Steagul Roşu, februarie 1972 (Anul 24, nr. 7027-7049)
1972-02-03 / nr. 7027
Eficienţă sporită formelor prin care facem larg cunoscută politica partidului Cum va ocupaţi de ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică ✓ şi de cultură generală a comuniştilor ? Iată o primă întrebare adresată secretarilor de partid şi locţiitorilor acestora. Fireşte, aproape toţi interlocutorii noştri au adus ca prim argument al preocupărilor organelor de partid organizarea şi desfăşurarea învăţămîntului de partid în condiţii mult mai bune faţă de anii din urmă. Organizate în spiritul indicaţiilor conducerii superioare a partidului, cursurile învăţămîntului de partid au cuprins majoritatea membrilor de partid, precum şi numeroşi utecişti şi oameni ai muncii fără de partid. în cele şase organizaţii comunale în care am poposit, procesulde cuprindere al comuniştilor în învăţămîntul de partid este de 96 la sută. Printre formele organizate predomină cele destinate studierii Statutului partidului, a politicii economice a P.C.R. şi cele privind educarea moral-cetăţenească. Din sondajul nostru rezultă că majoritatea cursurilor au dezbătut cîte 64 teme. în multe locuri, cursanţii au dezbătut sarcinile principale trasate la Plenara C.C. al P.C Ii. din 3—5 noiembrie 1971, urmărind realizarea unei mai strînse legături între tezele teoretice şi realităţile concrete, activitatea practică. De asemenea, comuniştii au primit sarcina de a face cunoscute, în colectivele în care lucrează, principalele obiective economice şi social-culturale, Indicatorii de plan, mobilizînd şi în acest fel oamenii muncii la înfăptuirea acestora. Impetuoasa dezvoltare a forţelor de producţie impune ca o cerinţă de prim ordin ridicarea necontenită a nivelului pregătirii generale a oamenilor, a cunoştinţelor lor politice şi profesionale. Pentru membrii partidului aceasta este o cerinţă esenţială. Tocmai de aceea, în programul de măsuri al Comitetului judeţean este cuprins un obiectiv privind completarea studiilor de stat de către toţi comuniştii şi uteciştii. Ziarul nostru a scris o suită de articole şi anchete pe această temă. Dar, se pare că obligativitatea realizării acestei sarcini nu a fost bine înţeleasă, în ancheta noastră ne-am întîlnit destul de des cu formule ca acestea : „să-şi completeze studiile toţi cei care vor", „am lăsat această sarcină la libera alegere“, „i-am îndemnat, mai ales, pe cei cu funcţii de conducere". Este o înţelegere deformată. Dovadă numărul încă mic de membri de partid înscrişi la completarea studiilor de stat. In şase comune: Călugăreni, Comana, Baloteşti, Fundurea, Ileana şi Joiţa, numărul lor abia atinge 200. Că nu este satisfăcătoare o asemenea situaţie ne-o dovedeşte următorul calcul : în timp ce procentul celor care îşi completează studiile este de 7 la sută, numărul comuniştilor cu studii incomplete este mult mai mare. Şi cind te gîndeşti că mulţi-dintre ei conduc formaţiuni de lucru: brigăzi, echipe, sau deţin funcţii economice ! Nu am găsit nici o scuză faţâ de rezultatele slabe semnalate in comunele Baloteşti, Călugăreni şi Comana. Sesiunea de examene din iarnă a trecut. La cea din aprilie cîţi se vor prezenta? Tot 10—15 membri de partid ? O asemenea stare de lucruri se cere grabnic remediată. Dezbaterile teoretice din adunările de partid trebuie să se situeze în centrul atenţiei Alături de învăţămîntul de partid, dezbaterile teoretice trimestriale în adunările organizaţiilor de bază, popularizarea şi explicarea hotărîrilor şi legilor cu membrii de partid, cu toţi oamenii muncii, reprezintă unele forme eficiente pentru a face larg cunoscute sarcinile specifice etapei construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dacă s-au organizat dezbateri teoretice trimestriale? DA, ne-au răspuns secretarii de partid din comunele Fundulea, Ileana şi Călugăreni. SPORADIC, a fost răspunsul celor din Baloteşti, Joiţa şi Comana- Am solicitat exemple. La Fundulea organizaţia de bază de pe şantierul de construcţii al I.C.C.P.T. a dezbătut tema : „Sensul etic al disciplinei muncii“. Organizaţia de bază ■ din satul Florica,, comuna Ileana a pus în dezbatere tema : „înfăptuirea rolului conducător al organizaţiei de partid pe locul de producţie", la liceul din Călugăreni