Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)

1971-05-08 / nr. 6797

Pag. a 2-a STEAGUL ROŞU r~~i (Urmare din pag. I) conduce lupta oamenilor muncii. (Aplauze puternice). O activitate multilaterală a des­făşurat partidul nostru pentru uni­tatea clasei muncitoare, pentru uni­rea tuturor forţelor democratice în lupta împotriva politicii de fasci­zare a ţării şi a pregătirii de război. Merită menţionate în acest sens acţiunile unite ale forţelor demo­crate soldate cu succes în ale­gerile parţiale din 1936, precum şi marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939. în toată această perioadă, partidul a militat neobosit pentru o politică de prietenie şi colaborare cu Uniu­nea Sovietică, pentru stabilirea de relaţii diplomatice între cele două ţări. (Vii aplauze). în faţa politicii antinaţionale a cercurilor reacţionare, Partidul co­munist a fost forţa cea mai con­secventă a apărării intereselor na­ţionale ale ţării. Lipsa de unitate a forţelor democratice a permis însă reacţiunii să instaureze dic­tatura militaro-fascistă, să subor­doneze ţara Germaniei hitleriste. După cum se ştie, în 1939—1940 si­tuaţia internaţională s-a agravat . Germania nazistă a trecut la agre­siune directă împotriva a numeroa­se state din Europa, dezlănţuind cel de-al doilea război mondial. România se găsea într-o situaţie de izolare internaţională, care a uşu­rat lui Hitler impunerea Dictatului de la Viena, dezmembrarea terito­rială a ţării noastre. în aceste îm­prejurări, Partidul Comunist din România împreună cu Frontul Plu­garilor, Madosz-ul şi alte forţe po­litice au chemat poporul la luptă pentru apărarea integrităţii terito­riale a patriei. (Aplauze puternice). Se crease o situaţie favora­bilă rezistenţei naţionale, dar trădarea cercurilor conducătoare guvernante şi a conducerii parti­delor burgheze a împiedicat lupta maselor largi populare. La scurt timp, România a fost împinsă de dictattura militaro-fascistă, alături de Germania nazistă, în războiul antisovietic, împotriva voinţei po­porului şi­­a­ intereselor sale na­ţionale.­­ Intrarea trupelor hitleriste în ţară în 1940 a însemnat în fapt ocupa­rea României şi subordonarea ei maşinii de război naziste, a dus la jefuirea bogăţiilor ţării, provocînd grele, suferinţe poporului român. Totodată, dictatura militaro-fascistă şi ocupanţii hitlerişti au dezlănţuit o prigoană sălbatică împotriva co­muniştilor şi a altor forţe patrio­tice antifasciste. Sute şi mii de co­munişti şi luptători antifascişti au fost aruncaţi în închisori şi lagăre ; zeci dintre ei au fost ucişi de plu­­toanele de execuţie. Prin aceste re­presiuni sîngeroase se urmărea de­capitarea mişcării de rezistenţă an­tifascistă şi antirăzboinică. Dar, după cum se ştie, planurile reac­­ţiunii fasciste române şi ale naziş­tilor germani au suferit un eşec to­tal ; ei nu au putut învinge voinţa forţelor antifasciste care, în ciuda terorii, şi-au unit rîndurile şi au desfăşurat cu succes lupta contra fascismului şi războiului. (Aplauze puternice, prelungite). Este meritul Partidului Comunist Român că a militat, încă de la în­fiinţarea sa, împotriva intervenţiei imperialiste contra puterii sovie­tice. După cum ştiţi, la primul Congres a fost votată şi o moţiune de solidaritate cu statul făurit de Lenin. (Vii aplauze). Atunci cînd a izbucnit agresiunea Germaniei fasciste, partidul s-a ridicat cu toată forţa împotriva participării României la acest război nedrept. El a chemat toate forţele naţionale la lup­ta pentru ieşirea din războiul antisovietic, pentru întoarcerea ar­melor împotriva Germaniei fascis­te şi alăturarea ţării noastre coali­ţiei antihitleriste. Prin politica sa, Partidul Comunist Român a apărat onoarea poporului şi interesele na­ţionale ale ţării, politica de prie­tenie tradiţională cu marea noa­stră vecină — Uniunea Sovietică. (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfăşurată de partid a dus la unirea forţelor antifasciste patriotice, la formarea în mai 1944 a Frontului Unic Muncitoresc între Partidul Comunist şi Partidul So­cial Democrat şi apoi a Blocului Naţional Democratic. în acelaşi timp, partidul a organizat gărzile patriotice, a condus numeroase ac­ţiuni de sabotare a războiului. Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a situaţiei mi­litare în favoarea coaliţiei antihit­leriste. Sub loviturile zdrobitoare ale Armatei Roşii, care a dus greul celui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retrăgeau cu pierderi mari ; pe alte fronturi for­ţele aliate dădeau, de asemenea, lo­vituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forţelor patriotice din diferite ţări creştea în amploare, izbind nimicitor maşina de război fascistă. Folosind condiţiile inter­ne şi externe favorabile, forţele naţionale patriotice din România, în rîndul cărora Partidul Comu­nist constituia principalul nucleu, iniţiatorul şi organizatorul acţiuni­lor antifasciste şi antirăzboinice, au trecut la declanşarea şi înfăp­tuirea cu succes a insurecţiei na­ţionale antifasciste armate. (Vii a­­plauze). Aceasta a dus la arestarea guvernului Antonescu, la ieşirea imediată a României din războiul antisovietic şi la intrarea ei în luptă împotriva Germaniei naziste, alături de Uniunea Sovietică şi ce­lelalte ţări ale coaliţiei antihitleris­te. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăp­tuirii actului istoric de la 23 Au­gust, partidul nostru a fost organi­zatorul, sufletul tuturor acţiunilor poporului şi ale armatei. Forţele patriotice şi armata au eliberat ra­pid Capitala şi alte centre ale ţării, capturînd importante grupări mili­tare hitleriste. Pentru a înţelege starea de spirit­­din acel timp, merită să menţio­năm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine chemării de a se alătura armatei sovietice, coaliţiei antihitleriste. (Aplauze). Angajîn­­du-se cu toate resursele de care dispunea în războiul antifascist, armata română a purtat, alături de Armata Roşie, grele lupte pen­tru eliberarea definitivă a patriei, a participat la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei pînă la înfrînge­­rea completă a Germaniei hitleris­te, înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism şi glorie în isto­ria României. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidului nostru, în preajma Zilei Victoriei, aducem un fierbinte o­­magiu şi prinosul recunoştinţei întregului nostru popor fiilor pa­triei care au săvîrşit fapte de vite­jie, au dat dovadă de înalt devota­ment şi nu şi-au precupeţit nici viaţa pentru eliberarea ţării şi în­­frîngerea fascismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Totodată, ex­primăm sentimentele noastre de recunoştinţă faţă de glorioasele ar­mate ale Uniunii Sovietice, care, cu preţul unor jertfe uriaşe, au sfărî­­mat maşina de război nazistă, au adus o contribuţie hotărîtoare la eliberarea României şi a altor ţări de sub jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei hitleriste. (Aplauze pu­ternice). în acelaşi timp, poporul nostru cinsteşte memoria ostaşilor tuturor celorlalte ţări din coaliţia antihit­­leristă care au participat la marea bătălie militară pentru înfrîngerea Germaniei fasciste. (Aplauze puter­nice). Ne îndreptăm gîndul cu venera­ţie spre milioanele de luptători din rezistenţă, spre patrioţii din ţările cotropite, care şi-au vărsat sînge­­le, şi-au dat viaţa în dramatica în­cleştare cu fascismul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civilizaţiei umane de robia hitle­­ristă. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro­­fasciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea României, lupta an­tifascistă, democratică transformîn­­du-se rapid într-o mişcare socială de o amploare cum nu a mai cu­noscut istoria ţării şi care a des­chis calea celor mai profunde schimbări revoluţionare, înfăptuirii idealurilor de libertate şi dreptate socială şi naţională ale poporului român. Desfăşurând o multilatera­lă activitate­­ politică şi organi­zatorică, Partidul Comunist Ro­mân a reunit în această miş­care principalele forţe ale na­ţiunii — clasa muncitoare, ţără­nimea, intelectualitatea, păturile mijlocii de la oraşe şi chiar anu­mite cercuri ale burgheziei. Rod al luptei celor mai largi mase popu­lare, instaurarea la 6 martie 1945 a primului guvern cu adevărat de­mocratic din istoria ţării — în frun­te cu înflăcăratul patriot, eminent om de stat şi militant progresist dr. Petru Groza — a însemnat o mare victorie a forţelor revoluţionare, de­mocratice, a marcat instaurarea pu­terii revoluţionar-democratice a muncitorilor şi ţăranilor, a deschis calea unor transformări social-po­­litice profunde în societatea româ­nească. (Aplauze îndelungate). Doresc să exprim cu acest pri­lej mulţumirile şi recunoştinţa par­tidului nostru tuturor partidelor şi organizaţiilor democratice, pa­triotice, care au colaborat în acei ani cu comuniştii în lupta pentru transformarea revoluţionară a ţării. (Vii aplauze). Este ştiut că România ieşise din război ruinată şi secătuită, că în ţară domneau haosul economic şi sărăcia, că masele muncitoare se zbăteau într-o neagră mizerie. Sar­cina imperioasă care se punea în faţa ţării era ieşirea din această situaţie catastrofală, trasarea unui program al evoluţiei economice şi sociale imediate şi de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferinţei Naţionale din 1945 a Partidului Comunist Român, al raportului prezentat de Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al miş­cării comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în fruntea partidului nostru, aducînd împreună cu între­gul activ de partid şi de stat o con­tribuţie de seamă la realizarea ma­rilor transformări revoluţionare din acea perioadă. (Aplauze puternice). Subliniind însemnătatea esenţială a industrializării pentru asigurarea progresului general al ţării şi con­solidarea independenţei noastre na­ţionale, Conferinţa Naţională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucţia ţării, la refacerea ra­pidă a economiei distruse şi de­zorganizate de război. Partidul