Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)
1972-10-01 / nr. 7232
Cinci cîştigul în bani păgubeşte producţia Am auzit de multe ori expresia : „Nu-i uşor s£ faci agricultură în baza Capitalei“ — fie ca o încercare de a justifica lipsurile unor unităţi din această zonă preorăşenească, fie ca o subliniere a necesităţii de a găsi şi aplica măsuri organizatorice inedite, originale pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor. La Ş.M.A. ŞTEFANEŞTI, refrenul citat este folosit mai cu seamă un al doilea înţeles ; cifrele, faptele demonstrează că greutăţile, piedicile datorate apropierii de Bucureşti găsesc aproape de fiecare dată soluţii optime de rezolvare, de depăşire. ...La 20 septembrie anul curent, Staţiunea se găsea cu planul valoric pe trei trimestre îndeplinit în proporţie de 116 la sută, la cheltuieli ■— recalculate — înregistrîndu-se o economie de 106.000 lei, respectiv circa 4 la sută din prevederi. Directorul staţiunii, Grigore Colţescu, ccssts cifre faptul că, la grîu, planul pe ansamblul razei de activitate a fost depăşit cu 300 kg. la hectar, la porumb se anunţă de asemenea o recoltă bună şi dezvăluia, totodată, în mod autocritic, că la floarea soarelui prevederile n-au fost realizate. — Fapt este — adăuga Gh. Ştefănescu, inginerul şef — că împrejurările ne obligă să realizăm şi să păstrăm un anumit echilibru între activitatea din cîmp şi cea din atelier, deoarece proporţional cu planul, atelierul aduce încă venituri superioare activităţii agricole propriu-zise. — Trebuie să înţelegem că activitatea atelierului n-are nimic sau prea puţin comun cu agricultura ? — Nicidecum ; principalele noastre activităţi constau în repararea motoarelor de combine C-12, de motopompe pentru irigaţii, motoare stabile şi autocamioane ale C.A.P., precum şi confecţionarea de utilajezootehnice. La acest ultim capitol, am început să fabricăm cuibare pentru complexul avicol intercooperatist Afumaţi, care sunt cam cu o treime mai ieftine decit altele, similare, produse pînă acum şi — îndrăznesc să afirm, fără falsă modestia — mai bune, mai corespunzătoare scopului. — Aceasta este ceea ce se cheamă în mod curent „activitate pentru terţi“. Dar pentru nevoile staţiunii? — Tot ce se numeşte întreţinere sau reparaţie şi cu putem mai mult în materie de recondiţionări : brazdare şi roţi de semănători SU-29, fuzete şi ridicătoare hidraulice de tractor, diferite axe de maşini, blocuri de motor şi altele. Strungarul Ştefan Chirp şi şeful de atelier Florea Ispas au imaginat în acest scop dispozitive care vor fi omologate ca inovaţii. „ Putem afirma, reia directorul, că sarcina noastră este să ridicăm munca pe ogoare la nivelulatelierului, şi nu invers. — Ce vă împiedică ? — Problemele nu sunt multe, dar dificile. în ce ne priveşte, luptăm pentru a înlătura complet unele deficienţe ale noastre, cum ar fi fluctuaţia mecanizatorilor, cazurile — din ce în ce mai rare — de lucrări slabe calitativ... Ar trebui, de asemenea, să ajutăm mai mult, din punct de vedere organizatoric consiliile de conducere ale cooperativelor în care lucrăm. — Vă referiţi la o anumită situaţie concretă ? — Desigur , porumbul fiind repartizat pe membrii cooperatori în cadrul acordului global, consiliile de conducere nu vor să se complice recurgînd la recoltatul mecanizat. Consecinţa nu se limitează doar la nefolosirea maşinilor noastre, ci se amplifică prin întîrziere şi pierderi de recoltă. Nu reuşim încă, din păcate, să-i facem să înţeleagă... în sfirşit, poate mai tîrziu, presaţi şi de timp, îşi vor da seama. Este, oricum, o problemă a noastră, care depinde de noi, nu putem aştepta rezolvarea ei de undeva din afară. Mai grav este că se ivesc şi situaţii care, fără a fi