Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)

1972-11-01 / nr. 7258

-jfe ?■?.* T&­i'jísi CONSTIINTA SOCIALISTA A UNIT EFORTURILE ÎNTREGII COMUNE IN BĂTĂLIA PENTRU CISTIGAREA TIMPULUI Comitetul comunal de partid - stat major Cineva spunea : dacă n-ar fi fost acordul global... Ce a însemnat insă la Ulmeni acord global ? Privind tabelul de mai jos veţi înţelege : răspundere şi serie­ al campaniei Am poposit la Ulmeni în a cincea zi a marii bătălii, şi ultima, cînd Mihai Mocanu, secretar al comitetu­lui comunal de partid ,transmitea telefonic şi lapidar .­ „Au fost însă­­mînţate 900 hectare cu grîu şi 250 cu orz. De fapt aceste suprafeţe au fost gata de ieri. Dar am mai luat un supliment de 100 hectare la grîu, pe care-l terminăm astăzi. Am terminat şi recoltarea porumbului eî n clantaS »J — D« moeo en a 0»vv»vi WC **»»*U* ■ 1 C 111UOU VV-cretarului Un dosar cu situaţiile operative zilnice din cele două coo­perative agricole — Uimeni şi 0 Martie, te numărăm­­ una, două, trei, patru, cinci... Aici o întreru­pere, un fel de gol stânjenitor. Ni se explică ! — De fapt, operativele reflectă o realitate. Toamna aceasta se con­fundă la noi cu aceste cinci situaţii operative zilnice. In rest s-a lucrat cu intermi­tență, acolo unde și atunci cînd s-­a putut intra la re­coltat sau la pregătitul terenului, la căratul porumbului sau al sfeclei de zahăr. In aceste cinci zile însă, fiecare om cu muncă de răspun­dere, fiecare specialist, fiecare me­iT.nM'r'rofrw. o I +or»nv\ «/xorvowcit-A« uzi »fi livtud t yu-i-cijLl cvu^/c.1 u UU| şi-a înscris eforturile într-un plan unic, coordonat de un stat major, — comitetul comunal de partid. Această riguroasă organizare ne-a asigurat ceea ce am urmărit­­ suc­cesul. Cum au fost repartizaţi cei cu munci de răspundere ? — Caracterul stimulativ al nou­lui sistem de retribuţie, era de pă­rere tovarăşul Mocanu, a ieşit cu pregnanţă la iveală. Important însă mi se pare altceva­­ şi anume fap­tul că ne-am străduit şi am reuşit să creăm un cadru propice pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de cooperativă şi de coope­ratori ; mai mu­lt chiar pot spune că ambele părţi s-au ajutat reci­proc în îndeplinirea acestor obli­gaţii la care au subscris. Tocmai aici, în acest element, mi se pare că a stat „ascunsă“ cheia succesu­lui şi măsura înţelegerii. Fapt pentru care rezultatele n-au întîrziat să apară. Iată-i pe cei doi din fotografie: Petre Năstase şi Elena Năstase. Ei ne-au spus: „Avem în căruţă 860 kg de porumb, dar mai avem de transportat vreo 11— 12 căruţe­­“. Erau mîndri şi aveau de ce. Ca şi Ion Oprea care a ob­ţinut 7370 kg porumb-ştiuleţi la hectar, ca şi Gheorghe Răsuceanu cu 7610 kg, ca şi Floarea Balea cu recordul de 10.000 kg şi, în fine, ca şi brigada lui Panait Gorneanu care a obţinut — pe 250 de hectare — 5400 kg la hectar ! Ceea ce ne scu­teşte de comentarii suplimentare, principalelor lucrări din această toamnă“. Şi emisiunea reda pe larg operativa din 28 octombrie : • Au fost semănate cu grîu o mie de hectare şi cu orz 250. Au fost incluse aici şi cele 100 hectare însămînţate suplimentar ; • Porumbul a fost recoltat de pe 1.652 hectare. A mai rămas foarte puţin