu 9 puncte, ur­mată de Djurgardens şi Leksand cu cite 7 puncte. * • La Miami Beach se dispută între­cerile pentru „Cupa Sunshine“ pe echipe tineret. In semifinalele competiţiei s-au calificat echipele S.U.A., Italiei, Franţei şi Republicii Sud-Africane. • Cunoscuta echipă engleză de fotbal Crystal Palace care activează în prima ligă, va susţine o întilnire amicală la Tel Aviv în compania selecţionatei Israe­lului. Meciul se va desfăşura la 19 ia­nuarie. - - ■— La 8 martie JOE FRAZIER—CASSIUS CLAY pentru titlul mondial de box Pag. a 3-a HOTĂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI (Urmare din pag. 1) interne, fiecare dintre ele deser­­vind unitățile cooperatiste pentru care s-a constituit consiliul inter­­cooperatist. întreprinderile și stațiunile pen­tru mecanizarea agriculturii vor organiza pentru fiecare cooperati­vă agricolă cîte o secţie de me­canizare care va reuni, pentru ex­ploatare şi întreţinere, atît mijloa­cele proprii, cît cele care apar­ţin cooperativelor agricole, înde­plinind în acest fel funcţia de sector mecanic al cooperativei res­pective. Pentru executarea lucrărilor în fermele şi brigăzile cooperativelor, se vor constitui formaţiuni perma­nente alcătuite din mecanici agri­coli şi cooperatori, care vor pre­lua anumite suprafeţe şi vor răs­punde de întreaga activitate de la începutul lucrărilor şi pînă la strîngerea şi depozitarea recoltei. Mecanicii agricoli vor lucra în a­­cord global şi vor fi retribuiţi în raport cu producţiile ce se obţin de echipa în care sunt încadraţi. Staţiunile pentru mecanizarea a­­griculturii vor asigura mecanizarea lucrărilor la culturile de cereale şi plante tehnice, în legumicultura, viticultură, pomicultură, zootehnie, transporturi, irigaţii şi hidroame­lioraţii, electrificarea proceselor de producţie şi orice alte lucrări so­licitate de cooperativele agricole. Ele răspund de întreţinerea şi re­pararea utilajelor proprii ca şi de a celor care aparţin cooperativelor agricole pe care le deservesc. In perioadele în care volumul lucrărilor agricole este mai restrîns şi se creează disponibilităţi de ca­pacitate, staţiunile pentru mecani­zarea agriculturii vor executa orice altă prestaţie pentru care au posi­bilităţi, în afara cooperativelor de­servite, în vederea folosirii cît mai complete şi pe o perioadă cît mai lungă din timpul anului, atît a forţei de lucru cît şi a utilajelor din dotare. Hotărîrea prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să asi­gure organizarea şi funcţionarea în bune condiţiuni a întreprinderilor şi staţiunilor de mecanizare a agriculturii, exploatarea raţională a utilajelor în scopul obţinerii unor producţii sporite în coopera­tivele agricole deservite. . ★ în hotărîrea privind sporirea co­interesării materiale, a lucrătorilor din întreprinderile pentru­ mecani­zarea agriculturii, se prevede ca mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere din aceste umuităţi să fie încadraţi cu salarii" ta­rifare pentru munca în regie,­­sporttiv"*cu*5 la sută faţă de salariile actuale.* Tot­odată se prevede o creştere cu 20 la sută a tarifelor zilnice pentru plata în acord a lucrărilor execu­tate în cimp. Astfel, pen­tru lucră­rile de categoria 1 tarifar­ va fi de 72 lei pe zi, pentru­­ lucrările de categoria a II-a de 84, lei pe zi, iar pentru cele de categoria a IlI-a şi a IV-a de 96 şi respectiv 108 lei pe zi. Mecanicii agricoli şi mecanicii de întreţinere vor primi în cursul a­­nului 80 la sută din salariul­­cuve­nit pentru executarea lucrărilor în acord. Sumele reţinute lunar vor fi acordate integral sau vor fi di­minuate în raport cu gradul de realizare a producţiilor planificate în cooperativele agricole la cultu­rile pentru care au executat lucră­rile. Pentru lucrările nelegate di­rect de activitatea agricolă, ei vor fi plătiţi în timpul anului cu sa­lariul tarifar de încadrare in­tegral, în condiţiile în care îşi realizează sarcinile stabilite. Cei care vor lucra în zilele de repaus sau în zilele de sărbători legale vor primi în compensare un număr de zile de concediu plătit, peste cele cuvenite potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru depăşirea producţiei pla­nificate la cooperativele agricole deservite, se va acorda o plată su­plimentară mecanicilor agricoli, mecanicilor de întreţinere, munci­torilor din atelierele de reparaţii şi celorlalţi lucrători din staţiunile de mecanizare, care prin activitatea desfăşurată au contribuit la depă­şirea producţiei. Plata su­pli­menta­­ră se calculează pe bază de tarife pe tonă d­iferenţiat pe culturi, zone şi grad de mecanizare şi se va acorda proporţional cu depăşirea obţinută, fără a se plafona. Dacă echipei îi revine sarcina de a realiza o producţie medie de 2,5 tone grîu la hectar pe suprafaţa ce îi este repartizată şi realizează producţia respectivă, mecanicii a­­gricoli vor primi salariul integral pentru îndeplinirea planului anual. În cazul în care echipa depăşeşte planul de producţie, •,iar valoarea manoperei la teina de grîu este de 200 lei, pentru fiecare tonă obţinu­tă peste plan, mecanicii agricoli şi cooperatorii din echipe vor­­primi ca retribuţie suplimenară, din par­tea cooperativei agricole de produc­ţie, valoarea manoperei respective în bani şi în natură. De exemplu, dacă depăşirea este de 1,5 tone, re­tribuţia suplimentară va fi de 300 lei, din care o parte, pînă la 20 la sută din producţia suplim­entară obţinută la cereale (grîu, porumb), o vor putea primi în natură. în cadrul echipei, retribuţia suplimen­tară obţinută se va împărţi între membrii acesteia — mecanicii a­­gricoli şi cooperatori — corespun­zător cu munca pe care a depus-o fiecare şi cu îndeplinirea obliga­ţiilor. Din totalul cantităţilor de­­iereale ce vor fi primite de staţiunile de mecanizare a agriculturii, pen­tru depăşirea planului de produc­ţie în cooperativă, mecanicii agri­coli care au lucrat la culturile res­pective vor putea cumpăra pînă la 40 la sută din aceste cantităţi de cereale (grîu, porumb). La celelalte culturi, retribuția suplimentară se va acorda numai în bani. ADAS. •. * Literele cîştigătoare la tragerea din 31 decembrie 1970 Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea * de a­­mortizare a asigurărilor de­ viaţă din 31 decembrie 1970 au ieşit ur­mătoarele opt combinaţii de ,litere : E. R. W. I E. T. I. G. X. V. V. X. J. L. U. G. Y. O. S ' A. I. Z. V. Z. X. ) Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în sie una sau mai multe din aceste ipombi­naţii ale căror litere sunt­eţi scrise în ordinea ieşirii la tragere,­­se vor prezenta la unităţile A.D.A.S. pen­tru a-şi primi sumele cuvenite. 4 m

Next