Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 24, nr. 7027-7049)

1972-02-03 / nr. 7027

Eficienţă sporită formelor prin care facem larg cunoscută politica partidului Cum va ocupaţi de ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică ✓ şi de cultură generală a comuniştilor ? Iată o primă întrebare adresată secretarilor de partid şi locţiitorilor acestora. Fireşte, aproape toţi inter­locutorii noştri au adus ca prim argument al preocupărilor organe­lor de partid organizarea şi desfă­şurarea învăţăm­întului de partid în condiţii mult mai bune faţă de anii din urmă. Organizate în spiritul indicaţiilor conducerii superioare a partidului, cursurile învăţămîntului de partid au cuprins majoritatea membrilor de partid, precum şi numeroşi ute­­cişti şi oameni ai muncii fără de partid. în cele şase organizaţii comunale în care am poposit, pro­cesul­­de cuprindere al comuniştilor în învăţămîntul de partid este de 96 la sută. Printre formele organi­zate predomină cele destinate stu­dierii Statutului partidului, a politi­cii economice a P.C.R. şi cele pri­vind educarea moral-cetăţenească. Din sondajul nostru rezultă că ma­joritatea­­ cursurilor au dezbătut cîte 6­4 teme. în multe locuri, cursanţii au dez­bătut sarcinile principale­­ trasate la Plenara C.C. al P.C Ii. din 3—5 no­iembrie 1971,­ urmărind realizarea unei mai strînse legături între teze­le teoretice şi realităţile concrete, activitatea practică. De asemenea, comuniştii au primit sarcina de a face cunoscute, în colectivele în care lucrează, principalele obiective economice şi social-culturale, Indi­catorii de plan, mobilizînd şi în a­­cest fel oamenii muncii la înfăptui­rea acestora. Impetuoasa dezvoltare a forţelor de producţie impune ca o cerinţă de prim ordin ridicarea necontenită a nivelului pregătirii generale a oa­menilor, a cunoştinţelor lor politice şi profesionale. Pentru membrii partidului aceasta este o cerinţă esenţială. Tocmai de aceea, în pro­­gr­amul de măsuri al Comitetului judeţean este cuprins un obiectiv privind completarea studiilor de stat de către toţi comuniştii şi ute­­ciştii. Ziarul nostru a scris o suită de articole şi anchete pe această temă. Dar, se pare că obligativitatea realizării acestei sarcini nu a fost bine înţeleasă, în ancheta noastră ne-am întîlnit destul de des cu for­­mule ca acestea : „să-şi completeze studiile toţi cei care vor", „am lăsat această sarcină la libera alegere“, „i-am îndemnat, mai ales, pe cei cu funcţii de conducere". Este o înţelegere deformată. Do­vadă numărul încă mic de membri de partid înscrişi la completarea studiilor de stat. In şase comune: Călugăreni, Comana, Baloteşti, Fun­­durea, Ileana şi Joiţa, numărul lor abia atinge 200. Că nu este satisfă­cătoare o asemenea situaţie ne-o dovedeşte următorul calcul : în timp ce procentul celor care îşi comple­tează studiile este de 7 la sută, nu­mărul comuniştilor cu studii incom­plete este mult mai mare. Şi cind te gîndeşti că mulţi­-dintre ei con­duc formaţiuni de lucru: brigăzi, echipe, sau deţin funcţii economi­ce ! Nu am găsit nici o scuză faţâ de rezultatele slabe semnalate in comunele Baloteşti, Călugăreni şi Comana. Sesiunea de examene din iarnă a trecu­t. La cea din aprilie cîţi se vor prezenta? Tot 10—15 membri de partid ? O asemenea stare de lucruri se cere grabnic re­media­tă. Dezbaterile teoretice din adunările de partid trebuie să se situeze în centrul atenţiei Alături de învăţămîntul de par­tid, dezbaterile teoretice trimestria­le în adunările organizaţiilor de bază, popularizarea şi explicarea hotărîrilor şi legilor cu membrii de partid, cu toţi oamenii muncii, re­prezintă unele forme eficiente pen­tru a face larg cunoscute sarcinile specifice etapei construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dacă s-au organizat dezbateri te­oretice trimestriale? DA, ne-au răs­puns secretarii de partid din comu­nele Fundulea, Ileana şi Călugăreni. SPORADIC, a fost răspunsul celor din Baloteşti, Joiţa şi Comana- Am solicitat exemple. La Fundulea or­ganizaţia de­ bază de pe şantierul de construcţii al I.C.C.P.T. a dezbă­tut tema : „Sensul etic al discipli­nei muncii“. Organizaţia de bază ■ din satul Florica,, comuna Ileana a pus în dezbatere tema : „înfăptui­rea rolului conducător al organiza­ţiei de partid pe­ locul de produc­ţie", la liceul din Călugăreni comu­niştii au dezbătut tema intitulată­ „Educarea comunistă a tineretului“. Din investigaţiile noastre rezultă că această sarcină nu a fost bine­­însuşită. Numai aşa se explică pen­tru ce unele organizaţii de bază îşi propun spre dezbatere teme care nu au o legătură directă cu activi­tatea ce o desfăşoară. Nu ştim, în aceste cazuri, în ce măsură au reu­şit comuniştii să realizeze legătura tezelor teoretice cu realităţile con­crete, cu preocupările oamenilor. De aceea, socotim necesară o alegere mai atentă a temelor teoretice, a­­­­propiindu-le mai mult de domeniul de activitate al membrilor organi­zaţiei de bază. Popularizarea hotărîrilor partidu­lui şi a legilor recent apărute s-a încetăţenit ca metodă permanentă. Pe noi ne-au interesat mai ales mijloacele, formele prin care se realizează acest obiectiv. Iată cîte­­va răspunsuri : „La Fundulea fa­cem popularizarea hotărîrilor şi legilor în adunările generale ale organizaţiilor de bază, ale coopera­torilor, pe formaţii de lucru, la că­minul cultural şi prin staţia de ra­­dioficare" ne spunea tov. Constan­tin Hurhui. „Realizăm acest obiec­tiv la Călugăreni prin afişarea pe panouri a legilor, în adunările cu cooperatorii, în sesiunile , deputaţi­lor, în discuţii pe grupe mici şi for­maţii de muncă“ , ne-a răspuns tov. Marin Gheorghe. „La Ileana am acţionat prin intermediul agita­torilor şi­ deputaţilor, în­ adunările cu cetăţenii la­ căminele culturale, prin afişarea legilor apărute în pre­să. Cadrele cu munci de răspundere au explicat pe larg conţinutul legi­lor privind folosirea fondului fun­ciar, organizarea şi disciplina mun­cii precum şi rezoluţia consfătuirii pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor" ne relata tov. Gheorghe Ion-Destul de rar sunt folosite convor­birile, întîlnirile cu activişti şi spe­cialişti. Socotim necesare aseme­nea forme pentru că ele realizează un contact direct cu oamenii, o cu­noaştere a preocupărilor lor, un răs­puns prompt la unele întrebări. Pot fi folosite cu bune rezultate mai ales în explicarea acordului global, în realizarea unor acţiuni politico-edu­cative diferenţiate. Sunt atraşi intelectualii satelor la munca politică şi culturală ? „ La întrebarea noastră răspunsu­rile au­ fost diferite. La Fundulea, Joiţa, Comana şi Baloteşti marea majoritate a intelectualilor activează ca lectori şi propagandişti, în bri­găzile ştiinţifice, pregătesc şi con­duc formaţii artistice în comune. In mod deosebit în vacanţa de iar­nă s-a înregistrat o participare nu­meroasă a cadrelor didactice la munca politico-educativă. La comi­tetele comunale am văzut planuri concrete cu expuneri, informări po­litice, întîlniri cu tinerii, manifes­tări culturale la care au luat parte mulţi intelectuali din comunele în care am organizat ancheta noastră. Unii interlocutori au ridicat o­­biecţii la activitatea care o desfă­şoară intelectualii, care fac naveta către oraşe. La Ileana, de pildă se spunea că îi numeri pe degete pe cei care participă la munca politică, deşi majoritatea intelectualilor au sarcini precise înscrise în planurile de măsurii. La Călugăreni din cei peste 