de cărat din cîmp. Toate atelajele sînt concentrate la această lucrare . • Sfecla de zahăr a fost și ea recoltată. Se continuă intens cu transportatul sfeclei la bază. Pe un eventual panou de onoare al fruntașilor din această campanie ar trebui să apară toată suflarea activă a comunei. Rar ora care să nu se fi dăruit strânsului recoltei, însămînţatului păioaselor. Au fost săvîrşite adevărate acte de ero­ism ... Şi emisiunea aminteşte de mecanizatorii care au stat la vo­lanul tractoarelor cite 18—20 de ore pe zii, de cooperatoarele care au lucrat în cîmp de la orele 5 dimi­neaţa pînă la căderea nopţii, de şoferii şi conductorii de atelaje care pe drumuri desfundate au cărat şi pus la adăpost­ recolta din cîmp... N-am mai ascultat finalul emi­siunii locale. Am părăsit comuna urmăriţi de vorbele spuse de Vlad Mihalache, un destoinic brigadier : „Am cîştigat o bătălie, dar alta abia începe". Concret, se referea la alte lucrări ce nu suferă amânare : eli­beratul terenului de coceni, arătu­rile de toamnă, însilozarea furaje­lor ... Reportaj realizat de : B. DUNÅREANU şi P. MATEI Foto : F. GRONSKI • Preşedinţii celor două cooperative au îndrumat de la magazii şi bascule fluxul mijloacelor de transport, al cooperatorilor către tarlalele ce urmau a fi recoltate. Tot ei au dirijat remorcile care duceau sămînţa la semănători, îngrăşămintele chimice şi ierbicidele, autocamioanele spre baza de recepţie. Solicitările urgente ale celor din cîmp erau rezolvate operativ tot de către cei doi preşedinţi. Şi au fost destule cerinţe ... • Inginerii şefi Dumitru Pop şi Virgil Podocea s-au ocupat direct de însămînţatul păioaselor. Desltfel, timp, de vreo săptămină, nu i-a mai văzut nimeni pe la sediile cooperativelor şi nici prin comună. • Brigadierii, şefii de echipe „s-au mutat“ temporar în cîmp ; ei au îndrumat munca la recoltat, au fixat ordinea tarlalelor şi a transportului la porumb şi sfeclă de zahăr. In plus ei au lucrat efectiv la recoltat şi atunci cînd mecanizatorii luau masa sau se odihneau, brigadierii şi şefii de echipă luau volanul tractorului şi porneau la treabă. • Secretarul comitetului comunal de partid împreună cu secretarii comitetelor de partid din cooperative, cu şefii­ secţiilor de mecanizare şi cu directorul S.M.A. şi-au fixat un program minuţios de control în cîmp, la magazii, la tractoare. S-au deplasat, cînd s-a putut cu remorcile şi cînd nu pe cai , pe drumurile desfundate se putea merge mai uşor şi mai repede călare. • La sediul secţiilor de mecanizare — o singură oră ocupată , între 5 şi 6 dimineaţa. Era ora la care tractoarele cu remorci se alimentau şi plecau la răspîntiile satului să ia cooperatorii să-i ducă la recoltat. Pentru grupurile de tractoare combustibilul a fost asigurat direct la capătul solelor. „ In aceste zile fierbinţi nimeni n-a mai acţionat singur, disciplina a fost literalmente de fier. Consecinţa eforturilor: RETRIBUŢIA­ litate, şi de o parte a contractului şi de cealaltă parte, echitate, emulaţie, toate emanînd dintr-o înaltă conştiinţă patriotică. Mihai Mocanu şi Gheorghe Porumbel au motive de mulţumire. Bătălia cu timpul, în fruntea căruia s-au aflat împreună cu Marin Gorneanu a fost cîștigată. NUMĂRUL CANTITATIA\\ TONE P£NTRuJcAN7lTATeA SUPRAFATĂ BRATELOR DATA TOTAL DEPĂȘIREA TOTALA 1 C.A.P. ha cu CA RETRIBUȚIE PLANULUI DATĂ CA CONTRACT RETRIBUȚIE 40°/0 RETRIBUTIE Mfuud. 