Steaua Roşie, aprilie 1955 (Anul 4, nr. 268-277)
1955-04-02 / nr. 268
8 aprilie 1955 Acum 30 de ani, in zilele lui martie, a început marea grevă a muncitorilor forestieri din Valea Mureşului. In acele zile, gaterele încremeniseră cu buştenii-n dinţi, iar vuietul prelung al sirenelor răsuna pină-n munţi departe... dînd forestierilor semnalul de începere a luptei pentru pline şi libertate. In condiţii cu totul schimbate s-au adunat zilele trecute la Topliţa oameni ai muncii, stăpini ai fabricilor, pămintului, ai întinselor păduri, să dezbată împreună in cadrul conferinţei raionale de partid cele mai arzătoare probleme ale vieţii lor noi, ale muncii lor paşnice, constructive şi să aleagă noul comitet de partid. H furica imita si ciocantoais * Din an in an, din lună-n lună, din zi in zi, fabricile din Valea Mureşului dau cherestea tot mai multă, tot mai ieftină şi de calitate tot mai bună. Delegaţii la conferinţă au fost cu totul îndreptăţiţi să se mâmdrească cu fapte măreţe. Lui Alexandru Koppandi ca şi lui Maier Vizel, mecanicului loan Vodă ca şi ţăranului muncitor Petru Căbun, le sălta inima de bucurie atunci cind Ioan Ugran, prim-secretar al Comitetului raional de partid, citea din darea de seamă a comitetului că Unitatea de industrializare a lemnului din Topliţa şi-a depăşit planul pe anul trecut cu 7,7 la sută, că anul acesta s-a trecut la fabricarea binalelor şi s-a înfiinţat o nouă secţie, în care din rumeguş amestecat cu ciment şi lapte de var se fac blocuri şi plăci pentru construcţia locuinţelor muncitoreşti. Şi planul IFET-ului a fost depăşit cu 12 la sută. Aici s-a îmbunătăţit mult şi transportul, s-a întărit disciplina în muncă şi s-a ridicat productivitatea muncii cu 5 la sută Lunar se fac economii de sute de mii de lei. Muncitorii din Gălăuţaş vor să-i întreacă pe cei din Topliţa. Valoarea produselor de larg consum fabricate alei ca: mobilă populară, roţi pentru căruţe, lăzi pentru stupi sistematici, trece cu mult peste un milion. La această munca clocotitoare şi încununată de succes îşi dau contribuţia deopotrivă oamenii muncii remini, maghiari şi ai altor minorităţi naţionale, îşi dau aportul peste 90 de brigăzi, ca cea de la IFET Topliţa, condusă de comunistul Adalbert Toth, care îşi depăşeşte planul lunar cu cite 50—30 la sută. Sute de tineri, organizaţi în peste 30 de brigăzi utemiste, plini de avint, îşi depăşesc planurile lunare de producţie cu cite 30- 40 la sută. Valorificind resursele locale, muncitorii întreprinderii temn-forestier (ILE FOR) sectorul Topliţa, şi-au depăşit cu mult planul la toate sortimentele. Ei dau populaţiei baracamente demontabile, garduri prefabricate, albii şi alte obiecte de uz casnic. Numărulfruntaşilor in producţie se ridică din an in an şi odată cu aceasta creşte şi nivelul lor de trai. In exploatările forestiere Valea Seacă, Capul Cerbului, Muncel şi într-atitea altele, pe muncitori îi primesc case bine amenajate, iar cantinele le servesc mincare caldă, gustoasă. Mari şi frumoase sunt realizările forestierilor din acest raion. Darea de seamă şi delegaţii la conferinţă au arătat insă că o seamă de organizaţii de bază au muncit slab pe ţărimul culturalizării muncitorilor din pădure, că organizaţiile de bază şi organele sindicale din cadrul IFET urilor nu trimit muncitorilor din pădure ziare suficiente, iar de multe ori ele sosesc cu mare întirziere. Munca cu cartea este şi ea slab organizată. A$*-iu-?iuca laith-uluipoate fi biciuie să in Boieasca Văile ce, se deschid de o parte de alta a Mureşului, pierzindu-se printre colinele împădurite ale munţilor Câlimani şi Gurghiu, oferă