Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 23, nr. 6949-6973)
1971-11-25 / nr. 6969
m--------------------- ------------------- steagul ROȘU m ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ŢARA NOASTRĂ A TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Toastul to Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Bredici, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi în România se apropie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca între feul nostru popor, ştiut să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi cite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem vecini şi întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră , suntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate.Am disputat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. în acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele — atît cu ţările socialiste cit şi cu celelalte ţări. Suntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, suntem interesaţi în realizarea securităţii în Europa. Considerăm că sunt condiţii favorable pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate intre toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest corement, dar şi cauzei cooperării şi Păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat- în convorbirile noastre noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru incetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, suntem interesaţi in întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important în dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor, care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întilniri şi convorbiri pe care le-am avut şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întilniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Dores să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biedici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru , le doresc moştă sănătate şi succes în activitatea lor ! Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi, Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atît de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, in aceste două zile. Mulţumesc, prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimînd cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat în dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat în spiritul lor ; am in vedere, in primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, şi despre acele relaţii internaţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru în detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd, aceea a situaţiei din această zonă a Bălcanilor Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem un aşa fel, incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balan ferm, realized în acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi — şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii in lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi cu pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. în măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar în distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă — ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mări» fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii sau popoare mari au scopul de a trăi inegalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat în acest an în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unoi acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv in direcţia transformării Naţiunilor Unite intr-o organizaţie universală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte universalizarea organizaţiei ; deci şi structura internaţională s-a schimbat ; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, intr-adevăr, un program plin; am discutat foarte mult, am avut un schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin în îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să i se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai in ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi în ce priveşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv.in acest oraş; vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţindu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orinduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră in această foarte ospitalieră tară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor! Pentru prosperitatea României ! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre ! Toastul tovarăşului Iosip Broz Tito (Urmare din pag. l a electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări. întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare, cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de roii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie întâmpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, cu bucurie în onimii, cu multă căldură. Ei raportează cu reîndire rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărârii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobo(Urmare din pag. l a) al Biroului Executiv al Prezidiului U.C I, Mirko Tepavat, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30, în vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito“, ,,Ceauşescu — P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltareaColaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări, în aplauzele mulţimii trenul special cu care