Steaua Roşie, iulie 1953 (Anul 2, nr. 85-93)

1953-07-22 / nr. 91

Z Tractorul Staţiunii de fr­aşini şi Tractoare din Provocumsc pe tarlalele colhozului „Crasnâi budennoveţ“. Belşugul Ţinutul Crasnodar din Cuban este unul dintre cele mai mari grânare ale Uniunii Sovietice. Raionul Crasnoar­­meisc din acest ţinut constitue un e­­xem­plu viu de creştere continuă a agriculturii socialiste şi a bunei stări a ţăranilor. Colhozurile din raion sunt deser­vite de Staţiunea de maşini şi trac­toare din Crasnoarmeisc. Parcul de maşini agricole al acestei staţiuni se măreşte continuu. In prezent toate lucrările de câmp, de creştere a vite­lor şi cultivare a grădinilor, care ne­cesită un mare volum de muncă, au fost mecanizate. Staţiunea de maşini şi tractoare dispune de cele mai noi tractoare, combine, maşini pentru cu­­răţatul grânelor, maşini de pus răsa­duri, cositoare de fân, mecanisme pentru tunsul oilor, etc. In Fergana In partea centrală a regiunii Fer­gana (Uzbechistan) se desfăşoară mari lucrări pentru asanarea bălţilor şi lacurilor. Numai în ultimii doi ani au fost valorificate peste 1­3.000 ha. de pământ care înainte nu erau folo­site. In primăvara aceasta, colhozuri­­le au plantat primele livezi de pe noi­le terenuri. Unele din ele ocupă o suprafaţă de 10—20 ha. Merii, zar­zării, perii şi nucii, plantaţi aici s-au prins. O serie de colhozuri au culti­vat plante subtropicale, rodii, viţă de vie, etc. In prezent, în raioanele centrale ale regiunii Fergana se efectuează lu­crări de pregătire a terenului în ve­derea plantării de livezi. In toamna aceasta se vor planta 200 de ha. de livezi şi vii. Savanţii­­ pomicultori din Uzbechistan au elaborat o agrotehni­că specială pentru întreţinerea live­zilor şi viilor cultivate pe terenurile valorificate din partea centrală a re­giunii Fergana. Tehnica perfecţionată, aplicarea ştiinţei agrotehnice, contribue la creşterea continuă a producţiei la hectar a tuturor culturilor agricole. Anul acesta, de pildă, recolta de grâu de toamnă în colhozul „Stalin" a crescut cu pa­tr­u chintale la hectar faţă de anul 1950. In decurs de trei ani, recolta, globală de grâne a a­­acestui colhoz a crescut de peste două ori. Veniturile în bani ale artelului au crescut de două ori. Veniturile mari, obţinute de acest colhoz, au permis realizarea unor construcţii uriaşe. Numai in ultimii doi ani aici s-au construit o nouă clădire aparţinând fermei pentru creş­terea vitelor,, o magazie de grâne, o centrală electrică. S-au cumpărat în­că şase maşini automate şi câteva motoare electrice pentru mecaniza­rea ariilor de treerat şi a fermelor. Creşte necontenit bunăstarea ţăra­nilor din acest sat. Prokofi Dolgopolov, ciobanul colhozului, de pildă, împreu­nă cu cele două fiice ale sale, au pri­mit anul trecut pentru zilele-m­uncă depuse, şa­bte tone de grâne, o tonă de orez, o mare cantitate de fructe şi legume. Familia lui Dolgopolov locu­ieşte într-o casă minunată, cu insta­laţie de lumină electrică şi radio. Nu numai în raionul Crasn­oarmeisc, ci pretutindeni In Cuban există nume­­roase familii ca cea a lui Dolgopolov. Colhoznicii şi mecanizatorii­ îşi con­struiesc case noi, îşi cumpără auto­turisme, mobilă frumoasă. Ţăranii din raionul Crasnoarmeisc au cumpă­rat anul trecut câteva autoturisme şi motociclete, zeci de biciclete şi apa­rate de radio. colhoznicilor din Cuban STEAUA ROȘIE Oamenii sovietici construiesc comunismu La o