comuniştii au dezbătut tema intitulată „Educarea comunistă a tineretului“. Din investigaţiile noastre rezultă că această sarcină nu a fost bineînsuşită. Numai aşa se explică pentru ce unele organizaţii de bază îşi propun spre dezbatere teme care nu au o legătură directă cu activitatea ce o desfăşoară. Nu ştim, în aceste cazuri, în ce măsură au reuşit comuniştii să realizeze legătura tezelor teoretice cu realităţile concrete, cu preocupările oamenilor. De aceea, socotim necesară o alegere mai atentă a temelor teoretice, apropiindu-le mai mult de domeniul de activitate al membrilor organizaţiei de bază. Popularizarea hotărîrilor partidului şi a legilor recent apărute s-a încetăţenit ca metodă permanentă. Pe noi ne-au interesat mai ales mijloacele, formele prin care se realizează acest obiectiv. Iată cîteva răspunsuri : „La Fundulea facem popularizarea hotărîrilor şi legilor în adunările generale ale organizaţiilor de bază, ale cooperatorilor, pe formaţii de lucru, la căminul cultural şi prin staţia de radioficare" ne spunea tov. Constantin Hurhui. „Realizăm acest obiectiv la Călugăreni prin afişarea pe panouri a legilor, în adunările cu cooperatorii, în sesiunile , deputaţilor, în discuţii pe grupe mici şi formaţii de muncă“ , ne-a răspuns tov. Marin Gheorghe. „La Ileana am acţionat prin intermediul agitatorilor şi deputaţilor, în adunările cu cetăţenii la căminele culturale, prin afişarea legilor apărute în presă. Cadrele cu munci de răspundere au explicat pe larg conţinutul legilor privind folosirea fondului funciar, organizarea şi disciplina muncii precum şi rezoluţia consfătuirii pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi primarilor" ne relata tov. Gheorghe Ion-Destul de rar sunt folosite convorbirile, întîlnirile cu activişti şi specialişti. Socotim necesare asemenea forme pentru că ele realizează un contact direct cu oamenii, o cunoaştere a preocupărilor lor, un răspuns prompt la unele întrebări. Pot fi folosite cu bune rezultate mai ales în explicarea acordului global, în realizarea unor acţiuni politico-educative diferenţiate. Sunt atraşi intelectualii satelor la munca politică şi culturală ? „ La întrebarea noastră răspunsurile au fost diferite. La Fundulea, Joiţa, Comana şi Baloteşti marea majoritate a intelectualilor activează ca lectori şi propagandişti, în brigăzile ştiinţifice, pregătesc şi conduc formaţii artistice în comune. In mod deosebit în vacanţa de iarnă s-a înregistrat o participare numeroasă a cadrelor didactice la munca politico-educativă. La comitetele comunale am văzut planuri concrete cu expuneri, informări politice, întîlniri cu tinerii, manifestări culturale la care au luat parte mulţi intelectuali din comunele în care am organizat ancheta noastră. Unii interlocutori au ridicat obiecţii la activitatea care o desfăşoară intelectualii, care fac naveta către oraşe. La Ileana, de pildă se spunea că îi numeri pe degete pe cei care participă la munca politică, deşi majoritatea intelectualilor au sarcini precise înscrise în planurile de măsurii. La Călugăreni din cei peste 100 intelectuali desfăşoară activitatea obştească numai vreo 30. Oare aşa să stea lucrurile ? Secretarii comitetelor comunale au întreprins tot ce se putea întreprinde pentru a face din fiecare specialist, din fiecare cadru didactic un participant activ la munca politică şi obştească ? Aveţi brigadă ştiinţifică ? Ce acţiuni a întreprins ? Este întrebarea ce viza două aspecte : preocuparea organelor de partid pentru diversificarea formelor educative şi modul cum participă specialitşti, intelectualii satelor la activitatea de ridicare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, pentru lărgirea orizontului lor de cunoştinţe. Aveţi brigadă artistică? — am întrebat noi. Da, ne-au răspuns secretarii comitetelor comunale Fundulea, Ileana şi Joiţa. Nu a fost răspunsul celor din Baloteşti, Călugăreni şi Comana. Justificările aduse de tov. Marcu Bîrlan, Gheorghe Marin şi Tittu Tichie au datul să dovedească lipsa de preocupare, superficialitatea cu care au urmărit acest obiectiv din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid- Condiţii sunt în toate comunele judeţului nostru. Brigada ştiinţifică este o formă la care specialiştii, intelectualii