Steagul Roşu, noiembrie 1972 (Anul 24, nr. 7258-7282)
1972-11-01 / nr. 7258
-jfe ?■?.* T&i'jísi CONSTIINTA SOCIALISTA A UNIT EFORTURILE ÎNTREGII COMUNE IN BĂTĂLIA PENTRU CISTIGAREA TIMPULUI Comitetul comunal de partid - stat major Cineva spunea : dacă n-ar fi fost acordul global... Ce a însemnat insă la Ulmeni acord global ? Privind tabelul de mai jos veţi înţelege : răspundere şi serie al campaniei Am poposit la Ulmeni în a cincea zi a marii bătălii, şi ultima, cînd Mihai Mocanu, secretar al comitetului comunal de partid ,transmitea telefonic şi lapidar . „Au fost însămînţate 900 hectare cu grîu şi 250 cu orz. De fapt aceste suprafeţe au fost gata de ieri. Dar am mai luat un supliment de 100 hectare la grîu, pe care-l terminăm astăzi. Am terminat şi recoltarea porumbului eî n clantaS »J — D« moeo en a 0»vv»vi WC **»»*U* ■ 1 C 111UOU VV-cretarului Un dosar cu situaţiile operative zilnice din cele două cooperative agricole — Uimeni şi 0 Martie, te numărăm una, două, trei, patru, cinci... Aici o întrerupere, un fel de gol stânjenitor. Ni se explică ! — De fapt, operativele reflectă o realitate. Toamna aceasta se confundă la noi cu aceste cinci situaţii operative zilnice. In rest s-a lucrat cu intermitență, acolo unde și atunci cînd s-a putut intra la recoltat sau la pregătitul terenului, la căratul porumbului sau al sfeclei de zahăr. In aceste cinci zile însă, fiecare om cu muncă de răspundere, fiecare specialist, fiecare meiT.nM'r'rofrw. o I +or»nv\ «/xorvowcit-A« uzi »fi livtud t yu-i-cijLl cvu^/c.1 u UU| şi-a înscris eforturile într-un plan unic, coordonat de un stat major, — comitetul comunal de partid. Această riguroasă organizare ne-a asigurat ceea ce am urmărit succesul. Cum au fost repartizaţi cei cu munci de răspundere ? — Caracterul stimulativ al noului sistem de retribuţie, era de părere tovarăşul Mocanu, a ieşit cu pregnanţă la iveală. Important însă mi se pare altceva şi anume faptul că ne-am străduit şi am reuşit să creăm un cadru propice pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de cooperativă şi de cooperatori ; mai mult chiar pot spune că ambele părţi s-au ajutat reciproc în îndeplinirea acestor obligaţii la care au subscris. Tocmai aici, în acest element, mi se pare că a stat „ascunsă“ cheia succesului şi măsura înţelegerii. Fapt pentru care rezultatele n-au întîrziat să apară. Iată-i pe cei doi din fotografie: Petre Năstase şi Elena Năstase. Ei ne-au spus: „Avem în căruţă 860 kg de porumb, dar mai avem de transportat vreo 11— 12 căruţe“. Erau mîndri şi aveau de ce. Ca şi Ion Oprea care a obţinut 7370 kg porumb-ştiuleţi la hectar, ca şi Gheorghe Răsuceanu cu 7610 kg, ca şi Floarea Balea cu recordul de 10.000 kg şi, în fine, ca şi brigada lui Panait Gorneanu care a obţinut — pe 250 de hectare — 5400 kg la hectar ! Ceea ce ne scuteşte de comentarii suplimentare, principalelor lucrări din această toamnă“. Şi emisiunea reda pe larg operativa din 28 octombrie : • Au fost semănate cu grîu o mie de hectare şi cu orz 250. Au fost incluse aici şi cele 100 hectare însămînţate suplimentar ; • Porumbul a fost recoltat de pe 1.652 hectare. A mai rămas foarte puţin de cărat din cîmp. Toate atelajele sînt concentrate la această lucrare . • Sfecla de zahăr a fost și ea recoltată. Se continuă intens cu transportatul sfeclei la bază. Pe un eventual panou de onoare al fruntașilor din această campanie ar trebui să apară toată suflarea activă a comunei. Rar ora care să nu se fi dăruit strânsului recoltei, însămînţatului păioaselor. Au fost săvîrşite adevărate acte de eroism ... Şi emisiunea aminteşte de