Steaua Roşie, martie 1955 (Anul 4, nr. 259-267)
1955-03-02 / nr. 259
2 martie 1955 STEAUA ROȘIE VIAŢA DE PARTID Problemele producfiei în discufia adunărilor de dare de seamă si alegeri Proiectul de Directive ale celui de al II-Iea Congres al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii in următorii 2—3 ani, pune sarcini deosebit de mari in faţa oamenilor muncii. Alegerea organelor conducătoare de partid constituie pentru organizaţiile de bază un prilej de analiză a sarcinilor politice şi economico-culturale în vederea dezvoltării agriculturii, precum şi a muncii fiecărui membru şi candidat de partid in parte, în lupta pentru ridicarea agriculturii la un nivel tot mai înalt, pentru mărirea şeptelului şi generalizarea metodelor înaintate. Printre măsurile luate în vederea pregătirilor adunărilor de dări de seamă şi de alegere a organelor de conducere, Comitetul raional de partid Ciuc, a pus în centrul preocupărilor sale un mare accent pe problemele agricole. Activiştii Comitetului raional de partid, delegaţi la S.M.T. Miercurea- Ciuc, la gospodăria agricolă colectivă din comuna Dăneşti, la I.A.R.T., la întreprinderea „Amilemn" şi la alte organizaţii, au reuşit să obţină frumoase succese în pregătirea comuniştilor pentru alegerea birourilor. In dările de seamă s-au analizat rezultatele obţinute în muncile agricole, respectarea măsurilor luate în vederea măririi producţiei agricole la hectar, s-au scos în evidenţă şi s-au combătut lipsurile manifestate în munca organizaţiilor de bază. In comuna Cozmeni adunarea organizaţiei de bază a analizat îndeplinirea prevederilor Plenarei C.C. din august 1953. Din darea de seamă şi din discuţiile purtate a reieşit că producţia de cereale a crescut aici in anul 1954, faţă de 1953, la grîu cu 25 la sută, la cartofi cu 30 la sută, la sfeclă de zahăr cu 45 la sută, etc. In vederea măririi bazei furajere s-au desţelenit 40 ha. păşune neproductivă, care va fi insămînţată cu sparcetă. Darea de seamă a scos in evidenţă că, datorită muncii politice dusă de comuniştii din această comună şi sprijinului primit din partea Comitetului raional de partid,planul de colectări a fost realizat pe 1954 in proporţie de IOC la sută la toate produsele. Pentru buna desfăşurare a muncilor agricole pe anul 1956, organizaţia de bază a sprijinit înfiinţarea unui cerc agrotehnic, in care se pregătesc peste 50 de ţărani muncitori. In mobilizarea cursanţilor şi frecventarea cu regularitate a cursurilor s-au evidenţiat mulţi ţărani muncitori printre care loan Hadnagy, Imre Nardirosz, loan Albert, Miklós Fogas şi alţii. Din darea de seamă a organizaţiei de bază din gospodăria agricolă colectivă din comuna Dăneşti a reieşit că alți 4 ha. cartofi s-au plantat in cuiburi dispuse în pătrat, s-au aplicat regulile agrotehnice şi s-a obţinut o recoltă medie de 28.000 kg. cartofi la hectar, faţă de 16.000 kg. obţinute în medie la hectar la plantările făcute in mod obişnuit. In anul acesta cantitatea cartofilor plantaţi în cuiburi dispuse în pătrat se va dubla. In adunarea organizaţiei de bază din S.M.T. Miercurea-Ciuc, darea de seamă a scos în evidenţă fapt că repararea uneltelor agricole a fost terminată cu 8 zile înainte de termen. Cei care au luat cuvîntul la discuţii au arătat că, munca executată de tractorişti în anul 1954 a fost mult superioară anului precedent, ceea ce a dus la creşterea producţiei agricole la hectar. Producţia medie la hectar în gospodăria agricolă colectivă din Cozmeni a fost de 2.573 kg. orz, faţă de 1.670 kg. cît au obţinut ţăranii cu gospodării individuale. Organizaţia de bază de aici, a considerat ca o sarcină primordială întărirea permanentă a vieţii de partid, antrenarea membrilor de partid pentru îndeplinirea planului şi pentru asigurarea calităţii lucrărilor. O dovadă elocventă că organizaţia de bază se ocupă intens de ducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor, este şi faptul că învăţămîntul de partid ca şi cel politic de U.T.M. se desfăşoară aici bine In ultimul timp au fost primiţi în rindurile candidaţilor de partid , utemişti. Cu ocazia alegerilor organelor conducătoare, in darea de seamă a organizaţiei de bază de la I.A.R.T. s-a arătat că una din principalele sarcini a fost munca politică în vederea îndeplinirii planului de producţie, pentru