1016 ~~781~ 210k,/t 790 122 912 8Jur tdie 636 636 20Qk3/1 490 77 567 In cinci zile cit in cincizeci Pe preşedintele Gheorghe Porum­bel l-am găsit la postul său, adică­­ la basculă. Calm, cu răbdare şi me­todic, veţi indica ce anume trebuie făcut mai întîi, cine şi de la cine să care porumbul, locul de descăr­care etc. în acelaşi timp dirija în­cărcatul sacilor cu sămînţă de grîu şi remorcile către cîmp. — Este ultimul transport de să­­mînţă în cîmp. Azi terminăm în­treaga suprafaţă planificată şi pro­babil şi suprafaţa suplimentară. S-a lucrat în toamna aceasta în­tr-un ritm nemaiîntîlnit la noi. — Şi ce vă spune acest ritm ? — Că numai disciplina şi buna organizare a muncii, dublate de un entuziasm general şi de o respon­sabilitate patriotică pot garanta reu­şita unei acţiuni. De la disciplină n-am făcut nici o reducere. Am să vă dau un exemplu. A trebuit — şi vă spun sincer că îmi pare rău ■— a trebuit să sancţionez un coope­rator pentru exces, de zel. Da, aţi auzit bine. Pentru că a mers să recolteze porumb într-o tarla pe care nu ne propusesem încă s-o „atacăm“. Am făcut-o în scopul menţinerii disciplinei, deoarece exemplul lui ar fi putut fi molip­sitor şi p­rin aceasta organizarea în care am pus atîta bază ar fi fost compromisă. — Dar pentru dumneata, Marin Gorneanu, ce reprezintă aceste cinci zile ? — O verificare deplină a conştiin­ţei cooperatorilor noştri, a grijii lor pentru soarta producţiei agricole. Vin acum din cîmp. M-a impresio­nat dăruirea cu care muncesc fe­meile la strînsul porumbului şi sfeclei de zahăr, n­u părăsesc tar­laua decit atunci cînd nu mai pot lucra din cauza întunericului. O întîm­plare aş vrea să vă povestesc şi eu. într-o seară mergeam cu o remorcă plină de saci spre tractoa­rele care lucrau la semănat Deo­dată în lumina farurilor a apărut un grup de femei. Era o echipă care mergea să se odihnească în sat Şi venea de la vreo 12 kilo­metri distanţă. Erau orele nou şi seara. Le-am suit în remorcă şi­ le-am dus în comună. Apoi am ple­cat înapoi în cîmp. Ei bine, în di­mineaţa zilei următoare, echipa despre care v-am vorbit am întîl­­niit-o din nou la răspîntie, aşteptînd remorcile s-o ducă în cîmp, în cinci zile cit în cincizeci. Aşa spun locuitorii comunei Ulmeni. Sîmbătă 28 octombrie se întocmea un prim bilanţ : se terminase însă­­mînţatul pe 1250 hectare, recoltatul porumbului pe 1652 hectare şi al sfeclei de zahăr pe 120 hectare. Da, se terminase. ★ — S-a terminat, ne-a spus tova­răşul Mocanu. S-a terminat ca să înceapă : strînsul cocenilor, însilo­­zările... Poate că tocmai în această succesiune rapidă şi variată stă şi frumuseţea muncii agricole. Grădina cooperativelor agricole din Ulmeni, redusă la proporţiile unui grafic : producţia de legume planificată (prima coloana) şi realizată (coloana a doua) exprimată în tone şi veniturile obţinute., , STEAGUL ROŞU Ţărani cooperatori la volanul tractorului Nu-i o metaforă, şi nici un dezi­derat. Ci o realitate devenită ba­nală în aceste