mari posibilităţi oamenilor harnici din partea locului in dezvoltarea agriculturii si ineosebi in creşterea animal eter, pentru a-şi face viaţa bogată, plina de bucurii. Şi intr-adevăr, rezultatele fruntaşilor recoltelor bogate şi ale crescătorilor de animale stau mărturie că şi VIAŢA DE PARTID in acest raion de munte se pot obţine recolte mari, Insăminţind porumbul in cuiburi aşezate in pătrat şi Ingrijinduşi bine culturile, ţăranii muncitori Vasile Mircea din Petriş, lacul Drăgan din Monor şi Ilie Ghidiu din Deda au recoltat cite 3.500 kg. porumbboabe la hectar. Şi pulsul acesta nou, dorinţa fierbinte de a face ogoarele cit mai roditoare, cuprinde tot mai mulţi ţărani muncitori, reflectindu-se puternic şi din discuţiile delegaţilor. A vorbit apoi un om mărunte, vioi şi bun de gură, tinăr la faţă şi rumen, îmbrăcat in port muntenesc, cu pieptar brodat cu viorele. Era Mihail Stan, trimisul comuniştilor din Bilbor. „La noi, în Bilbor, — a spus el — am înfiinţat nu de mult o întovărăşire zootehnică. Am făcut arături de toamnă pe o suprafaţă de 40 hectare, lucru despre care pină acum nici nu s-a pomenit la noi. Cu ajutorul statului ne am procurat reproducători de rasă, am terminat construcţia şcolii de la Răchitiş. Cu atita insă nu ne putem mulţumi. Noi avem de gind să mai construim încă o şcoală in cătunul Suseni, să mai deschidem o filială a cooperativei, să facem cuptoare de ars var. Mindrindu-se de rezultatele obţinute de organizaţia de bază, Ioan Gábor din Dumbrava a arătat că la ei în comună mai mulţi ţărani muncitori au înaintat cereri pentru formarea unei întovărăşiri agricole şi că pentru prima dată din partea locului — unii ţărani muncitori vor cultiva peste 23 ha. cu sfeclă de zahăr. In fruntea acestei acţiuni — a arătat Gábor — stau comuniştii. Largi dezbateri au avut loc in conferinţă şi in legătură cu creşterea animalelor, problemă specifică acestui raion de munte. Conferinţa a relevat că au fost curăţite sute de hectare păşune la Deluţ, Dealul Alb şi-n alte locuri şi că plata acestor munci s-a făcut din fondurile statului. S-au luatde asemeni măsuri să se păştrneze pe citeva mii de hectare in amenajamentele silvice ale comuneior Deda, Subcetate, Gălăuţaş, Bilbor, Ruşii- Munţi şi Monor. In urma măsurilor luate in domeniu! zootehniei a crescut şi numărul taurinelor, cabalinelor şi porcinelor cu 4-5 la sută. Dar trimişii comuniştilor din raion s-au arătat nemulţumiţi de rezultatele obţinute, deoarece posibilităţile de dezvoltare a şeptelului sunt mult mai mari. Ei au arătat că conducerile ocoalelor silvice, ale întreprinderilor de exploatare a lemnului, precum şi sfaturile populare au privit in bună parte nepâsătoare problema curăţirii păşunilor, că tehnicienii zootehnişti au neglijat organizarea păşunatului sistematic. Dar nu numai atit. In raion nimeni n-a sfătuit ţăranii muncitori să insămînţeze ierburi perene, convene verzi sau să insilozeze nutreţuri. Această lipsă de interes a frinat creşterea producţiei animale. divMbatis-inid foaia i&a Mulţi tovarăşi care au luat parte la lucrările conferinţei au arătat că pe icine colo, treburile merg prost, citeodată chiar prost de tot. De ce? Mai sunt încă din păcate oameni acoperiţi cu praf, cărora li se spune: birocraţi. Şi care-i rezultatul? Kilograme de hirtie, telefoane-n sus şi-n jos, intervenţii, cereri, reclamaţii şi pe deasupra autocritici formale, iar treburile stau pe loc, parcă ar fi legate la ţăruş, sau se încurcă şi mai tare. IFET-urile au făcut o groază de intervenţii pe la organele silvice să le pună in valoare masa lemnoasă pentru tăiere, primăvara şi nu toamna. Dar ce folos. Nu s-a luat nici o măsură. Le pasă oare organelor silvice că repartizarea tirzie a parchetelor duce la ridicarea preţului de cost al buştenilor, că procesul de producţie se desfăşoară in saturi, că brazii buni pentru iemi de mină se distrug şi că gaterele în foc să taie iarna lemn uscat, se chinuiesc cu buşteni verzi, îngheţaţi, dînd un randament scăzut? Nu, nu te pasă. Serviciul de exploatare feroviară din Tg.