Steagul Roşu, aprilie 1971 (Anul 23, nr. 6765-6790)
1971-04-22 / nr. 6783
Un imperativ major: CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Printre indicatorii de prim ordin înscrişi în planurile de producţie ale tuturor unităţilor economice este şi cel al productivităţii muncii, sinteză a rodniciei şi priceperii. Avînd efecte pozitive sau negative asupra activităţii, în raport cu nivelul la care s-a realizat, productivitatea muncii constituie, aşa după cum subliniază şi numeroase documente de partid, o premiză de bază a eficienţei economice de unde şi preocuparea manifestată de majoritatea organelor de conducere ale întreprinderilor pentru a crea condiţii favorabile creşterii ei continue. Plecînd de la acest considerent am adresat mai multor cadre de conducere din întreprinderile judeţului Ilfov întrebarea : Ce măsuri aţi întreprins pentru sporirea productivităţii muncii ? Metode moderne de lucru Ing. ION V. CRISTEA — directorul S.N.C.! Este cunoscută varietatea sortimentelor pe care le realizează colectivul întreprinderii, fapt care denotă posibilităţile materiale şi umane de care dispunem. Pentru anul In curs, ca de altfel pentru întreg cincinalul actual ne revin sarcini sporite. Numai In 1971 vom realiza 8 motonave de 5.000 de tone, două pasagere de 300 locuri şi o navă fluvială. Comitetul de direcţie analizînd posibilităţile şantierului de îndeplinire a acestor sarcini a elaborat un amplu plan de măsuri, accentul fiind pus pe continua introducere in procesul tehnologic a unor metode moderne de lucru. Astfel se poate aminti de extinderea procedeului de craituire arc-aer, a sudurii sub gaz protector, de creare a unor posturi fixe de lucru a aparatelor de sudură, introducerea vopsirii cu rulouri la toate suprafeţele mari ale vaselor etc. In egală măsură, consider că importante sunt şi acţiunile ce urmăresc darea în exploatare a unor utilaje cu o mare eficienţă. Este vorba printre altele de montarea unui strung de 12 m, lungime ce va fi folosit la prelucrarea liniilor de axe, a grinzilor de ridicat din hala mecanică, confecţionarea unui stenol magnetic pentru sudură, reorganizarea fluxului tehnologic la halele sectorului 1, executarea a două băi pentru decaparea şi conservarea ţevilor de la instalaţiile de ulei şi combustibil aflate în construcţie, precum şi a unui dispozitiv care să permită rotirea cămăşilor din oţel inoxidabil în vederea încălzirii lor uniforme şi altele. Am enumerat numai cîteva dintre măsurile preconizate, parte dintre acestea fiind deja aplicate. Consider necesar să arăt că întregul colectiv de conducere al şantierului nu se va limita la atît. Utilizarea raţională a mijloacelor de producţie GABRIEL MARTIN — directorul întreprinderii de prefabricate Giurgiu : Folosirea raţională a utilajelor existente a dus la creşterea productivităţii muncii şi anul trecut, şi în primul trimestru din 1971, perioadă cînd am dat o producţie suplimentară de 3.000 mc. prefabricate din beton armat, producţia globală înregistrînd o depăşire de 2 milioane lei. Referitor la întrebarea dv., situaţia nu se schimbă. Deci am să vă fac cunoscute cîteva dintre acţiunile întreprinse în vederea asigurării unor cote cît mai înalte creşterii productivităţii muncii ; creşterea indicelui de folosire a fondului de timp afectat producţiei; mecanizarea lucrărilor din staţia de sortare ; continuarea acţiunii de policalificare a muncitorilor betonişti; raţionalizarea transportului intern ; construirea de noi bunchere pentru mărgăritar din staţia de sortare; executarea la timp a reparaţiilor utilajelor; redistribuirea forţelor de producţie In raport cu posibilităţile TRAIAN POPESCU (Continuare In pop. a 3-a) LA OLTENIŢA Producţie suplimentară de peste 50 milioane lei După cum ne informează tov. NICOLAE IOSIN, secretar al comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, toate colectivele de muncă din unităţile industriale şi comerciale din oraş şi-au realizat la această dată angajamentele luate în întrecerea