obiective, depăşesc sfera şi posibilităţile noastre de acţiune. — Este vorba de situaţii care intîrzie executarea lucrărilor ? In primul rînd. De exemplu, C.A.P. Ştefăneştii de Jos n-are suficiente mijloace pentru transportul porumbului recoltat, operaţie pe care noi am putea s-o executăm foarte lesne. Numai că, pînă la livrarea porumbului, cooperativa nu poate plăti lucrarea în bani. Iar porumbul nu-l poate livra pentru că nu are cu ce să-l transporte. De aici, întîrzieri la eliberarea terenului destinat însămînţărilor de toamnă , — pînă la 20 septembrie am arat şi pregătit doar 1880 ha din cele 3.500 destinate păioaselor de toamnă. Asistăm la un adevărat cerc vicios, care ar putea fi lesne spart, fie prin amînarea plăţii unor astfel de lucrări urgente şi absolut necesare producţiei, fie prin introducerea plăţii în natură pentru transporturile de cereale. — Calculele sintetice, băneşti, sînt foarte bune şi necesare — intervine inginerul şef — dar să ţinem seama că staţiunile de mecanizare a agriculturii nu trebuie să producă în primul rînd bani. Ele sînt chemate să sporească producţiile fizica de cereale, plante tehnice, legume, carne, lapte etc. Or, ca să mai dau un exemplu, noi nu stăm bine — din acelaşi motiv, al banilor — nici cu însilozarea furajelor, capitol la care am realizat abia o treime din plan, deşi posibilităţi sunt destule. Ne înscriem şi aici în acelaşi cerc vicios : fără bani nu se execută lucrări, dar fără lucrări nu se obţine producţie, nici bani nu sunt — şi o luăm de la capăt. Pasivitatea nu-i, nici în acest caz, un bun sfătuitor. ...Opinie la care subscriem cit toată convingerea, cu atît mai mult cu cit S.M.A. Ştefăneşti nu-i singura staţiune din judeţ aflată in această situație. B. CLĂTICI STEAGUL ROŞU Cincinalul înainte de termen (Vrrrm* din pag. I-a) pulul afectat producţiei, economisirii de materii prime şi materiale cît şi a utilizării intensive a maşinilor şi suprafeţelor de producţie. Pentru a concretiza, vor aminti de darea în exploatare a unei maşini de turnat lac la fabrica de mobilă, montarea a 10 prese hidraulice la secţia de cauciuc, executarea instalaţiei de aspiraţie prin distribuitor dexid la secţia de frînghii, introducerea controlului interfazic la secţiile metalurgice, cauciuc şi tîmplărie, reorganizarea comisiilor controlului de calitate etc. — Care vor fi direcţiile în care se va acţiona în viitor ? — In această etapă urmărim asigurarea condiţiilor necesare realizării mai devreme a sarcinilor de plan pe 1972 în paralel cu pregătirea producţiei pentru anul viitor. Şi de astădată sînt prevăzute multiple măsuri ce au drept scop creşterea producţiei şi productivităţii muncii, sporirea indicelui de calitate şi reducerea preţului de cost. Este vorba printre altele de construirea unei hale de lucru la secţia metalurgică Curcani şi a unei platforme de lucru la secţia metalurgică Postăvari , înfiinţarea unui laborator la complexul de cauciuc Frumuşani şi construirea de depozite pentru materiale la Fabrica de tîmplărie Budeşti, complexul de cauciuc şi secţie metalurgică Olteniţa. De asemenea, cu sprijinul forului tutelar vom urmări darea în exploatare a două valţuri mari şi a unui cazan şi a două prese hidraulice pentru secţiile de cauciuc; procurarea a două maşini de injecţie şi a 18 matriţe — secţia mase plastice, precum şi darea în funcţiune a unei şliţ-maşini, în general, având în vedere experienţa acumulată întreaga noastră atenţie va fi îndreptată către ducerea la bun sfîrşit a obiectivelor înscrise pe agenda Minutului, Milimetrului, Parametrului, acţiune care a reuşit să mobilizeze şi să stimuleze întregul nostru colectiv, să-i dea posibilitatea valorificării cît mai depline a potenţialului și rezervelor