-Mureş in loc să dirijeze vagoanele aşa cum s-a stabilit in convenţia pe care o are cu IFET-urile, se ascunde după paravanul unor legi care-i permit să pună la dispoziţie vagoanele cu o zi întirziere. Ba mai mult, infundindu-se in mocirla birocratismului, provoacă intirzieri şi mai mari, răsturnînd toate planurile de încărcare. Mare problemă? Nu. Locaţia se plăteşte. Cu calea ferată nu te poţi juca. Şi aşa IFET-ul Topliţa a plătit anul trecut In contul locaţiilor peste 600.000 lei, „bani ghiaţă", in bună parte din vina CFR-ului. Hirtia cu propunerea de inovaţie a lui Alexandru Muha de la IFET Topliţa, in legătură cu strunjirea exageanelor pentru confecţionarea şuruburilor mecanice, inovaţie potrivit căreia în 8 ore se strunjesc 450 şuruburi, in loc de 25 cit se strunjeau înainte, stă de multă vreme mototolită prin sertarele Trust lemnului din Tg.-Mureş, deşi se ştie că,în timp ce un asemenea şurub executat la Topliţa costă 0,35 lei, in altă parte preţul lui este 1,50—3,20 lei. Sfatul popular din Gălăuţaş a trimis pină acum o ploaie de hirtie către sfatul popular regional, a dat telefoane peste telefoane in toate părţile, şi toate sună astfel: „Trimiteţi-ne un tehnician să ne facă deviz pentru construcţia localului sfatului popular". Dar pină astăzi nici pomeneală de tehnician. Birocraţie, comoditate şi nepăsare este destulă şi la sfatul popular raional De altfel, cu această situaţie Emil Tropotei, preşedintele comitetului executiv se inpacă foarte bine. Despre munca tehnicienilor sfatului popular raional, delegatul la conferinţă Pavel Todea din Vătava a spus următoarele: „Gospodăria noastră colectivă n-a ajuns, încă să fie un centru de atracţie a ţărănimii muncitoare şi aceasta se datoreşte in bună măsură şi ajutorului slab pe care ni-l dau tehnicienii agronomi de la raion. N-aş putea spune că ei nu vin pe la noi. Dimpotrivă, ne vizitează destul de des,insă vizitele lor se mărginesc la un strins de mină, şi... pleacă. Spun că se grăbesc... Au de rezolvat lucrări pe la raion." Aşa au UatărîtUiejdii Mari şi frumoase sint perspectivele de dezvoltare ale raionului Topliţa. Şi in acest raion există forţe, oameni tinjoşi in stare să facă lucruri minunate, să transforme şi să supună voinţei lor forţele naturii, să pună in valoare bogăţiile inepuizabile ale solului şi subsolului in folosul celor ce muncesc. Acolo, pe virful muntelui, la Bihor şi Borcec se vor construi cuptoare de ars var şi o fabrică de cărămidă. In raion vor apare noi ateliere de tinichigerie, de cjocărie, de reparat unelte agricole, vor apare magazine universale la Lunca Bradului, Gălăuţaş şi multe altele, toate pentru binele omului muncitor. Tehnicienii agronomi vor începe lucrările de profilare a agriculturii, potrivit condiţiilor climaterice specifice raionului. Suprafeţele arabile vor fi mărite, iar regulile agrotehnice se vor aplica pe o scară mai largă. Pe întinse terenuri se vor aplica ingrăşă,minte chimice. 