Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-14 / nr. 6933
MUNCA DE EDUCARE A NOILOR MEMBRI DE PARTID, o activitate multilaterală şi permanentă Sarcina principală a activităţii ipolitico-ideologice a organizaţiilor de partid în etapa actuală este de a asigura înarmarea membrilor de partid şi a maselor largi cu ideile marxism-leninismului, cu linia politică internă şi internaţională a partidului în vederea realizării îndatoririlor ce le revin în opera de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. O atenţie deosebită esete acordată educării comuniştilor în spiritul tradiţiilor glorioase ale partidului nostru, devotamentului faţă de partidul clasei muncitoare, faţă de cauza construirii socialismului. Pornind de la aceste idei, tov. Zamfira Petrescu, secretara organizaţiei de bază de la Fabrica de conserve din Giurgiu ne-a înfăţişat preocupările biroului organizaţiei de bază pentru ridicarea rolului comuniştilor în producţie, pentru pregătirea lor ideologică şi cultural-educativă, în special pentru educarea comunistă a noilor membri de partid. Organizaţia de partid din această unitate economică cuprinde 126 comunişti din rîndurile cărora 26 sînt membri de partid cu o vechime mai mică de 2 ani. Munca de educare comunistă a acestora are un caracter multilateral şi permanent, îmbrăcînd o varietate de forme. Organizaţia de bază şi biroul său acordă o mare atenţie îndeplinirii de către comunişti a prevederilor statutare, potrivit cărora fiecare comunist este obligat să-şi ridice nivelul politic şi ideologic, să-şi însuşească învăţătura marxist-leninistă, linia politică generală, directivele şi hotărîrile partidului. In această direcţie s-a avut în vedere ca toţi membrii de partid, în funcţie de pregătirea lor, să fie cuprinşi în cursurile învăţămîntului de partid. In acelaşi timp, sunt folosite şi alte forme şi mijloace de educare partinică. f — Un membru de partid nu poate şi nu trebuie să se mulţumească o dată pentru totdeauna cu cunoştinţele pe care le-a dobîndit, ne spunea secretara organizaţiei de bază. Fie mai vechi, fie cu un stagiu mai mic, comunistul trebuie să înveţe mereu. Altfel, mai devreme sau mai tîrziu, insuficienta pregătire se va râsfrînge negativ în activitatea sa politică şi profesională. Complexitatea sarcinilor pe care le avem de rezolvat pe locul de producţie pune în faţa comuniştilor şi ai celorlalţi muncitori probleme atît de multiple şi diverse, încît competenţa profesională, pregătireapoliticoideologică, profilul moral înaintat al membrilor de partid — privite într-o strînsă unitate — reprezintă o condiţie hotărîtoare a îndeplinirii sarcinilor de plan, a mersului înainte al societăţii noastre. In cadrul organizaţiei de partid se desfăşoară, prin multiple forme şi mijloace, o muncă perseverentă pentru cultivarea şi dezvoltarea la fiecare comunist, în special la cei nou primiţi în partid, spiritul autoperfecţionării, pasiunea pentru însuşirea tehnicii avansate, îmbogăţirea în permanenţă a nivelului de cunoştinţe politice şi profesionale. Am putut constata că biroul organizaţiei de bază manifestă o grijă deosebită pentru pregătirea şi îndrumarea noilor membri de partid. Lunar secretarul sau locţiitorul său organizează cu aceştia întîlniri în cadrul cărora se discută probleme în legătură cu pregătirea lor politică şi culturală, felul cum îndeplinesc sarcinile, precum şi diferite aspecte din viaţa întreprinderii, privitoare la disciplina în muncă, folosirea fondului de timp, comportarea în fabrică şi în societate. Grija manifestată de biroul organizaţiei de partid de a încredinţa acestor comunişti sarcini concrete în raport cu pregătirea lor politică şi profesională, controlul asupra modului cum ei îşi îndeplinesc aceste sarcini face ca fiecare membru de partid să participe activ la viaţa organizaţiei. Edificatoare este activitatea muncitoarei Gherghina Dobrin, primită în partid la 16 martie 1970 care este un exemplu în producţie, manifestă intransigenţă faţă VIAŢA DE PARTID de lipsuri, este combativă în grupa sindicală şi în adunările de partid, sesizează biroului organizaţiei de bază şi conducerii administrative aspectele negative de pe locul de muncă, venind cu propuneri în acest sens. De asemenea lăcătuşul mecanic George Vulcan, primit în partid de 2 ani, munceşte ca membru al biroului organizaţiei U.T.C., urmează