nostru a desfăşurat o intensă activitate pentru mobiliza­rea maselor largi populare la în­făptuirea acestui obiectiv princi­pal. Munca constructivă, amplă şi grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forţelor reacţionare, a claselor exploatatoare şi a partide­lor lor politice, care, contînd pe sprijinul cercurilor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverşuna­re transformărilor sociale, demo­cratizării ţării, înfăptuirii măsuri­lor de redresare şi dezvoltare eco­nomică. Amplificarea continuă a procesului revoluţionar a dus la modificarea radicală a raportului forţelor sociale în favoarea mase­lor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploatatoare, la elimina­rea din guvern a ultimilor repre­zentanţi ai partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei şi proclama­rea Republicii Populare Române. Primesc adesea întrebări în legă­tură cu felul în care a cîştigat partidul nostru majoritatea po­porului de partea sa, încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat elocvent înfrîngerea politicii reac­ţionare, marea majoritate a po­porului — peste 70 la sută dintre votanţi — exprimîndu-şi în mod de­mocratic încrederea în partidul co­munist şi în forţele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trece­rea pe calea socialismului a fost deci expresia voinţei, democratic exprimată, prin vot, a poporului român care s-a convins pe deplin şi în anii cînd partidul nostru a militat neînfricat pentru interesele naţiunii şi a mobilizat toate forţele pentru salvarea poporului — că nu­mai urmîndu-i pe comunişti îşi a­­sigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (A­­plauze puternice). Desigur, nu ne­găm — şi am mai arătat aceasta — că a existat întotdeauna o strînsă interdependenţă între condiţiile in­terne şi internaţionale, că împre­jurările Internaţionale ne-au favo­rizat; dar pînă la urmă, rolul ho­­tărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulţumim pentru drumul nou pe care merge patria noastră socia­listă ! " (Aplauze puternice, prelun­gite). In cursul acestui proces s-a întă­rit unitatea clasei muncitoare, s-a făurit şi dezvoltat alianţa muncito­­rească-ţărăneascâ; partidul a în­mănuncheat într-un singur şuvoi eforturile muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor forţelor patriotice şi progresiste ale naţiu­nii. O importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a procesului revoluţionar a avut realizarea uni­tăţii de acţiune între Partidul Co­munist şi Partidul Social-Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascismu­lui, în condiţiile ilegalităţii" Făuri­rea în februarie 1948 a partidului revoluţionar unic al clasei munci­toare, pe temelia marxism-leninis­­mului, a asigurat realizarea unităţii depline politico-organizatorice a proletariatului — condiţie a exerci­tării de către clasa muncitoare şi partidul ei a rolului de forţă con­ducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alian­ţă cu ţărănimea, cu celelalte cate­gorii de oameni ai muncii a marcat trecerea ţării într-o nouă etapă de dezvoltare — înfăptuirea revoluţiei socialiste. (Aplauze puternice, pre­lungite). Realizarea acestui salt calitativ în viaţa societăţii noastre impunea ca o Condiţie sine qua non trecerea avuţiei naţionale în mîi­­nile celor ce muncesc. Un rol ho­­tărîtor l-a avut în acest sens actul revoluţionar al naţionalizării prin­cipalelor mijloace de producţie, şi apoi cooperativizarea agriculturii, care au dus la crearea şi dezvol­tarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerinţele legilor o­­biective, de la studierea realităţilor concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat şi condus în­treaga activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialis­mului, de consolidare şi generaliza­re a relaţiilor de producţie socia­liste, de ridicare a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea ţării, po­porul român, condus de Partidul comunist, a desfăşurat o uriaşă ac­tivitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfăţi­şează ca un stat socialist înfloritor, cu o industrie dezvoltată şi o agri­cultură în plin proces de moderni­zare, cu o orînduire socială avan­sată, care asigură condiţii de viaţă tot mai bune tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. (Vii a­­plauze). Exploatarea omului de că­tre om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuţia naţională, pe destinul său, liber şi suveran in propria ţară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipea­ză traducerea în viaţă a aspiraţii­lor celor mai înaintate, a idealu­rilor celor mai îndrăzneţe, nutrite de-a lungul timpurilor de minţile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă, cercu­rile conducătoare considerau că România este predestinată să ră­­mînă „eminamente agricolă“. Astăzi, geografia economică a patriei cu­prinde mii și mii de întreprinderi industriale moderne de înalt nivel tehnic. In 20 de ani de economie