mecanizatorii care au stat la volanul tractoarelor cite 18—20 de ore pe zii, de cooperatoarele care au lucrat în cîmp de la orele 5 dimineaţa pînă la căderea nopţii, de şoferii şi conductorii de atelaje care pe drumuri desfundate au cărat şi pus la adăpost recolta din cîmp... N-am mai ascultat finalul emisiunii locale. Am părăsit comuna urmăriţi de vorbele spuse de Vlad Mihalache, un destoinic brigadier : „Am cîştigat o bătălie, dar alta abia începe". Concret, se referea la alte lucrări ce nu suferă amânare : eliberatul terenului de coceni, arăturile de toamnă, însilozarea furajelor ... Reportaj realizat de : B. DUNÅREANU şi P. MATEI Foto : F. GRONSKI • Preşedinţii celor două cooperative au îndrumat de la magazii şi bascule fluxul mijloacelor de transport, al cooperatorilor către tarlalele ce urmau a fi recoltate. Tot ei au dirijat remorcile care duceau sămînţa la semănători, îngrăşămintele chimice şi ierbicidele, autocamioanele spre baza de recepţie. Solicitările urgente ale celor din cîmp erau rezolvate operativ tot de către cei doi preşedinţi. Şi au fost destule cerinţe ... • Inginerii şefi Dumitru Pop şi Virgil Podocea s-au ocupat direct de însămînţatul păioaselor. Desltfel, timp, de vreo săptămină, nu i-a mai văzut nimeni pe la sediile cooperativelor şi nici prin comună. • Brigadierii, şefii de echipe „s-au mutat“ temporar în cîmp ; ei au îndrumat munca la recoltat, au fixat ordinea tarlalelor şi a transportului la porumb şi sfeclă de zahăr. In plus ei au lucrat efectiv la recoltat şi atunci cînd mecanizatorii luau masa sau se odihneau, brigadierii şi şefii de echipă luau volanul tractorului şi porneau la treabă. • Secretarul comitetului comunal de partid împreună cu secretarii comitetelor de partid din cooperative, cu şefii secţiilor de mecanizare şi cu directorul S.M.A. şi-au fixat un program minuţios de control în cîmp, la magazii, la tractoare. S-au deplasat, cînd s-a putut cu remorcile şi cînd nu pe cai , pe drumurile desfundate se putea merge mai uşor şi mai repede călare. • La sediul secţiilor de mecanizare — o singură oră ocupată , între 5 şi 6 dimineaţa. Era ora la care tractoarele cu remorci se alimentau şi plecau la răspîntiile satului să ia cooperatorii să-i ducă la recoltat. Pentru grupurile de tractoare combustibilul a fost asigurat direct la capătul solelor. „ In aceste zile fierbinţi nimeni n-a mai acţionat singur, disciplina a fost literalmente de fier. Consecinţa eforturilor: RETRIBUŢIA litate, şi de o parte a contractului şi de cealaltă parte, echitate, emulaţie, toate emanînd dintr-o înaltă conştiinţă patriotică. Mihai Mocanu şi Gheorghe Porumbel au motive de mulţumire. Bătălia cu timpul, în fruntea căruia s-au aflat împreună cu Marin Gorneanu a fost cîștigată. NUMĂRUL CANTITATIA\\ TONE P£NTRuJcAN7lTATeA SUPRAFATĂ BRATELOR DATA TOTAL DEPĂȘIREA TOTALA 1 C.A.P. ha cu CA RETRIBUȚIE PLANULUI DATĂ CA CONTRACT RETRIBUȚIE 40°/0 RETRIBUTIE Mfuud. 1016 ~~781~ 210k,/t 790 122 912 8Jur tdie 636 636 20Qk3/1 490 77 567 In cinci zile cit in cincizeci Pe preşedintele Gheorghe Porumbel l-am găsit la postul său, adică la basculă. Calm, cu răbdare şi metodic, veţi indica ce anume trebuie făcut mai întîi, cine şi de la cine să care porumbul, locul de descărcare etc. în acelaşi timp dirija încărcatul sacilor cu sămînţă de grîu şi remorcile către cîmp. — Este ultimul transport de sămînţă în cîmp. Azi terminăm întreaga suprafaţă planificată şi probabil şi suprafaţa suplimentară. S-a lucrat în toamna aceasta într-un ritm nemaiîntîlnit la noi. — Şi ce vă spune acest ritm ? — Că numai disciplina şi buna organizare