cinci zile la Ulmeni. — Pe măsură ce timpul de lucru devenea mai scurt, dimensiunile sarcinilor se măreau. Cu alte cu­vinte un volum mai mare de lucru. Dar noi eram unii şi aceiaşi — nici mai mulţi nici mai puţini. E lim­pede astfel că simpla prezenţă în cîmp, fie ea şi de 14—16 sau 20 ore nu ar fi diminuat cu nimic din greutăţi, ci numai o organizare ra­ţională, judicioasă,­ matematică. In primul rind cunoştinţele şi aptitudi­nile fiecăruia trebuiau să fie şi,hiind, strunite dar şi bine drămuite. Practic vorbind, aceste principii au prins viaţă după cum urmează: cei care — deşi nu erau mecaniza­tori de profesie — învăţaseră în iarnă să umble cu tractorul, au pri­mit misiunea să asigure „schimbul II pe maşină", pentru a se putea odihni tractoriştii. Aşa s-a întîmplat cu Marin Voicu, cu Gheorghe Niţă, cu Panait Gorneanu, cu Vlad Miha­­lache, cu Ion Balea şi cu cei doi preşedinţi de cooperative — Gheor­ghe Porumbel şi Marin Gorneanu. In acelaşi timp, schimbul dod pe semănători a fost asigurat de apa­ratul administrativ al cooperative­lor — contabili, economişti, merceo­logi, magazioneri etc. — de patru fierari şi de patru mulgători din zootehnie, care mulgători, în plus, s-au ocupat şi de fertilizări. — Altminteri, spunea cu convin­gere Marin Gorneanu, n-am fi reu­şit. Deşi­­eram dispersaţi pe mii de hectare, în fiecare moment, fie­care din noi ştia de ceilalţi unde se află şi ce fac; fiecare din noi ştia despre el şi despre ceilalţi la 5 dimineaţa ce aveau să facă la 4 după-amiază şi la 10 seara. Alt­minteri nu se putea... Şi nici nu se putea, adăugăm noi, să nu se poată. Dinamica par­ticipării la muncă în aceste zile este cit se poate de concludentă. Marţi au participat 1382 cooperatori, miercuri­­ — 1341, joi — 1409, vi­neri — 1435 şi sîmbătă — 1440. Plus salariaţi, tineri şi elevi, în acelaşi interval de timp, respectiv: 416, 439, 468, 471 şi 435. Transporturile au mers pe „roate" De fapt, acest capitol al reporta­jului nostru ar putea fi extrem de scurt : s-a recoltat, s-a însămînțat — desigur într-un timp record — și, decurge logic — transporturile n-au putut să meargă decit pe roate. Dar cum anume? Care, a fost secretul ? Tot organizarea. Tot precizia. Tot disciplina. Aceste trei noţiuni, una izvorînd din cealaltă şi din ce­lelalte, străbat ca un fir roşu­­aceste zile la Ulmeni, indiferent de domeniul de activitate la care ne-am referit. Iată parcul de ma­şini, agregate şi atelaje folosit de cele două cooperative : 55 tractoare, 25 discuri, 29 remorci, 8 autoca­mioane şi 86 atelaje. Şi iată-le, pe zile, aşa cum au fost planificate să lucreze şi cum au lucrat, în funcţie de­­ necesităţile momentului şi locului, corecturile­­ aducîndu-se pe parcurs­­ tractoare în brazdă : marţi,­­52 , miercuri 51, joi 50, vi­neri 52, sîmbătă 55. Discuri î res­pectiv­­25, 24, 23, 24, 24. Remorci i respectiv 18, 27, 18, 27, 25. Semă­nători : respectiv 12, 12, 12, 12, 12. Autocamioane : respectiv 6, 6, 6, 8, 8; și atelaje 81, 85, 86, 86, 86. Ce s-ar mai putea adăuga ? Ceea ce s-a spus la început : transportul a mers ca p­e roate. întrajutorarea amplifică eficienţa muncii în trecerea „neplanificată“, ambiţia cooperatorilor din cele