arie automatizată în colhozul „Za­mir­­ trud" din raionul Pavlovsc, ţinutul Crasnodar, principalele munci agricole — aratul, semănatul, strângerea cerealelor — se execută de multă vreme cu ajuto­rul maşinilor. înfăptuind mecanizarea complexă a producţiei, colhoznicii au construit anul trecut în atelierele lor agregate pentru curăţatul grănelor şi maşini pentru încărcarea cerealelor. Pe baza experienţei acumulate, ra­­ţionalizatorii şi inventatorii săteată şi-au propus să automatizeze munca la arie. Pe baza propunerilor venite din partea colhoznicilor o astfel de arie a şi fost amenajată de brigada Nr. 1. De la combine, maşinile încărcate cu grâne treerate sosesc la arie, unde trec direct pe un cântar automat, in­tră apoi sub un şopron şi se opresc deasupra unui grătar special, aşezat peste o groapă cimentată. Un d­escăr­­cător mecanic, care funcţionează au­tomat, aruncă grânele din autoca­mion în groapa cimentată. De îndată ce grânele au ajuns în groapă, întrea­ga instalaţie intră în funcţiune în mod automat: cupele transportorului de Încărcare încep să ducă grânele pe grătarul triorului care selecţionează cerealele. Un transportor asemănător duce cerealele curăţate de trior într'o groapă cimentată, iar un ventilator, duce pleava pe o conductă de 10 metri lungime într'o căruţă. Boabele seci sau sfărâmate şi corpurile străi­ne curg într'o ladă aşezată pe un că­rucior special, încărcarea grăunţelor curăţate spre a fi transportate la silozuri sau la hambarele colhoznice se face în felul următor: autocamionul intră pe o platformă asfaltată, situată alături de groapă. Când roţile autocamionului calcă pe o supapă, automat se pune in funcţiune transportorul cu cupe. Acesta încarcă grăunţele din groapă in autocamion. Când maşina porneş­te se declanşează supapa şi transpor­torul se opreşte în mod automat. Instalaţiile simple dar ingenioase ale ariei au fost construite de raţio­­nalizatorii din colhoz în colaborare cu mecanizatorii S.M.T. Schemele au fost elaborate de mecanicul colhozu­lui Chiseliov, triorul inventat de col­hoznicul Şehoviov. Deşi aria e deser­vită de numai doi mecanici care su­praveghează funcţionarea automate­lor, productivitatea ariei se ridică la 300 tone grâne curăţate, vânturate și cântărite pe zi. Secerişul în Sudul Ucrainei In Sudul Ucrainei se lărgeşte tot mai mult frontul muncilor de strân­gere a noii recolte. In regiunile Her­­sop, Nicolaev şi altele se desfăşoară secerişul orzului şi grâului de toam­nă. Au început secerişul colhozurile din Ucraina Subcarpatică şi Bucovina. Peste câteva­­rale vor începe să strân­gă recolta şi alte regiuni ale republi­că. In acest an, pe câmpiile Ucrainei­ vor lucra cu 5.000 mai multe combine decât anul trecut. Mecanizatorii şi col­hoznicii obţin rezultate bune chiar din primele zile ale recoltării. De pil­dă, Marc Braga, Erou al Muncii So­cialiste, care lucrează în regiunea Her­­son, a secerat în primele patru zile 100 ha. de grâu. Numeroase colhozuri şi sovhozuri din Sudul Ucrainei aplică la recolta la mecanizarea complexă în cadrul că­reia toate lucrările — secerişul, trans­portul şi curăţatul grânelor, transpor­tarea lor la elevator — se efectuează potrivit metodei în bandă rulantă. Se realizează astfel o mare economie de timp şi un număr mare de colhoznici se eliberează pentru a fi folosiţi la alte munci. Culturi subtropicale în Armenia In Armenia se aclimatizează cu succes numeroase