călătoreşte tovarăşul sit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare al noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. în discuţiile dintre oaspeţi şi gazdele arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare a contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general, în cipcinalul trecut volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. în ultimii ani, „Electromotor“ Ti-Iosip Broz Tito, părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Tejescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. în aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebite interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care a caracterizat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. Vişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse între 4 şi 37 kW. Numai în două zile uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzînd întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei, în timpul vizitei, prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund prieteneşte urărilor de bun venit, în încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau în faţă în actualul plan cincinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Industria linii“ veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei, în secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată în funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze apoi o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată în producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea „1 Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“ a fabricii de încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate oaspeţii sînt înconjuraţi cu dragoste şi căldură. Ungrup de muncitoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîinile. Oamenii îşi manifestă sentimentele de profundul internaţionalism de care sunt animaţi, exprimîndu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor“ unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vînzării. Intîlnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum sublinia în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : ,,Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întîlniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de: ION MARGINEANU MIRCEA S. IONESCU în sănătatea dumneavoastră Vizită prin întreprinderi timişorene Plecarea din Timişoara I Pag.á 3-a | România printre cele mai bune opt echipe din Europa din ultimul joc al grupei 1-a, am învins Ţara Galilor cu 2-0 (1-0) Dacă ar fi să sintetizăm atmosfera dinaintea meciului cu Ţara Galilor şi jocul însuşi, am putea să spunem : mult zgomot pentru nimic. Am fi nedrepţi dacă nu am recunoaşte că partida aceasta, ultima şi cea mai importantă din cadrul primei grupe preliminare a campionatului Europei, a fost pregătită cu cea mai mare seriozitate, poate cu o prea mare seriozitate faţă de ceea ce avea să ne arate adversarul. De fapt aşa este bine şi iată că acum avem prilejul să ne bucurăm din toată inima că echipa de fotbal a României s-a calificat printre cele mai bune opt formaţii ale Europei, lată un succes pe care-l salutam şi suntem gata să-l comparăm, fireşte, respectind proporţiile, cu calificarea la turneul final al campionatului mondial. Echipa României se află la sfîrşitul acestui an intr-o grupăde elită a fotbalului continental, alături de Italia, U.R.S.S., R. F. a Germaniei, Iugoslavia, Belgia, Ungaria şi probabil Anglia. Iată pentru ce băieţii merită toate felicitările şi dragostea noastră. Jocul cu Ţara Galilor ne-a strecurat multe temeri în suflet, dar oricum eram mai optimişti decit înaintea partidei cu Cehoslovacia, paste şi pentru că am fost mulţumiţi de comportarea în general bună a majorităţii componenţilor echipei noastre. Pericolul cel mai mare îl prezenta forţa fizică a oaspeţilor şi, de ce nu, tenacitatea lor, puterea de luptă atît de caracteristică fotbalului insular. Am crezut sincer in victoria echipei noastre, pentru că altă alternativă a calificării nu era, dar aceasta aşteptam să o obţinem cu un joc asemănător celui practicat împotriva Cehoslovaciei. Mai ales că numai după cîteva schimburi de mingi ne-am dat cu toţi seama, că adversarul era mult inferior partenerilor de la 14 noiembrie. Oare acest fapt nu l-au sesizat şi jucătorii noştri ? Graţie unei incursiuni a lui Deleanu, terminată cu un şut puternic deviat de portar în corner, am înscris un gol splendid, operă de mare fineţe a excelentului nostru fundaş Lupescu, venit la executarea cornerului. Era minutul 9 şi ne eliberasem de acea stare a nesiguranţei. Oare ne era suficient un gol şi pentru liniştea şi mai ales pentruprestigiul şi valoarea echipei noastre ? Pentru ceea ce urmăream, calificarea desigur că această zestre minimă era suficientă, dar pentru siguranţă, pentru linişte în nici un caz. Băieţii noştri au început să se joace cu ocaziile, să se lase antrenaţi în jocul de uzură al oaspeţilor organizat la mijlocul terenului, ba chiar au început sa fie neobişnuit de individuali in joc. Iordănescu, probabil tinzînd după gloria lui Dobrin, a vrut cu tot dinadinsul să arate că şi el este un maestru al driblingului, Deleanu a ţinut şi el mult prea mult mingea. Lucescu încerca să se ascundă în cinte un colț de teren de unde nu mai putea să se descurce. Radu Nünweiller se îndrăgostise și el de minge. Era oare aceasta un fel de a tempera jocul, de a măcina adversarul ? In minutele 25 și 27 