două unităţi de a se depăşi unii pe alţii în spo­rirea producţiei agricole nu a îm­piedicat, ba din contră a presupus, întrajutorarea. . „Schimb de sămânţă, ajutor cu mijloace mecanice, cu piese de schimb pentru maşin, o mină fră­ţească atunci cînd ai mare nevoie, iată ce am găsit noi la vecinii din cealaltă cooperativă agricolă, preciza Gheorghe Porumbel, preşedintele C.A.P. „8 Martie“. „ Eu aş reda o situaţie edifica­toare, ne spunea Marin Gorneanu, preşedintele C.A.P. Ulmeni. Dacă de la noi pleacă o maşină spre Capi­tală sau spre Olteniţa cu vreo pro­blemă se abate mai întîi pe la C.A.P. „8 Martie“ şi îi ia şi de acolo pe cei care au treabă la oraş. La fel procedează şi ei cu noi. Nu , avem interese opuse. Socot că întra­jutorarea amplifică eficienţa efor­turilor noastre. „Am de adăugat alte câteva con­sideraţii, a intervenit în discuţie Mihai Mocanu. Tot întrajutorare înseamnă şi sprijinul dat cooperati­velor din comună de conducerile şantierelor T.C.I.F. şi ale Trustului I Construcţii. Mijloacele de trans­port şi salariaţii acestor unităţi ne-au permis să urgentăm lucră­­­­rile agricole în perioadele de­­ vîrf. Aceeaşi înţelegere am găsit-o şi la Complexul de creştere şi îngră­­şarea porcilor. La rîndul nostru, să­rim în ajutorul vecinilor atunci cînd sîntem solicitaţi. Cînd cu inun­daţiile la Mitreni şi Valea roşie sute de locuitori din Ulmeni s-au alăturat celor care se străduiau să pună stavilă în calea Argeşului re­vărsat. De fiecare dată acţionăm după zicala­­ „prietenul la nevoie se cunoaşte". „...Am cîştigat o bătălie foarte importantă" In loc de concluzie vom folosi o­ situaţie la care am fost martori. La ora vizitei noastre, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Ion Dragomir pregătea emisiunea locală din seara aceea. Şi, cînd se îngîna ziua cu noaptea, în difuzoare a răsunat vocea lui Ion Dragomir : „Bună seara. Aici staţia de radioficare. Transmitem emisiunea locală dedicată încheierii X Pag.­a 3 a VIAŢA DE PARTID DEZBATERI COMBATIVE PARTINICE Punctul în jurul căruia s-au purtat dezbaterile în adunarea de dare de seamă şi alegeri a orga­nizaţiei de bază de la secţia Fier­binţi a I.I.L. Urziceni a fost creş­terea continuă a combativităţii revoluţionare a membrilor de partid. Darea de seamă şi participanţii la dezbateri au relevat faptul că atît atelierul de tîmplărie cit şi cel de covoare au realizat lună de lună sarcinile de plan. Dar rezultatele ar fi fost şi mai bune dacă între­gul colectiv al secţiei ar fi acţionat cu mai multă hotărâre pentru înlă­turarea unor greutăţi şi lipsuri privind aprovizionarea cu ma­teria­­le, folosirea mai judicioasă a mij­loacelor de transport şi a utilaju­lui, întărirea permanentă a disci­plinei la locul de muncă. Au fost evidenţiaţi comunişti care prin ac­tivitatea lor s-au situat în primele rânduri pentru îndeplinirea exem­plară a planului de producţie : Ra­du Cloşcă, Gh. M. Dumitrache, Ni­­culae Ene, Mihai Cristea, Mira Petcu şi Elena Cocean, de la tîm­plărie, Sofia Fotin, Georgeta Tudor, Floarea Constantinescu de la co­­voare. — Am obţinut rezultate bune In producţie. Este Insă cu atît mai necesar, spunea muncitorul Matei Anghel, să abordăm acele