existente. C.A.P. Moara Vlasici. Elevii din comuna ajuta părinții la strinsul legumelor AZI, DUMINICA, CU TOATE FORJELE LA STRINSUL, TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI DIN CÎMP MUNCA ÎN ACORD GLOBAL (Urmare din pag. I-a operatorilor fruntaşii recoltelor bogate. Se conturează în același timp eficiența sistemului de organizare şi retribuire a munci în acord global. Despre efectul acestui sistem ne-au vorbit cîţiva locuitori din Joiţa şi Săbăreni. „Rezultatele muncii în acord global au depăşit şi cele mai optimiste aşteptări, ne spunea tov. Ion Gheorghiu, secretarul comitetului comunal de partid. Acum se vede cine a muncit bine şi cine nu. Prin diferite forme ale muncii politice, in adunări de partid, în discuţiile pe grupe mici de oameni acţionăm în direcţia popularizării celor mai destoinici cooperatori. Şi avem ce populariza. Cooperativele agricole Joiţa şi Săbăreni şi-au depăşit cu mult producţiile planificate la principalele culturi. La cartofi, bunăoară cei din Săbăreni au făcut două planuri, iar cooperatorii din Joiţa cite 14 tone la hectar. La fel stau lucrurile şi la porumb. Despre produsele primite drept retribuţie de către unii cooperatori vorbeşte acum întreaga comună. Poate n-ar fi rău să facem o vizită pe la unii dintre ei, să le aflăm părerea despre efectul acordului global“. Acasă la cei evidenţiaţi la gazeta de perete Gazeta de perete de la cooperativa agricolă Săbăreni publică un articol intitulat „Munca în acord global — factor stimulativ pentru creşterea producţiei“. Articolul redă producţiile şi retribuţia celor mai harnici cooperatori. — Nici nu vă puteţi închipui ce a însemnat pentru noi aplicarea acordului global, preciza brigadierul Gheorghe Mic. Lucrările recomandate de specialişti au fost făcute după toate regulile. Cooperatorii simt răspunderea pentru producţia de pe tarlalele lucrate de ei. Acordul global a pus capăt şi unor carenţe de organizare a muncii. Acum îl interesează pe fiecare cooperator graficul lucrărilor, mijloacele de transport repartizate, cantităţile de îngrăşăminte stabilite pe fiecare parcelă şi cultură, componenţa echipei în care lucrează. Că un asemenea sistem de muncă s-a dovedit foarte bun o arată producţiile obţinute. De pe 20 de hectare destinate cartofului brigada mea au recoltat 350 tone, depăşind platful cu 190 tone. De aici şi o retriuţie a muncii foarte bună. — Aveţi la îndemînă un exemplu ? — Da. Cooperatoarea Rada Nicolae a lucrat 42 ani. A avut un plan de realizat de 3.360 kg. A recoltat 7.070kg. Drept retribuţie a primit 1.220 lei, 190 kg grîu şi 1.855 kg cartofi. Şi ca Raida sînt sute şi sute de cooperatori. Producţii la fel de bune am realizat şi la porumb. Am putea merge acasă la Niceitea Badea. Stă aici aproape. — Porumbul ! ? L-am urcat în pod. Dacă vreţi să-l vedeţi aşteptaţi puţin să iau o luminare. Am adus acasă două mii de kilograme. Cum să nu fii remulţumită cu asemenea răsplată a muncii. Am auzit că la-au pus şi îa gazeta de perete. Şi nu numai pe mine... — Deci acordul global s-a dovedit bun... — Sigur. Şi roi ne-am făcut datoria adică am executat toate lucrările indicate de inginer, şi cooperativa agricolei ne-a retribuit ,aşa cum s-a zis, îa’ adularea generală din iarna trecută. — A mai primit vreo cooperatoare în jur de două tone la hectarul repartizat ? — După cite ştiu eu, din brigada noastră numai Zoia Androne. Restul au avut suprafeţe mai mici în tarlaua care s-a recoltat. Dar vor mai fi şi alţii cu producţii bune. A primit fiecare după muncă, adică atît cit a meritat . Aici în cîmp se munceşte greu acum. Dar eu am recoltat suprafaţa ce mi-a fost repartizată. Deocamdată un hectar cu porumb, ne spunea cooperatoarea Marioara Petre din Joiţa. Să veniţi