îmbunătăţirea calităţii, ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, în domeniul căreia organizaţia de bază a obţinut unele succese. Planul de producţie pe luna ianuarie s.c. a fost red Abat aici în proporţie de69 la sută Trebuie să arătăm însă că Comitetul raional de partid Ciuc n-a acordat în toate cazurile o atenţie corespunzătoare pregătirii politice în vederea alegerilor, fapt care a făcut ca în unele organizaţii de bază adunările de dări de seamă şi alegeri să decurgă la un nivel scăzut. De exemplu, adunările din organizaţiile de bază din localităţile Cîceu, Sîncrăieni şi altele au fost slab pregătite. In aceste locuri nu s-a discutat temeinic problema dezvoltării agriculturii, iar celelalte probleme discutate au fost rupte de munca politică. Nivelul scăzut la care au decurs aceste adunări se datoreşte în mare parte activiştilor Comitetului raional de partid Ştefan Karda şi Iuliu Nagy care au subapreciat munca de pregătire politică a alegerilor, rezumîndu-se la pregătirea tehnică a acestora. Comitetul raional de partid a convocat la 17 februarie a.c. activiştii însărcinaţi cu pregătirea alegerilor în organizaţiile de bază, analizîndu-se cu ei munca depusă pe teren. In cadrul acestei analize s-au scos în evidenţă lipsurile, arătîndu-se calea înlăturării lor, şi s-a prelucrat din nou instrucţiunile şi precizările C.C. al Partidului. Comitetul raional de partid a hotărît să-şi întărească activitatea de îndrumare şi control, asigurînd totodată desfăşurarea la un nivel mai înalt al adunărilor de dare de seamă şi alegeri ale organelor de conducere. IOSIF NEMET, prim-secretar al Comitetului raional de partid Ciuc Să întărim necontenit disciplina financiară în întreprinderi şi instituţii Pentru ca statul nostru democratpopular să-ţi poată îndeplini cu succes sarcinile importante de ordin financiar, puse de Plenara lărgită din august 1953 a CC. al P.M.R., privind dezvoltarea continuă a economiei naţionale, ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, este necesar ca în fiecare întreprindere şi instituţie să fie introdusă o strictă disciplină financiară. Disciplina financiară este o trăsătură caracteristică metodelor de gospodărire socialistă. Ea presupune îndeplinirea riguroasă de către întreprinderi şi organizaţii economice a planurilor financiare, concordanţa acestora cu planurile de producţie, respectarea legalităţii socialiste în toate operaţiunile financiare. Una din principalele cerinţe ale disciplinei financiare este Îndeplinirea la timp şi în întregime a obligaţiunilor financiare faţă de bugetul statului, faţă de instituţiile de credit şi în domeniul decontărilor, in relaţiile cu alte întreprinderi şi organizaţii economice. In ultimii doi ani, in Regiunea Autonomă Maghiară s-au înregistrat progrese simţitoare în domeniul întăririi disciplinei financiare. In marea lor majoritate, cadrele din economie s-au arătat capabile să conducă cu pricepere activitatea gospodărească a întreprinderilor. La întreprinderile comunale regionale „Electro-Gaz“ din Tg.-Mureş, de pildă, s-au obţinut realizări frumoase în unele sectoare de activitate, cum ar fi introducerea unui strict regim de economii şi respectarea regulilor disciplinei financiare. Acest fapt a influenţat pozitiv reducerea preţului de cost pe anul 1954, la apă potabili cu peste 13 la sută, la energie electrică cu peste 16 la sută şi la gaz-metan cu peste 7 la sută. Conducîndu-se în mod organizat şi la zi evidenţele operative şi contabile privind repartizarea cheltuielilor pe elementele preţului de cost, la Întreprinderile comunale din Tg.-Mureş s-au scos la iveală cheltuielile nejustificate, fiind posibilă astfel luarea unor măsuri operative pentru înlăturarea lipsurilor, întărirea disciplinei financiare şi reducerea preţului de cost. Colectivul acestei întreprinderi fiind preocupat şi de simplificarea, raţionalizarea şi înlăturarea operaţiunilor inutile, a contribuit la întărirea disciplinei financiare, obţinînd la fondul de salarii, la cheltuielile administrativgospodareşti, etc., o economie anuală de peste 40.000 lei. Cu toate acestea, în întreprinderi şi organizaţii economice există încă mari şi serioase lipsuri. Sînt numeroase cazurile cînd unii directori de întreprinderi încalcă în mod grosolan disciplina financiară. Astfel, la Baza nr. 