Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)

1955-06-01 / nr. 286

4 INSULA BRIONI (Agerpres). — TASS transmite: La 29 şi 30 mai . c. au continuat tratativele între delegaţia guverna­­mentală a Uniunii Republicilor Sovie­tice Socialiste şi delegaţia guverna­mentală a Republicii Populare Fede­rative Iugoslavia, care au sosit în in­­sula Brioni In cursul tratativelor a continuat, intr-o atmosferă de înţelegere recipro­că, schimbul de păreri în problemele­ relaţiilor dintre U.R.S.S. şi R.P.F. Iugoslavia. La 29 mai delegaţia guvernamen­tala a U.R.S.S. împreună cu membrii delegaţiei iugoslave a vizitat insula Brioni şi monumentele sale. La 30 mai au avut loc întîlniri ale membrilor delegaţiei sovietice şi con­silierilor ei cu membrii delegaţiei Iu­goslaviei şi cu consilierii acesteia în legătură cu problemele care interesea­ză cele două ţări. In aceeaşi zi N. S. Hruşciov şi N. A. Bulganin împreună cu I. Broz-Tito au vizitat pe bordul iachtului „Pod­­gorica" portul Pola şi portul Rovinj pe coasta Istriei. Membrii celor două delegaţii şi con­silierii lor au luat micul dejun şi prân­zul la preşedintele R. P. F. Iugosla­via I. Broz-Tito. La 31 i,­ai delegaţia guvernamenta­lă sovietică va părăsi insula Brioni şi va continua călătoria prin ţară. Comunicatul cu privire la tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei STEAUA ROȘIE Vizita delegaţiei guvernamentale sovietice în Iugoslavia BELGRAD. (Agerpres).­­ TASS transmite: In noaptea spre 29 mai delegaţia guvernamentala sovietică, condusă de N. S. Hruşciov, membru în Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi prim­­secretar -­ . C. al P.C.U.S., a plecat Împreună cu delegaţia guvernamenta­­lă a Iugoslaviei, condusă de preşedin­­te INSULA BRIONI (Agerpres),­­ TASS. La invitaţia guvernului R.P.F. Iu­goslavia, în noaptea spre 29 mai au pârăsit Belgradul, plecînd cu un tren special spre insula Brioni, N S. Hruş­ciov, N. A. Bulganin, A . Mikoian şi ceilalţi membri ai delegaţiei guver­­na­menta­le sovietice. Cu acelaşi tren au plecat împreună cu delegaţia U.R.S.S. preşedintele Io­­sip Broz-Tito, E. Kardelj, A. Ranko­­vici şi ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale iugoslave Cele două delegaţii sunt însoţite de consilierii şi experţii lor, precum şi de ziarişti so­vietici şi iugoslavi. La­ punctul terminus al cursei tre­nului special — oraşul Karloveţ — oaspeţii au fost întîmpînaţi şi salutaţi de reprezentanţi ai autorităţilor ora­­şului şi comandamentului local. Boje­tele Iosip Broz-Tito, pe insula Brioni unde vor continua tratativele între delegaţii. La gara din Belgrad delegaţia guver­namentală a Uniunii Sovietice şi de­legaţia guvernamentală al R.P.F. Iu­­goslavia au fost însoţite de M. Pijade, preşedintele Scupşeviei populare fede­rative, R. Ciolakovici, vicepreşedinte ★ Benid, preşedintele Comitetului popu­lar orăşenesc, Milivoe Tomiţa, vice­preşedinte al Comitetului popular oră­şenesc, Miha Pavlach­i, deputat in Seupşcină, colonel Mato Bilobrk, co­mandant de divizie. De la Karloveţ, delegaţia guverna­mentală sovietică împreună cu dele­gaţia guvernamentală iugoslavă şi persoanele care le însoţesc au plecat cu auto­noblele spre oraşul Pola de pe litoralul Mării Adriatice, iar de acolo s-au îmbarcat pe un iacht spre insula Brioni. Pe întregul traseu al călătoriei, ca­re a durat cîteva ore, oaspeţii sovie­tici şi conducătorii statului Iugoslav au fost salutaţi cu căldură de locui­torii satelor şi oraşelor. Cu toată ora matinală şi ploaia neîntreruptă, în gă­rile aflate pe parcursul de la Belgrad al Veeei executive federative, R. Stam­­bolici, preşedintele Scupseniei popu­lare a Serbiei, I. Gosnjak, secretar