Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 7232-7257)

1972-10-01 / nr. 7232

Cinci cîştigul în bani păgubeşte producţia Am auzit de multe ori expresia : „Nu-i uşor s£ faci agricultură în baza Capitalei“ — fie ca o încer­care de a justifica lipsurile unor unităţi din această zonă preorăşe­nească, fie ca o subliniere a nece­sităţii de a găsi şi aplica măsuri organizatorice inedite, originale pen­tru a asigura îndeplinirea sarcini­lor. La Ş.M.A. ŞTEFANEŞTI, refre­nul citat este folosit mai cu seamă un al doilea înţeles ; cifrele, faptele demonstrează că greutăţile, piedicile datorate apropierii de Bucureşti găsesc aproape de fiecare dată so­luţii optime de rezolvare, de depă­şire. ...La 20 septembrie anul curent, Staţiunea se găsea cu planul valoric pe trei trimestre îndeplinit în pro­porţie de 116 la sută, la cheltuieli ■— recalculate — înregistrîndu-se o economie de 106.000 lei, respectiv circa 4 la sută din prevederi. Di­rectorul staţiunii, Grigore Colţescu, c­cssts cifre faptul că, la grîu, planul pe ansamblul razei de activitate a fost depăşit cu 300 kg. la hectar, la porumb se anunţă de asemenea o recoltă bună şi dezvă­luia, totodată, în mod autocritic, că la floarea soarelui prevederile n-au fost realizate. — Fapt este — adăuga Gh. Şte­­fănescu, inginerul şef — că împre­jurările ne obligă să realizăm şi să păstrăm un anumit echilibru între activitatea din cîmp şi cea din ate­lier, deoarece proporţional cu pla­nul, atelierul aduce încă venituri superioare activităţii agricole pro­­priu-zise. — Trebuie să înţelegem că acti­vitatea atelierului n-are nimic sau pr­ea puţin comun cu agricultura ? — Nicidecum ; principalele noas­tre activităţi constau în repararea motoarelor de combine C-12, de motopompe pentru irigaţii, motoare stabile şi autocamioane ale C.A.P., precum şi confecţionarea de utilaje­­zootehnice. La acest ultim capitol, am început să fabricăm cuibare pentru complexul avicol intercoope­ratist Afumaţi, care sunt cam cu o treime mai ieftine decit altele, si­milare, produse pînă acum şi — îndrăznesc să afirm, fără falsă mo­destia — mai bune, mai corespun­zătoare scopului. — Aceasta este ceea ce se cheamă în mod curent „activitate pentru terţi“. Dar pentru nevoile staţiunii­? — Tot ce se numeşte întreţinere sau reparaţie şi cu­ putem mai mult în materie de recondiţionări : braz­­dare şi roţi de semănători SU-29, fuzete şi ridicătoare hidraulice de tractor, diferite axe de maşini, blocuri de motor şi altele. Strun­garul Ştefan Chirp şi şeful de ate­lier Florea Ispas au imaginat în acest scop dispozitive care vor fi omologate ca inovaţii. „ Putem afirma, reia directorul, că sarcina noastră este să ridicăm munca pe ogoare la nivelul­­atelie­rului, şi nu invers. — Ce vă împiedică ? — Problemele nu sunt multe, dar dificile. în ce ne priveşte, luptăm pentru a înlătura complet unele de­ficienţe ale noastre, cum ar fi fluc­tuaţia mecanizatorilor, cazurile — din ce în ce mai rare — de lucrări slabe calitativ... Ar trebui, de ase­menea, să ajutăm mai mult, din punct de vedere organizatoric con­siliile de conducere ale coopera­tivelor în care lucrăm. — Vă referiţi la o anumită si­tuaţie concretă ? — Desigur , porumbul fiind re­partizat pe membrii cooperatori în cadrul acordului global, consiliile de conducere nu vor să se complice recurgînd la recoltatul mecanizat. Consecinţa nu se limitează doar la nefolosirea maşinilor noastre, ci se amplifică prin întîrziere şi pierderi de recoltă. Nu reuşim încă, din pă­cate, să-i facem să înţeleagă... în sfirşit, poate mai tîrziu, presaţi şi de timp, îşi vor da seama. Este, oricum, o problemă a noastră, care depinde de noi, nu putem aştepta rezolvarea ei de undeva din afară. Mai grav este că se ivesc şi situaţii care, fără a fi