Iordănescu a avut două ocazii cu roata carului de mari, dar odată a trimis cu capul mingea în bară, iar a doua oară, de la 6 metri direct in... braţele portarului. Aveam nevoie de goluri, de cit mai multe goluri care să marcheze o evidentă superioritate a echipei noastre chiar şi fizică, capitol unde oaspeţii se anunţau foarte tari. Repriza se încheie cu acel minim avantaj şi cu regretul că echipa noastră pare mulţumită de rezultat. Poate că pauza va produce un reviriment, o ambiţionare a jucătorilor noştri. Prudenţa, fireşte, trebuie înţeleasă altfel decât teama. Nu mai aveam de cine să ne temem. Pe stadionul nostru am întrecut echipe mult mai puternice decit formaţia Ţării Galilor. Atacăm, este foarte adevărat, dar ne lăsăm uşor dominaţi, oferind timp larg de acţiune oaspeţilor pînă în apropierea careului nostru. Am văzut ceva cu totul nou la echipa noastră reprezentativă şi nu pot înţelege că la mijloc era o tactică. Supărător de multe mingi trimise chiar de la centrul terenului spre propriul nostru portar. Mingile trimise „acasă“, mai ales cînd te afli în faţa unei echipe incontestabil inferioară, trădează anumite slăbiciuni, o lipsă de încredere chiar. Şi în afară de aceasta să renunţi la atac, la dorinţa de a înscrie goluri în favoarea unor combinaţii ieftine numai pentru a ţine mingea şi a lăsa să se scurgă timpul, nu cred că este pe măsura unei echipe reprezentative de valoarea celei româneşti. In repriza secundă jocul ratărilor a continuat cu o mare ocazie a lui Dembrovschi care, singur cu portarul trimite afară, a lui Iordănescu şi mai ales a lui Dobrin care şterge rădăcina bării, după ce depăşise portarul. Toată admiraţia pentru inteligenţa lui Lucescu care a urmărit o cursă a lui Iordănescu (pentru prima oară lipsit de egoism în joc), a interceptat centrarea şi a trimis mingea în gol. Era minutul 74 şi echipa noastră conducea cu 2-0. Două minute mai tîrziu, bara l-a salvat pe Răducanu la un şut trimis de Cyril Davyes, dealtfel singura situaţie în care oaspeţii au prezentat un pericol pentru poarta hazosului Răducanu (a mai făcut o fentă de baschetbalist ca să ne demonstreze că stăpîneşte perfect procedeul ascunderii mingei). Ne-am obişnuit să nu ne lăsăm copleşiţi de bucuriile care, fireşte ne încălzesc inimile. Am dorit foarte mult această calificare pentru că intr-adevăr valoarea echipei noastre reclamă prezenţa ei în fotoliul de onoare al fotbalului european. Ne-am calificat în dauna echipei Cehoslovaciei şi acum nimeni nu mai poate spune că victoria noastră asupra ei obţinută la Guadalajara, a fost un joc al hazardului. Calificarea în sferturile de finală ale Cupei Europei este rodul strădaniilor şi talentului acestor admirabili jucători care au ştiut să lupte şi în acelaşi timp să suporte ironiile şi laudele noastre, par să spunem că Sătmăreanu a fost slab, că Dumitru nu a jucat la adevărata sa valoare, că mulţi dintre băieţii pe care-i iubim atît de mult au jucat mai mult pentru ei şi mai puţin pentru echipă. Vom avea o iarnă liniştită, aşa cum am dorit-o cu toţii, dar va fi o iarnă care ne obligă la pregătiri pentru marile furtuni de primăvară în această prestigioasă competiţie. Nu putem să incheiem fără a sul- . linia excelentul arbitraj al belgianului A. Delcourt. PETRE CRISTEA Iată clasamentul final al grupei I-a a campionatului european de fotbal : 1. România — 9 puncte (golaveraj 11—2) ; 2. Cehoslovacia — 9 puncte (11—4) ; 3. Ţara Galilor — 5 puncte (5— 6); Finlanda— 1 punct (1—16). Un joc excelent şi o zestre care dă mari speranţe arădanilor U.T.A.—Vittoria Setubal 3-0 (2-0) ARAD 24 (Agerpres). — Echipa U.T. Arad îşi continuă seria succeselor în competiţia europeană de fotbal „Cupa U.E.F.A.“. După ce în tururile anterioare, a eliminat formaţiile Austria Salzburg şi Zaglebie Walbrzych, ieri pe teren propriu, fotbaliştii arădeni au învins în primul joc cu scorul de 3—0 (2—0) puternica echipă Vittoria Setubal, clasată pe locul trei în campionatul portughez. încă din primele minute ale partidei de la Arad, oaspeţii s-au arătat decişi să facă totul pentru a obţine un rezultat cît mai avantajos. Avînd în componenţa sa cîteva individualităţi remarcabile, echipa portugheză s-a arătat încă din primele acţiuni a fi un adversar redutabil. Dar odată depăşite primele momente dificile ale jocului, arădenii şi-au intrat în ritmul lor normal şi au pus stăpînire pe centrul terenului, de unde Domide, astăzi in formă excelentă, a distribuit numeroase mingi utile incisivilor Kun II, Broşovski şi Both. Primul gol al echipei arădene a fost înscris în minutul 9 de către Domide într-o manieră senzaţională. El a şutat de la peste 30 m sus în colţul lung al porţii lui J. Torres, înscriind un gol de neuitat. încurajaţi puternic de inimoşii lor susţinători, fotbaliştii români au continuat să preseze careul advers şi după şase minute au majorat scorul la 2-0 prin Sima, în continuare jocul s-a mai echilibrat ; oaspeţii reuşesc la rîndul lor cîteva acţiuni ofensive spre poarta apărată de Vidac. Apărarea arădeană s-a dovedit însă de netrecut, avînd în „veteranul“ Lereter un adevărat stîlp care a reuşit să-l păzească cu străşnicie pe cunoscutul internaţional Jose Torres. Ultimul punct al partidei a fost marcat în minutul 67 de către Kun II, care a executat impecabil o lovitură de pedeapsă de la marginea careului de 16 m. Arbitrul Antoine Quendeville (Luxemburg) a condus Următorii deformaţii I U. T. Arad , Vidac, Birău, Lereter, Pojoni, Popovici, Uomide, Petescu, Brosovski, Sima, Kun