cursurile clasei a Xll-a la liceu, iar în activitatea colectivului dovedeşte exigenţă şi combativitate faţă de lipsurile şi greşelile tinerilor. Un aport deosebit în dezbaterea problemelor din adunările generale de partid îl aduce ing. Mihaela Butcă, membră de partid din anul 1970. Apropiată de muncitori, ea îi ajută permanent la îmbunătăţirea pregătirii profesionale. In mod exemplar îşi îndeplineşte munca de organizator al grupei sindicale şi brigadiera Cornelia Roşanu, membră de partid de 2 ani. Exemplele ar putea continua. După cum se vede, una din cele mai eficace căi de educare a noilor membri de partid o constituie activa participare la viaţa de organizaţie, contribuţia pe care aceştia o aduc la bunul mers al muncii prin realizarea sarcinilor încredinţate. Au fost însă şi cazuri cînd unii comunişti nu s-au ridicat la nivelul ce se cere unui membru de partid, manifestînd dezinteres faţă de adunările de partid şi sarcinile încredinţate. Aşa este cazul Georgetei Manea, care a absentat de la cîteva adunări generale şi de la locul de muncă sau cel al şoferului Ion Preda care a fost sancţionat de organizaţia de bază pentru abateri grave. Faţă de asemenea aspecte negative comuniştii au fost exigenţi şi au luat poziţie combativă. O altă formă folosită de biroul organizaţiei de bază pentru înarmarea membrilor de partid cu problemele vieţii de partid, ale eticii comunistului este şi prezentarea de conferinţe pe diferite teme. în acest an, în faţa membrilor de partid şi a celorlalţi muncitori au fost expuse conferinţe despre ,,Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — obiectiv esenţial al etapei actuale", „Comunistul, promotor al noului“, „Drepturile şi îndatoririle membrilor de partid“, „Pagini din trecutul de luptă al P.C.R.“, „Cinstea de a fi comunist“, „Realizări şi perspective ale dezvoltării patriei noastre“. Trimestrial, în adunările generale de partid au fost dezbătute probleme teoretice. In mijlocul colectivului de muncitori au venit şi cîteva brigăzi ştiinţifice ale Comitetului municipal pentru cultură şi educaţie socialistă care au răspuns la întrebările puse şi au lămurit o serie de probleme de producţie, respectarea legalităţii, de ordin medical, etc. Din metodele şi stilul de muncă ale biroului organizaţiei de bază de la Fabrica de conserve Giurgiu am desprins grija permanentă pentru înarmarea şi educarea membrilor de partid în cunoaşterea prevederilor statutului, a politicii generale a partidului nostru, pentru dezvoltarea spiritului partinic, pentru mobilizarea comuniştilor la întărirea rolului partidului nostru de forţă politică conducătoare a societăţii. T. IACOB (Urmare din pag. 1 a) liceele şi şcolile generale din judeţ să se asigure participarea elevilor la producţie, îndeplinind astfel dezideratul ca toţi elevii să fie pregătiţi pentru a contribui din plin la înfăptuirea obiectivelor societăţii socialiste şi comuniste. Una din măsurile despre care este vorba — şi a cărei îndeplinire a început, de altfel, încă înainte de plenară, sub conducerea directă a Biroului Comitetului judeţean — o constituie înfiinţarea şi dotarea atelierelor-şcoală în toate unităţile de învăţămînt, ateliere care, potrivit, concepţiei partidului nostru, sunt chemate să perfecţioneze pregătirea tehnico-productivă a elevilor, să le dezvolte mîndria de a contribui prin muncă fizică la realizările întregului popor, desăvîrşindu-şi astfel educaţia patriotică şi moral-cetăţenească. Este îmbucurător faptul că aceste măsuri s-au concretizat pînă la ora actuală în înfiinţarea de ateliere în 280 de unităţi şcolare. Biroul Comitetului judeţean de partid apreciază pozitiv măsurile energice şi bine chibzuite luate în multe localităţi. In general se poate vorbi despre o acţiune la care alături de şcoală au participat unităţi productive, familiile elevilor, organizaţiile de tineret- La Giurgiu, Urziceni şi Buftea, în comunele Putineiu, Fierbinţi, Brăneşti, Clejani, Bolintin Vale, Ghimpaţi, Slobozia Moară, Tăxtăşeşti, Floreşti, şi în multe alte localităţi a existat o preocupare sporită pentru folosirea tuturor posibilităţilor existente, ca şi pentru asigurarea locurilor de muncă ale elevilor în unităţile de producţie. Demnă de generalizare este iniţiativa întreprinderii de foraj din Bolintin-Vale şi a Schelei Cartojani care au sprijinit, prin colaborare, activitatea