obiective, depăşesc sfera şi posibilităţile noastre de ac­ţiune. — Este vorba de situaţii care intîrzie executarea lucrărilor ? In primul rînd. De exemplu, C.A.P. Ştefăneştii de Jos n-are su­ficiente mijloace pentru transportul porumbului recoltat, operaţie pe care noi am putea s-o executăm foarte lesne. Numai că, pînă la livrarea porumbului, cooperativa nu poate plăti lucrarea în bani. Iar porum­bul nu-l poate livra pentru că nu are cu ce să-l transporte. De aici, întîr­­zieri la eliberarea terenului destinat însămînţărilor de toamnă , — pînă la 20 septembrie am arat şi pre­gătit doar 1880 ha din cele 3.500 destinate păioaselor de toamnă. Asistăm la un adevărat cerc vicios, care ar putea fi lesne spart, fie prin amînarea plăţii unor astfel de lucrări urgente şi absolut necesare producţiei, fie prin introducerea plăţii în natură pentru transportu­rile de cereale. — Calculele sintetice, băneşti, sînt foarte bune şi necesare — inter­vine inginerul şef — dar să ţinem seama că staţiunile de mecanizare a agriculturii nu trebuie să producă în primul rînd bani. Ele sînt che­mate să sporească producţiile fizica de cereale, plante tehnice, legume, carne, lapte etc. Or, ca să mai dau un exemplu, noi nu stăm bine — din acelaşi motiv, al banilor — nici cu însilozarea furajelor, capitol la care am realizat abia o treime din plan, deşi posibilităţi sunt destule. Ne înscriem şi aici în acelaşi cerc vicios : fără bani nu se execută lu­crări, dar fără lucrări nu se obţine producţie, nici bani nu sunt — şi o luăm de la capăt. Pasivitatea nu-i, nici în acest caz, un bun sfătuitor. ...Opinie la care subscriem cit toată convingerea, cu atît mai mult cu cit S.M.A. Ştefăneşti nu-i sin­gura staţiune din judeţ aflată in această situație. B. CLĂTICI STEAGUL ROŞU Cincinalul înainte de termen (Vrrrm* din pag. I-a) pulul afectat producţiei, economi­sirii de materii prime şi materiale cît şi a utilizării intensive a ma­şinilor şi suprafeţelor de produc­ţie. Pentru a concretiza, vor aminti de darea în exploatare a unei ma­şini de turnat lac la fabrica de mobilă, montarea a 10 prese hi­draulice la secţia de cauciuc, exe­cutarea instalaţiei de aspiraţie prin distribuitor de­­xid la secţia de frînghii, introducerea controlului in­­terfazic la secţiile metalurgice, cau­ciuc şi tîmplărie, reorganizarea co­misiilor controlului de calitate etc. — Care vor fi direcţiile în care se va acţiona în viitor ? — In această etapă urmărim asi­gurarea condiţiilor necesare reali­zării mai devreme a sarcinilor de plan pe 1972 în paralel cu pregăti­rea producţiei pentru anul viitor. Şi de astădată sînt prevăzute mul­tiple măsuri ce au drept scop creş­terea producţiei şi productivităţii muncii, sporirea indicelui de ca­litate şi reducerea preţului de cost. Este vorba printre altele de construirea unei hale de lucru la secţia metalurgică Curcani şi a unei platforme de lucru la secţia me­talurgică Postăvari , înfiinţarea unui laborator la complexul de cau­ciuc Frumuşani şi construirea de depozite pentru materiale la Fa­brica de tîmplărie Budeşti, com­plexul de cauciuc şi secţie me­talurgică Olteniţa. De asemenea, cu sprijinul forului tutelar vom urmări darea în exploatare a două valţuri mari şi a unui cazan şi a două prese hidraulice pentru secţiile de cauciuc; procurarea a două maşini de injecţie şi a 18 matriţe — sec­ţia mase plastice, precum şi darea în funcţiune a unei şliţ-maşini, în general, având în vedere experien­ţa acumulată întreaga noastră aten­ţie va fi îndreptată către ducerea la bun sfîrşit a obiectivelor înscri­se pe agenda Minutului, Milimetru­lui, Parametrului, acţiune care a reuşit să mobilizeze şi să stimu­leze întregul nostru colectiv, să-i dea posibilitatea valorificării cît mai depline a potenţialului și re­zervelor