socialistă. Astfel, producţia globală industrială pe oraş a fost depăşită cu 15,9 la sută. Numai la Filatura Olteniţa s-a înregistrat o depăşire a planului de producţie cu peste 3 milioane lei. In cinstea semicentenarului partidului, toate colectivele de muncă din localitate, analizînd posibilităţile de care dispun, au hotărît să-şi suplimenteze angajamentele luate în întrecerea socialistă. Totalizînd aceste angajamente suplimentare şi adăugîndu-le la realizările obţinute pînă acum rezultă că unităţile economice din Olteniţa vor da în acest an peste plan o producţie marfă de 53 milioane lei. Reţine atenţia faptul că Şantierul naval va da pînă la 8 mai o motonavă de 5.000 tone peste plan. Pfiowrx* r fr w to â re ţi qilî,uniţi-va / ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ILFOV AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII — Nr. 6783 Joi 22 aprilie 1971 14 pagini 30 bani BLOCNOTES Un oraş şi paleta frumuseţii lui Anul acesta primăvara a poposit parcă mai devreme la Giurgiu. Cu toate că soarele este mai puţin darnic cu surîsul razelor, panselele compensează frumuseţea zîmbetului solar. Mii şi mii de petale gingaşe dau străzilor giurgiuvene strălucirea unei cromatici bogată in nuanţele tonice ale primăverii. In faţa paletei frumuseţii, mii de artişti-gospodari combină culorile cu măiestrie dar, mai ales, cu rîvna celui care vrea să ştie că, in in ■ trecerea pornită, oraşul lui va arăta cel mai frumos. Această ambiţie o au cetăţenii, edilii, primarul. Cetăţenii oraşului au trecut la plantarea a peste 4 milioane de flori de sezon in rondurile de pe marginea străzilor şi este nevoie de multe braţe harnice. E drept că deputaţii nu le-au căutat prea mult. Deoarece , după cum spunea Florea Miroşeanu, inspector principal al consiliului popular municipal , au şi fost efectuate 300 000 ore in susţinerea diverselor acţiuni ale muncii patriotice. Antrenaţi de deputaţi, numeroşi cetăţeni au efectuat lucrări în vederea înfrumuseţării circumscripţiilor în care locuiesc. Astăzi, multe străzi ca Bariu, Uzunu, Bucureşti, 30 Decembrie, Alexandriei arată mai frumos. Primăvara a sosit şi pe şoselele turistice Bucureşti, Portului, Vamă, Oinac. Pentru a nu se lăsa mai prejos de părinţii lor, mii de tineri, antrenaţi de Comitetul municipal al U.T.C., participă in aceste zile la lucrările de amenajare şi întreţinere, a parcurilor şi zonelor verzi din oraş. Elevii şcolilor generale nr. 4 şi 5 au şi susţinut sub îndrumarea cadrelor didactice, primul „extemporal“ in vederea renaşterii smaragdelor clorofilei pe toată suprafaţa de 50.000 m.p. a parcului Obor, l-au urmat îndeaproape colegii de la celelalte şcoli generale şi de la Liceul nr. 1 care au pregătit toaleta parcului „Alei“, a Teatrului de vară, a Pieţii Zimnicei şi a altor obiective de pe harta oraşului. Şi un „record“ al strădaniei celor din clasele mai mari, elevii liceului economic şi liceului teoretic „Ion Maiorescu“ au efectuat lucrări de terasare a versantului de la blocurile din cartierul Oinac. Tot în această parte a oraşului, elevii celor două licee au plantat peste 25.000 de pomi. Anotimpul florilor îşi află mulţi prieteni în întreprinderile, uzinele şi şantierele oraşului. Sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la Şantierul naval, în frunte cu deputatul î. M.A.N., Stelian Iancu, au curăţit căile uzinale de acces, au amenajat spaţiile verzi din interiorul şantierului, au plantat flori. Lucrări de transplantare, a... frumosului s-au executat şi la Spitalul unificat, Fabrica de zahăr, I.l.L. „Steagul roşu“, Întreprinderea de prefabricate din beton, O.C.L.M. Depăşind cadrul acestor acţiuni tradiţionale numeroşi cetăţeni, mobilizaţi de deputaţi, au executat lucrări pentru extinderea reţelei de apă potabilă pe o lungime de 400 m.l. in cartierul Oinac—Bucureşti cit şi pe strada Baciu. TR. BARBALATA La ferma de păsări din Buftea • 1»B OGOARELE JUDEŢULUI Unităţile agricole au insăminţat cu porumb 93 Nici o zi pierdută — toate forţele