la mine acasă şi veţi vedea pe ce am muncit. Mai am însă de recoltat încă un hectar. Cum am lucrat două hectare ? M-a ajutat şi soţul în orele libere. Ştiţi, el este salariat în Bucureşti, dar îşi face timp şi pentru lucru la cîmp. Marioara Petre face parte din brigada lui Vasile Stoica din satul Bîcu. A recoltat un hectar de porumb. A avut plan 4.200 kg la ha. A adus la basculă 6.450 kg. Pentru munca de calitate ce a prestat-o a primit drept retribuţie 1.740 kg porumb. Secretarul organizaţiei de bază din brigada Bîcu, Ivan Savu, ne spunea printre altele — Avem cooperatoare foarte bune în brigada noastră. De pe suprafaţa recoltată pînă acum rezultă o producţie de 4.600 kg la hectar. Care sînt cei mai harnici ? In primul rînd Marioara Trifu care a strîns de pe un hectar 6.290 kg ştiuleţi transported acasă drept retribuţie 1.670 kg porumb La rîndul ei Lina Olaru a realizat 6.390 kg porumb la hectar şi a luat partea ei 1.716 kg. Secretarul organizaţiei de bază ne-a pomenit doar cîţiva dintre cooperatorii cu producţii bune. Numărul celor care au depăşit prevederile planului este mult mai mare. Gheorghiţa Neaşu şi Joiţa Dincă de pe cele 0,50 ha recoltate au primit ca retribuţie cîte 940 kg porumb. Toţi cei cu care am stat de vorbă ne-au spus că sistemul de lucru în acord global este mai stimulativ, mai drept cu cei vrednici şi că el impune o mai riguroasă organizare a muncii de către consiliul de conducere iar în perioadele de vîrf o întrajutorare între membrii cooperatori. Valorificarea producţiei, treaba tuturor cooperatorilor Intr-un alt sat al comunei, la Cosoba, am întîlnit oameni la fel de harnici. Aici lucrarea de primă urgenţă a fost recoltatul cartofilor, întreaga producţie de cartofi se află acum în magaziile cooperativei agricole. Interesant este sistemul de retribuire a muncii la Cosoba. Pentru producţia pînă la plan cooperatorii au primit cite 000 lei la mia de lei venit. Pentru cantităţile ce depăşeau planul fiecare cooperator a primit 40 la sută din producţia realizată. O parte din retribuţie au primit-o şi în natură, Iată cîteva exemple edificatoare. Cooperatoarea Ecaterina Marinescu a cultivat în acord global 0,30 ha de cartofi. Ea a depăşit planul cu 2.700 kg., primind ca retribuţie suplimentară 1,080 kg cartofi. în jurul a 1 000 kg se înscrie şi retribuţia primită de Aurica M. Tanase, Mihalache Tudorache, Maria A. Nicolae, Stan Papuşică, Floarea I. Ghiţă şi alţii. „ Faptul că fiecare cooperator şi-a primit partea sa de retribuţie in ziua în care a strîns recolta a constituit un puternic stimulent pentru toţi ceilalţi cooperatori ne spunea Ion Tronescu, preşedintele C.A.P. Joiţa. Am simţit acest lucru în săptămîna trecută cînd ploaia a îngreunat mult munca în cîmp. Ritmul de lucru a fost destul de intens, mulţi cooperatori venind la noi şi solicitînd cuprinderea parcelelor lor în graficul de recoltare. Aşa am reuşit să strîngem întreaga recoltă de cartofi, iar la porumb din cele 860 ha să recoltăm peste 150 hectare. In acelaşi timp terenul a fost eliberat de producţia secundară. Imediat ce se va putea intra în cîmp cu mijloace mecanice vom trece la pregătirea patului germinativ pentru cultura păioaselor. Iată deci că acordul global, acest valoros sistem de muncă, îşi dovedeşte pe deplin eficienţa. C. CARTÃRESCU P. MATEI „L-am pus in pridvor. După ce se mai usucă îl urc în pod, — se justifică Marioara Petre. — Mai am de recoltat încă unu hectar cu porumb. Trebuie să-i fac loc..." RECOMANDĂRI (Urmare din pag. I-1) aceasta, există pericolul apariţiei bolilor. Umiditatea este, de asemenea, favorabilă apariţiei larvelor de Zabnis ceea ce impune tratarea seminţelor cu produsul PE-7. — pe loturile semincere ale unităţilor agricole