existente. C.A.P. Moara Vlasici. Elevii din comuna ajuta părinții la strinsul legumelor AZI, DUMINICA, CU TOATE FORJELE LA STRINSUL, TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA RECOLTEI DIN CÎMP MUNCA ÎN ACORD GLOBAL (Urmare din pag. I-a o­peratorilor fruntaşii recoltelor bo­gate. Se conturează în același timp eficiența sistemului de organizare şi retribuire a munci în acord global. Despre efectul acestui sistem ne-au vorbit cîţiva locuitori din Joiţa şi Săbăreni. „Rezultatele muncii în acord global au depăşit şi cele mai opti­miste aşteptări, ne spunea tov. Ion Gheorghiu, secretarul comitetului comunal de partid. Acum se vede cine a muncit bine şi cine nu. Prin diferite forme ale muncii politice, in adunări de partid, în discuţiile pe grupe mici de oameni acţionăm în direcţia popularizării celor mai destoinici cooperatori. Şi avem ce populariza. Cooperativele agricole Joiţa şi Săbăreni şi-au depăşit cu mult producţiile planificate la principalele culturi. La cartofi, bu­năoară cei din Săbăreni au făcut două planuri, iar cooperatorii din Joiţa cite 14 tone la hectar. La fel stau lucrurile şi la porumb. Des­pre produsele primite drept retri­buţie de către unii cooperatori vorbeşte acum întreaga comună. Poate n-ar fi rău să facem o vizită pe la unii dintre ei, să le aflăm părerea despre efectul acordului global“. Acasă la cei evidenţiaţi la gazeta de perete Gazeta de perete de la coopera­tiva agricolă Săbăreni publică un articol intitulat „Munca în acord global — factor stimulativ pentru creşterea producţiei“. Articolul re­dă producţiile şi retribuţia celor mai harnici cooperatori. — Nici nu vă puteţi închipui ce a însemnat pentru noi aplicarea acordului global, preciza brigadie­rul Gheorghe Mic. Lucrările reco­mandate de specialişti au fost fă­cute după toate regulile. Coopera­torii simt răspunderea pentru producţia de pe tarlalele lucrate de ei. Acordul global a pus capăt şi unor carenţe de organizare a muncii. Acum îl interesează pe fiecare cooperator graficul lucrări­lor, mijloacele de transport repar­tizate, cantităţile de îngrăşăminte stabilite pe fiecare parcelă şi cul­tură, componenţa­ echipei în care lucrează. Că un asemenea sistem de muncă s-a dovedit foarte bun o arată producţiile obţinute. De pe 20 de hectare destinate cartofului brigada mea au recoltat 350 tone, depăşind platful cu 190 tone. De aici şi o retri­­uţie a muncii foarte bună. — Aveţi la îndemînă un exem­plu ? — Da. Cooperatoarea Rada Ni­­colae a lucrat 42 ani. A avut un plan de realizat de 3.360 kg. A re­coltat 7.070­­kg. Drept retribuţie a primit 1.220 lei, 190 kg grîu şi 1.855 kg cartofi. Şi ca Raida sînt sute şi sute de cooperatori. Pro­ducţii la fel de bune am realizat şi la porumb. Am putea merge a­­casă la Niceitea Badea. Stă aici aproape. — Porumbul ! ? L-am urcat în pod. Dacă vreţi să-l vedeţi aştep­taţi puţin să iau o luminare. Am adus acasă două mii de kilograme. Cum să nu fii remulţumită cu ase­menea răsplată a muncii. Am auzit că la-au pus şi îa gazeta de perete. Şi nu numai pe­ mine... — Deci acordul global s-a dove­dit bun... — Sigur. Şi r­oi ne-am făcut da­toria adică am executat toate lu­crările indicate de inginer, şi coo­perativa agricolei ne-a retribuit ,aşa cum s-a zis, îa’ adularea generală din iarna trecu­tă. — A mai primit vreo coopera­toare în jur de două tone la hec­tarul repartizat ? — După cite ştiu eu, din bri­gada noastră numai Zoia Androne. Restul au avut suprafeţe mai mici în tarlaua care s-a recoltat. Dar vor mai fi şi alţii cu producţii bune. A primit fiecare după muncă, adică atît cit a meritat . Aici în cîmp se munceşte greu acum. Dar eu am recoltat supra­faţa ce mi-a fost repartizată. De­ocamdată un hectar cu porumb, ne spunea cooperatoarea Marioara Petre din