pentru terminarea grabnică a semănatului A1 C.A.P. Girbovi, Minăstirea, Coconi, Hodivoaia şi Chiselei au terminat insăminţarea porumbului pe întreaga suprafaţă planificată « • mare zile bun« de lucru » poate încheia această importantă lucrare Principala acţiune »ltuată la ordinea zilei In agricultura judeţului este : Insăminţarea culturii porumbului. Cu fiecare zi care trece, ritmul de lucru se Intensifică In toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste, încadrarea In timpul optim de execuţie a lucrărilor de sezon este acum punctul nevralgic către care trebuie acţionat cu fermitate. Din informaţiile culese ieri la Direcţia generală a agriculturii reiese că în cuprinsul judeţului s-au însămînţat cu porumb 93 000 ha., adică aproape 60 la sută din suprafaţa planificată pentru această cultură. Ca urmare a măsurilor luate de către comitetele comunale de partid, a mai bunei organizări a muncii şi folosirii integrale a timpului bun de lucru, o serie de cooperative agricole au anunţat încheierea acestei lucrări. Astfel, C. A. P. Girbovi, Chiselei, Minăstirea, Coconi, Hodivoaia şi altele au terminat Insăminţarea porumbului In condiţii agrotehnice corespunzătoare, la un nivel calitativ superior. De asemenea, avansate sau pe punctul de a termina insămînţarea porumbului sunt unităţile agricole cooperatiste din Spanţov, Progresul, Onceşti, Izvoarele, Hereşti, Adincata. Zilele următoare sunt hotărîtoare pentru asigurarea succesului acestei însemnate campanii agricole. Nici o zi bună de lucru nu trebuie pierdută, toate forţele umane şi materiale trebuie îndreptate spre terminarea grabnică a însămînţării porumbului. Din aprecierile specialiştilor şi pe baza analizei potenţialului de mecanizare de care dispune judeţul rezultă că în 6 zile bune de lucru se poate termina această lucrare. Există toate condiţiile pentru ca unităţile agricole de stat şi cooperatiste să se încadreze în acest termen. In atenţia cadrelor tehnice de specialitate, a secţiilor de mecanizare trebuie să stea in continuare aplicarea riguroasă a tehnologiei culturii porumbului, calitatea lucrărilor. Prin organizarea exemplară a muncii, utilizarea cu randament sporit a tractoarelor și mașinilor de semănat, prin folosirea integrală a timpului favorabil, să asigurăm o recoltă bogată de porumb. N. BUICA Decernarea Steagului roşu şi a diplomei de unitate fruntaşă pe ramură întreprinderii de industrializare a laptelui Ilfov Ieri, intr-un cadru festiv, in prezenţa tovarăşilor Gheorghe Necula — prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ion Moldovan — adjunct al ministrului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Constantin Herescu — membru în Comitetul Executiv al C. C. al U.G.S.R. şi a altor cadre de conducere, colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai întreprinderii de industrializare a laptelui Ilfov i-a fost înmînat Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă în întrecerea socialistă pe ramură din anul 1970. Luind cuvîntul, tovarăşul Ioan Tudor, directorul întreprinderii, aarătat că întregul colectiv, acţionînd în spiritul sarcinilor trasate de partid, a reuşit să depăşească prevederile de plan, să realizeze în întregime angajamentele luate. Astfel, în anul 1970 s-a depăşit cu 3,2 la sută volumul producţiei globale, cu 3,5 la sută cel al producţiei marfă şi cu 10,9 la sută indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată. Vorbind despre rolul sindicatelor în actuala etapă de dezvoltare a ţării, în spiritul documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a.c. şi ale recentului Congres al U.G.S.R., tovarăşul Constantin Herescu s-a referit la importantele sarcini ce revin sindicatelor privind organizarea cît mai temeinică a producţiei şi a muncii, în vederea creşterii continue a eficienţei economice. Subliniind faptul că în trei din anii cincinalului precedent, întreprinderea de industrializare a laptelui — Ilfov a mai fost distinsă pentru rezultatele deosebite obţinute