planificată, socialistă, industria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică, pentru înzestrarea su­perioară a tuturor ramurilor, pen­tru progresul rapid al întregii eco­nomii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul economic cel mai prosper al regimului liturghezo-mo­­şiaresc, este suficient să amintim că producţia industrială a fost în 1970 de cea 17 ori mai mare decît în anul 1938. Crearea marii proprietăţi agrico­le socialiste, înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat ţărănimii au deschis drumul transformării radicale a sa­tului, creşterii producţiei agricole, schimbării condiţiilor de lucru şi ridicării bunăstării tuturor oame­nilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus şi aduce o în­semnată contribuţie la sporirea venitului naţional. Rezultatul principal al vertigino­sului progres înregistrat în dezvol­tarea forţelor de producţie, în creş­terea potenţialului economic al ţă­rii, este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor de la oraşe şi sate. O uriaşă dezvoltare a cunoscut învăţămîntul public de toate gra­dele. Cu numai un sfert de secol în urmă, ţară a 4 milioane de analfa­beţi, România asigură astăzi cetăţe­nilor ei învăţămîntul general gra­tuit de 10 clase. Un progres remar­cabil a cunoscut activitatea ştiinţi­fică în care se materializează inte­ligenţa, geniul creator al poporului nostru, ştiinţa devenind unul din factorii esenţiali ai progresului, o uriaşă forţă materială în slujba so­cietăţii socialiste. Perioada în care dezvoltarea so­cietăţii noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planuri­le, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bilanţ l-am fă­cut nu de mult, şi care a pus în evidenţă marile resurse ale orîn­­duirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul munceşte pentru înfăptuirea programului partidului, în care vede garanţia viitorului său de bunăstare şi feri­cire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii e­­poci la care m-am referit a tre­buit să facem faţă multor dificul­tăţi, inerente unei opere de pro­porţiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experienţă, lipsei de pre­gătire, precum şi unei viziuni sim­pliste despre socialism care au dău­nat bunului mers al construcţiei e­­conomice şi sociale. In activitatea noastră au apărut destule lipsuri şi neajunsuri, s-au comis multe greşeli. Se ştie că într-o anumită perioadă au fost încălcate normele şi principiile concepţiei noastre so­cialiste, aceasta avînd consecinţe negative în întreaga viaţă socială, în desfăşurarea construcţiei noii o­­rînduiri. Aşa cum este cunoscut, partidul nostru a acţionat cu ho­­tărîre împotriva acestor încălcări şi abuzuri, a făcut o analiză apro­fundată cauzelor care le-au provo­cat şi a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid şi de stat, în întreaga noastră societate. Esenţial de subliniat este faptul că poporul nostru, Partidul comunist, au găsit întotdeauna resursele ne­cesare pentru a înlătura greutăţi­le, pentru a îndrepta greşelile, pentru a depăşi dificultăţile. Li­nia caracteristică dominantă a epocii construcţiei socialiste în Ro­mânia este dezvoltarea ascendentă, neîntreruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, perfec­ţionarea continuă a activităţii în toate domeniile. (Aplauze prelun­gite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conştiinţă datoriei împlinite, nu numai bilanţul glorioaselor lupte revoluţionare duse împotriva ve­chiului regim, ci şi bilanţul mun­cii încununate de succes în guver­narea ţării, în conducerea poporu­lui pe calea luminoasă a socialis­mului şi comunismului. (Aplauze puternice, îndelungi). In marea bătălie pentru cuceri­rea puterii, pentru înfăptuirea re­voluţiei socialiste şi edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare care şi-a dovedit pe deplin capaci­tatea revoluţionară, spiritul comba­tiv, dirzenia şi hărnicia, îndepli­­nindu-şi cu cinste misiunea istori­că de clasă conducătoare a societă­ţii. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru trans­formarea ţării, pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru con­struirea socialismului, a adus, de Dragi tovarăşi, Intrăm în a doua jumătate de secol de existenţă a partidului no­stru, în condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avint pa­triotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosu­lui edificiu al socialismului pe pă­­mîntul României. Oamenii mun­cii acţionează însufleţiţi de pers­pectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării în perioada 1971—1975, precum şi liniile di­rectoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realiza­rea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul pro­ducţiei industriale a fost nu nu­mai îndeplinit ci şi depăşit, rea­­lizîndu-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcini­lor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii po­porului nostru de a asigura în­făptuirea în bune condiţii a nou­lui plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvol­tare