să se folosească cite 170—180 kg seminţe la hectar, deoarece în acest fel se poate asigura o bună răsărire şi aerisire a plantelor. — semănatul griului să se facă în toamna aceasta la adineime mai mica. — respectiv la 5—6 cm — pentru a se grăbi răsărirea plantelor. Experienţa a dovedit că, în condiţii de umiditate mai mare în sol, se poate cîştiga astfel cel puţin o zi la răsărirea plantelor, ceea ce constituie un avantaj în viitoarea lor dezvoltare. — să se treacă de îndată, cu toate forţele la semănat, acordîndu-se prioritate loturilor semincere. — In continuare, să se folosească toate remizele întreprinderilor agricole de stat şi ale celor pentru mecanizarea agriculturii, ca şi orice alte amenajări adecvate, din unităţi şi de la sate pen- tru adăpostirea recoltei. — să se recolteze şi să se insămînţeze zilnic tot atît cit se realizează în două zile in toamnele normale. Orice întîrziere a lucrărilor agricole poate duce la pierderi mari de recoltă Colectivul central recomandă să fie folosită din plin fiecare oră, lucrîndu-se şi duminica, iar la insiloări, chiar în timpul nopţii, pentru ca cel mai tîrziu la 20 octombrie, întreaga producţie să fie strinsă in hambare, iar însămînţările de toamnă să fie încheiate pe toate suprafeţele prevăzute. (Agerpres) PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII BUFTEA (Urmare din pag. la.) „Calul bălan“ etc. De, asemenea, s-au mai predat sau se află în perioada lucrărilor finale, 180 de apartamente, Fabrici depline, şcoala de 8 clase Snagov, complexele avicole de la C.A.P. Căciulaţi şi Siliştea şi altele. Un alt fapt meritoriu este preocuparea conducerii şantierului pentru extinderea acordului global. Ca urmare, în momentul de faţă aceasta formă de retribuire a muncii cuprinde principalele sectoare de activitate în afară de cele privind lucrările de organizare-şantier şi deservire. în aceeaşi măsură este de apreciat faptul că s-a acordat atenţie şi extinderii operaţiilor de mecanizare — maşini de tencuit şi zugrăvit electric, macara turn pentru ridicarea pe verticală, macarale de ferestre, generatoare de sudură, fapt ce a concurat la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii. Spuneam că întocmirea unui eventual bilanţ asupra activităţii şantierului de construcţii Buftea, în primele trei trimestre ale anului, ar căpăta un calificativ bun. Se pune întrebarea : de ce nu întruneşte însă atributele maxime ? În această direcţie am solicitat opinia tov. Simion Arivei, şeful şantierului care, printre altele, ne-a declarat : — Activitatea noastră continuă să fie umbrită de cîteva minusuri datorate în special conducerii şantierului. Este vorba tn primul rînd de nerespectarea documentaţiei, de schimbarea unor soluţii de execuţie, de slaba asistenţă tehnică manifestată pe unele faze de lucrări fapt ce a influienţat in primul rînd calitatea. In altă ordine de idei consider că nu am acordat atenţia cuvenită bunei gospodăriri a materialelor pe care le folosim, mai precis a depozitării lor, fapt care de asemenea a influienţat în mod negativ întregul proces de producţie. Pe de altă parte, deşi indicele de utilizare a timpului de lucru este de 96 la sută, totuşi, dacă am în vedere faptul că în zilele de luni şi sîmbătă se înregistrează numeroase absenţe, pot afirma că nie în această direcţie nu ne-am făcut pe deplin datoria în sensul intensificării muncii de educaţie, a formării unei opinii ferme de masă împotriva celor ce nu folosesc în mod raţional orele de producţie. In această etapă, pe agenda de lucru a şantierului de construcţii Buftea sunt prevăzute o suită de lucrări , 60 de apartamente, alimentarea cu apă a oraşului Buftea, extinderea suprafeţelor de producţie la Fabrica de vară, o sală de