de stat pentru problemele apărării naţio­nale, V. Zekovici, secretar al Vecei executive federative, M. Minici, preşe­dintele Comitetului popular din Bel­grad, spre Karloveţ, trenul special a fost în­­tîmpinat de populaţia locală care a salutat pe oaspeţi prin aplauze şi ovaţii. In oraşul Rijeka, centru al indu­striei navale şi petrolifere, în locali­tatea balneară Opatia şi la Pazina, în oraşul minier Raşa şi în alte oraşe şi localităţi de pe litoralul Adriaticii, populaţia s-a înşiruit de-a lungul stră­zilor pe care treceau automobilele în care se aflau oaspeţii sovietici şi con­ducătorii statului iugoslav. Populaţia îşi exprima calda ei simpatie faţă de poporul sovietic şi dorinţa de a în­tări prietenia iugoslavo—sovietică, de a întări cauza păcii in lumea întreagă. In timpul şederii pe insula Brioni, cele două delegaţii vor continua schimbul de păreri asupra probleme­lor care formează obiectul tratative­­lor sovieto-iugoslave. Delegaţia parlamentului indian care a vizitat U. R. S. S. a plecat spre Iugoslavia MOSCOVA (Agerpres) TASS transmite : La invitaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S. o delegaţie a parlamentului indian în frunte cu Krrshnamurti Rao, vicepreşedinte al Consiliului Statelor al parlamentului Republicii India, a vi­zitat timp de trei sâptămîni Uniunea Sovietică. La 30 mai delegaţia parlamentului indian a părăsit Moscova plecind spre Iugoslavia. Pe aeroportul Central, pavoazat cu drapelele de stat ale U.R.S.S. şi Repu­blicii India, oaspeţii au fost conduşi de : M. P. Tarasov, vicepreşedinte al Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., A- A. Lebedev, vicepreşedinte al Sovietului Uniunii al Sovietului Suprem al U.R.S.S., V. V. Kuzneţov, locţiitor al ministrului Afa­cerilor Externe al U.R.S.S., A. F. Gor­kin, secretar adjunct al Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., deputaţi ai Sovietului Suprem al U.R.S.S., func­ţionari superiori ai Prezidiului Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., Ministerului Afacerilor Externe al U.R.S.S., Aso­ciaţiei Unionale pentru relaţiile cultu­rale cu străinătatea, reprezentanţi ai presei. M. P. Tarasov şi Krishnamurti Rao au rostit scurte cuvîntări. Delegaţia parlamentului­­ indian a fost însoţită de ambasadorul Republicii India în U­R-S.S. K- P. S. Menon, pre­cum şi R- Osolnik, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Republicii Populare Federative Iugoslavia , în U.R.S.S. Problema Conferinţei la nivel înalt în centrul atenţiei opiniei publice Nota guvernului sovietic din 26 mai 1955 în legătură cu conferinţa şefilor guvernelor U.R S.S., S.U.A., Marii Bri­tanii şi Franţei a fost primită cu interes de opinia publică din întreaga lume Poziţia netă a U.R.S.S. în favoarea păcii se bucură intr-o asemenea măsură de sprijinul popoarelor, incit cercurile conducătoare din ţările occidentale au fost nevoite să se pronunţe pentru con­vocarea unei conferinţe la nivel înalt. Răspunsul pozitiv al guvernului sovie­tic, bazat pe considerentul că „o înfil­­u­ire între personalităţile conducătoare in stat ar putea contribui la crearea condiţiilor necesare pentru soluţionarea problemelor internaţionale nerezolvate, cu condiţia ca toate părţile interesate să năzuiască intr-adevăr spre aceasta", s-a bucurat de o primire favorabilă în numeroase cercuri politice occidentale. Cit de mare este năzuinţa opiniei publice de a se reglementa prin mijloace paşnice diferendele internaţionale se vădesc din faptul că in campania elec­torală din Anglia ambele partide bur­gheze — conservator şi laburist — s-au proclamat promotori ai politicii de tratative, iar conservatorii aflaţi la pu­tere au