100 intelectuali desfăşoară activitatea obştească numai vreo 30. Oare aşa să stea lucrurile ? Secre­tarii comitetelor comunale au în­treprins tot ce se putea întreprinde pentru a face din fiecare specialist, din fiecare cadru didactic un par­ticipant activ la munca politică şi obştească ? Aveţi brigadă ştiinţifică ? Ce acţiuni a întreprins ? Este întrebarea ce viza două as­pecte : preocuparea organelor de partid pentru diversificarea forme­lor educative şi modul cum partici­pă specialitşti, intelectualii satelor la activitatea de ridicare a conşti­inţei socialiste a oamenilor muncii, pentru lărgirea orizontului lor de cunoştinţe. Aveţi brigadă artistică? — am întrebat noi. Da, ne-au răs­puns secretarii comitetelor comunale Fundulea, Ileana şi Joiţa. Nu a fost răspunsul celor din Baloteşti, Călu­­găreni şi Comana. Justificările adu­se de tov. Marcu Bîrlan, Gheorghe Marin şi Tittu Tichie au dat­ul să dovedească lipsa de preocupare, superficialitatea cu care au urmărit acest obiectiv din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid- Condiţii sunt în toate comu­nele judeţului­­ nostru. Brigada şti­inţifică este o formă la care spe­cialiştii, intelectualii satelor îşi pot aduce o contribuţie substanţială. Acţiuni ale brigăzilor ştiinţifice ? La şcoala generală din Ştefăneşti, comuna Ileana, brigada s-a întîlnit cu cetăţenii dezbătînd împreună as­pecte ale relaţiilor familiale, răs­punderea părinţilor pentru educaţia copiilor. Brigada ştiinţifică din Fun­dulea a răspuns la întrebările mem­brilor cooperatori­­privitoare la fo­losirea fondului funciar, la aplica­rea acordului global. La Jorţa ce­tăţenii au ascultat cu interes expu­neri pe teme de politică internă şi externă a statului nostru, cucerirea cosmosului, măsuri pentru sănăta­tea populaţiei. Se înţelege, activi­tatea brigăzilor ştiințifice poate fi mult mai variată, mai bogată în conținut, cu adresă, precisă. . Programul de măsuri elaborat de conducerea partidului în scopul îmbunătăţirii activităţii ideologice acordă un loc important perfecţio­nării continue a muncii de educare a tineretului. în acest spirit, ple­nara Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. din septembrie 1971 a adop­tat un­ cuprinzător plan de măsuri care să conducă la perfecţionarea activităţii de educare politică, par­tinică şi moral-cetăţenească a ti­neretului. De aceea, în ancheta noastră, una dintre problemele la care am solicitat răspunsul a fost modul cum organizaţiile de partid comunale au acţionat în această direcţie, ce rezultate s-au obţinut Forme variate de educare a tinerei generaţii Din constatările noastre rezultă că preocupările organizaţiilor de partid pentru educarea tineretului au cîştigat mult în conţinut. Aceas­ta se datoreşte mai multor factori ; sporirea numărului de comunişti care muncesc în conducerea orga­nizaţiilor LET.C. ; participarea ne­mijlocită a secretarilor comitetelor comunale de partid, a locţiitorilor, membrilor comitetelor de partid şi a altor cadre la activităţile orga­nizate cu tinerii. Toţi cei solicitaţi, fără excepţie, ne-au vorbit despre participarea la diferite acţiuni, şi mai ales despre practica statorni­cită de a lua cuvîntul în faţa ti­nerilor. In anul trecut, în comune, s-a­­ analizat cu mai multă regu­laritate activitatea de educare a ti­neretului, a comuniştilor ce mun­cesc în organizaţiile U.T.C., stabi­­­lindu-se măsuri corespunzătoare. Ca urmare a preocupărilor spo­rite, şi mai ales constante, ale or­ganizaţiilor de partid, tinerii au fost atraşi la numeroase acţiuni interesante, educative. Enumerăm cîteva­ sărbătoarea majoratului, seri distractive la căminele cultu­rale, concursuri pe teme agricole, în comuna Baloteşti s-a organizat o discuţie cu