Joiţa. Să veniţi la mine acasă şi veţi vedea pe ce am mun­cit. Mai am însă de recoltat încă un hectar. Cum am lucrat două hectare ? M-a ajutat şi soţul în orele libere. Ştiţi, el este salariat în Bucureşti, dar îşi face timp şi pentru lucru la cîmp. Marioara Petre face parte din brigada lui Vasile Stoica din satul Bîcu. A recoltat un hectar de po­rumb. A avut plan 4.200 kg la ha. A adus la basculă 6.450 kg. Pentru munca de calitate ce a prestat-o a primit drept retribuţie 1.740 kg porumb. Secretarul organizaţiei de bază din brigada Bîcu, Ivan Savu, ne spunea printre altele­­ — Avem cooperatoare foarte bune în brigada noastră. De pe suprafaţa recoltată pînă acum re­zultă o producţie de 4.600 kg la hectar. Care sînt cei mai harnici ? In primul rînd Marioara Trifu care a strîns de pe un hectar 6.290 kg ştiuleţi transported acasă drept retribuţie 1.670 kg porumb La rîndul ei Lina Olaru a realizat 6.390 kg porumb la hectar şi a luat partea ei 1.716 kg. Secretarul organizaţiei de bază ne-a pomenit doar cîţiva dintre cooperatorii cu producţii bune. Nu­mărul celor care au depăşit pre­vederile planului este mult mai mare. Gheorghiţa Neaşu şi Joiţa Dincă de pe cele 0,50 ha recoltate au primit ca retribuţie cîte 940 kg porumb. Toţi cei cu care am stat de vorbă ne-au spus că sistemul de lucru în acord global este mai stimulativ, mai drept cu cei vred­nici şi că el impune o mai rigu­roasă organizare a muncii de către consiliul de conducere iar în pe­rioadele de vîrf o întrajutorare între membrii cooperatori. Valorificarea producţiei, treaba tuturor cooperatorilor Intr-un alt­ sat al comunei, la Cosoba, am întîlnit oameni la fel de harnici. Aici lucrarea de primă urgenţă a fost recoltatul cartofilor, întreaga producţie de cartofi se află acum în magaziile cooperati­vei agricole. Interesant este sistemul de re­tribuire a muncii la Cosoba. Pentru producţia pînă la plan cooperato­rii au primit cite 000 lei la mia de lei venit. Pentru cantităţile ce de­­păşeau planul fiecare cooperator a primit 40 la sută din producţia re­alizată. O parte din retribuţie au primit-o şi în natură, Iată cîteva exemple edificatoare. Cooperatoarea Ecaterina Marinescu a cultivat în acord global 0,30 ha de cartofi. Ea a depăşit planul cu 2.700 kg., pri­mind ca retribuţie suplimentară 1,080 kg cartofi. în jurul a 1 000 kg se înscrie şi retribuţia primită de Aurica M. Tanase, Mihalache Tu­d­­orache, Maria A. Nicolae, Stan Papuşică, Floarea I. Ghiţă şi alţii. „ Faptul că fiecare cooperator şi-a primit partea sa de retribuţie in ziua în care a strîns recolta a constituit un puternic stimulent pentru toţi ceilalţi cooperatori ne spunea Ion Tronescu, preşedintele C.A.P. Joiţa. Am simţit acest lu­cru în săptămîna trecută cînd ploa­ia a îngreunat mult munca în cîmp. Ritmul de lucru a fost destul de intens, mulţi cooperatori venind la noi şi solicitînd cuprinderea par­celelor lor în graficul de recoltare. Aşa am reuşit să strîngem întreaga recoltă de cartofi, iar la porumb din cele 860 ha să recoltăm peste 150 hectare. In acelaşi timp tere­nul a fost eliberat de producţia se­cundară. Imediat ce se va putea intra în cîmp cu mijloace meca­nice vom trece la pregătirea patu­lui germinativ pentru cultura pă­ioaselor. Iată deci că acordul glo­bal, acest valoros sistem de muncă, îşi dovedeşte pe deplin eficienţa. C. CARTÃRESCU P. MATEI „L-am pus in pridvor. După ce se mai usucă îl urc în pod, — se justifică Marioara Petre. — Mai am de recoltat încă unu hectar cu porumb. Trebuie să-i fac loc..." RECOMANDĂRI (Urmare din pag. I-1) aceasta, există pericolul apariţiei bolilor. Umiditatea este, de ase­menea, favorabilă apariţiei larvelor de Zabnis ceea ce impune tratarea seminţelor cu produsul PE-7. — pe loturile semincere ale unităţilor agricole