căutat să pozeze chiar în iniţia­tori ai acestei politici. Ziarul francez „Le Monde" vorbeşte in aceeaşi ordine de idei despre „opinia de pace care a conta­minat popoarele“, iar ziarul „New Tor,­ Herald Tribune" scrie : „Acum datorită eficacităţii cruciadelor pentru pace din Marea Britanie, Franţa şi Statele Uni­te, cruciade care coincid cu scopurile comuniştilor, urmează să se organi­zeze o conferinţă la înalt nivel". Explicînd motivele care i-au determi­nat pe occidentali să accepte o aseme­nea conferinţă precum şi adevăratele lor intenţii, cunoscutul comentator ame­rican James Reston scria în „New York Times“: „Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite vor avea însă un curînd alegeri naţionale iar oamenii de stat care conduc aceste guverne sînt con­vinşi că convocarea unei conferinţe a celor patru puteri este o politică bună, chiar dacă perspectiva unei reglemen­tări între est şi vest nu este foarte favorabilă". Dacă Ministerul de Externe britanic a refuzat să comenteze nota sovietică din 26 mai pînă cînd vor fi cunoscute rezultatele complete ale alegerilor par­lamentare, la Washington s-a înre­gistrat ceea ce corespondenţii de presă denumesc „o atitudine prudentă". Acest lucru este lesne de sezisat că face parte din atitudinea anumitor cercuri conducătoare americane care încercind să exercite de pe acum pre­siuni inadmisibile asupra viitoarei con­ferinţe tind să o condamne dinainte,cu buna ştiinţă, la un eşec. Pe această linie se situează dialogul televizat dintre preşedintele Eisenhower şi secretarul de stat Dulles, declaraţiile preşedintelui Eisenhower la conferinţa sa de presă din această săptămînă Şi un sfirşit alocuţiunea lui Dulles în faţa comisiei pentru afaceri externe a Camerei repre­zentanţilor care a constituit o pledoarie deşănţată în favoarea cursei înarmă­rilor. Una din femeie favorite are pro­pagandei americane în vederea submi­nării conferinţei o constituie încercă­rile de a se amesteca — sub sloganul fals al unei pretinse „politici de eli­berare“ — în treburile interne ale ţărilor de democraţie populară ale căror popoare libere şi-au ales ele însele, orînduirea socială. Aceste în­cercări neruşinate sînt respinse cu indignare de opinia publică din ţările iubitoare de pace şi — după cum relatează agenţia France Presse — chiar cercurile O.N.U. care au luat notă cu satisfacţie de răspunsul so­vietic In problema tratativelor, „con­sideră că era inevitabil ca U.R.S.S. să protesteze împotriva intenţiei expri­mată de S.U.A. de a ridica în această conferinţă problema regimurilor de democraţie populară din Europa răsă­riteană“. De altfel, nimeni nu-şi face iluzia că absurditatea pretenţiilor americane nu ar fi cunoscută de însăşi promotorii lor, dar personalităţile cu răspundere care se dedau la asemenea practici acţionează cu scopul evident de a submina proiectata conferinţă a şefilor guvernelor celor patru puteri. O dovadă grăitoare în această privinţă o constituie mărturisirea influentului ziar american „Daily News" care comentînd poziţia secretarului Departamentului de stat scria: Declaraţia lui Dulles potrivit căreia S.U.A. se împotrivesc neutrali­zării atit a Germaniei occidentale cît şi a Germaniei reunificate ar putea să torpileze conferinţa. Aceasta însă nu ar fi o mare pierdere şi sîntem­ bucu­roşi că Dulles a spus ceea ce a spus. Credem că mult mai rău decît renun­ţarea la conferinţa la nivel înalt ar fi să se presupună că Statele Unite au renunţat la reînarmarea Germaniei occidentale şi la alinierea acesteia de partea noastră“. După cum se vede intenţia cercurilor conducătoare americane de a-şi conti­nua politica agresivă purtînd discuţii despre tratative