tinerii pe tema „Munca — îndatorire cetăţeneas­că“. La Filatura Baloteşti au loc săptămînal seri culturale unde se recită poezii, se organizează dez­bateri pe teme privind cinstea, co­rectitudinea, principialitatea. La Fundulea, în cadrul matineurilor pentru tineret s-au ţinut expuneri de teme ca : „Munca, factor edu­cativ“, călătorii pe hartă etc. La Călugăreni s-a iniţiat un medalion literar artistic în cinstea zilei de 30 Decembrie şi concursuri pe teme profesionale. Spaţiul nu ne per­mite enumerarea şi a altor activi­tăţi nu mai puţin reuşite. Ceea ce ni se pare demn de re­marcat este faptul că activităţile dedicate tineretului au un pronun­ţat conţinut educativ. Acţiunile patriotice, mijloc important de educare Dintre toate preocupările privind educarea tineretului prin muncă şi pentru muncă, acţiunile voluntar­­patriotice se impun în mod deo­sebit. In toate comunele în care am în­treprins investigaţii ni s-a semna­lat o participare activă a tinerilor din unităţile economice şi a elevi­lor la acţiunile de redare agricul­turii a unor însemnate suprafeţe de terenuri arabile. Tinerii de la Filatura Baloteşti au executat un şanţ pentru evacuarea apei, iar cei din comuna Joiţa au dislocat sute de metri cubi de pămînt. Rezultate însemnate au obţinut şi cei din Comana, Fundulea, Călugăreni etc. O participare activă s-a înregistrat la acţiunile pentru­­construcţia unor şcoli, cămine culturale şi plantării de arbori ornamentali. Desigur nu peste tot acţiunile au fost organizate perfect. Dar im­portant este un fapt: atunci cînd tineretului i se încredinţează ac­ţiuni patriotice de utilitate econo­nomică, contribuţia lui e pe mă­sura cerinţelor, constituind în ace­laşi timp un eficient act educa­ţional. Mai multă grijă pentru orientarea tinerilor către activitatea productivă în acest domeniu acţionează fa­­milia, şcoala, organizaţiile de tine­ret. Un rol deosebit de important revine în acest domeniu comitete­lor de partid. Ele iniţiază, potrivit situaţiei locale, activităţi specifice. Astfel, la şcoala Joiţa au avut loc întîlniri succesive ale elevilor cu fruntaşi în producţie din unităţile economice. Aceştia au vorbit tine­rilor despre frumuseţile meseriei, despre satisfacţiile pe care munca utilă societăţii le oferă fiecărui producător de bunuri materiale şi spirituale. Un alt exemplu, în co­munele Comana, Baloteşti, Fundu­lea, Călugăreni, organizaţiile de partid şi U.T.C. au stat de vorbă cu un număr de tineri care nu lu­crau, unii absolvenţi ai şcolii ge­nerale, îndrumîndu-i să se înca­dreze în procesul de producţie. As­tăzi o­­mare parte dintre aceşti ti­neri urmează cursuri de calificare în unităţi economice din judeţ. Credem însă că preocupările în acest domeniu trebuie să capete forme mai variate şi mai eficiente, întîlnirile-dialog ale elevilor c­e fruntaşi în producţie ar trebui în­scrise mai des în tematica orelor de dirigenţie Astfel de întîlniri ar reprezenta o contribuţie însemnată la orientarea elevilor spre activi­tăţi productive. De o atenţie spo­rită trebuie să se bucure atelierele­­şcoală care au sarcina să treacă, de acum, la desfăşurarea unei mai largi activităţi de producţie, menite să creeze produse utile, cunoscîn­­du-se forţa educativă în rîndul ele­vilor a unei astfel de activităţi. In localităţile menţionate se gă­sesc numeroşi tineri care după ab­solvirea şcolilor generale îşi conti­nuă studiile în alte localităţi. Or­ganizaţiile de partid şi U.T.C. tre­buie să-şi intensifice activitatea politică în rîndul acestora, pentru a-i orienta spre studii legate de profilul economic al comunelor respective, astfel încît la absolvire să se întoarcă în comunele natale, unde să participe cu toate forţele la ridicarea lor economică şi social­­culturală.