să se folosească cite 170—180 kg seminţe la hectar, deoarece în acest fel se poate asigura o bună răsărire şi aerisire a plantelor. — semănatul griului să se facă în toamna aceasta la adinei­­me mai mica. — respectiv la 5—6 cm — pentru a se grăbi răsă­rirea plantelor. Experienţa a dovedit că, în condiţii de umiditate mai mare în sol, se poate cîştiga astfel cel puţin o zi la răsărirea plantelor, ceea ce constituie un avantaj în viitoarea lor dezvoltare. — să se treacă de îndată, cu toate forţele la semănat, acordîn­­du-se prioritate loturilor semincere. — In continuare, să se folosească toate remizele întreprinde­rilor agricole de stat şi ale celor pentru mecanizarea agriculturii, ca şi orice alte amenajări adecvate, din unităţi şi de la sate pen- tru adăpostirea recoltei. — să se recolteze şi să se insămînţeze zilnic tot atît cit se realizează în două zile in toamnele normale. Orice întîrziere a lu­crărilor agricole poate duce la pierderi mari de recoltă­ Colectivul central recomandă să fie folosită din plin fiecare oră, lucrîndu-se şi duminica, iar la insilo­ări, chiar în timpul nopţii, pentru ca cel mai tîrziu la 20 octombrie, întreaga producţie să fie strinsă in ham­bare, iar însămînţările de toamnă să fie încheiate pe toate supra­feţele prevăzute. (Agerpres) PE ŞANTIERUL DE CONSTRUCŢII BUFTEA (Urmare din pag. l­a.) „Calul bălan“ etc. De, asemenea, s-au mai predat sau se află în pe­rioada lucrărilor finale, 180 de a­­partamente, Fabrici de­pline, şcoa­la de 8 clase Snagov, complexele avicole de la C.A.P. Căciulaţi şi Si­­­li­ştea şi altele. Un alt fapt meritoriu este preo­cuparea conducerii şantierului pen­tru extinderea acordului global. Ca urmare, în mo­mentul de faţă aceas­ta formă de retribuire a muncii cu­prinde principalele sectoare de ac­tivitate în afară de cele privind lu­crările de organizare-şantier şi de­servire. în aceeaşi măsură este de apreciat faptul că s-a acordat aten­ţie şi extinderii operaţiilor de me­canizare — maşini de tencuit şi zu­grăvit electric, macara turn pentru ridicarea pe verticală, macarale de ferestre, generatoare de sudură, fapt ce a concurat la creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii. Spuneam că întocmirea unui e­­ventual bilanţ asupra activităţii şantierului de construcţii Buftea, în primele trei trimestre ale anului, ar căpăta un calificativ bun. Se pune întrebarea : de ce nu întru­neşte însă atributele maxime ? În această direcţie am solicitat opinia tov. Simion Arivei, şeful şantieru­lui care, printre altele, ne-a decla­rat : — Activitatea noastră continuă să fie umbrită de cîteva minusuri datorate în special conducerii şan­tierului. Este vorba tn primul rînd de nerespectarea documentaţiei, de schimbarea unor soluţii de execu­ţie, de slaba asistenţă tehnică mani­festată pe unele faze de lucrări fapt ce a influienţat in primul rînd ca­litatea. In altă ordine de idei con­sider că nu am acordat atenţia cuvenită bunei gospodăriri a mate­rialelor pe care le folosim, mai pre­cis a depozitării lor, fapt care de asemenea a influienţat în mod ne­gativ întregul proces de producţie. Pe de altă parte, deşi indicele de utilizare a timpului de lucru este de 96 la sută, totuşi, dacă am în vedere faptul că în zilele de luni şi sîmbătă se înregistrează nume­roase absenţe, pot afirma că nie în această direcţie nu ne-am făcut pe deplin datoria în sensul inten­sificării muncii de educaţie, a for­mării unei opinii ferme de masă împotriva celor ce nu folosesc în mod raţional orele de producţie. In această etapă, pe agenda de lucru a şantierului de construcţii Buftea sunt prevăzute o suită de lucrări , 60 de apartamente, ali­mentarea cu apă a oraşului Buf­tea, extinderea suprafeţelor de pro­ducţie la Fabrica de vară, o sală de festivităţi în