II, Roth , Vittoria Sembal : Joaquim Torres. — Carpicq, Mendes, Correia, Ribelo, Matiné, Jose Maria, Octavio, Jacinto Joao, Jose Torres, Guerreiro. . Un concurs de mare priză (Urmare din pag. 1 -a) tact cu volantul l-am avut la vîrsta de 7—8 ani. Tata e şofer, îmi plăcea să mă urc la ei in cabină şi să mă joc la pedala de la ambpeiaj. — Tov. Petre Rădulescu, tatăl dumnealui lucrează de 23 de ani la noi şi n-a fost sancţionat niciodată, a ţinut să adauge tov. Mihai Gruia, preşedintele Comitetului sindical de la Autobaza 2 — Giuleşti. — Căror factori datoraţi succesele pe care le-aţi obţinut ? — Aş începe cu disciplina... De aici îngrijirea maşinii, exploatarea ei raţională, consumul de benzină corespunzător normelor. Toate acestea au contribuit la depăşirea pianului cu 117 la sută. Nicolae Ailenei: La noi în Autobază concursul „Stăpin pe volan“ a avut multă priză în rîndul tuturor colegilor. La faza de preselecţie au participat peste 200 de şoferi. Aş vrea să adaug că în ceea ce priveşte pregătirea noastră a existat un spirit colectiv, de întrajutorare aş spune. Tematica, materialul bibliografic au fost studiate individual şi urmate de seminarii practice şi teoretice. Rezultatele au depins, fireşte, de modul de înţelegere şi de participare al fiecăruia dintre noi la realizarea sarcinilor profesionale. Toţi băieţii au fost stimulaţi în pregătirea lor de îndemnurile tov. David Cristea, secretar al organizaţiei de partid şi tov. Jean Mihăilescu, preşedintele Comitetului sindical. S-au organizat dezbateri pe marginea unor probleme mai greu de înţeles. Cei ce au săvârşit accidente au fost puşi în discuţia colectivului şi opinia noastră faţă de faptele lor a avut efectele dorite. Numărul accidentelor s-a redus simţitor. ...şi organizatorii Gheorghe Marlinescu — preşedintele Consiliului „Tineret muncitoresc", al Comitetului judeţean al U.T.C.. Concursul „Stăpîn pe volan“ s-a bucurat şi se bucură de largi rezonanţe în rîndul tinerilor de la I.T.A. E o activitate permanentă care stă în atenţia organizaţiei U.T.C. pentru perfecţionarea pregătirii profesionale şi educarea tinerilor şoferi în spiritul eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Consider că trebuie să ne ocupăm mai mult de organizarea şi desfăşurarea acestei acţiuni în fiecare întreprindere. Cîştigătorii fazei judeţene se pot numi cu adevărat stăpîni pe volan. Dar Să ne gîndim că aceştia sunt doar 5 din 745. Pe parcurs s-au observat mari decalaje în pregătirea tinerilor. Concluziile desprinse în urma fazei judeţene ne deschid un cîmp larg de acţiune pentru noua fază de masă, unde va trebui să ne gîndim la noi forme de cuprindere şi de stimulare a tinerilor participanţi, extinzînd , concursul şi în celelalte unităţi socialiste din judeţul nostru. Ion Geantă — ofiţer în cadrul Serviciului de circulaţie al Inspectoratului judeţean al miliţiei! „Concursul a fost şi este bine venit. Câştigătorii sunt, ce-i drept, stăpîni pe volan, denumire simbolică, exprimînd sensul perfecţiunii. Se constată că unii băieţi manifestă timiditate, alţii neatenţie. Aceştia nu se asigură la depăşiri şi la plecările din joc. Este una din cauzele cele mai frecvente ale accidentelor grave, întoarcerile în locuri interzise, în intersecţii, neasigurarea din spate sunt, de asemenea, pericole de accidente. Aş dori să fac şi unele observaţii ! Nu înţeleg de ce s-a organizat acest concurs numai la I.T.A. şi nu au fost atrase şi celelalte unităţi cu parc auto din judeţ ? Nu am fost solicitaţi în etapa de masă, deşi consider că ar fi fost utilă prezenţa noastră şi atunci, poate pai mult decît acum. Să nu uităm că avem încă mult de făcut în ceea ce priveşte prevenirea şi reducerea numărului de accidente. Şi accentul trebuie să fie pus în primul rînd pe munca de educaţie continuă, pe dezvoltarea conştiinţei tînărului conducător auto. Valentin Mirescu — director cu probleme de exploatare în cadrul întreprinderii de Transporturi Aulo — Bucureşti. In unităţile în care concursul a fost pregătit, am avut şi rezultate mai bune, privind întreţinerea parcului auto, asigurarea circulaţiei. Asemenea rezultate au fost la autobazele Giurgiu şi Olteniţa unde s-a redus mult numărul accidentelor de circulaţie. Concursul a contribuit mult la îndeplinirea indicatorilor planului de producţie, realizaţi pînă acum în procent de 104 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 2,5 milioane lei. La Autobaza 5 şi la Olteniţa a fost îmbunătăţit coeficientul de utilizare a parcului auto. Au existat şi cazuri de accidente grave de circulaţie la Autobaza 2 — Giuleşti. Abaterile au fost judecate în public. Va trebui să muncim mai organizat şi cu perseverenţă pentru a crea acea opinie de masă pentru prevenirea tuturor prejudiciilor aduse de încălcarea legalităţii transporturilor. Mă refer la Autobaza 1, chiar două, paradoxal, cîştigătorul concursului reprezintă această unitate. Este de apreciat contribuţia organizaţiei U.T.C. din întreprinderea noastă în organizarea şi desfăşurarea acestei acţiuni în sensul diversificării activităţilor educative. în colaborare cu organizaţia de sindicat şisub conducerea organizaţiei de partid, organizaţia U.T.C. a sprijinit acţiunile legate de campania de recoltare, activitatea din şanterele de construcţii, s-au organizat multe acţiuni de muncă voluntarpatriotică. Desigur asemenea activităţi ca şi concursul de astăzi trebuie continuate pe o treaptă superioară.