aspecte ale muncii noastre unde mai per­sistă lipsuri. Ce fel de exemple pot constitui acei membri de partid şi şefi de echipă care mai încalcă disciplina de producţie . Deşi nu au fost refuzuri la calitate, unele am­balaje (lăzile) nu sunt bine execu­tate. Cauzele ? Nu se taie materia­lul corespunzător, se greşesc mări­mile, o parte din material ajungînd astfel la deşeuri. Asemenea lucruri ar trebui să ne preocupe pe noi, comuniştii, biroul organizaţiei de bază. — Susţin şi eu cele spuse de Matei Anghel. Numărul zilelor ab­sente de la lucru în unele perioade a fost destul de mare cauzînd pro­ducţiei, spunea Măndică Dobre. Au fost deficienţe în programarea con­cediilor. Unii şefi de echipă nu-şi îndeplinesc atribuţiile pe locul de muncă. Concret, mă refer la Ale­xandru Stancu, şeful atelierului mobilă. în toate aceste situaţii, în loc de critică severă, principială, biroul organizaţiei de bază s-a­ mulţumit să înregistreze lipsurile fără să tragă la răspundere pe cei care le-au săvîrşit. Alţi membri de partid, printre care Nae Tudor, Aurică Niţă, Floa­rea Constantinescu, Alexandru Tă­­năsescu şi Alexandru Stancu au subliniat necesitatea ca spiritul combativ să se facă mai mult sim­ţit în toate compartimentele de muncă. Critica şi autocritica să fie folosite atunci cînd au loc mani­festări negative în viaţa organiza­ţiei sau în producţie. S-au făcut referiri la atelierele secţiei unde au avut loc unele abateri cum sunt întârzierile de la program, lipsurile nemotivate, calitatea necorespunză­toare la unele lucrări,­ lipsa de grijă faţă de maşinile aflate în do­tare etc. Toate acestea au fost tre­cute uneori cu vederea de biroul organizaţiei de bază, de către co­munişti. — In atelierele noastre, arăta Ion Greere, lipsa de combativitate s-a datorat şi faptului că adunările generale, care trebuiau să fie o a­­devărată şcoală de educaţie comu­nistă, au fost uneori insuficient pregătite. Atunci cînd secretarul organizaţiei a fost bolnav, ceilalţi membri ai biroului nu s-au ocupat de pregătirea şi ţinerea adunărilor de partid. De asemenea, măsurile adoptate de adunarea generală de partid nu întotdeauna au fost ur­mărite, unele lipsuri persisting în continuare. In cadrul dezbaterilor au mai fost sesizate şi alte probleme pri­vind asigurarea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea şedinţelor de partid şi de producţie, stimula­rea participării membrilor organi­zaţiei la dezbaterea problemelor, îmbunătăţirea muncii de educaţie în spiritul eticii şi echităţii socia­liste. S-a cerut ca munca de în­drumare şi control a comitetului comunal de partid Fierbinţi să fie permanentă şi mai la obiect. Hotărîrea adoptată de adunarea generală a organizaţiei de bază de la secţia Fierbinţi a I.I.L. Urziceni, prevede obiective importante pen­tru activitatea de viitor a comu­niştilor, în special pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al membrilor de partid, creşterea con­ştiinţei acestora, dezvoltarea intran­sigenţei faţă de lipsuri. T. IACOB Sectorul zootehnic nu trebuie scăpat din vedere !Urmare din pag. l­ a) ştie precis cauza nerealizării planu­lui şi se fixează măsuri pentru îmbunătăţirea muncii productive. Am