comuna Moara Vlăsiei, un complex de taurine pen­tru 10 000 de capete etc Se înţelege că acest volum mare de muncă re­clamă mobilizarea tuturor forţelor în vederea intensificării ritmului de lucru, a remedierii lipsurilor sem­nalate. In acest sens este ele dato­ria organelor de conducere ale şan­tierului care, pierind de la conclu­ziile desprinse din dezbaterile ple­nare, Comitetul judeţean Ilfov al P.C.R. privind realizarea exemplară a investiţiilor, au datoria să-şi în­drepte atenţia către folosirea tutu­ror mijloacelor pentru darea în funcţiune înainte de termen a cît mai multe obiective. Tr. ROSIANU Pagi & 3 » Meciul Dinamo-F.C. Argeş cap de afiş in etapa de azi După­­amărăciunea de la Helsin­ki, a urmat o altă mare surpriză în campionatul nostru (Dinamo — Sportul studenţesc) iar acum ne a­­flăm în faţa unei etape care ar trebui cît de cît să ne promită spectacolul fotbalistic pe care-l aş­teptăm de mult sau măcar un joc dinamic de angajament, aşa cum ar trebui să fie un mare derbi ca Dinamo — F. C. Argeş ori­ un joc de tradiţie ca Petrolul — Steagul roşu. Dar, aşa cum ne-am obişnuit în ultima vreme nu ne mai facem iluzii, cunoscînd apatia în care se complac fotbaliştii noştri de frunte. Dinamo Bucureşti, formaţia care oferă cel mai mare număr de ju­cători echipei naţionale este încă departe de ceea ce aşteptăm de foarte multă vreme şi numai nişte ambiţii răscolite în ultimul ceas poate să-i mobilizeze împotriva e­­chipei lui Dobrin. Argeşenii de fie­care dată vin la­ Bucureşti să ofere spectacol şi surprize, aşa că şi de data aceasta aşteptăm de la cam­pioni confirmarea ambiţiilor lor. Tot la Bucureşti, pe stadionul Republicii, la mare concurenţă cu jocul de pe Dinamo se va disputa partida Rapid — C. F. R. Cluj. Un joc la discreţia bucureştenilor ? Nicidecum. Dacă privim clasamen­tul, vom observa că Rapidul se află la periferie în timp ce fero­viarii clujeni, aceiaşi care în vară se sbăteau în frigurile retrogradă­rii, au o poziţie de invidiat de co­legii lor din Bucureşti. Ce va fi ? Aşteptăm un meci de luptă în care gazdele trebuie să facă totul pen­tru a obţine prima victorie din acest început de campionat. Steaua joacă la Constanţa, Spor­tul studenţesc la Reşiţa, meciuri în care echipele bucureştene au de fă­cut faţă unor adversari destul de incomozi. La Tg. Mureş un alt derbi al provinciei, Universitatea Craiova nu poate avea mari spe­ranțe la Tg. Mureș. P. G A­vionul Boeing 727 traversea­ză zilnic ocea­nul, unul dintre ele, însă, a fost urmărit cu deosebită atenţie de „lumea sporti­vă" a Europei, acela care aducea în „lu­mea veche" o sala­­tieră de argint, de­venită, prin tradi­ţie, prestigios tro­feu. Este plăcut pen­tru noi, românii, să constatam că sîntem a doua ţară (numai a doua ţară) din Europa care reuşeş­te s-o „cheme" din­coace de ocean, această salatieră care poartă pe ea, în­crustată, numele ma­rilor jucători de te­nis ai lumii şi a ţă­rilor pe care le-au reprezentat. De două ori întîlnim şi nu­mele ţării noastre, dar numai ca „as­piranţi" de propri­etari temporari ai ce­lebrei cupe. Peste două săptămîni, poa­te vom reuşi s-o an­corăm, aici, cel pu­ţin pentru 366 de zile S­AL­ATIER şi 6 ore, timpul ne­cesar învîrtirii pă­­mîntului în jurul Soa­relui. Ar fi mai mult decît frumos ca 366 de zile şi 6 ore soa­rele să strălucească în luciul mat al­­ ar­gintului salatierei ex­pusă undeva în ini­ma Bucureştiului. Doi băieţi de-ai noştri, Năstase şi Ţiriac, vor încerca să for­ţeze Soarele să-şi tri­­meată razele spre malurile Dîmboviţei (cea cu apă dulce), să nu mai caute lu­ciul metalic al tro­feului numai prin Cleveland sau Wel­lington. De fapt, dacă va rămîne sau nu aici această salatieră, nu mai are o impor­tanță atît de mare, faptul principal, după mine, s-a