satelor îşi pot aduce o contribuţie substanţială. Acţiuni ale brigăzilor ştiinţifice ? La şcoala generală din Ştefăneşti, comuna Ileana, brigada s-a întîlnit cu cetăţenii dezbătînd împreună aspecte ale relaţiilor familiale, răspunderea părinţilor pentru educaţia copiilor. Brigada ştiinţifică din Fundulea a răspuns la întrebările membrilor cooperatoriprivitoare la folosirea fondului funciar, la aplicarea acordului global. La Jorţa cetăţenii au ascultat cu interes expuneri pe teme de politică internă şi externă a statului nostru, cucerirea cosmosului, măsuri pentru sănătatea populaţiei. Se înţelege, activitatea brigăzilor ştiințifice poate fi mult mai variată, mai bogată în conținut, cu adresă, precisă. . Programul de măsuri elaborat de conducerea partidului în scopul îmbunătăţirii activităţii ideologice acordă un loc important perfecţionării continue a muncii de educare a tineretului. în acest spirit, plenara Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. din septembrie 1971 a adoptat un cuprinzător plan de măsuri care să conducă la perfecţionarea activităţii de educare politică, partinică şi moral-cetăţenească a tineretului. De aceea, în ancheta noastră, una dintre problemele la care am solicitat răspunsul a fost modul cum organizaţiile de partid comunale au acţionat în această direcţie, ce rezultate s-au obţinut Forme variate de educare a tinerei generaţii Din constatările noastre rezultă că preocupările organizaţiilor de partid pentru educarea tineretului au cîştigat mult în conţinut. Aceasta se datoreşte mai multor factori ; sporirea numărului de comunişti care muncesc în conducerea organizaţiilor LET.C. ; participarea nemijlocită a secretarilor comitetelor comunale de partid, a locţiitorilor, membrilor comitetelor de partid şi a altor cadre la activităţile organizate cu tinerii. Toţi cei solicitaţi, fără excepţie, ne-au vorbit despre participarea la diferite acţiuni, şi mai ales despre practica statornicită de a lua cuvîntul în faţa tinerilor. In anul trecut, în comune, s-a analizat cu mai multă regularitate activitatea de educare a tineretului, a comuniştilor ce muncesc în organizaţiile U.T.C., stabilindu-se măsuri corespunzătoare. Ca urmare a preocupărilor sporite, şi mai ales constante, ale organizaţiilor de partid, tinerii au fost atraşi la numeroase acţiuni interesante, educative. Enumerăm cîteva sărbătoarea majoratului, seri distractive la căminele culturale, concursuri pe teme agricole, în comuna Baloteşti s-a organizat o discuţie cu tinerii pe tema „Munca — îndatorire cetăţenească“. La Filatura Baloteşti au loc săptămînal seri culturale unde se recită poezii, se organizează dezbateri pe teme privind cinstea, corectitudinea, principialitatea. La Fundulea, în cadrul matineurilor pentru tineret s-au ţinut expuneri de teme ca : „Munca, factor educativ“, călătorii pe hartă etc. La Călugăreni s-a iniţiat un medalion literar artistic în cinstea zilei de 30 Decembrie şi concursuri pe teme profesionale. Spaţiul nu ne permite enumerarea şi a altor activităţi nu mai puţin reuşite. Ceea ce ni se pare demn de remarcat este faptul că activităţile dedicate tineretului au un pronunţat conţinut educativ. Acţiunile patriotice, mijloc important de educare Dintre toate preocupările privind educarea tineretului prin muncă şi pentru muncă, acţiunile voluntarpatriotice se impun în mod deosebit. In toate comunele în care am întreprins investigaţii ni s-a semnalat o participare activă a tinerilor din unităţile economice şi a elevilor la acţiunile de redare agriculturii a unor însemnate suprafeţe de terenuri arabile. Tinerii de la Filatura Baloteşti au executat un şanţ pentru evacuarea apei, iar cei din comuna Joiţa au dislocat sute de metri cubi de pămînt. Rezultate însemnate au obţinut şi cei din Comana, Fundulea, Călugăreni etc. O participare activă s-a înregistrat la acţiunile pentruconstrucţia unor şcoli, cămine culturale şi plantării de arbori ornamentali. Desigur nu peste tot acţiunile au fost organizate perfect. Dar important este un fapt: atunci cînd tineretului i se încredinţează acţiuni patriotice de utilitate econonomică, contribuţia lui e pe măsura cerinţelor, constituind în acelaşi timp un eficient act educaţional. Mai multă grijă pentru orientarea tinerilor