805 ateliere şi montaj şi la întreprinderea „808 transport" din cadrul Trustului nr. 8 „Construcţii", cooperativa „Lemn-Mobilă", cooperativa „Textila- Mureş“. „Agevacoop“, toate din Tg.Mureş, nu s-au vărsat la timp impozitele cuvenite bugetului de stat pe anul 1954, întreprinderile „Lázár Ödön", ILEFOR, întreprinderea regională cinematografică, Baza M.I.A, Întreprinderile „Ludovic Minschi", din Tg.Mureș, n-au vărsat la timp cotele de beneficii cuvenite bugetului de stat pe aceeași perioadă. Întreprinderea raională „7 Noiembrie" din Miercurea-Ciuc, întreprinderea minieră „Harghita", IFET-urile din Odorhei, Miercurea-Ciuc şi Topliţa, întreprinderea raională „Republica" Reghin, fabrica de spirt din Gheorgheni, topitoria de in din Ghindari (raionul Sîngeorgiu de Pădure) şi altele, n-au vărsat în totalitate şi la timp la bugetul statului cotele de amortisment pe anul 1954. O formă gravă de nerespectare a disciplinei financiare este acea a stocării de materii prime şi materiale cu mult peste nevoile reale ale producţiei, lucru care împiedică nu numai aprovizionarea normală a altor fabrici, dar duce şi la blocarea unor sume importante din fondurile de rulment ale întreprinderilor respective. In această situaţie se bălăcesc: întreprinderea raională „7 Noiembrie“ din Miercurea- Ciuc, întreprinderea raională „Mureşul“ din Gheorgheni“, IFET Reghin, fabrica de mobile „Simo Géza“ din Tg.-Mureş, etc. întreprinderea raională „II Iunie" din Sf.Gheorghe, a făcut angajări de personal administrativ peste statul de funcţiuni aprobat, cheltuind în mod ilegal sume de peste 36.000 lei, plătite din fondul de producţie, fapt ce a dus în mod nejustificat la majorarea preţului de cost al producţiei. Directorii de întreprinderi şi şefii de instituţii,cit şi şefii contabili sînt răspunzători pentru întreaga activitate a unităţilor pe care le conduc.Ei au sarcina să se ocupe nu numai de problemele de producţie, ci şi de rezolvarea problemelor financiare. Ei trebuie să cunoască şi să urmărească zi de zi cum se îndeplineşte planul financiar al întreprinderilor. Colectivele de conducere ale întreprinderilor au sarcina să creieze condiţiile tehnice şi organizatorice corespunzătoare care să ducă la creşterea productivităţii muncii, la scăderea preţului de cost al produselor. Cheltuielile de orice fel trebuie să fie făcute în limita necesităţii producţiei. O altă datorie a conducătorilor din întreprinderi este aceea de a respecta obligaţiile financiare faţă de alte întreprinderi şi faţă de bugetul statului. Şefii contabili şi contabilii au datoria să analizeze periodic situaţia financiară a întreprinderilor, a organizaţiilor economice şi a instituţiilor, să seziseze la timp orice abateri şi nereguli în cheltuirea fondurilor cu care au fost înzestrate întreprinderile, pentru a se putea lua măsuri eficace de îndreptare a lucrurilor. Respectarea cu stricteţe a disciplinei financiare în întreprinderi şi organizaţii economice de stat duce la sporirea acumulărilor socialiste, la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. GH. STANCIULESCU Scrisori către redacţie Roadele cultivării inului La sediul Sfatului popular al raionului Topliţa a avut loc recent o consfătuire a fruntaşilor în cultivarea inului cu participarea a peste 30 ţărani muncitori. In cadrul discuţiilor ţăranul muncitor Dumitru Mîndru din comuna Sărmaş a expus metoda sa de lucru, arătînd felul cum a obţinut ele pe 0,45 ha, 1.225 kg. in, pentru care a primit 1.360 lei, 205 kg. porumb, 1,50 kg. bumbac, etc. Gábor loan zis Niţa a arătat că ţăranii muncitori din comuna Ruşii-Munţi, semănînd in pe o suprafaţă de 20 ha. păşune desţelenită au obţinut o producţie globală de 60.000 kg. in, pentru care au primit 46.000 lei, 11.000 kg. porumb şi altele. Au mai luat cuvîntul numeroşi ţărani muncitori, ingineri şi tehnicieni agronomi, arătînd metodele lor de cultivare a inului. PAVEL CUSNEVICI, coresp. Contractarea animalelor aduce avantaje mari In urma muncii de lămurire desfăşurată de către organizaţia de bază, numeroşi ţărani muncitori din comuna Băla (raionul Reghin), au încheiat contracte pentru îngrăşarea şi creşterea animalelor. Bucurîndu-se de mari avantaje de pe urma contractării în anul 1954 a doi porci şi un viţel, ţăranul mijlocaş Ioan Cotoară a încheiat şi în anul acesta