este evidentă. De altfel, lipsa de dorinţă reală de a contribui la înlesnirea rezolvării pe calea tratati­velor a problemelor internaţionale liti­gioase a fost mărturisită de presa ame­ricană care nu ezită să califice drept „un eşec“ al politicii americane faptul că marile puteri au căzut în principiu de acord ca şefii guvernelor respective să se întrunească în jurul mesei de con­ferinţă. Nu se poate trece cu vederea totodată faptul că anumite ziare ame­ricane scot în evidenţă că tratativele nu intră în calculele politicii „de pe poziţii de forţă", dar conducătorii poli­ticii occidentale au fost siliţi să con­simtă la convocarea unei conferinţe la cel mai înalt nivel pentru a satisface cererile insistente ale opiniei publice. După cum se vede la această confe­rinţă poziţia participanţilor diferă ra­dical : Irn timp ce Uniunea Sovietică preconizează întrunirea celor patru şefi de guverne în vederea micşorării încor­dării internaţionale şi întăririi încrede­rii dintre state, cercurile conducătoare americane au nevoie de această întru­nire pentru a induce în eroare opinia publică asupra politicii „de pe poziţii de forţă" pe care au mărturisit ca sînt hotărîte să o conţinute. Dar însăşi convocarea conferinţei celor patru pu­teri nu poate fi altfel apreciată decît ca o importantă victorie a politicii trata­tivelor asupra politicii de pe poziţii de forţă. Avînd încredere în forţele lor, po­­poarele sînt hotărîte să impună regle­mentarea problemelor internaţionale pe calea tratativelor şi să nu îngăduie ca vorbăria despre­ tratative să zădăr­nicească eforturile în vederea rezolvării problemelor internaţionale litigioase. Nici un om politic din ţările occiden­tale nu-şi poate astăzi îngădui să-şi manifeste deschis aversiunea faţă de ideea tratativelor fără ca el să rişte să-şi piardă cu desăvîrşire creditul politic în rîndurile maselor populare Opinia publică din întreaga lume se întreabă cu deplin temei de ce a fost posibil să se închidă fronturile „răz­boiului cald“ în Coreea şi în Indochi­na, a fost posibil să se ajungă la o o reglementare echitabilă a problemei austriace, iar soluţionarea altei pro­bleme importante ca aceea a dezarmă­rii sau problema germană, care îşi aşteaptă de multă vreme rezolvarea, nu ar fi posibile­ Răspunsul la această întrebare nu poate fi dat decît într-un singur sens: tratative serioase pot duce la reglementarea completă a mul­tor probleme internaţionale litigioase. Popoarele din toate ţările cer conducă­torilor guvernelor marilor puteri să ia măsuri concrete în vederea slăbirii in-' cordării internaţionale şi întăririi încre­derii între state. Z. Florea 1 iunie 1955 Raportul comisiei guvernamentale indoneziene pentru anchetarea cauzelor catastrofei avonului indian DJAKARTA (Agerpres). — China nouă transmite: Toate ziarele indoneziene au publicat la 27 mai textul raportului comisiei gu­vernamentale indoneziene pentru anche­tarea cauzelor care au provocat cata­strofa avionului indian „Kashmir Prin­cess“, în urma căreia au pierit cîţiva membri ai delegaţiilor R. P. Chineze şi R. D. Vietnam care se îndreptau prin Hong-Kong spre conferinţa de la Ban­dung, precum şi mai mulţi ziarişti chi­nezi şi străini. Comisia a stabilit că catastrofa s-a produs în urma exploziei unei mine cu explozie întîrziată intro­dusă în cavitatea pentru trenul de ate­­rizaj din aripa dreaptă a avionului. Explozia a produs un incendiu care n-a putut fi stins. In raport se arată că avionul a deco­lat de la Hong-Kong în perfectă stare și dispunea de o cantitate suficientă de combustibil pentru zbor. La cercetarea sfărîmăturilor avionu­lui, scoase din fundul mării, s-au desco­perit 4 piese ale