­ ­ In întîmpinarea semicentenarului U. T. C. Alături de tinerii din întreaga ţară, tineretul din judeţul nostru întîmpină aniversarea a 50 de ani de la crearea organizaţiei revolu­ţionare a tineretului cu noi şi im­portante realizări în muncă. Sărbă­torirea acestui măreţ jubileu se desfăşoară sub conducerea nemij­locită a organizaţiilor de partid. Inţelegînd prin aceasta că acţiunile iniţiate şi organizate se realizează sub controlul, îndrumarea şi cu sprijinul organizaţiilor de partid Chemarea lansată de Comitetul judeţean U.T.C. ..Eşti utecist, tre­buie să fii fruntaş“ va trebui să găsească un larg ecou în rîndurile tinerilor uterişti pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de produc­ţie, pentru realizarea, cu forţe pro­prii, a unor acţiuni de redare în circuitul agricol a unor importante suprafeţe de teren arabil. In numeroase localităţi se orga­nizează brigăzi ale tineretului pen­tru munca voluntar-patriotică, mini-ferme agricole, concursuri pe meserii etc. In acelaşi timp au loc numeroase si interesante manifes­tări cultural-artistice: dezbateri, simpozioane, expuneri, întîlniri cu activişti de partid, de stat, între­ceri sportive. Amploarea acestor acţiuni la nivelul fiecărei comune impune nu numai sprijin, ci o par­ticipare nemijlocită a organizaţiilor de partid. Educarea politică şi moral-cetăţenească a tineretului-o sarcină de mare răspundere STEAGUL ROŞU TRIBUNA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID CE OBIECTIVE AŢI REALIZAT DIN PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND EDUCAREA COMUNISTĂ A MEMBRILOR DE PARTID, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII ?­­Ne răspund 16 secretari şi locţiitori ai secretarilor comitetelor de partid­ Au trecut mai bine de şap­te luni de la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii po­litice şi cultural-educative din iulie 1971. Au urmat apoi a­­dunări şi­­ plenare ale organi­zaţiilor de partid care au dez­bătut pe larg activitatea de educare comunistă a membri­lor de partid, a tuturor oame­nilor muncii, stabilindu-se, în spiritul documentelor Consfă­tuirii, programe proprii de măsuri cu obiective adecvate specificului fiecărei organizaţii de partid. Plenara lărgită a Comitetu­lui judeţean de partid , din septembrie 1971, desfăşurată în spiritul de înaltă exigenţă comunistă promovat cu stăru­inţă de conducerea partidului, a adoptat un cuprinzător pro­gram de măsuri cu obiective ce urmăresc realizarea politi­cii partidului nostru în dome­niul educării comuniste a oa­menilor muncii, program Ce a determinat o îmbunătăţire sub­stanţială a activităţii organi­zaţiilor de partid din judeţul Ilfov Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din no­iembrie 1971 împreună cu Ho­­tărîrea adoptată au obligat organele şi organizaţiile de partid să-şi revadă propriile programe, să cuprindă în ele noi măsuri destinate ridicării nivelului general al cunoaşte­rii şi educaţiei socialiste a ma­selor, pentru aşezarea relaţii­lor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi ecni­­tăţii socialiste şi comuniste. „Problemele activităţii ideo­logice cuprind, de fapt, toate laturile vieţii sociale —■ spu­nea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara Comi­tetului Central din noiembrie anul trecut. De aceea, este ne­cesar ca organele şi organiza­ţiile de partid să acţioneze pentru unirea tuturor forţelor de care dispune societatea noastră în direcţia realizării hotărîrilor partidului privind îmbunătăţirea activităţii poli­tico-educative, formarea conş­tiinţei socialiste care să devi­nă o uriaşă forţă în înfăptui­rea programului general de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Ro­mânia". Axîndu-şi