tehnico-productivă de la Liceul din Bolintin, reuşind să amenajeze aici două laboratoare, un atelier topo şi unul de electrotehnică cu aplicativitate în petrol. De apreciat sunt şi iniţiativele S.M.A. Călugăreni, C.A.P. Coşereni, S.M-A. Ciorogîrla etc. care au asigurat posibilităţi corespunzătoare educării prin muncă şi pentru muncă a elevilor. Toată lauda pentru organele de partid şi de stat, pentru unităţile economice şi şcolile din Putineiu, care într-o conlucrare perfectă au ridicat atelierul şcoală cu propriile lor forţe. De remarcat mai ales faptul că profesorii şi învăţătorii dau aici primul exemplu de dragoste pentru munca fizică, participînd direct la lucrările de construcţie. Biroul Comitetului judeţean de partid nu este mulţumit însă de felul cum unii tovarăşi, conducători de întreprinderi şi unităţi economice, înţeleg să-şi respecte propriile angajamente faţă de şcoli. Aşa este cazul IC.M. Bucureşti, care nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate faţă de şcolile din Adunaţii Copăceni şi Călugăreni. Ţinînd seama de faptul că în economia judeţului nostru agricultura ocupă o pondere însemnată, Biroul Comitetului judeţean a stabilit ca o bună parte din activităţile practice productive să se desfăşoare prin participarea directă a elevilor la munca în sectoarele legumicol, zootehnic, cerealier etc. ale cooperativelor agricole de producţie, în secţiile de mecanizare ale I.M.A. şi în fermele de producţie ale I.A.S. Din acest punct de vedere, participarea masivă a elevilor, mobilizaţi de organizaţiile U.T.C. şi însoţiţi de profesori, la lucrările din campania agricolă de toamnă, constituie un început bun, care trebuie continuat. Comitetele comunale de partid trebuie să acţioneze mai operativ, să militeze cu mai multă hotărîre pentru îndeplinirea măsurilorelaborate în acest sens, pentru crearea unor legături stabile între şcoli şi unităţile agricole. Trebuie avut însă în atenţie un fapt deosebit de important şi anume îmbogăţirea conţinutului instruirii practice a elevilor. Este necesar să se manifeste o deosebită grijă asupra felului în care se desfăşoară munca de îndrumare a elevilor practicanţi, iar între organizaţiile de tineret din şcoli şi cele din întreprinderile care le patronează să existe o legătură permanentă pe linia organizării de activităţi educative comune Formarea deprinderilor practice de muncă ale elevilor prin contactul direct cu unităţile de producţie aduce schimbări esenţiale înprocesul de învăţămînt, în formarea conştiinţei socialiste a tineretului şcolar. Organizaţiile de partid din şcoli şi întreprinderi trebuie să vegheze ca activitatea de instruire practică să nu se rezume doar la „vizite turistice“ sau la cunoaşterea „din vedere“ a uneltelor, ci să asigure învăţarea unei meserii, participarea efectivă la realizarea unor sarcini de producţie. In acest fel trebuie înţeles aspectul educativ, formarea conştiinţei înaintate, înţelegerea de către elevi a necesităţii şi utilităţii sociale a muncii lor, a perspectivelor pe care activitatea productivă, munca fizică le creează împlinirii idealului lor în viaţă. Lucrînd concret în întreprinderi industriale sau agricole, în mijlocul unor colective muncitoreşti, elevii au posibilitatea să cunoască nu numai munca, dar şi condiţiile în care se desfăşoară ea astăzi, în unităţile noastre socialiste, spre deosebire de trecutul capitalist. Născuţi şi crescuţi în societatea noastră nouă, copiii n-au însă de unde să ştie cum a arătat acel trecut, formele mascate sau directe ale odioasei exploatări capitaliste. Revine profesorilor, ca şi muncitorilor şi cadrelor de conducere din întreprinderi, să-i ajute în această privinţă pe elevi, explicîndu-le cum se muncea pe vremea stăpinirii burghezo-moşiereşti, care era condiţia economico-socială a muncitorului de atunci în comparaţie cu cea de astăzi. Vizita pe care secretarul general al partidului a făcut-o de curînd în şcoli de toate gradele din Capitală ne oferă noi învăţăminte preţioase pentru activitatea de educare a tinerei generaţii, de formare a ei pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. Comitetul judeţean de partid consideră că aprecierile şi indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în privinţa atelierelor şi laboratoarelor, a legăturilor dintre şcoli şi unităţile economice trebuie să stea la temelia