culturi subtropica­le. Aici au fost selecţionate noi va­rietăţi locale, care capătă o răspân­dire din ce in ce mai largă în repu­blică. Astfel hurma (o specie de aba­nos), rodia, fisticul, migdalul, nucul cresc din abundenţă in regiunile muntoase. In pepiniera de stat de culturi subtropicale a Armeniei se numără în prezent 40 de varietăţi de pomi şi arbuşti fructiferi decorativi, care cresc numai în ţinuturi calde. ( Agerpres) Mecanizarea muncilor agricole în Tadjichistan In Sudul Tadjichist­anului a intrat în funcţiune o nouă staţiune de ma­şini pentru zootehnie. Noua staţiune deserveşte o serie de colhozuri din unul din raioanele muntoase ale Pa­­mirului. Ea le pune la dispoziţie ma­şini pentru recoltarea ierburilor, pen­tru însilozări şi prepararea nutreţuri­lor, aparate electrice pentru tunsul oilor, ajută la mecanizarea fermelor pentru creşterea vitelor, etc. In prezent, în republică funcţionea­ză 74 de staţiuni de maşini şi trac­toare şi staţiuni de maşini pentru zootehnie, care dispun de o tehnică variată. Pe ogoare, munca manuală este tot mai mult înlocuită prin maşini, in colhozurile cultivatoare de bumbac din Tadjikistan, insămânţarea şi pre­­lucrarea­­ bumbacului sunt complect mecanizate. Anul acesta vor fi folosi­te 800 de maşini pentru recoltarea bumbacului. Ele vor înlocui munca a zeci de mii de culegători de bumbac. Recoltarea grânelor şi cositul fânului sunt mecanizate în proporţie de a­­proximativ 90%. Până la sfârşitul a­­nului, în Tadjikistan vor fi puse în funcţiune alte câteva staţiuni de ma­şini şi tractoare şi staţiuni de maşini pentru zootehnie. 22 iulie 1953. Hidrocentrala dela l­st Camenogorsc a intrat în funcţiune In R.S.S. Cazahă, pe malurile flu­viului bogat în ape Irtîş a fost ter­minată şi a intrat în funcţiune puter­nica hidrocentrală dela Ust Cameno­­gorsc, a cărei construire a fost pre­văzută în Directivele celui de al 5- lea plan cincinal. La festivitatea care a avut loc cu ocazia inaugurării acestui important nod hidroenergetic au luat parte toţi constructorii, inginerii şi tehnicienii împreună cu familiile lor, precum şi oaspeţi din Împrejurimi. In faţa lor se înălţa măreţ uriaşul baraj de beton armat,, luminoasa clă­dire a hidrocentralei care a început să dea curent, şi ecluza prin porţile căreia trec astăzi vase încărcate cu grâne, cărbune, cherestea, etc. Pu­ternica hidrocentrală a fost construită în condiţii climaterice grele. Lucră­rile nu au încetat o clipă chiar şi pe gerurile cele mai aprige, la tempera­­tură sub—40®, şi nici vara pe arşiţa cea mai mare.Intr'un timp record a­­pele înspumate ale fluviului Irtîş au fost zăgăzuite, iar astăzi forţa lor u­­riaşă este folosită de constructorii comunismului pentru valorificarea bo­gatelor resurse naturale ale Cazah­stanului păsăritean. Toate ramurile economiei, indust­ria grea şi uşoară, agricultura vor cunoaşte o înflorire fără precedent. Importante cantităţi de energie electrică vor fi furnizate pentru uzul casnic al populaţiei şi vor uşura şi înfrumuseţa viaţa oamenilor muncii din regiune. Construcţia hidrocentralei de la Ust Camenogorsc reprezintă o o victorie strălucită obţinută de poporul sovie­tic sub conducerea Partidului Comu­­nist. Aproape 400 de întreprinderi din toate colţurile ţării au contribuit la înălţarea acestei construcţii. Mun­cile terasiere ca şi săpăturile în stâncă au fost mecanizate in propor­ţie de 96,00, iar turnarea betonului a fost in întregime mecanizată. Pretutindeni în fruntea lucrărilor au fost comuniştii, dând exemplu de abnegaţie şi devotament. Cot la cot cu muncitorii cazahi au muncit şi specialişti ruşi, ucrainieni, bieloruşi, uzbeci — veniţi din toate colţurile ţă­rii să ajute poporului frate cazah la construirea primei hidrocentrale pe fluviul Irtîş.