preocupările pe înfăptuirea acestor sarcini de mare însemnătate, organele şi organizaţiile de partid din ju­deţul Ilfov au marcat un revi­riment în activitatea ideologi­că şi politico-educativă. Oa­menii participă cu hotărîre la acţiunile iniţiate de organiza­ţiile de partid. Invăţămîntul de partid şi al U.T.C. a căpătat un plus de consistenţă, reali­zez o îmbinare mai strînsă între tezele teoretice şi activi­tatea practică a cursanţilor. Dezbaterile din adunările de partid, din adunările gene­rale ale oamenilor muncii din întreprinderi, ale membrilor cooperativelor agricole au pus şi pun un accent mai mare pe activitatea oamenilor în du­bla lor calitate — de proprie­tari şi producători — care în mod conştient construiesc so­cietatea socialistă multilateral dezvoltată în patria noastră. Tot mai des iese în evidenţă rolul muncii educative, de ri­dicare a conştiinţei socialiste a celor ce muncesc. A crescut spiritul combativ faţă de nea­junsuri, faţă de cei ce încalcă legile, normele de convieţuire socială. Răspunzînd la chemă­rile organizaţiilor de partid, ale consiliilor populare, cetă­ţenii participă nemijlocit la ela­borarea unor vaste programe de modernizare, a localităţilor, la înfăptuirea în practică a a­­cestora. Pentru a desprinde modali­tăţile de acţiune, de înfăptui­re practică a obiectivelor din programele de măsuri, redac­ţia ziarului nostru a întreprins o anchetă în şase comune, în­­cercînd să redea experienţa acumulată, neajunsurile ce mai persistă în acest domeniu. In­terlocutorii noştri, 16 secretari şi locţiitori ai secretarilor co­mitetelor de partid din comu­nele Baloteşti, Călugăreni, Co­mana, Fundulea, Ileana şi Joi­ţa- ne-au furnizat numeroase elemente care atestă, în gene­ral, o preocupare susţinută pentru perfecţionarea neconte­nită a muncii politico-ideologi­­ce şi cultural-educative. In cele ce urmează ne vom referi la trei domenii mai importante şi anume : ridicarea nivelului de pregătire a comuniştilor ; edu­carea politică şi moral-cetăţe­nească a tineretului ; folosirea cu eficienţă sporită a formelor şi mijloacelor muncii politice ele masă. ".Vr ★ Modalităţi eficiente de îmbinare a muncii politice cu activitatea productivă Munca politică de masă şi cultu­­ral-educativă a cunoscut în comu­nele şi unităţile economice din ju­deţul nostru o varietate de forme şi mijloace în funcţie de specificul local, de necesităţile producţiei. In­­ cadrul acestor forme s-a acordat o atenţie deosebită schimburilor de ex­perienţă, meselor rotunde şi con­vorbirilor, concursurilor pe teme de producţie şi de cunoştinţe genera­le, demonstraţiilor practice, între­cerilor între brigăzi şi ferme pen­tru obţinerea de producţii sporite, reducerea pierderilor şi efectuarea lucrărilor de calitate. Demne de popularizat sunt acţiu­nile iniţiate la C.A.P. Ştefăneşti din comuna Ileana. Un schimb de ex­perienţă a avut loc între coopera­torii din brigăzi şi fermele de cîmp privitor la calitatea lucrărilor ca factor principal pentru obţinerea unor producţii sporite la hectar. In zootehnie s-a iniţiat întrecerea în­tre echipe şi grajduri avînd ca o­­biective îngrijirea şi buna furajare a animalelor. Un schimb de expe­rienţă cu bune rezultate a fost or­­ganizat cu îngrijitorii de animale pe tema folosirii Inlavitului, ca în­locuitor de lapte în hrana viţeilor. Acţiunea s-a soldat cu economisi­rea a cîte 125 lei pe fiecare viţel hrănit cu Inlavit. Viaţa a dovedit că sînt încă ne­ajunsuri referitoare la folosirea ju­dicioasă a Investiţiilor, la reducerea cheltuielilor şi consumurilor de ma­teriale şi materii prime, la utiliza­­rea eficientă a fondului de timp, la combaterea manifestărilor de in­disciplină. Astfel de probleme ar trebui să completeze tematica