eforturilor care se depun şi la noi în judeţ pe această linie. De mare însemnătate pentru mersul înainte al învăţămîntului sunt şi concluziile conducerii superioare de partid referitoare la îmbunătăţirea conţinutului educativ al lecţiilor. In concepţia partidului nostru profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi săîndeplinească o misiune civică, patriotică de largă responsabilitate, în calitate de specialişti şi educatori. „Toţi profesorii, toţi învăţătorii trebuie să fie şi specialişti şi educatori ; dacă nu îndeplinesc ambele condiţii, nu pot fi promovaţi în aceste funcţii" — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Această misiune nu poate fi realizată decit de oameni cu un larg orizont ideologic, politic şi cultural, cu convingeri comuniste ferme, stăpîni pe principiile pedagogiei moderne, pe formele şi metodele de predare. Formarea şi educarea tinerei generaţii presupune din partea educatorilor nu numai un exemplu personal de înaltă ţinută etică şi profesională, dar şi o atitudine activă, în cadrul lecţiilor şi în activitatea extraşcolară pe care o desfăşoară alături de organizaţiile de tineret Profesorii şi învăţătorii sunt chemaţi să-i educe pe elevi în spiritul concepţiei materialist-dialectice despre lume şi viaţă, al atitudinii înaintate faţă de muncă, al respectului faţă de producătorii de bunuri materiale şi spirituale, al dragostei fierbinţi faţă de patrie şi partid, al internaţionalismului socialist. Perfecţionarea, sub acest aspect, a lecţiilor predate la clasă, astfel încît ele să transmită nu numai temeinice cunoştinţe de specialitate, dar şi profunde convingeri comuniste, preocupă, practic, colectivele didactice ale tuturor şcolilor din judeţ. La indicaţia Biroului Comitetului judeţean de partid, Comitetul municipal Giurgiu al P.C.R. a organizat deja o consfătuire pe această temă, în care profesorii şi învăţătorii şi-au împărtăşit reciproc experienţa acumulată, au stabilit împreună coordonate şi căi pe care îşi pot îndeplini înalta misiune educativă. Potrivit sarcinilor primite, comitetele orăşeneşti şi comunale de partid din tot judeţul acţionează, de asemenea, pe linia unui ajutor sporit oferit cadrelor didactice în scopul ridicării activităţii lor la nivelul solicitat de etapa actuală a construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Desigur, spaţiul nu ne permite să abordăm toate laturile muncii atît de complexe pe care şcoala o desfăşoară pentru creşterea cetăţeanului de mîine al patriei noastre. Este o misiune de înaltă responsabilitate la realizarea căreia organele şi organizaţiile de partid din judeţ trebuie să-şi aducă o contribuţie tot mai accentuată, să vegheze cu toată răspunderea şi fermitatea partinică pentru ca din şcolile noastre să păşească în viaţă numai oameni bine pregătiţi, de care are nevoie societatea românească, aflată în continuă dezvoltare. ŞCOALA în faţa unor mari răspunderi privind EDUCAREA COMUNISTĂ STEAGUL ROŞU LA ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LOCALĂ OLTENIŢA (Urmare din pag. l a) la Frumuşani — secţia cauciucărie, să intre în producţie mai multe prese electrice. în acelaşi timp s-a studiat, obţinîndu-se rezultate satisfăcătoare, posibilitatea executării unor apărători auto. — Cum este întîmpinat anul de producţie 1972 ? — Exceptând o anumită perioadă din semestrul întîi cînd activitatea unităţii noastre a fost sub nivelul posibilităţilor, se poate afirma că nota caracteristică a colectivului de la I. I. L. Olteniţa este hărnicia şi de aici, raportarea în permanenţă a unor rezultate bune. Aceeaşi „carte de vizită" vrem s-o avem şi în 1972. Ca atare, pentru început, ne-am îndreptat atenţia către încheierea contractelor. Pînă acum acestea au fost realizate în proporţie de 70 la sută. Menţionez însă că, pentru unele sectoare, acestea au fost realizate în proporţie de 100 la sută. Este cazul secţiilor de caucuri, mobilă, binare, lihidrol şi metalurgie. Pe de altă parte ne străduim să mărim gama produselor şi, datorită condiţiilor tehnico-materiale pe care sîntem siguri că le vom crea, în 1972 vom pune la dispoziţia beneficiarilor noştri covoare, sacuri sport şi marinăreşti, diverse confecţii , fuste, capişoane, berete etc. Deci, există garanţia unei activităţi ■ de producţie la un nivel calitativ superior întocmai sarcinilor trasate de partid, la