­­ In apropierea hidrocentralei a cres­cut în aceşti ani un orăşel al construc­­torilor — Ablachetca. Aici s'au ridi­cat peste o mie de clădiri moderne cu mai multe etaje, şcoli în care învaţă peste 2000 copii, două cluburi, cine­matografe, câteva biblioteci, un parc al culturii, un stadion sportiv. Hidrocentrala de la Ust Cameno­­gorsc, intrată de curând în funcţiu­ne, este una din verigile uriaşului lanţ de centrale electrice care împân­zesc astăzi Uniunea Sovietică; con­struirea ei marchează încă un pas pe calea înfăptuirii învăţăturii marxist­­leniniste —■ comunismul este puterea sovietică plus electrificarea întregii ţări. Noi ediţii ale operelor lui V. V. Maiacovschi în U. R. S. S. In Uniunea Sovietică s'au făcut pre­gătiri intense în vederea sărbătoririi a 60 de ani dela naşterea marelui poet V. V. Maiacovschi. După datele Palatului Unional al Cărţii, operele lui V. V. Maiacovschi au fost editate în anii Puterii Sovie­tice de 535 ori. Tirajul lor general depăşeşte 20,4 milioane exemplare. Minunatele­ versuri şi poeme ale lui V. V. Maiacovschi au fost editate în URSS în 51 limbi. Poemul „Vladi­mir Iliei Lenin“, unul din cele mai iubite de cititori, a fost editat în 20 de limbi şi a apărut în 55 de ediţii. Lucrările lui Maiacovschi, cel mai bun şi mai talentat poet al epocii so­vietice se bucură de o mare populari­tate şi în străinătate. După datele Muzeului-Bibliotecă „V. V. Maiacov­­schi“, operele poetului au fost edita­te în ţări străine la 30 de limbi, prin­tre care limba chineză, polonă, româ­nă, ungară, cehă, coreeană, albaneză, engleză, franceză, italiană, japoneză, etc. Cu prilejul aniversării poetului, au apărut în Uniunea Sovietică noi e­­diții ale operelor sale în diferite limbi ale popoarelor URSS. Editura de Stat pentru literatură a editat o culegere în două volume, care cuprinde poe­me, piese, versuri din perioada 1913- 1930; a apărut deasemenea un volum cu lucrările satirice ale marelui poet. Creşte numărul studenţilor de la şcolile de învăţământ superior din Moscova Instituţiile de învăţământ superior din Moscova continuă primirea cereri­lor de înscriere. Universitatea de Stat din Moscova se bucură de deosebita dragoste a tineretului sovietic. Anul acesta la cele 12 facultăţi vor fi admişi aproximativ 4.000 de tineri. Se lărgeşte pregătirea de specialişti-geo­­logi, petrolişti, mineri. La Institutul de prospectări geologice, de pildă, vor fi admişi anul acesta 323 studenţi. In­stitutul de mine din Moscova va mări promoţia de ingineri specialişti în au­tomatizarea proceselor de producţie şi în tere mecanică, iar Institutul de con­strucţii va spori promoţia de specialişti în proiectarea, construirea şi darea în exploatare a uzinelor de elemente de construcţie. In prezent, în institutele de învăţă­mânt superior din Moscova studiază 272. 500 de tineri. In anul şcolar 1053/54 la cele 88 de şcoli de învăţă­mânt superior din Moscova vor fi ad­mişi încă 82.000 de tineri şi tinere.­­ (Agerpres.)" Tineretul sovietic se pregătește pentru cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie.

Next