în muncă, tovarăşul Ion Moldovan, în cuvîntul său, a arătat necesitatea ca întregul colectiv, avînd în vedere cerinţele mereu crescînde ale oamenilor muncii, să desfăşoare o activitate rodnică pentru o cît mai bună aprovizionare a Capitalei. Cu aceeaşi atenţie, cei prezenţi la festivitate au urmărit cuvîntul tovarăşului Gheorghe Necula care, printre altele, a spus : „Decernarea Steagului roşu şi a diplomei de unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă constituie recunoaşterea şi răsplata binemeritată a eforturilor depuse pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe anul 1970. Considerăm însă că în cadrul întreprinderii dv. mai sunt încă importante rezerve care, puse în valoare, pot duce în continuare la creşterea eficienţei economice. Urmărind cu perseverenţă îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere, trebuie să acordaţi atenţia necesară lărgirii gamei produselor fabricate şi îmbunătăţirii continue a calităţii acestora, asigurînd, prin aceasta, înscrierea unor succese şi mai semnificative în activitatea de comerţ exterior*. In încheiere, într-o atmosferă caldă, entuziastă, participanţii la adunarea festivă au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în care se spune : „Succesele obţinute in munca noastră de zi cu zi, le dedicăm cu nemărginită bucurie şi satisfacţie sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. Cu sprijinul neprecupeţit de care ne-am bucurat întotdeauna din partea conducerii partidului şi statului, al indicaţiilor dv. personale date cu ocazia vizitei făcute în judeţul Ilfov, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, avem convingerea că prin activitatea noastră vom contribui într-o măsură sporită la traducerea în viaţă a măreţului program trasat de Congresul al X-lea al P.C.R., la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România". TR. ROSIANU Aspect din sala de festivităţi Tiparele fostului atelier prea strimte pentru noua întreprindere Pare incredibil, dar colectivul întreprinderii intercooperatiste de reparaţii auto şi confecţii metalice Giurgiu are întrucîtva soarta cerbului. În cei trei ani de existenţă a ajuns la o asemenea dezvoltare încît practic, nu se poate afirma cu întregul său potenţial din cauza „strîmtorării" spaţiului de producţie. Evident, nu se poate tăgădui creşterea considerabilă a capacităţii productive a unităţii. Valoarea producţiei globale planificate în acest an este de mai bine de 6 ori mai mare decît în primul an de activitate a fostului atelier intercooperatist. Transformarea în întreprindere a acestuia a mai fost determinată şi de diversificarea producţiei şi prestaţiilor, de gradul superior de tehnicitate al unor produse ce se realizează aici. Este în curs de asimilare chiar o instalaţie complexă cu hrănitoarele mecanice pentru fermele avicole, o presă de cărămizi destinată unităţilor cooperatiste în care s-au creat ateliere de producţie industrială. „ Avem oameni competenţi, putem să ne nu rezolvă problemele organizatorice ale dezvoltării unei unităţi. Noile produse în curs de asimilare şi chiar o parte din cele aflate în producţia de serie necesită o încăpere adecvată. Din resurse proprii întreprinderea a început o construcţie, însă fondurile sou e-ce ar putea realiza întreprinderea în cazul cînd ar avea o hală corespunzătoare. — De altfel există încă de anul trecut un proiect pentru această hală — ne spune directorul. Am putea dezvolta în primul rînd producţia de confecţii metalice. Apoi, pentru început, am furniza hrănitori mecanice pentru păsări la cel puţin 20— 25 de C.A.P. După cite ştiu, aceste utilaje sunt insuficiente în prezent. De asemenea, întreprinderea noastră ar fi în măsură să onoreze integral, poate, solicitările de utilaje destinate activităţilor industriale din unităţile cooperatiste... "Ne oprim aici, deşi mai sunt şi alte argumente în favoarea sa- GH. JAPTRDEA (Continuare in pag. a 3-a) 0PIMI aducem o contribuţie superioară la dezvoltarea agriculturii