nivelul actualelor cerinţe ale economiei noastre naționale. Reglementări privind stabilirea domiciliului in oraşele mari a persoanelor provenite din alte localităţi — Un Decret al Consiliului de Stat Printr-un recent Decret al Consiliului de Stat, au fost reglementate condiţiile cerute .pentru stabilirea domiciliului în oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari, a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri stabileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari, necesare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul persoanelor calificate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştrii, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita numărului de persoane stabilit de Consiliul de Miniştri, dau aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată nedeterminată, asigurînd cazarea acestora şi a membrilor de familie pe care îi au în întreţinere în locuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt reglementate condiţiile în care anumite categorii de persoane pot să-şi stabilească domiciliul în localităţile declarate oraşe mari, în afara cazurilor de angajare sau transferare în serviciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii şi copiii care se mută la părinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, în suprafaţa locativă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în oraşul respectiv. Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul în aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă proprietate personală în oraşele mari şi care, ulterior dobîndirii proprietăţii şi-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni în oraşul mare după încetarea raporturilor de muncă, dacă au asigurată cazarea în locuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedintelui Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean sau al Municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliului în oraşele mari şi a altor persoane pentru motive temeinic justificate. Noile reglementări privind stabilirea domiciliului în oraşele mari au menirea de a asigura o justă corelare între capacitatea de cuprindere a fondului locativ existent şi a celui aflat în construcţie, şi a fluxului de cadre către instituţiile şi organizaţiile economice situate în aceste localităţi. eta Din nou la campionat ! După eşecul suferit de naţionala noastră la Copenhaga, avem în această săptămînă la Bucureşti partide interesante. Vineri se va juca pe stadionul Dinamo, la ora 15.30, meciul dintre Dinamo şi Universitatea Cluj. Tot vineri se va disputa şi partida dintre Universitatea Craiova şi Rapid, joc greu pentru feroviarii bucureşteni. Intîlnirea dintre Dinamo şi Universitatea Cluj, echipe cu acelaş număr de puncte (8) dar departajate doar de golaveraj (studenţii loc 3, dinamoviştii loc 5) promite să fie tare. Cum UTA joacă sîmbătă cu F.C. Argeş, este lesne de imaginat cum va asalta unsprezecele bucureştean poarta clujenilor. In orice caz întîlnirea va fi dîrză şi credem că se va termina cu victoria dinamoviştilor. Sîmbătă are loc tot în Capitală întîlnirea Steaua — A.S. Armata Tg. Mureş dar pe stadionul 23 August. Steaua, aflată direct în lupta pentru locul 1 cu 9 puncte nu va scăpa prilejul de a totaliza 11 puncte şi de a rămîne fie în plasa arădenilor, fie de a-i depăşi. Militarii vor încerca să cîştige chiar la scor, căci au nevoie de golaveraj. Toate aceste pro SPORT SPORT SPORT DIN NOU CA • Dinamo întrlneşte Universitatea Cluj, iar Steaua pe A.S.A. Tg. Mureş • Joc greu pentru feroviarii bucureşteni la Craiova Dramări mai devreme se datoresc faptului că UTA, Dinamo, Rapid şi Steaua sunt angajate în partidele din competiţiile europene. Petrolul joacă cu Farul la Ploieşti şi are prima şansă. Jiul primeşte pe S.C. Bacău, echipa care a învins Rapid la Bucureşti. Dar la Petroşeni va trece prin clipe grele căci gazdele se află pe locul 10, cu 6 puncte şi sunt redutabile pe teren propriu. La Oradea, Crişul, ultima clasată, va juca cu Steagul roşu, meci în care oaspeții ar putea avea o comportare bună. CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL După un început liniştit, echipele participante în prima categorie („Onoare“) a campionatului judeţean de fotbal au început să se... încălzească. Jocurile devin, cu fiecare etapă, tot mai dîrze şi pasionante. Se anunţă