a muncii, dublate de un entuziasm general şi de o responsabilitate patriotică pot garanta reuşita unei acţiuni. De la disciplină n-am făcut nici o reducere. Am să vă dau un exemplu. A trebuit — şi vă spun sincer că îmi pare rău ■— a trebuit să sancţionez un cooperator pentru exces, de zel. Da, aţi auzit bine. Pentru că a mers să recolteze porumb într-o tarla pe care nu ne propusesem încă s-o „atacăm“. Am făcut-o în scopul menţinerii disciplinei, deoarece exemplul lui ar fi putut fi molipsitor şi prin aceasta organizarea în care am pus atîta bază ar fi fost compromisă. — Dar pentru dumneata, Marin Gorneanu, ce reprezintă aceste cinci zile ? — O verificare deplină a conştiinţei cooperatorilor noştri, a grijii lor pentru soarta producţiei agricole. Vin acum din cîmp. M-a impresionat dăruirea cu care muncesc femeile la strînsul porumbului şi sfeclei de zahăr, nu părăsesc tarlaua decit atunci cînd nu mai pot lucra din cauza întunericului. O întîmplare aş vrea să vă povestesc şi eu. într-o seară mergeam cu o remorcă plină de saci spre tractoarele care lucrau la semănat Deodată în lumina farurilor a apărut un grup de femei. Era o echipă care mergea să se odihnească în sat Şi venea de la vreo 12 kilometri distanţă. Erau orele nou şi seara. Le-am suit în remorcă şi le-am dus în comună. Apoi am plecat înapoi în cîmp. Ei bine, în dimineaţa zilei următoare, echipa despre care v-am vorbit am întîlniit-o din nou la răspîntie, aşteptînd remorcile s-o ducă în cîmp, în cinci zile cit în cincizeci. Aşa spun locuitorii comunei Ulmeni. Sîmbătă 28 octombrie se întocmea un prim bilanţ : se terminase însămînţatul pe 1250 hectare, recoltatul porumbului pe 1652 hectare şi al sfeclei de zahăr pe 120 hectare. Da, se terminase. ★ — S-a terminat, ne-a spus tovarăşul Mocanu. S-a terminat ca să înceapă : strînsul cocenilor, însilozările... Poate că tocmai în această succesiune rapidă şi variată stă şi frumuseţea muncii agricole. Grădina cooperativelor agricole din Ulmeni, redusă la proporţiile unui grafic : producţia de legume planificată (prima coloana) şi realizată (coloana a doua) exprimată în tone şi veniturile obţinute., , STEAGUL ROŞU Ţărani cooperatori la volanul tractorului Nu-i o metaforă, şi nici un deziderat. Ci o realitate devenită banală în aceste cinci zile la Ulmeni. — Pe măsură ce timpul de lucru devenea mai scurt, dimensiunile sarcinilor se măreau. Cu alte cuvinte un volum mai mare de lucru. Dar noi eram unii şi aceiaşi — nici mai mulţi nici mai puţini. E limpede astfel că simpla prezenţă în cîmp, fie ea şi de 14—16 sau 20 ore nu ar fi diminuat cu nimic din greutăţi, ci numai o organizare raţională, judicioasă, matematică. In primul rind cunoştinţele şi aptitudinile fiecăruia trebuiau să fie şi,hiind, strunite dar şi bine drămuite. Practic vorbind, aceste principii au prins viaţă după cum urmează: cei care — deşi nu erau mecanizatori de profesie — învăţaseră în iarnă să umble cu tractorul, au primit misiunea să asigure „schimbul II pe maşină", pentru a se putea odihni tractoriştii. Aşa s-a întîmplat cu Marin Voicu, cu Gheorghe Niţă, cu Panait Gorneanu, cu Vlad Mihalache, cu Ion Balea şi cu cei doi preşedinţi de cooperative — Gheorghe Porumbel şi Marin Gorneanu. In acelaşi timp, schimbul dod pe semănători a fost asigurat de aparatul administrativ al cooperativelor — contabili, economişti, merceologi, magazioneri etc. — de patru fierari şi de patru mulgători din zootehnie, care mulgători, în plus, s-au ocupat şi de fertilizări. — Altminteri, spunea cu convingere Marin Gorneanu, n-am fi reuşit. Deşieram dispersaţi pe mii de