festivităţi în comuna Moara Vlăsiei, un complex de taurine pentru 10 000 de capete etc Se înţelege că acest volum mare de muncă reclamă mobilizarea tuturor forţelor în vederea intensificării ritmului de lucru, a remedierii lipsurilor semnalate. In acest sens este ele datoria organelor de conducere ale şantierului care, pierind de la concluziile desprinse din dezbaterile plenare, Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. privind realizarea exemplară a investiţiilor, au datoria să-şi îndrepte atenţia către folosirea tuturor mijloacelor pentru darea în funcţiune înainte de termen a cît mai multe obiective. Tr. ROSIANU Pagi & 3 » Meciul Dinamo-F.C. Argeş cap de afiş in etapa de azi Dupăamărăciunea de la Helsinki, a urmat o altă mare surpriză în campionatul nostru (Dinamo — Sportul studenţesc) iar acum ne aflăm în faţa unei etape care ar trebui cît de cît să ne promită spectacolul fotbalistic pe care-l aşteptăm de mult sau măcar un joc dinamic de angajament, aşa cum ar trebui să fie un mare derbi ca Dinamo — F. C. Argeş ori un joc de tradiţie ca Petrolul — Steagul roşu. Dar, aşa cum ne-am obişnuit în ultima vreme nu ne mai facem iluzii, cunoscînd apatia în care se complac fotbaliştii noştri de frunte. Dinamo Bucureşti, formaţia care oferă cel mai mare număr de jucători echipei naţionale este încă departe de ceea ce aşteptăm de foarte multă vreme şi numai nişte ambiţii răscolite în ultimul ceas poate să-i mobilizeze împotriva echipei lui Dobrin. Argeşenii de fiecare dată vin la Bucureşti să ofere spectacol şi surprize, aşa că şi de data aceasta aşteptăm de la campioni confirmarea ambiţiilor lor. Tot la Bucureşti, pe stadionul Republicii, la mare concurenţă cu jocul de pe Dinamo se va disputa partida Rapid — C. F. R. Cluj. Un joc la discreţia bucureştenilor ? Nicidecum. Dacă privim clasamentul, vom observa că Rapidul se află la periferie în timp ce feroviarii clujeni, aceiaşi care în vară se sbăteau în frigurile retrogradării, au o poziţie de invidiat de colegii lor din Bucureşti. Ce va fi ? Aşteptăm un meci de luptă în care gazdele trebuie să facă totul pentru a obţine prima victorie din acest început de campionat. Steaua joacă la Constanţa, Sportul studenţesc la Reşiţa, meciuri în care echipele bucureştene au de făcut faţă unor adversari destul de incomozi. La Tg. Mureş un alt derbi al provinciei, Universitatea Craiova nu poate avea mari speranțe la Tg. Mureș. P. G Avionul Boeing 727 traversează zilnic oceanul, unul dintre ele, însă, a fost urmărit cu deosebită atenţie de „lumea sportivă" a Europei, acela care aducea în „lumea veche" o salatieră de argint, devenită, prin tradiţie, prestigios trofeu. Este plăcut pentru noi, românii, să constatam că sîntem a doua ţară (numai a doua ţară) din Europa care reuşeşte s-o „cheme" dincoace de ocean, această salatieră care poartă pe ea, încrustată, numele marilor jucători de tenis ai lumii şi a ţărilor pe care le-au reprezentat. De două ori întîlnim şi numele ţării noastre, dar numai ca „aspiranţi" de proprietari temporari ai celebrei cupe. Peste două săptămîni, poate vom reuşi s-o ancorăm, aici, cel puţin pentru 366 de zile SALATIER şi 6 ore, timpul necesar învîrtirii pămîntului în jurul Soarelui. Ar fi mai mult decît frumos ca 366 de zile şi 6 ore soarele să strălucească în luciul mat al argintului salatierei expusă undeva în inima Bucureştiului. Doi băieţi de-ai noştri, Năstase şi Ţiriac, vor încerca să forţeze Soarele să-şi trimeată razele spre malurile Dîmboviţei (cea cu apă dulce), să nu mai caute luciul metalic al trofeului numai prin Cleveland sau Wellington. De fapt, dacă va rămîne sau nu aici această salatieră, nu mai are o importanță atît de mare, faptul principal, după mine, s-a