o dispută atractivă pentru ocuparea primelor poziţii în clasament. Este ştiut că Avîntul Cosoba a condus cîteva etape, iar duminica trecută a fost egalată de Cinematografia Buftea (0I puncte), care, avînd un golaveraj mai bun, ,a trecut pe primul loc. Iată, însă, că aceasta a fost lideră doar o săptămână. După etapa a 8-a, desfăşurată duminică 10 octombrie, s-au produs noi rocade în prima parte a clasamentului. Acum, Viitorul Dragomireşti şi Avîntul Cosoba se află pe primele două locuri, la egalitate de puncte (12). De asemenea, acestea sunt egale şi la golaveraj (plus 11 goluri). Urmează, in ordine, Cinematografia Buftea si I.C.A.R. Arenda, cu același număr de puncte, 11, insa echipa din Buftea are un golaveraj mai bun. Locul 5 îl ocupa C.A.P. Ciorogîrla, cu 10 puncte. In etapa trecută (a 8-a), liniile ofensive s-au arătat foarte productive , s-au înscris 43 de goluri. O partidă spectaculoasă au oferit formaţiile Avîntul Cosoba şi I.C.A.R. Arcada, care au terminat la egalitate : 4—4 (la juniori s-a înregistrat un scor alb). Tot cu un rezultat egal s-a încheiat şi meciul Gloria Fundeni — C.A.P. Domneşti : 2—2 (la juniori, 3—1), C.A.P. Ciorogîrla a obţinut o victorie la limită, in deplasare , 4—3 cu ultima clasată, Gloria Comana, în timp ce fruntaşa clasamentului Cinematografia Buftea a cunoscut un eşec categoric : 2—8 la Argeşul 39 Decembrie. Iată şi celelalte rezultate : C.F.R.-I.T.A. Giurgiu — Unirea Gîrbovi 1—9, Steaua roşie Ulmeni — Recolta Brezoaiele 5—1, Stejarul Gruiu — Argeşul Hotarele 5—2 şi Viitorul Dragomireşti — Danubiana Bucureşti 2—0. Etapa a 9-a, de duminică 17 octombrie programează o serie de jocuri interesante, dintre care reţin atenţia derbiurile Cinematografia Buftea — Viitorul Dragomireşti și C.A.P. Domnești — Avîntul Cosoba, formaţii situate în prima parte a clasamentului. M. L. CLASAMENTUL 1. Viit. Dragomir. 8 5 2 1 17— 6 12 2. Avintul Cosoba 8 5 2 1 22-11 12 3. Cinemat. Buftea 8 5 1 2 21—11 11 4. T.C.A.B. Arcada 8 5 1 2 23—17 11 5. C A.P. Ciorogiria 8 5 0 3 27—13 10 6. C. A.P. Domnesti 8 3 3 2 28-14 9 7. Danub. Buc 8 4 13 19—14 9 8. CFRITA Giur. 8 3 2 3 12—13 8 9. Unirea Gîrbovi 8 3 2 3 13—18 8 10. Argesul 30 Dec. 8 3 1 4 20—23 7 11. Argesul Hotarele 8 3 1 4 18—20 7 12. Gloria Fundeni 8 2 2 4 14—18 6 13. Rec Brezoaiele 8 14 3 14—19 6 14. St. Ioşie Ulmeni 8 3 0 5 11—19 6 15. Stejarul Gruiu 8 1 2 5 15—26 4 16. Gloria Comana 8 1 0 7 10-30 2 Pag. 3~a După ultimul act al „republicanelor de oină ” Avîntul Curcani a ciştigat medalia de bronz Bogatul sezon competiţional de, oină a avut un finiş pasionant şi sărbătoresc. Cele mai bune zece formaţii, care au trecut prin sita fazelor preliminare ale campionatului republican, şi-au dat intîlnire la un frumos jubileu. Pe stadionul din Botoşani s-a desfăşurat, intr-un cadru festiv, finala celei de a 29-a ediţii a campionatului naţional de oină. Acest eveniment a fost marcat de o suită de manifestaţii atractive, organizate pe plan local. De asemenea, trebuie subliniat că echipeie finaliste au oferit numeroşilor spectatori jocuri viu disputate şi de un bun nivel tehnic. Pe prim plan s-au situat cunoscutele formaţii Combinatul Poligrafic Bucureşti, Dinamo Bucureşti, Avîntul Curcani (Ilfov), Viaţă nouă-Olteni (Teleorman) şi Avîntul Frasin (Suceava), care cuprind la ora actuală mai mulţi maeştri ai sportului: Nic Dacău, Gh. Drăghici, Gh. Matei, Gh. Gruianu, I. Voicu, I. Chiţu, Manu Gruianu, Ion Munteanu etc. Echipele amintite se numără printre cele mai vechi, unele au fost prezente la prima ediţie a campionatului, desfăşurată în 1951. Ediţia jubiliară din acest an a fost cîştigată de redutabila formaţie a tipografilor de la C.P.B., condusă acum de maestrul sportului Mic Dacău. Aceasta cucereşte pentru a cincea oară, consecutiv, titlul de campioană republicană. Pe locul secund s-a clasat Dinamo Bucureşti, iar reprezentanta judeţului Ilfov, Avîntul Curcani a ocupat locul 3, cucerind medalia de bronz. Iată, deci, că după o serie de evoluţii modeste în ultimii doi ani, Avintul Curcani revine în plutonul echipelor fruntaşe. In sezonul de toamnă, formaţia din Curcani a marcat o ascensiune de formă, reuşind de la un joc la altul să obţină rezultate tot mai bune. După ce a ciştigat faza de zonă, ocupînd primul loc cu maximum de puncte, în turneul final al campionatului s-a prezentat cu un lot omogen, avînd