către activitatea productivă în acest domeniu acţionează familia, şcoala, organizaţiile de tineret. Un rol deosebit de important revine în acest domeniu comitetelor de partid. Ele iniţiază, potrivit situaţiei locale, activităţi specifice. Astfel, la şcoala Joiţa au avut loc întîlniri succesive ale elevilor cu fruntaşi în producţie din unităţile economice. Aceştia au vorbit tinerilor despre frumuseţile meseriei, despre satisfacţiile pe care munca utilă societăţii le oferă fiecărui producător de bunuri materiale şi spirituale. Un alt exemplu, în comunele Comana, Baloteşti, Fundulea, Călugăreni, organizaţiile de partid şi U.T.C. au stat de vorbă cu un număr de tineri care nu lucrau, unii absolvenţi ai şcolii generale, îndrumîndu-i să se încadreze în procesul de producţie. Astăzi omare parte dintre aceşti tineri urmează cursuri de calificare în unităţi economice din judeţ. Credem însă că preocupările în acest domeniu trebuie să capete forme mai variate şi mai eficiente, întîlnirile-dialog ale elevilor ce fruntaşi în producţie ar trebui înscrise mai des în tematica orelor de dirigenţie Astfel de întîlniri ar reprezenta o contribuţie însemnată la orientarea elevilor spre activităţi productive. De o atenţie sporită trebuie să se bucure ateliereleşcoală care au sarcina să treacă, de acum, la desfăşurarea unei mai largi activităţi de producţie, menite să creeze produse utile, cunoscîndu-se forţa educativă în rîndul elevilor a unei astfel de activităţi. In localităţile menţionate se găsesc numeroşi tineri care după absolvirea şcolilor generale îşi continuă studiile în alte localităţi. Organizaţiile de partid şi U.T.C. trebuie să-şi intensifice activitatea politică în rîndul acestora, pentru a-i orienta spre studii legate de profilul economic al comunelor respective, astfel încît la absolvire să se întoarcă în comunele natale, unde să participe cu toate forţele la ridicarea lor economică şi socialculturală. In întîmpinarea semicentenarului U. T. C. Alături de tinerii din întreaga ţară, tineretul din judeţul nostru întîmpină aniversarea a 50 de ani de la crearea organizaţiei revoluţionare a tineretului cu noi şi importante realizări în muncă. Sărbătorirea acestui măreţ jubileu se desfăşoară sub conducerea nemijlocită a organizaţiilor de partid. Inţelegînd prin aceasta că acţiunile iniţiate şi organizate se realizează sub controlul, îndrumarea şi cu sprijinul organizaţiilor de partid Chemarea lansată de Comitetul judeţean U.T.C. ..Eşti utecist, trebuie să fii fruntaş“ va trebui să găsească un larg ecou în rîndurile tinerilor uterişti pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de producţie, pentru realizarea, cu forţe proprii, a unor acţiuni de redare în circuitul agricol a unor importante suprafeţe de teren arabil. In numeroase localităţi se organizează brigăzi ale tineretului pentru munca voluntar-patriotică, mini-ferme agricole, concursuri pe meserii etc. In acelaşi timp au loc numeroase si interesante manifestări cultural-artistice: dezbateri, simpozioane, expuneri, întîlniri cu activişti de partid, de stat, întreceri sportive. Amploarea acestor acţiuni la nivelul fiecărei comune impune nu numai sprijin, ci o participare nemijlocită a organizaţiilor de partid. Educarea politică şi moral-cetăţenească a tineretului-o sarcină de mare răspundere STEAGUL ROŞU TRIBUNA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID CE OBIECTIVE AŢI REALIZAT DIN PROGRAMUL DE MĂSURI PRIVIND EDUCAREA COMUNISTĂ A MEMBRILOR DE PARTID, A TUTUROR OAMENILOR MUNCII ?Ne răspund 16 secretari şi locţiitori ai secretarilor comitetelor de partid Au trecut mai bine de şapte luni de la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative din iulie 1971. Au urmat apoi adunări şi plenare ale organizaţiilor de partid care au dezbătut pe larg activitatea de educare comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, stabilindu-se, în spiritul documentelor Consfătuirii, programe proprii de măsuri cu obiective adecvate specificului fiecărei organizaţii de partid. Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid , din septembrie 1971, desfăşurată în spiritul de înaltă exigenţă comunistă promovat cu stăruinţă de conducerea partidului, a adoptat un cuprinzător program de măsuri cu obiective ce urmăresc realizarea politicii partidului nostru în domeniul educării comuniste a oamenilor muncii, program Ce a determinat o îmbunătăţire substanţială a activităţii organizaţiilor de partid din judeţul Ilfov Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 împreună cu Hotărîrea adoptată au obligat organele şi organizaţiile de partid să-şi revadă propriile programe, să cuprindă în ele noi măsuri destinate ridicării nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi ecnităţii socialiste şi comuniste. „Problemele activităţii ideologice cuprind, de fapt, toate laturile vieţii sociale —■ spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara Comitetului Central din noiembrie anul trecut. De aceea, este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să acţioneze pentru unirea tuturor forţelor de care dispune societatea noastră în direcţia realizării hotărîrilor partidului privind îmbunătăţirea activităţii politico-educative, formarea conştiinţei socialiste care să devină o uriaşă forţă în înfăptuirea programului general de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în România". Axîndu-şi preocupările pe înfăptuirea acestor sarcini de mare însemnătate, organele şi organizaţiile de partid din judeţul Ilfov au marcat un reviriment în activitatea ideologică şi politico-educativă. Oamenii participă cu hotărîre la acţiunile iniţiate de organizaţiile de partid. Invăţămîntul de partid şi al U.T.C. a căpătat un plus de consistenţă, realizez o îmbinare mai strînsă între tezele teoretice şi activitatea practică a cursanţilor. Dezbaterile din adunările de partid, din adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderi, ale membrilor cooperativelor agricole au pus şi pun un accent mai mare pe activitatea oamenilor în dubla lor calitate — de proprietari şi producători — care în mod conştient construiesc societatea socialistă multilateral dezvoltată în patria noastră. Tot mai des iese în evidenţă rolul muncii educative, de ridicare a conştiinţei socialiste a celor ce muncesc. A crescut spiritul combativ faţă de neajunsuri, faţă de cei ce încalcă legile, normele de convieţuire socială. Răspunzînd la chemările organizaţiilor de partid, ale consiliilor populare, cetăţenii participă nemijlocit la elaborarea unor vaste programe de modernizare, a localităţilor, la înfăptuirea în practică a acestora. Pentru a desprinde modalităţile de acţiune, de înfăptuire practică a obiectivelor din programele de măsuri, redacţia ziarului nostru a întreprins o anchetă în şase comune, încercînd să redea experienţa acumulată, neajunsurile ce mai persistă în acest domeniu. Interlocutorii noştri, 16 secretari şi locţiitori ai secretarilor comitetelor de partid din comunele Baloteşti, Călugăreni, Comana, Fundulea, Ileana şi Joiţa- ne-au furnizat numeroase elemente care atestă, în general, o preocupare susţinută pentru perfecţionarea necontenită a muncii politico-ideologice şi cultural-educative. In cele ce urmează ne vom referi la trei domenii mai importante şi anume : ridicarea nivelului de pregătire a comuniştilor ; educarea politică şi moral-cetăţenească a tineretului ; folosirea cu eficienţă sporită a formelor şi mijloacelor muncii politice ele masă. ".Vr ★ Modalităţi eficiente de îmbinare a muncii politice cu activitatea productivă Munca politică de masă şi cultural-educativă a cunoscut în comunele şi unităţile economice din judeţul nostru o varietate de forme şi mijloace în funcţie de specificul local, de necesităţile producţiei. In cadrul acestor forme s-a acordat o atenţie deosebită schimburilor de experienţă, meselor rotunde şi convorbirilor, concursurilor pe teme de producţie şi de cunoştinţe generale, demonstraţiilor practice, întrecerilor între brigăzi şi ferme pentru obţinerea de producţii sporite, reducerea pierderilor şi efectuarea lucrărilor de calitate. Demne de popularizat sunt acţiunile iniţiate la C.A.P. Ştefăneşti din comuna Ileana. Un schimb de experienţă a avut loc între cooperatorii din brigăzi şi fermele de cîmp privitor la calitatea lucrărilor ca factor principal pentru obţinerea unor producţii sporite la hectar. In zootehnie s-a iniţiat întrecerea între echipe şi grajduri avînd ca obiective îngrijirea şi buna furajare a