a societăţii noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cinci­nale, este etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Esenţa acestei etape rezidă în construirea unei economii avansa­te, înzestrate cu o industrie mo­dernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg a activităţii şti­inţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nive­lului cultural al maselor , creşte-Corespunzător prevederilor cinci­nalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — in­dustria îşi va întări poziţia condu­cătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea ve­nitului naţional. Ceea ce caracteri­zează în mod deosebit noul cin­cinal este orientarea hotărîtă a efor­turilor spre dezvoltarea rapidă a ramurilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu pa­rametri calitativ, ridicaţi, de va­loare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în aceas­tă direcţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ra­muri — prevăzute să-şi sporească producţia în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe asemenea, ţărănimea din România, aliata de nădejde a clasei munci­toare — care după cum am mai spus, în decursul veacurilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru eliberarea socială şi inde­pendenţă naţională. Ţărănimea şi-a însuşit cu devotament politica partidului comunist şi a participat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toţi oamenii muncii, intelectua­litatea ţării, înţelegîndu-şi înalta menire ce-i revine în noua societate, şi-a adus contribuţia pre­ţioasă la toate marile noastre suc­cese, la sporirea patrimoniului de valori materiale şi spirituale ale ţării, la edificarea socialismului. (Aplauze puternice). Se cuvine evi­denţiată munca plină de abnegaţie a milioanelor de femei — uriaşă forţă a naţiunii — care au parti­cipat activ alături de bărbaţii şi fiii lor, de fraţii lor, la întreaga operă de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Tineretul, animat de un profund spirit patrio­tic, a răspuns întotdeauna cu entu­ziasm chemării partidului. Vă amintiţi de şantierele construcţiei socialiste ! Ce minunate dovezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, aşa ca şi de frontul antifascist, ca în toate domeniile de activitate socială ! El şi-a consacrat energiile, întreaga putere de muncă cauzei nobile a progresului şi propăşirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor luminos. (Aplauze puternice, prelungite), Cea continuă a bunăstării mate­riale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate ; înfăp­tuirea repartiţiei bunurilor produ­se de societate în spiritul dreptă­ţii şi echităţii socialiste ; perfec­ţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii ; realizarea cadrului organizatoric care să per­mită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la via­ţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti , lărgirea libertăţilor publi­ce, dezvoltarea democraţiei socialis­te. înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a apro­bat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că­­prevederile sale corespund obiectivelor stabili­te de Congresul al X-lea şi că rea­lizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Plena­ra a dat o apreciere pozitivă mun­cii desfăşurate de organele de partid şi de stat, de centrale şi în­treprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii te­meinice, eficiente a acestor preve­deri în unităţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi mini­stere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a poten­ţialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţionale. Faţă de Direc­tivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătăţiri im­portante la toţi indicatorii princi­pali, baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a me­canicii fine, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica şi mecanica fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi înde­plinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-1 are in înzestrarea superioară a tuturor ramurilor pro­ducţiei materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii eco­nomii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în con­tinuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel , va spori producţia la la­minate, se va extinde fabricaţia de Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a isto­riei României, este rodul muncii eroice, al uriaşei forţe creatoare a întregului popor, a tuturor celor ce muncesc de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi — cărora orîn­­duirea socialistă le-a deschis pentru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare socială, o perspectivă cla­ră de progres şi prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obţinute de poporul român în lup­ta pentru eliberare naţională şi so­cială, pentru făurirea noii orîn­duiri, o contribuţie deosebită au adus comuniştii, zecile de mii de activişti de partid şi de stat, care