hectare, în fiecare moment, fiecare din noi ştia de ceilalţi unde se află şi ce fac; fiecare din noi ştia despre el şi despre ceilalţi la 5 dimineaţa ce aveau să facă la 4 după-amiază şi la 10 seara. Altminteri nu se putea... Şi nici nu se putea, adăugăm noi, să nu se poată. Dinamica participării la muncă în aceste zile este cit se poate de concludentă. Marţi au participat 1382 cooperatori, miercuri — 1341, joi — 1409, vineri — 1435 şi sîmbătă — 1440. Plus salariaţi, tineri şi elevi, în acelaşi interval de timp, respectiv: 416, 439, 468, 471 şi 435. Transporturile au mers pe „roate" De fapt, acest capitol al reportajului nostru ar putea fi extrem de scurt : s-a recoltat, s-a însămînțat — desigur într-un timp record — și, decurge logic — transporturile n-au putut să meargă decit pe roate. Dar cum anume? Care, a fost secretul ? Tot organizarea. Tot precizia. Tot disciplina. Aceste trei noţiuni, una izvorînd din cealaltă şi din celelalte, străbat ca un fir roşuaceste zile la Ulmeni, indiferent de domeniul de activitate la care ne-am referit. Iată parcul de maşini, agregate şi atelaje folosit de cele două cooperative : 55 tractoare, 25 discuri, 29 remorci, 8 autocamioane şi 86 atelaje. Şi iată-le, pe zile, aşa cum au fost planificate să lucreze şi cum au lucrat, în funcţie de necesităţile momentului şi locului, corecturile aducîndu-se pe parcurs tractoare în brazdă : marţi,52 , miercuri 51, joi 50, vineri 52, sîmbătă 55. Discuri î respectiv25, 24, 23, 24, 24. Remorci i respectiv 18, 27, 18, 27, 25. Semănători : respectiv 12, 12, 12, 12, 12. Autocamioane : respectiv 6, 6, 6, 8, 8; și atelaje 81, 85, 86, 86, 86. Ce s-ar mai putea adăuga ? Ceea ce s-a spus la început : transportul a mers ca pe roate. întrajutorarea amplifică eficienţa muncii în trecerea „neplanificată“, ambiţia cooperatorilor din cele două unităţi de a se depăşi unii pe alţii în sporirea producţiei agricole nu a împiedicat, ba din contră a presupus, întrajutorarea. . „Schimb de sămânţă, ajutor cu mijloace mecanice, cu piese de schimb pentru maşin, o mină frăţească atunci cînd ai mare nevoie, iată ce am găsit noi la vecinii din cealaltă cooperativă agricolă, preciza Gheorghe Porumbel, preşedintele C.A.P. „8 Martie“. „ Eu aş reda o situaţie edificatoare, ne spunea Marin Gorneanu, preşedintele C.A.P. Ulmeni. Dacă de la noi pleacă o maşină spre Capitală sau spre Olteniţa cu vreo problemă se abate mai întîi pe la C.A.P. „8 Martie“ şi îi ia şi de acolo pe cei care au treabă la oraş. La fel procedează şi ei cu noi. Nu , avem interese opuse. Socot că întrajutorarea amplifică eficienţa eforturilor noastre. „Am de adăugat alte câteva consideraţii, a intervenit în discuţie Mihai Mocanu. Tot întrajutorare înseamnă şi sprijinul dat cooperativelor din comună de conducerile şantierelor T.C.I.F. şi ale Trustului I Construcţii. Mijloacele de transport şi salariaţii acestor unităţi ne-au permis să urgentăm lucrările agricole în perioadele de vîrf. Aceeaşi înţelegere am găsit-o şi la Complexul de creştere şi îngrăşarea porcilor. La rîndul nostru, sărim în ajutorul vecinilor atunci cînd sîntem solicitaţi. Cînd cu inundaţiile la Mitreni şi Valea roşie sute de locuitori din Ulmeni s-au alăturat celor care se străduiau să pună stavilă în calea Argeşului revărsat. De fiecare dată acţionăm după zicala „prietenul la nevoie se cunoaşte". „...Am cîştigat o bătălie foarte importantă" In loc de concluzie vom folosi o situaţie la care am fost martori. La ora vizitei noastre, locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid Ion Dragomir pregătea emisiunea locală din seara