petrecut deja : venirea ei aici, la noi acasă, urmărită cu ochii pe cer de multele milioane de iubitori ai sportului alb. Arcul de cerc care leagă New-York-ul de Bucureşti este ca o punte care leagă într-o unitate două lumi, cele două mari oraşe fiind adevărate puncte de sprijin. Pentru că dincolo de semnificaţia ei sportivă, salatiera are şi o semnificaţie politică, sportul fiind şi un mesager al păcii şi înţelegerii între popoare. Peste cîteva zile, lumea de pe întreg globul va asista la o confruntare sportivă care nu va fi, sper, cred, doresc din toată inima, decit spre lauda meleagurilor pe care a poposit salatiera de 6,052 kg argint, dar de o mie de ori mai grea de semnificații. TUDOR POPESCU • Dunărea Giurgiu are un reabilitare • S. N. Olteniţa vizita unei echipe antrenată de fostul său antrenor prilej de primeşte La Giurgiu a fost o săptămână destul de tristă în lumea iubitorilor de fotbal, a suporterilor formaţiei divizionare. După severa corecţie administrată de Metalul la Bucureşti, rezultat nefiresc faţă de valoarea echipei giurgiuvene, iată azi un foarte bun prilej pentru a ne demonstra că duminica trecută a fost un accident oarecare la Bucureşti. Dunărea Giurgiu a arătat in acest început de camiponat că are o valoare certă, că poate să joace frumos şi eficient nu numai pe teren propriu, ci şi în deplasare. Partenerul pe care-l are astăzi, Gloria Buzău, în ciuda faptului că este o echipă nou promovată în divizia Secundă, are calităţi, este o formaţie, bătăioasă, bine pregătită. O victorie a giurgiuvenilor astăzi este nu numai preţioasă, dar vine să şteargă supărarea de duminica trecută. In, meciul de la Bucureşti apărătorii Dunării au făcut greşeli copilăreşti, greşeli care nu sunt obişnuite în jocul lor, deci nu le vom vedea repetîndu-se. Aşteptăm ca echipa să abordeze partida într-o manieră ofensivă, cu mult nerv, pentru a încerca să repare intr-un fel golaverajul destul de şifonat într-un singur meci. La Olteniţa, dacă vă amintiţi, cu câteva săptămîni în urmă se făcea mare zarvă că antrenorul Vasile Copil a dispărut de la echipa care-l consacrase ca antrenor şi a ajuns pe meleagurile Tulcei, la Delta. Iată că acum a venit momentul ca antrenorul să dea ochii cu foştii săi elevi pe care i-a părăsit,, cu suporterii care l-au preţuit ,etc., etc. Este un moment bun pentru a dovedi fostului antrenor că echipa ştie să joace şi împotriva tacticilor sale bine cunoscute. Nu trebuie nici un moment neglijat faptul că Vasile Copil este un antrenor capabil, gata să pună actuala sa echipă într-o condiţie de joc care să contracareze orice tentativă a gazdelor, li cunoaştem bine pe fotbaliştii din Olteniţa, cît sunt de ambiţioşi, cît ştiu să lupte pentru triumful echipei lor. Aşteptăm să vedem pe S.N.C. cum respectă doleanţele directorului şantierului, aceleaşi doleanţe de victorie cu... 3 D. PETRE CRISTEA Unirea Tricolor jocul cu T. M. B. in Un meci se termină în minutul 90, atunci cînd fluieră arbitrul. E un adevăr fotbalistic atît de cunoscut. Şi ieri am avut prilejul de a-l verifica din nou. Partida dintre Unirea Tricolor şi TMB din cadrul diviziei C, seria V-a găzduită pe terenul Constructorul din şoseaua Olteniţei, a avut un final neprevăzut, neaşteptat de nimeni. Spectatorii începuseră să plece, căci erau ultimele trei minute. Ce nu se intîmplase în cele 87 de minute era greu de bănuit că va surveni în acest final al unui meci confuz şi dur. Se intrase de acum în ultimul minut. Fundaşul strigă. Năstasutează lung spre poartă.. Un şut fără speranţe. Dar spre uimirea tuturor, mingea poposeşte în poartă : 1—0 pentru Unirea Tricolor. Meritau gazdele acest succes? Noi credem că da, căci jucaseră din minutul 30 în 10 oameni, vîrful atacant, Ion