animalelor. Un schimb de experienţă cu bune rezultate a fost organizat cu îngrijitorii de animale pe tema folosirii Inlavitului, ca înlocuitor de lapte în hrana viţeilor. Acţiunea s-a soldat cu economisirea a cîte 125 lei pe fiecare viţel hrănit cu Inlavit. Viaţa a dovedit că sînt încă neajunsuri referitoare la folosirea judicioasă a Investiţiilor, la reducerea cheltuielilor şi consumurilor de materiale şi materii prime, la utilizarea eficientă a fondului de timp, la combaterea manifestărilor de indisciplină. Astfel de probleme ar trebui să completeze tematica convorbirilor, a schimburilor de experienţă, a dezbaterilor, a întîlnirilor cu specialiştii, cu cadrele cu munci de răspundere. In această direcţie agitatorii ar putea aduce un însemnat aport. Acum, în perioada de iarnă se impune antrenarea celor mai buni comunişti, specialişti, şefi ai formaţiilor de muncă, intelectuali la popularizarea şi dezbaterea unor noutăţi din domeniul ştiinţei şi tehnicii, a problemelor privind eficienţa aplicării acordului global ca formă principală de organizare şi retribuţie a muncii în C.A.P ★ Mijloacele moderne ce le au la dispoziţie organizaţiile de partid , diapozitivele, epidioscoapele, magnetofoanele, aparatele de proiecţie şi staţiile de radioficare sunt încă puţin folosite în munca politică de masă. De o folosire mai bună s-au bucurat în ultimul timp aparatele de fotografiat. La panouri şi gazete de perete am întîlnit imagini din C.A.P. şi din alte unităţi de pe raza comunei, de pe şantierele de desecări, fotografii ale fruntaşilor în producţie. Atractiv şi eficient s-au folosit la Comana, cu prilejul unor expuneri, epidiascopul şi filme documentare despre realizările din industria şi agricultura ţării noastre, filme de specialitate dedicate zootehniei şi culturilor de cîmp sau cu conţinut istoric şi revoluţionar. Din cele constatate de noi rezultă că organizaţiile de partid folosesc încă sporadic mijloacele moderne audio-vizuale ce le au la dispoziţie Pretutindeni, în, comune, la sediile C.A.P., şi în sectoarele de producţie, la unităţile industriale şi comerciale, în şcoli, putem remarca preocuparea organizaţiilor de partid pentru îmbunătăţirea agitaţiei vizuale. Grafice şi panouri cu sarcinile de plan, chemări şi angajamente din diferite sectoare de muncă, gazete de perete şi colţuri satirice, o varietate de articole, caricaturi, versuri, epigrame etc. legate de viaţa comunei, a locului de producţie, sunt numai cîteva din formele agitaţiei vizuale folosite în cele 6 comune cuprinse în ancheta noastră. In unităţile agricole socialiste şi cele economice, birourile organizaţiilor de bază, comisiile de propagandă vor trebui să acţioneze în cel mai scurt timp pentru actualizarea întregii agitaţii vizuale cu cifrele de plan pe anul 1972, cu sarcinile concrete ce stau în faţa fiecărei localităţi şi unităţi ★ Programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid arată : „Organizaţiile de partid vor ajuta, controla şi îndruma activitatea brigăzilor artistice de agitaţie existente. Pînă la 20 octombrie 1972 se vor crea noi brigăzi artistice de agitaţie in toate unităţile în care sunt posibilităţi..." In ce măsură au fost îndeplinite aceste sarcini de către organizaţiile de partid ? Din cele 6 comune numai în două localităţi poate fi vorba de o activitate a brigăzilor artistice de agitaţie. La Fundulea s-au prezentat spectacole cu programele „Aspecte de la noi din sat“ şi „Te cinstim partid iubit", iar la Joiţa, brigada artistică a prezentat, de asemenea, un program pe scenele căminelor culturale din Joiţa, Cosoba şi Săbăreni. Aici s-a acţionat hotărît pentru întocmirea textelor pe plan local. LaComana, zilele trecute brigada artistică a prezentat primul spectacol, avînd ca temă acţiunea de desecări. La Filatura Baloteşti, în comunele Ileana, Călugăreni satul Hulubeşti, aceste formaţii artistice cu o mare priză la publicul spectator se află în pregătire de mai mult timp. Considerăm necesară trecerea cu mai multă hotărîre la înfăptuirea acestui obiectiv, atrăgîndu-se la elaborarea textelor şi pregătirea formaţiilor acei intelectuali care prin munca lor pot impulsiona activitatea brigăzilor artistice de agitaţie. Pagină realizată de P. MATEI, T. IACOB şi M. MANEA Pag, a 3-a