contract pentru îngrăşarea a încă doi porci şi un viţel. Au mai încheiat contracte ţăranul muncitor Gavril Huza şi alţii. In total s-au încheiat în această comună 93 contracte între ţăranii muncitori şi organele ORACA In munca politică s-au evidenţiat tovarăşii Vasile Lazăr, Ioan Baton, Gavril Huza, Ioan Marian şi alţii. GHEORGHE FAZAKAS, coresp. Contracte pentru 8.000 litri lapte Ţăranii muncitori din satul Filpişul Mare (raionul Reghin) se conving tot mai mult de avantajele ce le au dacă contractează cu statul creşterea animalelor şi valorificarea produselor acestora. Astfel, pînă la 20 februarie, în acest sat s-au îcheiat 91 contracte pentru îngrăşarea de animale. Pe lingă acestea, au fost încheiate contracte pentru valorificarea prin cooperativă a 8.000 litri lapte. Fruntaşi în această acţiune sunt ţăranii muncitori David Boţan (Cizmaş), Gheorghe Nagy şi alţii. FRANCISC KUDOR coresp. 3 Mitinguri de protest împotriva războiului atomic In raionul Odorhei s-aumut pînă în prezent 112 mitinguri de protest împotriva războiului atomic, cu participarea a peste 20.000 muncitori, ţărani muncitori şi intelectuali, condamnînd pe imperialiştii americani care vor nimicirea vieţii pe pămînt, prin dezlănţuirea unui război atomic. La mitingul de protest care s-a ţinut în căminul cultural din comuna Vîrghiş au participat 130 de cetăţeni Printre alţii, a luat cuvîntul văduva de război Ana Gábor care a spus: „Nu vreau război, vreau pace. Ajunge că în cel de al doilea război mondial mi-am pierdut soţul. Acum nu mai vreau să-mi pierd copiii. Cer ca stocurile de bombe atomice şi de hidrogen să fie distruse, iar maniacii atomici pedepsiţi“. In comuna Pilea, ţăranul muncitor Rudolf Tokos a spus printre altele: „Imperialiştii americani şi englezi simt că pămîntul le alunecă de sub picioare. De aceea, ei încearcă orice manevre bestiale pentru a putea prelungi agonia lor. Dar nici o încercare a lor nu poate împiedica forţa popoarelor iubitoare de pace. Eu am fost martor ocular al distrugerilor făcute de banda lui Hitler la Sibiu în cel de al doilea război mondial. Nu rămînea în urma lor decît pustiul. Bandiţii au distrus pînă şi cele mai elementare maşini. Sîngele oamenilor nevinovaţi curgea pe străzi. Acest lucru nu vreau să se mai repete. Din această cauză dacă va fi nevoie vom apăra cu arma în mînă libertatea noastră şi munca paşnică pe care le-a cucerit clasa muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Român şi cu ajutorul Marii Uniuni Sovietice. Alături de toţi oamenii iubitori de pace semnez cu toată inima Apelul Consiliului Mondial al Păcii de la Viena şi chem pe toţi oamenii cinstiţi din întreaga lume să ridice glasurile lor împotriva imperialiştilor americani care cheltuiesc sute de dolari agonisiţi pe spinarea muncitorilor în vederea pregătirii unui război atomic. Agitaţia din casă în casă in raionul Odorhei 350 de echipe de agitatori, dintre care numai în oraşul Odorhei 44,umblă din casă în casă pentru strîngerea semnăturilor pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii de la Viena. Pînă în prezent aceste echipe au strîns peste 35.000 de semnături. Echipa de agitaţie în frunte cu Ana Soc şi Alexandru Jakab din circumscripţia nr. 31 din Odorhei, nu precupeţeşte nici o clipă, vizitînd fiecare casă, de cîte ori este nevoie. In caz dacă cineva din familia casei respective n-a fost găsit acasă, ei se întorc pentru a da posibilitate şi celui care a lipsit să semneze Apelul. Această echipă a fost primită cu mare bucurie de ţăranca muncitoare văduva Berta Ilyés, în etate de 74 ani din strada „1 Mai“ din Odorhei. Cînd a semnat Apelul, ea a spus „In anii 1907 şi 1913 cînd ţăranii muncitori s-au răsculat împotriva mizeriei, soţul meu a fost nevoit să părăsească pămîntul pe care s-a născut şi a plecat în America, crezînd că acolo va găsi de lucru pentru ca să ne poată trimite bani atît mie cît și celor 6 copii. Insă nici un folos n-a avut. A trebuit să lucreze zi și noapte pînă cînd a putut să se reîntoarcă acasă, îmbolnăvit de plămini ca după cîteva săptămîni să înceteze din viaţă. Eu am rămas cu 6 copii şi viaţa din acel moment a devenit foarte grea. Aceasta mi-au dat d-nii americani mie. Eu îi urăsc din toată inima şi-i consider peimperialiştii americani ca duşmani de moarte ai popoarelor iubitoare de pace“.