aceea. Şi, cînd se îngîna ziua cu noaptea, în difuzoare a răsunat vocea lui Ion Dragomir : „Bună seara. Aici staţia de radioficare. Transmitem emisiunea locală dedicată încheierii X Pag.a 3 a VIAŢA DE PARTID DEZBATERI COMBATIVE PARTINICE Punctul în jurul căruia s-au purtat dezbaterile în adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază de la secţia Fierbinţi a I.I.L. Urziceni a fost creşterea continuă a combativităţii revoluţionare a membrilor de partid. Darea de seamă şi participanţii la dezbateri au relevat faptul că atît atelierul de tîmplărie cit şi cel de covoare au realizat lună de lună sarcinile de plan. Dar rezultatele ar fi fost şi mai bune dacă întregul colectiv al secţiei ar fi acţionat cu mai multă hotărâre pentru înlăturarea unor greutăţi şi lipsuri privind aprovizionarea cu materiale, folosirea mai judicioasă a mijloacelor de transport şi a utilajului, întărirea permanentă a disciplinei la locul de muncă. Au fost evidenţiaţi comunişti care prin activitatea lor s-au situat în primele rânduri pentru îndeplinirea exemplară a planului de producţie : Radu Cloşcă, Gh. M. Dumitrache, Niculae Ene, Mihai Cristea, Mira Petcu şi Elena Cocean, de la tîmplărie, Sofia Fotin, Georgeta Tudor, Floarea Constantinescu de la covoare. — Am obţinut rezultate bune In producţie. Este Insă cu atît mai necesar, spunea muncitorul Matei Anghel, să abordăm acele aspecte ale muncii noastre unde mai persistă lipsuri. Ce fel de exemple pot constitui acei membri de partid şi şefi de echipă care mai încalcă disciplina de producţie . Deşi nu au fost refuzuri la calitate, unele ambalaje (lăzile) nu sunt bine executate. Cauzele ? Nu se taie materialul corespunzător, se greşesc mărimile, o parte din material ajungînd astfel la deşeuri. Asemenea lucruri ar trebui să ne preocupe pe noi, comuniştii, biroul organizaţiei de bază. — Susţin şi eu cele spuse de Matei Anghel. Numărul zilelor absente de la lucru în unele perioade a fost destul de mare cauzînd producţiei, spunea Măndică Dobre. Au fost deficienţe în programarea concediilor. Unii şefi de echipă nu-şi îndeplinesc atribuţiile pe locul de muncă. Concret, mă refer la Alexandru Stancu, şeful atelierului mobilă. în toate aceste situaţii, în loc de critică severă, principială, biroul organizaţiei de bază s-a mulţumit să înregistreze lipsurile fără să tragă la răspundere pe cei care le-au săvîrşit. Alţi membri de partid, printre care Nae Tudor, Aurică Niţă, Floarea Constantinescu, Alexandru Tănăsescu şi Alexandru Stancu au subliniat necesitatea ca spiritul combativ să se facă mai mult simţit în toate compartimentele de muncă. Critica şi autocritica să fie folosite atunci cînd au loc manifestări negative în viaţa organizaţiei sau în producţie. S-au făcut referiri la atelierele secţiei unde au avut loc unele abateri cum sunt întârzierile de la program, lipsurile nemotivate, calitatea necorespunzătoare la unele lucrări, lipsa de grijă faţă de maşinile aflate în dotare etc. Toate acestea au fost trecute uneori cu vederea de biroul organizaţiei de bază, de către comunişti. — In atelierele noastre, arăta Ion Greere, lipsa de combativitate s-a datorat şi faptului că adunările generale, care trebuiau să fie o adevărată şcoală de educaţie comunistă, au fost uneori insuficient pregătite. Atunci cînd secretarul organizaţiei a fost bolnav, ceilalţi membri ai biroului nu s-au ocupat de pregătirea şi ţinerea adunărilor de partid. De asemenea, măsurile adoptate de adunarea generală de partid nu întotdeauna au fost urmărite, unele lipsuri persisting în continuare. In cadrul dezbaterilor au mai