Gheorghe fiind eliminat pe nedrept de către arbitrul Dinulescu. Jocul dîrz, de uzură şi plin de neregularităţi a ţinut totuşi trează atenţia celor peste 2 000 spectatori veniţi la acest meci. Slab, arbitrajul lui Dinulescu, arbitru de divizie A, a ciştigat minutul 90 se are balonul si de la circa 30 m GRI.T. • PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • PESCURI • • PE SCURT * OLIMPIADA DE SAH • După trei runde, in turneul final*1 Olimpiadei masculine de sah de la Skopjce conduce echipa Ungariei cu 10 puncte, urmata de Iugoslavia — 8 (1) puncte, Cehoslovacia — 8 puncte, Romania si U.I.S.S. cite 6,5 (1) puncte, S.C.A. şi R.F. a Germaniei — 6,5 puncte, Spania — 5,5 (1) puncte, Bulgaria — -6,5 puncte, Argentina — 5 (2) puncte, Polonia — 5 (1) puncte, Olanda — 4,5 (5 puncte, R.D. Germană — 4,5 pucte, Suedia- 4 (2) puncte, Elveţia — 3 (1) puncte şi Danemarca — 2,5 (1) puncte. BELGRAD 30 (Agerpres). — Echipa României a ciştigat cu 2,5—1,5 punct« intilnirea cu selecţionata Poloniei din cadrul rundei a treia a Olimpiadei masculine de şah de la Skoplie. In partida întreruptă» Ciocîltea a remizat cu ’“‘ytelin urma acestui rezultat, formaţia şahiştilor români totalizează 1 puncte ocupă locul 4 în clasament. In preliminariile Olimpiadei feminine, echipa României a jucat în runda a 4-a cu secţionata Bulgariei. Rezultatul a fost egal : 1—1. Iată celelalte rezultate înregistrate: U.R.S.S. — Olanda 2—o? Australia — Irlanda 2—î; Anglia — Donta 2—0, Iugoslavia — Scoţia 2—0; Cehoslovacia — Austria 2—0; Elveţia — Israel 1—1; Brazilia — R.P. Mongolă 1 1; Polonia — Suedia 0—1; R.F. Germaniei — Singapore 2—0; Ungaria — Finlanda 1-0 (1). • Pe velodromul Dinamo din Capitală s-au desfăşurat ieri după-amiază întrecerile campionatului naţional de ciclism în proba de viteză. Victoria si titlul de campion au revenit lui Ştefan Laibner (Dinamo) care, in finală, l-a întrecut pe Florian Negoescu (Steaua). Pe locul trei s-a clasat Anton Neagoe (Dinamo), iar locul patru a fost ocupat de George Negoescu (Steaua). • La Bremen, în cadrul campionatelor mondiale de patinaj artistic — patine cu rotile — titlul masculin a revenit vestgermanului Michael Obrecht cu 1 puncte. In clasamentul feminin conduce Petra Haeussler (R.F.G.), cu 472,2 puncte. • Tinărul tenisman american Roscoe Tanner continuă seria succeselor. In cadrul turneului internaţional de la Albany, Tanner l-a învins cu 6—4, 7—6 pe Fredl Mcmillan (R.S.A.) şi s-a calificat pentru semifinalele competiţiei. Un alt jucător american, Jimmy Connors, l-a eliminat in „sferturi" pe francezul Pierre Barthes cu 6—7, 6—0, 6—4. Alte rezultate : Pattison (Rhodesia) — Fillol (Chile) 6—3, 6— Bob Hewitt (R.S.A.) — Dibley (Australia) 7—3, 7-6. . .Miguel Martinez, fostul jucător al echipei de fotbal Atletico Madrid, a încetat din viață. Martinez a fost în comă timp de 8 ani El s-a accidentat la il iunie 1964, suferind o comotie cerebrala, in cadrul unui turneu pe care echipa *»a l-a întreprins In America de sud. Cu toate Îngrijirile medicilor, Martinez nu a putut fi salvat, Miguel Martinez era în virstă de 34 de ani. • Pugilistul hailandez Venice Borkorsaw este noul campion al lumii la categoria muscă. In meciul desfășurat la Bangkok, el i-a învins prin abandon în repriza a 10-a pe Betullo Gonzales (Venezuela), fostul deţinător al centurii. • Cunoscuta jucătoare americană de tenis Billie ,Jean Klus, învingătoare de mai multe ori In turneul international de la Wimbledon, a obţinut o nouă victorie in competiţia de La Phoenix. In sferturile de finală, Billie Jean King a dispus cu 6—3. 6—4 de Veronica Burton (Anglia). King o va întâlni in semifinale pe Rosemary Casals, învingătoare cu 6—1. 6—3 în partida cu australianca Karen Krantack».