o comportare frumoasă. Avîntul Curcani a întrecut formaţiile Biruinţa Gherăeşti (Neamţ), Petrolul Urlaţi (Prahova), Tricolorul Baia Mare. Torpedo Zărneşti (Braşov), Energia Rimnicelu (Buzău). Viaţă nouă Olteni (Teleorman), a terminat la egalitate (2020) cu Avintul Frasin (Suceava) şi a cunoscut doar două eşecuri la limită în faţa primelor două clasate C.P.B. (11-16) şi Dinamo Bucureşti (17-20). M. LERESCU // Ce se intimplă cu In etapa a 7-a a campionatului diviziei C de fotbal, Aurora Urziceni a fost învinsă la Buzău, de formaţia locală Gloria cu scorul de 6—0. Dorind să aflăm cauzele acestei severe înfrîrtgeri, ne-am adresat antrenorului echipei Aurora, VASILE NACIU., — Cum explicaţi eşecul categoric de la Buzău ? — Mai întîi, trebuie să menţionez că ne-am deplasat cu un lot din care au lipsit trei jucători de bază. Şi echipa mea a avut o evoluţie dintre cele mai slabe. La aceasta mai adaug faptul că partida s-a desfăşurat intr-o atmosferă neplăcută, spectatorii buzoieni făcindu-ne o manifestaţie total nesportivă. Amintesc că în etapa precedentă am jucat la Urziceni tot cu o formaţie din Buzău, Şoimii, care se afla pe primul loc. Noi am ciştigat cu 2—1. Luasem cele două puncte în ultimele minute de joc, după ce buzoienii ne-au condus din prima repriză cu 1—0. Desigur, suporterii echipei buzoiene n-au uitat acest eşec. Astfel, au căutat sa-i intimideze pe „elevii" mei in partida următoare, pe care am susţinut-o la Buzău, în etapa a 7-a. Subliniez, în acest meci, echipa Gloria s-a arătat mai bună, dar scorul cu care am pierdut este prea mare. Sperăm să ne reabilităm în jocurile următoare. Acum, avem 8 puncte şi ne aflăm la mijlocul clasamentului seriei a V-a. Duminică jucăm acasă, cu Petrolistul Boldeşti, în faţa căreia ne vom strădui să obţinem ambele puncte. G. T. DIN LUMEA • In campionatul brazilian de fotbal, F. C. Santos nu a putut dispune de formaţia Ceara, care deţine „lanterna roşie" In grupa respectivă, Pele nu a jucat la valoarea sa meciul încheindu-secu un rezultat de egalitate , 0—0. Cu toate că acesta a fost cel de-al 13-lea joc susţinut de Santos în campionat, Pele nu a înscris încă nici un gol. Alte rezultate înregistrate : Porto Alegre Gremio — Vasco da Gama 1—0 ; Palmeiras — Recife 2—0 ; Cruzeiro — Alletico 1—1; Santa Cruz — America Minas 0—0 ; Coritiba — America Rio 2—1 ; Bahia — Internacional 1—1 ; Botafogo — Corinthians 1—0 ; Fluminense — Flamengo l—0. • Cunoscutul fotbalist Giacinto Faccheti, în vartă de 29 de ani, a stabilit un record în țara sa. Fotbalistul italian, care după postul de fundaş strigă in echipa Internazionale din Milano, a jucat în meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul în echipa Italiei la 27 martie 1963. FOTBALULUI Confederaţia braziliană a sporturilor a anunţat că la turneul Internaţional, care va avea loc anul viitor în cursul lunii iunie sau iulie în diverse oraşe braziliene,finala este programată la Rio de Janeiro pe stadionul „Maracana“), vor participa ca invitate 18 echipe naţionale. La acest „mini“ campionat mondial în fruntea invitatelor se află echipele Italiei, Angliei, Uruguayiul şi R. F. a Germaniei. De asemenea, au mai fost invitate selecţionatele Argentinei, Paraguayului, Chile, Perului, Boliviei, Columbiei, Venezuelei, Ecuadorului, Mexicului, Spaniei, Franţei, Uniunii Sovietice, Portugaliei şi o ţară africană. Un purtător de cuvînt al uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Germană s-a retras din ,,Cupa U.E.F.A.“. După cum se ştie, în cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost accidentaţi, iar un membru al formaţiei a decedat. Pentru turul doi al competiţei s-a calificat astfel, fără joc, echipa olandeză Endhoven, care urma să int finească formația Chemie Halle. HANDBAL Steaua, cîştigătoare în partida cu J. S. K. A. Moscova • In sala sporturilor de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit aseară întîlnirea amicală internaţională de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handbaliştii români au dominat, obţinând o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). Punctele învingătorilor au fost realizate de Gruia (6), Chirid (3), Goran (1), Birtolom (4, dintre care 3 din lovituri de la 7 m), Drăgănița (2) și Dr. Dietrich (5). Din echipa sovietică s-au remarcat Klonov, autorul a 5 puncte (patru le-a înscris din lovitură