fost sesizate şi alte probleme privind asigurarea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea şedinţelor de partid şi de producţie, stimularea participării membrilor organizaţiei la dezbaterea problemelor, îmbunătăţirea muncii de educaţie în spiritul eticii şi echităţii socialiste. S-a cerut ca munca de îndrumare şi control a comitetului comunal de partid Fierbinţi să fie permanentă şi mai la obiect. Hotărîrea adoptată de adunarea generală a organizaţiei de bază de la secţia Fierbinţi a I.I.L. Urziceni, prevede obiective importante pentru activitatea de viitor a comuniştilor, în special pentru ridicarea nivelului politic şi cultural al membrilor de partid, creşterea conştiinţei acestora, dezvoltarea intransigenţei faţă de lipsuri. T. IACOB Sectorul zootehnic nu trebuie scăpat din vedere !Urmare din pag. l a) ştie precis cauza nerealizării planului şi se fixează măsuri pentru îmbunătăţirea muncii productive. Am reţinut, de asemenea, activitatea rodnică desfăşurată de comuniştii din ferma avicolă Moara Vlăsiei ce aparţine de Complexul intercooperatist Afumaţi. Punînd în centrul activităţii înfăptuirea planului de producţie colectivul fermei a acţionat unit, cu responsabilitate sporită, pentru a înlătura din mers greutăţile ivite, pentru a raporta la finele fiecărei luni succese de seamă. Aşa se face că aici preţul de realizare a kilogramului de carne a scăzut cu 2,30 lei, iar pe primele zece luni ale anului să se livreze 105 tone carne, cu 2 la sută mai mult decît sarcina planificată. O situaţie diametral opusă am întîlnit-o la C.A.P. Nuci şi Dridu. Aici zootehnia nu-şi realizează nici pe departe obiectivul stabilit prin plan. Specialiştii de aici se întrec în a descoperi cauze „obiective“, felurite scuze pentru nerealizarea planului. Organizaţiile de partid analizează la infinit starea de lucruri negativă, însă fără rezultate eficiente. A te împăca cu o asemenea stare de lucruri, a nu lua la vreme măsurile corespunzătoare, a încheia anul cu mari nerealizări în zootehnie, iată situaţii care umbresc activitatea organizaţiilor de partid din fermele zootehnice ale cooperativelor agricole amintite. M-am oprit la aceste exemple din cîteva motive. In primul rînd, neajunsurile pomenite se perpetuează de ani de zile. Este deci o situaţie căreia trebuie să i se găsească rezolvarea. In al doilea rînd, specialiştii, cadrele cu munci de răspundere din zootehnie au datoria ,de a acţiona în aşa fel incit sarcinile de plan să fie sistematic îndeplinite. Altfel munca lor devine nerentabilă, şi deci ne putem lipsi de ea. Degeaba analizăm, dezbatem, pierdem vremea cu studii dacă nu soluţionăm problema în întregul său. Comuniştii şi-au exprimat în multe rânduri părerile, au formulat propuneri dar nimeni nu s-a ocupat de înfăptuirea acestora. Zootehnia este un sector aducător de venituri. O ştie fiecare cooperator, fiecare cetățean din comună. Rentabilitatea acestui sector depinde numai de organizarea muncii, de îndrumarea tehnică, de măsuri cu finalitate practică. Pe aceste coordonate trebuie să acţioneze organele şi organizaţiile de partid, toţi comuniştii din unităţile agricole. Campionatul judeţean de fotbal categoria „Onoare" In sfîrşit, după cîteva etape desfăşurate pe un timp ploios, pe terenuri desfundate, care şi-a pus evident amprenta pe desfăşurarea partidelor, duminică dimineaţa un soare primăvăratic a întîmpinat jucătorii la apariţia lor pe terenuri în confruntările programate in etapa a X-a a campionatului judeţean de fotbal. Fruntaşele clasamentului, exceptînd pe Gloria Fundeni, care în meciul susţinut pe