reţinut, de asemenea, acti­vitatea rodnică desfăşurată de co­muniştii din ferma avicolă Moara Vlăsiei ce aparţine de Complexul intercooperatist Afumaţi. Punînd în centrul activităţii înfăptuirea planului de producţie colectivul fermei a acţionat unit, cu respon­sabilitate sporită, pentru a înlătu­ra din mers greutăţile ivite, pentru a raporta la finele fiecărei luni succese de seamă. Aşa se face că aici preţul de realizare a kilogra­mului de carne a scăzut cu 2,30 lei, iar pe primele zece luni ale anului să se livreze 105 tone carne, cu 2 la sută mai mult decît sarcina pla­nificată. O situaţie diametral opusă am întîlnit-o la C.A.P. Nuci şi Dridu. Aici zootehnia nu-şi realizează nici pe departe obiectivul stabilit prin plan. Specialiştii de aici se întrec în a descoperi cauze „obiective“, felurite scuze pentru nerealizarea planului. Organizaţiile de partid analizează la infinit starea de lu­cruri negativă, însă fără rezultate eficiente. A te împăca cu o ase­menea stare de lucruri, a nu lua la vreme măsurile corespunzătoare, a încheia anul cu mari nerealizări în zootehnie, iată situaţii care um­bresc activitatea organizaţiilor de partid din fermele zootehnice ale cooperativelor agricole amintite. M-am oprit la aceste exem­ple din cîteva motive. In pri­mul rînd, neajunsurile pomenite se perpetuează de ani de zile. Este deci o situaţie căreia trebuie să i se găsească rezolvarea. In al doi­lea rînd, specialiştii, cadrele cu munci de răspundere din zootehnie au datoria ,de a acţiona în aşa fel incit sarcinile de plan să fie sis­tematic îndeplinite. Altfel munca lor devine nerentabilă, şi deci ne putem lipsi de ea. Degeaba anali­zăm, dezbatem, pierdem vremea cu studii dacă nu soluţionăm proble­ma în întregul său. Comuniştii şi-au exprimat în multe rânduri părerile, au formulat propuneri dar nimeni nu s-a ocupat de în­făptuirea acestora. Zootehnia este un sector aducător de venituri. O ştie fiecare cooperator, fiecare ce­tățean din comună. Rentabilitatea acestui sector depinde numai de organizarea muncii, de îndrumarea tehnică, de măsuri cu finalitate practică. Pe aceste coordonate tre­buie să acţioneze organele şi orga­nizaţiile de partid, toţi comuniştii din unităţile agricole. Campionatul judeţean de fotbal categoria „Onoare" In sfîrşit, după cîteva etape desfăşu­rate pe un timp ploios, pe terenuri desfundate, care şi-a pus evident amprenta pe desfăşurarea par­tidelor, duminică di­mineaţa un soare pr­imăvăratic a în­­tîmpinat jucătorii la apariţia lor pe tere­nuri în confruntările programate in etapa a X-a a campiona­tului judeţean de fotbal. Fruntaşele clasa­mentului, exceptînd pe Gloria Fundeni, care în meciul sus­ţinut pe teren pro­priu a depăşit, aşa cum ne aşteptam, pe Argeşul 30 Decem­brie (scor 3—1), au avut meciuri grele deşi jucau în com­pania ultimelor cla­sate. De altfel una dintre ele, Voinţa Domneşti, nu a pu­tut smulge nici un punct în partida sus­ţinută cu Gloria Co­­mana, care în urma victoriei a cedat lo­cul ultim echipei din Gruiu. In schimb Argeşul Mihăileşti, echipă solidă, care pare să nu aibă re­ţineri nici în parti­dele disputate în deplasare, a învins cu un scor edifica­tor echipa Stejarul