petrecut deja : venirea ei aici, la noi acasă, urmărită cu ochii pe cer de multele mi­lioane de iubitori ai sportului alb. Arcul de cerc care leagă New-York-ul de Bucu­reşti este ca o punte care leagă într-o u­­nitate două lumi, cele două mari oraşe fiind adevărate punc­te de sprijin. Pentru că dincolo de sem­nificaţia ei sportivă, salatiera are şi o semnificaţie politi­că, sportul fiind şi un mesager al păcii şi înţelegerii între popoare. Peste cîteva zile, lumea de pe întreg globul va asista la o confruntare spor­tivă care nu va fi, sper, cred, doresc din toată inima, decit spre lauda melea­gurilor pe care a poposit salatiera de 6,052 kg argint, dar de o mie de ori mai grea de semnificații. TUDOR POPESCU • Dunărea Giurgiu are un reabilitare • S. N. Olteniţa vizita unei echipe antrenată de fostul său antrenor prilej de primeşte La Giurgiu a fost o săptămână destul de tristă în lumea iubitorilor de fotbal, a suporterilor formaţiei divizionare. După severa corecţie administrată de Metalul la Bucu­reşti, rezultat nefiresc faţă de va­loarea echipei giurgiuvene, iată azi un foarte bun prilej pentru a ne demonstra că duminica trecută a fost un accident oarecare la Bucu­reşti. Dunărea Giurgiu a arătat in acest început de camiponat că are o valoare certă, că poate să joace frumos şi eficient nu numai pe te­ren propriu, ci şi în deplasare. Partenerul pe care-l are astăzi, Glo­ria Buzău, în ciuda faptului că este o echipă nou promovată în divizia Secundă, are calităţi, este o for­maţie, bătăioasă, bine pregătită. O victorie a giurgiuvenilor astăzi este nu numai preţioasă, dar vine să şteargă supărarea de duminica tre­cută. In, meciul de la Bucureşti a­­părătorii Dunării au făcut greşeli copilăreşti, greşeli care nu sunt o­­bişnuite în jocul lor, deci nu le vom vedea repetîndu-se. Aşteptăm ca echipa să abordeze partida în­tr-o manieră ofensivă, cu mult nerv, pentru a încerca să repare intr-un fel golaverajul destul de şifonat într-un singur meci. La Olteniţa, dacă vă amintiţi, cu câteva săptămîni în urmă se făcea mare zarvă că antrenorul Vasile Copil a dispărut de la echipa ca­re-l consacrase ca antrenor şi a ajuns pe meleagurile Tulcei, la Delta. Iată că acum a venit mo­mentul ca antrenorul să dea ochii cu foştii săi elevi pe care i-a pă­răsit,, cu suporterii care l-au pre­ţuit ,etc., etc. Este un moment bun pentru a dovedi fostului antrenor că echipa ştie să joace şi împotriva tacticilor sale bine cunoscute. Nu trebuie nici un moment neglijat faptul că Vasile Copil este un an­trenor capabil, gata să pună ac­tuala sa echipă într-o condiţie de joc care să contracareze orice ten­tativă a gazdelor, li cunoaştem bi­ne pe fotbaliştii din Olteniţa, cît sunt de ambiţioşi, cît ştiu să lupte pentru triumful echipei lor. Aştep­tăm să vedem pe S.N.C. cum res­pectă doleanţele directorului şan­tierului, aceleaşi doleanţe de vic­torie cu... 3­ D. PETRE CRISTEA Unirea Tricolor jocul cu T. M. B. in Un meci se termină în minutul 90, atunci cînd fluieră arbitrul. E un adevăr fotbalistic atît de cu­noscut. Şi ieri am avut prilejul de a-l verifica din nou. Partida dintre Unirea Tricolor şi TMB din cadrul diviziei C, seria V-a găzduită pe terenul Constructorul din şoseaua Olteniţei, a avut un final neprevă­zut, neaşteptat de nimeni. Specta­torii începuseră să plece, căci erau ultimele trei minute. Ce nu se in­­tîmplase în cele 87 de minute era greu de bănuit că va surveni în acest final al unui meci confuz şi dur. Se intrase de acum în ulti­mul minut. Fundaşul strigă. Năsta­­sutează lung spre poartă.. Un şut fără speranţe. Dar spre uimirea tu­turor, mingea poposeşte în poartă : 1—0 pentru Unirea Tricolor. Meritau gazdele acest succes? Noi credem că da, căci jucaseră din mi­nutul 30 în 10 oameni, vîrful ata­cant, Ion Gheorghe fiind eliminat pe nedrept de către arbitrul Din­u­­lescu. Jocul dîrz, de uzură şi plin de neregularităţi a ţinut totuşi trează atenţia celor peste 2 000 spec­tatori veniţi la acest meci. Slab, arbitrajul lui Dinulescu, ar­bitru de divizie A, a ciştigat minutul 90 se­ are balonul si de la circa 30 m GRI.