con­vorbirilor, a schimburilor de expe­rienţă, a dezbaterilor, a întîlnirilor cu specialiştii, cu cadrele cu munci de răspundere. In această direcţie agitatorii ar putea aduce un însem­nat aport. Acum, în perioada de iarnă se impune antrenarea celor mai buni comunişti, specialişti, şefi ai formaţiilor de muncă, intelectu­ali la popularizarea şi dezbaterea unor noutăţi din domeniul ştiinţei şi tehnicii, a problemelor privind e­­ficienţa aplicării acordului global ca formă principală de organizare şi retribuţie a muncii în C.A.P ★ Mijloacele moderne ce le au la dispoziţie organizaţiile de partid , diapozitivele, epidioscoapele, mag­netofoanele, aparatele de proiecţie şi staţiile de radioficare sunt încă puţin folosite în munca politică de masă. De o folosire mai bună s-au bucurat în ultimul timp aparatele de fotografiat. La panouri şi ga­zete de perete am întîlnit imagini din C.A.P. şi din alte unităţi de pe raza comunei, de pe şantierele de desecări, fotografii ale fruntaşilor în producţie. Atractiv şi eficient s-au folosit la Comana, cu prilejul unor expuneri, epidiascopul şi fil­me documentare despre realizările din industria şi agricultura ţării noas­tre, filme de specialitate dedicate zootehniei şi culturilor de cîmp sau cu conţinut istoric şi revoluţio­nar. Din cele constatate de noi re­zultă că organizaţiile de partid fo­losesc încă sporadic mijloacele mo­derne audio-vizuale ce le au la dis­poziţie Pretutindeni, în, comune, la sedii­le C.A.P., şi în sectoarele de pro­ducţie, la unităţile industriale şi comerciale, în şcoli, putem remar­ca preocuparea organizaţiilor de partid pentru îmbunătăţirea agita­ţiei vizuale. Grafice şi panouri cu sarcinile de plan, chemări şi anga­jamente din diferite sectoare de muncă, gazete de perete şi colţuri satirice, o varietate de articole, ca­ricaturi, versuri, epigrame etc. le­gate de viaţa comunei, a locului de producţie, sunt numai cîteva din formele agitaţiei vizuale folosite în cele 6 comune cuprinse în ancheta noastră. In unităţile agricole socia­liste şi cele economice, birourile or­ganizaţiilor de bază, comisiile de propagandă vor trebui să acţioneze în cel mai scurt timp pentru actua­lizarea întregii agitaţii vizuale cu cifrele de plan pe anul 1972, cu sarcinile concrete ce stau în faţa fiecărei localităţi şi unităţi ★ Programul de măsuri al Comite­tului judeţean de partid arată : „Organizaţiile de partid vor ajuta, controla şi îndruma activitatea bri­găzilor artistice de agitaţie existen­te. Pînă la 20 octombrie 1972 se vor crea noi brigăzi artistice de agitaţie in toate unităţile în care sunt posi­bilităţi..." In ce măsură au fost în­deplinite aceste sarcini de către or­ganizaţiile de partid ? Din cele 6 comune numai în două localităţi poate fi vorba de o activitate a bri­găzilor artistice de agitaţie. La Fun­dulea s-au prezentat spectacole cu programele „Aspecte de la noi din sat“ şi „Te cinstim partid iubit", iar la Joiţa, brigada artistică a pre­zentat, de asemenea, un program pe scenele căminelor culturale din Joiţa, Cosoba şi Săbăreni. Aici s-a acţionat hotărît pentru întocmirea textelor pe plan local. La­­Comana, zilele trecute brigada artistică a prezentat primul spectacol, avînd ca temă acţiunea de desecări. La Filatura Baloteşti, în comunele Ilea­na, Călugăreni satul Hulubeşti, a­­ceste formaţii artistice cu o mare priză la publicul spectator se află în pregătire de mai mult timp. Considerăm necesară trecerea cu mai multă hotărîre la înfăptuirea acestui obiectiv, atrăgîndu-se la ela­borarea textelor şi pregătirea for­maţiilor acei intelectuali care prin munca lor pot impulsiona activita­tea brigăzilor artistice de agitaţie. Pagină realizată de P. MATEI, T. IACOB şi M. MANEA Pag, a 3-a

Next