în condiţii grele au muncit neobo­sit, cu dăruire şi devotament neţăr­murit, neprecupeţind nimic pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, pentru slujirea po­porului. (Aplauze puternice, pre­lungite). Cu prilejul acestui glorios jubi­leu al partidului, în numele Comi­tetului Central, al Consiliului de Stat şi al guvernului, adresez cla­sei muncitoare, ţărănimii, intelec­tualităţii, tineretului, femeilor, tu­turor oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, comuniştilor, activiştilor de partid şi de stat cele mai calde mulţumiri şi felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bună­stării şi fericirii naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice, înde­lungate), metale neferoase. Un accent deose­bit se va pune pe dezvoltarea pro­ducţiei de oţeluri aliate, care va depăşi 1 milion tone la sfîrşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor şi fibrelor sintetice, mase­lor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de construcţii. Pro­ducţia de ciment se va dubla, ajun­­gînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introdu­cerea în fabricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai larg puse în valoare posibilităţile exis­tente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului pla­nului cincinal s-a urmărit dezvol­tarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei uşoare. Se prevede îmbogăţirea sortimen­telor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferinţele con­sumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bunurilor de consum în cadrul industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, pre­cum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei ener­getice şi de materii prime. Sporirea rapidă a cerinţelor economiei im­pune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime şi com­bustibil, să găsim soluţii pentru sporirea potenţialului nostru în a­­cest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noas­tre este dezvoltarea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare na­ţională a unităţilor, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităţilor de producţie. Se impune, de ase­menea, o preocupare sporită pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehni­­co-materiale ; trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime şi materiale, îndeplinirea ri­guroasă de către toate întreprinde­rile a obligaţiilor asumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor tre­buie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are acce­lerarea ritmului de asimilare a pro­duselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activităţii întreprinderilor, să elaboreze soluţii pentru automatiza­rea producţiei în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşterea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agri­cultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le­ pune în valoare. Investiţiile prevăzute pentru agricultură însu­mează circa 80 miliarde lei. Un o­­biectiv important îl constituie spo­rirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea pro­blemei mecanizării complexe a lu­crărilor agricole. De asemenea, a­­gricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chi­mice în substanţă activă decît în perioada 1966—1970, precum şi can­tităţi sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este reali­­zarea programului naţional de dez­voltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pen­tru gospodărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a pă­şunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dez­voltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare. Se va asi­gura în 1975 o suprafaţă irigată de peste 2 milioane hectare. îndepli­nirea integrală a acestei sarcini şi asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigaţii este un fac­tor hotărîtor al creşterii produc­ţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile in­dividuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a produc­ţiei, îndeosebi în zootehnie. In pas cu evoluţia generală a economiei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea şi modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum şi a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel su­perior, într-un mod tot mai raţio­nal, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va cresta în acest cincinal cu peste 1 milion persoane faţă de 400—500 mii cît se stabilise în Di­rectivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din in­dustrie şi din celelalte ramuri ne­agricole va ajunge la aproape 60 la sută din­ totalul populaţiei ocu­pate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în construc­­ţii-montaj, cu 33 la sută în trans­porturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu cores­pund pe deplin posibilităţilor exis­tente, necesităţilor dezvoltării ra­pide a economiei naţionale, cerin­ţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie de­puse eforturi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile mate­riale, ponderea acestora în produ­sul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în a­­ceastă direcţie unele îmbunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru mic­şorarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta­ este o cale prin­cipală de creştere a venitului na­­ţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior ur­mează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşte­rea eficienţei economice a exportu­rilor, îmbunătăţirea structurii aces­tora, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie ale mărfurilor exportate, va­lorificarea acestora la preţuri a­­vantajoase pe piaţa externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în mă­sură sporită a posibilităţilor in­terne de aprovizionare cu materii prime, maşini-unelte şi instalaţii. In­ acelaşi timp, vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrială cu alte ţări — formă superioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvoltă în conti­nuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, par­ticipînd activ la perfecţionarea for­melor de cooperare dintre ele. A­­vînd în vedere că această orga­nizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm nece­sar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă po­sibilă lărgirea G.A.E.R.-ului, parti­ciparea în cadrul său şi a altor ţări, atât socialiste cît şi nesocia­­liste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţările mem­bre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste,­­la spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării to­vărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare în­lesneşte valorificarea tot mai efi­cientă a resurselor materiale şi umane ale fiecărei ţări, progresul fiecărei economii naţionale, înflo­rirea multilaterală a tuturor naţiu­nilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensifica­rea raporturilor de colaborare eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică cu ţă­rile în curs de dezvoltare, cu tine­rele state independente şi rapor­turi a căror semnificaţie­­depăşeşte sfera strictă a intereselor econo­mice reciproce, avînd şi fol preg­nantă însemnătate politică. Tot­odată, ţinînd seama de adîncirea diviziunii internaţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza respec­tului şi avantajului reciproc cu ţă­rile capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa econo­mică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de par­ticiparea largă la colaborarea eco­nomică şi tehnico-ştiinţifică inter­naţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice)« Actualul plan­ cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a progresului economic şi social; ponderea fondului de a­­cumulare în venitul naţional va re­prezenta 31—32 la sută. Investiţiile în economia naţională din fondurile centralizate ale statului se vor ri­dica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această su­mă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de lo­cuinţe, spitale, şcoli, spaţii comer­ciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asu­pra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In vederea utilizării cu eficienţă ma­ximă a acestui uriaş efort de in­vestiţii va trebui asigurată intensi­ficarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi şi can­titativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, dezvoltarea susţinută a judeţelor mai puţin industrializate — prevăzîndu-se pentru acestea sporuri anuale ale producţiei industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare econo­mică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelu­lui de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru crea­rea premiselor în vederea trecerii spre comunism. însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în (Qmtinuare In pag. « S­tr­. Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate INDICATORII * EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU principali ai planului cincinal 1971—1975 dinamica în °/o „ , . Prevederi Indicatorul directive plan arrecu­se cincinal Producția globală industrială 150—157 168—178 Producția globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 128—131 136—149 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 137—140 142 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie-marfă în industria de stat în 1975, faţă de 1970, în t/o 6,0—7,0 10—12 Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 160—170 Investiţiile centralizate din fondu­rile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei 420—435 470 Venitul naţional 145—150 168—182 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională — mii persoane 400—500 1 010 Fondul de salarii 130—133 153 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 140—146 Volumul serviciilor prestate populaţiei 140—145 155—161 Salariul real 118—120 120 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă pe o persoană activă 115—120 122—130

Next