­T. • PE SCUR­T • PE SCURT • PE SCUR­T • PESCURI • • PE SCUR­T * OLIMPIADA DE SAH • După trei runde, in turneul final­­*1 Olimpiadei masculine de sah de la Skopjce conduce echipa Ungariei cu 1­0 puncte, urmata de Iugoslavia — 8 (1) puncte, Cehoslovacia — 8 puncte, Roma­nia si U.I­.S.S. cite 6,5 (1) puncte, S.C.A. şi R.F. a Germaniei — 6,5 puncte, Spa­­nia — 5,5 (1) puncte, Bulgaria — -6,5 puncte, Argentina — 5 (2) puncte, Polo­nia — 5 (1) puncte, Olanda — 4,5 (5 puncte, R.D. Germană — 4,5 p­ucte, Suedia­­- 4 (2) puncte, Elveţia — 3 (1) puncte şi Danemarca — 2,5 (1) puncte. BELGRAD 30 (Agerpres). — Echipa României a ciştigat cu 2,5—1,5 punct« in­­tilnirea cu selecţionata Poloniei din ca­drul rundei a treia a Olimpiadei mascu­line de şah de la Skoplie. In partida întreruptă» Ciocîltea a remizat cu ’“‘ytel­in urma acestui rezultat, formaţia şa­hiştilor români totalizează 1 puncte ocupă locul 4 în clasament. In preliminariile Olimpiadei feminine, echipa României a jucat în runda a 4-a cu secţionata Bulgariei. Rezultatul a fost egal : 1—1. Iată celelalte rezultate înregistrate: U.R.S.S. — Olanda 2—­o? Australia — Irlanda 2—­î; Anglia — Donta 2—0, Iugoslavia — Scoţia 2—0; Cehoslovacia — Austria 2—0; Elveţia — Israel 1—1; Brazilia — R.P. Mongolă 1­­ 1; Polonia — Suedia 0—1; R.F.­­ Germaniei — Singapore 2—0; Ungaria — Finlanda 1-0 (1). • Pe velodromul Dinamo din Capi­tală s-au desfăşurat ieri după-amiază în­trecerile campionatului naţional de ciclism în proba de viteză. Victoria si titlul de campion au revenit lui Ştefan Laibner (Dinamo) care, in finală, l-a în­trecut pe Florian Negoescu (Steaua). Pe locul trei s-a clasat Anton Neagoe (Di­namo), iar locul patru a fost ocupat de George Negoescu (Steaua). • La Bremen, în cadrul campionatelor mondiale de patinaj artistic — patine cu rotile — titlul masculin a revenit vest­­germanului Michael Obrecht cu 1 puncte. In clasamentul feminin conduce Petra Haeussler (R.F.G.), cu 472,2 puncte. • Tinărul tenisman american Roscoe Tanner continuă seria succeselor. In ca­drul turneului internaţional de la Albany, Tanner l-a învins cu 6—4, 7—6 pe Fredl Mcmillan (R.S.A.) şi s-a calificat pentru semifinalele competiţiei. Un alt jucător american, Jimmy Connors, l-a eliminat in „sferturi" pe francezul Pierre Barthes cu 6—7, 6—0, 6—4. Alte rezultate : Patti­­son (Rhodesia) — Fillol (Chile) 6—3, 6— Bob Hewitt (R.S.A.) — Dibley (Austra­lia) 7—3, 7-6. . .Miguel Martinez, fostul jucător al echipei de fotbal Atletico Madrid, a în­­cetat din viață. Martinez a fost în comă timp de 8 ani El s-a accidentat la il­ iunie 1964, suferind o comotie cerebrala, in cadrul unui turneu pe care echipa *»a l-a întreprins In America de sud. Cu toate Îngrijirile medicilor, Martinez nu a putut fi salvat, Miguel Martinez era în­ virstă de 34 de ani. • Pugilistul hailandez Venice Borkor­­saw este noul campion al lumii la cate­goria muscă. In meciul desfășurat la Bangkok, el i-a învins prin abandon în repriza a 10-a pe Betullo Gonzales (Ve­nezuela), fostul deţinător al centurii. • Cunoscuta jucătoare americană de tenis Billie ,Jean Klus, învingătoare de mai multe ori In turneul international de la Wimbledon, a obţinut o nouă vic­torie in competiţia de La Phoenix­. In sferturile de finală, Billie Jean King a dispus cu 6—3. 6—4 de Veronica Burton (Anglia). King o va întâlni in semifinale pe Rosemary Casals, învingătoare cu 6—1. 6—3 în partida cu australianca Karen Krantack».

Next