600 de hectare se vor insăminţa în primăvara aceasta cu maşini, o bună parte din ele in rinduri in cruce. Pe mari suprafeţe porumbul şi cartofii vor fi cultivaţi în cuiburi aşezate în pătrat. Aceste lucruri sunt pe deplin posibile, ţăranii muncitori din raion le vor face, pentru că sunt hotăriţi să ia parte la marea ofensivă pentru obţinerea a 10 milioane tone de griu şi porumb pe ţară şi de cel puţin 2.100 kg. porumb-boabe la hectar in regiunea noastră. Mari eforturi se vor face şi pe ţărimul măririi şeptelului. IFET-urile, ocoalele silvice şi sfaturile populare vor curăţa parchetele şi păşunile împădurite, şi vor da anul acesta păşunatului încă 4.000 de hectare. Noul comitet ales '■'a trebui să-şi desfăşoare in aşa fel activitatea, ca toate aceste măreţe sarcini să fie realizate cit mai grabnic şi în condiţii cit mai bune. Sarcini mari şi de cinste le revin comuniştilor in ridicarea continuă a maturităţii lor politice şi a combativităţii lor revoluţionare. Ei trebuie să fie în stare să stea mereu în fruntea luptei, să insufle maselor încredere în viitor, să le conducă din victorie în victorie pentru realizarea marilor obiective pentru care a luptat şi luptă fără răgaz harnica şi puternica noastră clasă muncitoare. STEAUA ROȘIE In întrecere pentru terminarea la timp a însămînţârilor de primăvară înainte de începerea muncilor agricole de primăvară, ţăranii muncitori din comuna Berghia, au analizat, în cadrul unei adunări, posibilitatea executării însămînţărilor în condiţii cît mai bune. Ţăranul muncitor Paul Gâlfi s-a angajat să însămulţeze în cuiburi dispuse în pătrat, 0.50 ha. cu porumb, 0.15 ha. cu floarea soarelui şi 0,10 ha. cu cartofi. Asemenea angajamente şi-au luat şi ţăranii muncitori Carol Kozma, Mihai Bene şi Iuliu Soos. Ioan Siko şi Francisc Gâlfi şi-au exprimat hotărirea de a însămînţa în cuiburi dispuse în pătrat cîte un hectar teren. Cu acelaşi prilej, ţăranii muncitori au lansat chemări la întrecere pentru terminarea în timpul optim a însămînţărilor de primăvară şi obţinerea de producţii sporite. Ţăranul muncitor Alexandru Galfi i-a chemat la întrecere pe ţăranii muncitori Ioan Muntean şi Remus Turcu. Martin Soos l-a chemat la întrecere pe Arpád Szabó. Pe baza angajamentelor şi a întrecerii pornite între ţăranii muncitori, s-au iniţiat, întreceri şi între circumscripţiile electorale şi sectoarele din comună. Folosind timpul favorabil, de îndată ce pămîntul s-a zvîntat, unii ţărani muncitori ca Miron Boanta, Alexandru Zöld şi Géza Vadadi au şi început executarea muncilor agricole de primăvară. Asemenea adunări au fost ţinute şi in alte comune şi sate. Pretutindeni ţăranii muncitori şi-au exprimat hotărîrea de a lupta cu forţe sporite pentru obţinerea unei producţii mărite. Chemări la întrecere care exprimă hotărîrea lucrătorilor de pe ogoare au fost lansate de S.M.T. Reghin. G.A.S. Ozun, mai multe gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole şi de către numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale. întrecerea socialistă şi patriotică cuprinde mase tot mai largi ale oamenilor muncii din agricultură. Aceasta impune comitetelor raionale de partid şi comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale sarcina de a trezi la viaţă comisiile raionale de urmărire şi îndrumare a întrecerii socialiste şi patriotice, ca acestea să analizeze cu regularitate desfăşurarea întrecerii, să popularizeze rezultatele şi fruntaşii în întrecere. 