Gruiu, pe terenul a­­cesteia. O victorie puţin scontată, mai ales prin proporţia sco­rului, a realizat Da­nubiana Bucureşti în dauna C.F.R. Giurgiu, care o dată cu acest eşec înre­gistrat pe terenul el rămine în zona pe­riculoasă a clasa­mentului. Mai con­semnăm dintre ce­lelalte rezultate ale actualei etape victo­ria dificilă, obţinută la limită de Avintul Urziceni în faţa Re­coltei Brezoaiele ca şi scorul cu totul neobişnuit, de 9—0, înregistrat în întîl­­nirea Unirea Gir­­bovi — Argeşul Ho­tarele, două echipe care păreau de va­lori sensibil egale. De menţionat că şi întîlnirea de juniori s-a terminat cu un scor la fel de mare, ceea ce constituie Indicii privind felul în­ care echipele din Hotarele s-au pre­gătit pentru această etapă. Iată rezultatele fi­nale, consemnînd In paranteză cele obţi­nute de echipele de juniori I Gloria Fun­deni — Argeşul 30 Decembrie­­ 3—1 (ne­­prezentare) ! Avintul I.C.F.T. Urziceni — Recolta Brezoaiele 1—0 (neprezentare) I C.F.R. Giurgiu Danubiana Bucureşti 1—4 (0—1) I Gloria Comana — Voinţa Domneşti 2—1 (1—1) | Stejarul Gruiu — Argeşul Mihăileşti 1—3 (2—4) | Unirea Gîrbovi — Argeşul Hotarele 9—0 (7—2) | Unirea Joiţa — Vi­itorul Olteniţa 2—0 (9—0) ; Cinematogra­fia Buftea — Viito­rul Dragomireşti Va­le 2—0 (4—1). T. MOARCAŞ PE SCURT • PE SCURT • TURNEUL INTERNAȚIONAL de te­nis, con­tind pentru „Marele Premiu —­ FILT“, care se desfășoară in aceste zile în sala „Coubertin“ din Paris, a progra­mat primele partide din cadrul turului I al probei de simplu. Jucătorul american Tom Gorman l-a învins cu 6—4, 5—7, 6—­4 pe francezul Michel Leclere, australianul Colin Dib­­ley a dispus cu 6—2, 6—4 de cehoslova­cul Vladimir Zedin­k, iar francezul Pierre Barthes l-a întrecut cu 7—6, 6—2 pe neo­zeelandezul Onny Partn. Alte rezultate : Mignot (Belgia) — Machan (Ungaria) 6—3, 6—3, Proisy (Franţa) _ Meyer (Franţa) 6—3, 7—5. Connors (SUA) — Zagarelli (Italia) 6—1­, 6—0. ©PREŞEDINTELE Federaţiei internaţio­nale de şah dr. Max Efu­we, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu este exclus ca meciul revanşă din­tre marii maeşti Robert Fischer (S.U.A.) şi Boris Spasski (U.R S.S.) sa aibă loc anul viitor, în orașul american Las Vegas.­­ IN CADRUL turului trei al „Cupei ligii engleze* la fotbal s-a disputat cea de-a doua rejucare a partidei dintre echipele Tottenham Hotspur si Middles­brough. După 90 de minute de joc, sta­rul a fost din nou egal : 1—1. In pre­lungiri, fotbalistii de la Tottenham au cîştigat cu 2—1. Golul victoriei a fost marcat de Alan Gilzean. • LA LISABONA, s-a desfăşurat me­ciul retur dintre echipa locală Benfica şi formaţia engleză BC Sutton, contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor" la baschet masculin. Obtinînd victoria c­u scorul de 77—71 (40—32), baschetbaliştii portughezi s-au calificat pentru turul următor al competiţiei.­­ TURNEUL internaţional de şah de la Novi Sad a­­ continuat cu disputarea partidelor din runda a 7-a. Liderul cla­samentului, marele maestru sovietic Levi, a remizat cu Jovici, rezultat con­semnat și în partidele Ivkov — Benko și Minev — Lenkvel. Pianinei a cîștigat la Byrne, Masici­­a Deze, iar Radulov l-a învins pe Rosolimo.

Next