de la 7 m) şi Melnik (3). Steaua a utilizat următorul lot de jucători: Orban, Dincă (portari), Gruia, Goran, Chicid, Gaţu, Coasă, Birtolom, Drăgăniţa, Stockol ,Popescu, Dietrich şi Marinescu. PETROSIAN-FISCHER, 2-2 Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a. Ca şi în partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal : 2-2. Petrosian, cu albele, a jucat deschiderea engleză, dar, prin transpunere de mutări, s-a ajuns la varianta Maroczy a Apărării Siciliene. De obicei, albul are avantaj de spaţiu în această variantă, însă analiza a arătat că şansele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, survenit într-o fază timpurie a partidei, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevitabil la simplificarea partidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre ciştig în final, dar la mutarea 20-a, marele maestru american a propus remiza, care a fost acceptată de Petrosian. Următoarea partidă va avea loc azi, 14 octombrie. PARTIDA A 4-A Alb : PETROSIAN Negru : FISCHER 1. c4 c5; 2. C13 g6; 3. d4 cxd1; 4. cxd4 Cc6; 5. e4 Cf6; 6. Cc3 d6; 7. f3 cxd4; 8. Dxh1 Ng7; 9. Ne3 0—0 : 10 .Dd2 Da5/; 11. Tel Me6 ; 12. £3 xfc8 ; 13. Ne2 a6 : 14. CdD Dxd2 şah ; 15. Rxd2 Cx5 ; 18. cxd5 Nd7 ; 17. Txc8 şah Txc8 ; 18. Tel Txcl ; 19. Rxd R£8 ; 20. Rc2 e6... remiză. PE SCURT®PE SCURT®PE SCURT • Miercuri la Belfast, în prezenţa a peste 14 000 de spectatori, echipele Irlandei de nord şi U.R.S.9. au terminat la egalitate: 1—1 (1—1) într-un meci contând pentru grupa a 4-a a campionatului european de fotbal. Gazdele au deschis scorul în minutul 12 prin Nicholson, iar oaspeţii au egalat 20 de minute mai tîrziu datorită lui Başoveţ. • După cum se ştie, cunoscutul boxer argentinian de nat grea Peralta l-a învins înainte de limită la Madrid pe spaniolul Urtain. In urma acestei victorii argentineanului i s-a propus de a-1 întîlni în meci amical pe Cassius Clay, fost campion mondial. Peralta a declinat pentru un moment această ofertă arătînd că el vrea să se stabilească în Spania, în cazul că va deveni european, argentineanul va ataca centura continentală deţinută în prezent de englezul Bodell, învingătorul lui Bugner. • La Tokio a sosit selecţionata masculină de volei a Cehoslovaciei. Voleibaliştii cehoslovaci vor susţine în principalele oraşe japoneze 6 întîlniri. Primul joc va avea loc la 16 octombrie la Osaka. • în med retur pentru „Cupa campionilor europeni" la hochei pe gheaţă, la Klagenfurt s-au întîlnit echipele Jesenice (Iugoslavia) şi Koc Klagenfurt (Austria). Hocheiştii iugoslavi au obţinut victoria cu scorul de 4—3 (2—2, 2—0, 6—1), învingători şi în primul meci (5—4), hocheiştii Iugoslavi s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. • Pe pista velodromului olimpic din Berlinul occidental se desfăşoară în continuare competiţia ciclistă .Curşi de 6 zile“. După 103 ore au fost parcurşi 1930.350 km şi în clasament conduce perechea Altig — Fritz (R. F. a Germaniei) cu 279 puncte, urmată de perechea Post (Olanda) — Sercu (Belgia) la un tur (242 puncte). Jocurile sportive mediteraneene • Cea de-a 6-a ediţie a Jocurilor sportive Mediteraneene* a intrat în faza finală, o dată cu întrecerile concursului de atletism. Performerul primei zile a fost egipteanul Nagui Asad, învingător în proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul de 20,19 m, urmat de marocanul Akka 18,85 m şi francezul Broulet — 18,69 m. Assad este primul atlet al continentului african care depăşeşte graniţa celor 20 m în această probă. Alte rezultate : disc femei : Grottini (Italia) 48,90 m ,* 20 km marş : Buşea (Italia) la 38’55” ; 5 000 m — serii : Gamoudi (Tunisia) 14*14’8/10 şi Camur (Turcia) 14’49”8/10 ; 1 500 m — serii : Boxberger (Franţa) 3’53”6/10 şi Arese (Italia) 4 09”. Cursa ciclistă individuală de fond a revenit (la fotografie), spaniolului Francisco Elorriaga, urmat de Franco Moser (Italia) şi Jose Luis Viejo (Spania). Toţi trei au fost cronometraţi pe distanţa de 140 km cu timpul de 3h 26’12”. în finala turneului de tenis se vor întâlni spaniolii J. Gisbert şi M. Orantes. Primul l-a eliminat cu 7—5, 7—5, 6—4 pe Kalogheropoulos (Grecia), iar al doilea l-a întrecut cu 6-4, 6—1, 6—3 pe compatriotul său M. Munoz. Rezultate din comnpetiția masculină de volei : Grecia — Tunisia 3—2 ; Iugoslavia — Republica Arabă a Egiptului 3—0; Turcia — Siria 3—0.