3 In condiţiile actuale de dezvoltare a economiei noastre naţionale lemnul capătă pe zi ce trece o importanţă din ce în ce mai mare. Avînd o mare întrebuinţare în industrie şi construcţii, trebuie să desfăşurăm o largă acţiune pentru înlocuirea lemnului de foc cu alţi combustibili ca: rumeguşul sau crengile, care se găsesc în suficientă cantitate în pădurile noastre şi care în loc să fie folosite se irosesc sau putrezesc în pădure, etc. Dintre combustibili, cărbunele are o importanţă deosebită. Prin folosirea lui justă putem obţine mari economii de lemne. In multe cazuri chiar şi unele sfaturi populare raionale au manifestat o atitudine nejustă faţă de folosirea cărbunelui drept combustibil. Aceasta, din cauză că nu se cunoştea felul în care trebuie ars cărbunele, ce putere calorică are şi ce economii se pot obţine în urma folosirii ei. Astfel s-au petrecut lucrurile la început şi la Sfatul popular al raionului Odorhei. In iarna acestui an însă majoritatea combustibilului folosit aici a fost cărbunele. Un exemplu bun de urmat în această direcţie îl constituie şi raionul Ciuc unde de ani de zile, pe lîngă lemne, se foloseşte pentru încălzire în întreprinderi, instituţii şi şcoli ,cărbunele, în deosebi turba. Unele organe şi organizaţii economice încă nici pînă în prezent n-au înţeles însă necesitatea înlocuirii lemnului cu alţi combustibili Sfatul popular al raionului Reghin, de pildă, a scos doar o parte din cantitatea repartizată de cărbune, care la rîndul ei, a fost depozitată în locuri necorespunzătoare, din care cauză s-a degradat, neputîndu-se folosi. Atitudine condamnabilă faţă de folosirea cărbunelui, drept combustibil, manifestă şi Sfatul popular al raionului Tg.-Mureş, care deşi în anul 1954 a avut o repartiţie considerabilă de cărbune, nu l-a ridicat decît în proporţie de cca. 9—10 la sută. Comitetele executive ale sfaturilor populare, conducătorii organelor şi organizaţiilor economice şi de stat şi toţi oamenii muncii, trebuie să înţeleagă importanţa ce o are lemnul în economia noastră naţională şi să treacă cît mai repede la folosirea drept combustibil a turbei şi altor cărbuni, a rumeguşului, combustibilului lichid, etc. Cărbunele se poate arde în orice sobă de teracotă, de cărămidă, maşină de gătit sau sobă de metal fără să aibă vreun efect vătămător asupra sănătăţii. Pentru a se trece la folosirea cît mai intensă a cărbunelui, vom reda cîteva metode practice de folosire a acestuia. După ce interiorul sobei a fost curăţat, se va introduce în ea o cantitate suficientă de lemne, pentru a da un foc puternic. Cînd lemnele se vor transforma pe jumătate în jur, li se va adăuga o cantitate de 1—3 kg. cărbune (depinde de mărimea sobei), care vor fi aşezate în aşa fel ca să se asigure circulaţia aerului şi a flăcărilor. Deasupra lor se vor mai aşeza cîteva bucăţi de lemne subţiri, care prin aprindere vor arde gazul emanat de cărbuni. In timpul arderii uşile sobei vor rămîne, închise, lăsîndu-se deschisă doar uşa cenuşarului. La sobele de metal se va deschide complet rozeta aerajului, iar la nevoie şi uşa cenuşarului. In felul acesta cărbunii pot fî folosiţi drept combustibil în proporţie de cca. 60—70 la sută, făcîndu-se astfel economii serioase de lemne şi bani, deoarece cărbunele este mult mai ieftin, avînd în acelaşi timp o putere calorică mai mare. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să treacă de îndată la popularizarea folosirii pe scară largă a cărbunelui drept combustibil ca şi a tuturor resurselor locale ca crengi, rumeguş, etc. TIBERIU PLACHTA Sâ folosim cărbunele în loc de lemne TURNEUL TEATRULUI NAŢIONAL L. CARAGIALE“ Teatrul Naţional I. L. CARAGIALE din Bucureşti, va prezenta in sala mare a Palatului Cultural din oraşul nostru, miercuri, 6 aprilie, ora 1."P REVIZORUL şi la ora 20,30: FATA FARA ZESTRE; joi, 7 aprilie, ora 1? FATA FARA ZESTRE şi la ora 20,30: O SCRISOARE PIERDUTA; vineri, 8 aprilie, ora 15, O SCRISOARE PIERDUTA, iar la ora 20,30 REVIZORUL.