teren propriu a depăşit, aşa cum ne aşteptam, pe Argeşul 30 Decembrie (scor 3—1), au avut meciuri grele deşi jucau în compania ultimelor clasate. De altfel una dintre ele, Voinţa Domneşti, nu a putut smulge nici un punct în partida susţinută cu Gloria Comana, care în urma victoriei a cedat locul ultim echipei din Gruiu. In schimb Argeşul Mihăileşti, echipă solidă, care pare să nu aibă reţineri nici în partidele disputate în deplasare, a învins cu un scor edificator echipa Stejarul Gruiu, pe terenul acesteia. O victorie puţin scontată, mai ales prin proporţia scorului, a realizat Danubiana Bucureşti în dauna C.F.R. Giurgiu, care o dată cu acest eşec înregistrat pe terenul el rămine în zona periculoasă a clasamentului. Mai consemnăm dintre celelalte rezultate ale actualei etape victoria dificilă, obţinută la limită de Avintul Urziceni în faţa Recoltei Brezoaiele ca şi scorul cu totul neobişnuit, de 9—0, înregistrat în întîlnirea Unirea Girbovi — Argeşul Hotarele, două echipe care păreau de valori sensibil egale. De menţionat că şi întîlnirea de juniori s-a terminat cu un scor la fel de mare, ceea ce constituie Indicii privind felul în care echipele din Hotarele s-au pregătit pentru această etapă. Iată rezultatele finale, consemnînd In paranteză cele obţinute de echipele de juniori I Gloria Fundeni — Argeşul 30 Decembrie 3—1 (neprezentare) ! Avintul I.C.F.T. Urziceni — Recolta Brezoaiele 1—0 (neprezentare) I C.F.R. Giurgiu Danubiana Bucureşti 1—4 (0—1) I Gloria Comana — Voinţa Domneşti 2—1 (1—1) | Stejarul Gruiu — Argeşul Mihăileşti 1—3 (2—4) | Unirea Gîrbovi — Argeşul Hotarele 9—0 (7—2) | Unirea Joiţa — Viitorul Olteniţa 2—0 (9—0) ; Cinematografia Buftea — Viitorul Dragomireşti Vale 2—0 (4—1). T. MOARCAŞ PE SCURT • PE SCURT • TURNEUL INTERNAȚIONAL de tenis, contind pentru „Marele Premiu — FILT“, care se desfășoară in aceste zile în sala „Coubertin“ din Paris, a programat primele partide din cadrul turului I al probei de simplu. Jucătorul american Tom Gorman l-a învins cu 6—4, 5—7, 6—4 pe francezul Michel Leclere, australianul Colin Dibley a dispus cu 6—2, 6—4 de cehoslovacul Vladimir Zedink, iar francezul Pierre Barthes l-a întrecut cu 7—6, 6—2 pe neozeelandezul Onny Partn. Alte rezultate : Mignot (Belgia) — Machan (Ungaria) 6—3, 6—3, Proisy (Franţa) _ Meyer (Franţa) 6—3, 7—5. Connors (SUA) — Zagarelli (Italia) 6—1, 6—0. ©PREŞEDINTELE Federaţiei internaţionale de şah dr. Max Efuwe, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că nu este exclus ca meciul revanşă dintre marii maeşti Robert Fischer (S.U.A.) şi Boris Spasski (U.R S.S.) sa aibă loc anul viitor, în orașul american Las Vegas. IN CADRUL turului trei al „Cupei ligii engleze* la fotbal s-a disputat cea de-a doua rejucare a partidei dintre echipele Tottenham Hotspur si Middlesbrough. După 90 de minute de joc, starul a fost din nou egal : 1—1. In prelungiri, fotbalistii de la Tottenham au cîştigat cu 2—1. Golul victoriei a fost marcat de Alan Gilzean. • LA LISABONA, s-a desfăşurat meciul retur dintre echipa locală Benfica şi formaţia engleză BC Sutton, contînd pentru primul tur al „Cupei Cupelor" la baschet masculin. Obtinînd victoria cu scorul de 77—71 (40—32), baschetbaliştii portughezi s-au calificat pentru turul următor al competiţiei. TURNEUL internaţional de şah de la Novi Sad a continuat cu disputarea partidelor din runda a 7-a. Liderul clasamentului, marele maestru sovietic Levi, a remizat cu Jovici, rezultat consemnat și în partidele Ivkov — Benko și Minev — Lenkvel. Pianinei a cîștigat la Byrne, Masicia Deze, iar Radulov l-a învins pe Rosolimo.