noastre cooperatiste, la satisfacerea cerinţelor populaţiei rurale. Dar azi nu ne putem... întinde mai mult decît este plapuma. Are dreptate directorul întreprinderii, Constantin Păduraru. De fapt, schimbarea firmei puizat la zidărie. Sunt necesare nişte credite şi, probabil, forurile competente manifestă rezerve în privinţa eficienţei. După toate calculele, în doi ani s-ar putea acoperi investiţia din beneficiile realizate. Poate că termenul de rambursare nu e argumentul cel mai convingător. Să vedem, deci. Noi amenajări pe şoseaua spre litoral Arteră mult circulată, mai ales in toiul verii şoseaua Bucureşti — Constanţa ni se înfăţişează astăzi cu plusuri estetice dezvăluindu-ne străduinţa hărnicia şi bunul gust al gospodarilor din localităţile pe care le străbate pe teritoriul judeţului nostru. De-a lungul şoselei s-au plantat in ultima perioadă peste 5.000 de pini. In zona comunelor Moviliţa şi Coşereni se execută lucrări pentru lărgirea şoselei cu 3,5 metri. Lucrări asemănătoare vor începe şi în localităţile Afumaţi şi Şindriliţa. Mii şi mii de flori plantate pe de o parte şi alta a şoselei de locuitorii satelor incintă privirea călătorilor. Edilii sunt, pe bună dreptate, minări de realizările înregistrata in acţiunea de înfrumuseţare şi modernizare a localităţilor. Numai in comuna Ion Roată — aşa cum ne spunea primarul Gheorghe Coteanu — s-au plantat 800 de pini şi 2.300 de pomi fructiferi. Peste 200.000 de panseluţe completau acum citeva zile spaţiile verzi. Lingă clădirea primăriei fusese instalat şi scheletul metalic al unei cabine de aşteptare pentru călători. O cabină asemănătoare am zărit şi în oraşul Urziceni. Avînd pereţii şi acoperişul din dale de sticlă transparentă, 10 asemenea cabine Luminoase vor fi instalate în localităţile de pe D.N.-2 in luna mai. Expoziţie de artă populară la Floreşti- Stoene Iri cadrul ciclului de manifestări cultural-educative intitulat „Cultură şi progres social în judeţul Ilfov“, ieri, într-un cadru sărbătoresc, a avut loc deschiderea expoziţiei de artă populară la Muzeul de etnografie şi artă populară din Cîmpia Dunării , organizat în comuna Floreşti-Stoeneşti de Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Ilfov. Acest eveniment cultural a cuprins vizitarea palatului în stil brîncovenesc care adăposteşte colecţia muzeului, prezentarea exponatelor şi masa rotundă „Arta populară din Judeţul Ilfov — realizări şi perspective". De la mica expoziţie de artăpopulară, deschisă aici în 1969 din iniţiativa Casei judeţene a Creaţiei populare, s-a ajuns astăzi la un veritabil muzeu, care cuprinde ţesături, cusături, costume, ceramică — reprezentative pentru zona etnografică din Cîmpia Dunării. Selectate şi prezentate cu gust şi cu ştiinţă de specialişti, exponatele Muzeului de la Floreşti-Stoeneşti fac cinste artei populare româneşti, foarte multe dintre ele fiind valoroase unicate. In perspectivă, pe lingă activitatea ştiinţifică de îmbogăţire a colecţiei, în special cu obiecte de ceramică şi lemn specifice întregii zone reprezentate, se are în vedere şi amenajarea marelui parc ce înconjoară clădirea, amenajarea drumului care leagă şoseaua Bucureşti — Titu de muzeu, popularizarea acestui important obiectiv cultural şi turistic, situat la numai cîţiva kilometri de Capitală, pe drumul care duce spre Palatul brincovenesc de la Potlogi. In cartea de onoare a muzeului, vizitatorii pot citi urarea de succes pe mai departe, adresată muzeului pe prima pagină, de tovarăşul Gheorghe Necula, prim-secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean : „Calde felicitări Comitetului judeţean pentru Cultură şi artă, oamenilor de cultură şi artă, lucrătorilor muzeului de etnografie şi artă populară din Cîmpia Dunării, care au avut frumoasa iniţiativă de a culege şi valorifica cele mai preţioase tezaure ale poporului nostru. Punerea în valoare a creaţiei milenare — arta populară românească — constituie un omagiu adus Partidului nostru cu prilejul celei de a 50-a aniver