mecanismului de cea­sornic, turtit, ars și ruginit, al minei cu explozie întîrziată. In felul acesta comisia de anchetă a confirmat în raportul său că avionul „Kashmir Princess“ s-a prăbuşit în ur­ma unui sabotaj pus la cale de acei care încercau să împiedice lucrările conferinţei ţărilor Asiei şi Africii, de la Bandung. In legătură cu aceasta, ziarele amintesc declaraţia Ministeru­lui Afacerilor Externe al R. P. Chineze din 13 aprilie in care se spunea că ca­tastrofa avionului se datoreşte agenţilor americano-d­anbaisişti din Hong-Kong. ★ HONG-KONG (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Reuter, un repre­zentant al autorităţilor din Hong-Kong a declarat la 27 mai că există toate te­meiurile să se creadă că mina cu explo­zie întîrziată, care a provocat catastrofa avionului „Kashmir­ Princess“, a fost introdusă un avion cînd acesta se afla la Hong-Kong. 41 LONDRA (Agerpres). — TASS trans­mite : La o conferinţă de presă care a avut loc la 27 mai, un purtător de cuvîn­t al Ministerului englez al Afacerilor Externe a confirmat declaraţia autorităţilor din Hong-Kong, că mina cu explozie întâr­ziată care a provocat prăbuşirea avio­nului „Kashmir Princess“ a fost pusă în avion cind acesta se afla la Hong- Kong. Purtătorul de cuvînt a arătat că această declarație oglindește punctul de vedere al guvernului englez. Marea grevă a feroviarilor englezi LONDRA — In noaptea spre 29 mai in întreaga Anglie a început o mare grevă a feroviarilor, declarată în spri­jinul revendicărilor cu privire la majo­rarea salariilor. După cum se ştie, Co­misia transportului britanic (Direcţie a transportului englez naţionalizat) a respins această revendicare. La grevă participă cei 70.000 de mem­bri ai sindicatului unit al mecanicilor de locomotivă şi fochiştilor. Din acest sindicat fac parte 80 la sută din toate brigăzile de mecanici de locomotivă din Anglia. Celelalte fac parte din sin­dicatul naţional al feroviarilor care nu participă la grevă, totuşi membrii a­­cestui sindicat au declarat că nu vor îndeplini munca în locul mecanicilor şi fochiştilor grevişti. Greviştii au postat pichete la depou­rile de cale ferată din întreaga Anglie. După cum a transmis postul de ra­dio Londra, în urna grevei circulaţia trenurilor a scăzut la aproximativ o cincime. Problema aprovizionării între­prinderilor industriale cu cărbune stîr­­neşte autorităţilor îngrijorare deosebită. După cum a transmis agenţia Reu­ter, la o şedinţă a cabinetului s-a dis­cutat problema luării unor măsuri ex­cepţionale pentru a asigura transportul produselor alimentare şi alte trans­porturi urgente. Ziarele de duminică au apărut intr-un tiraj mult redus. Din cauza grevei ele trebuie transportate cu avioane şî ca­mioane. După cum relatează ziarele, din cau­za grevei s-au anulat concediile în po­liţie. Miniştrii au fost preveniţi să nu facă deplasări la mari depărtări. Si­tuaţia se complică prin faptul că gre­va de la căile ferate coincide cu greva a circa 20.000 de docheri şi hamali din 5 porturi ale ţării, printre care Londra, Liverpool şi Manchester. Această gre­vă care a început luni 23 mai are ten­dinţa de a se extinde. La orele 13, ora Londrei, a vorbit la radio Eden, primul ministru al Angliei. El a expus pe scurt mersul tratativelor cu sindicatele în privinţa conflictului şi a comunicat că încercările de a pre­­intimpina greva n-au reuşit. Eden a declarat că greva va avea o influenţa serioasă asupra comerţului şi econo­miei ţării. El a precizat că guvernul intenţionează să facă tot ce e posibil pentru a pune capăt grevei. Dar, a a­­dăugat el, aceasta va fi cu putinţă numai după reluarea tratativelor. Grevele au întunecat victoria conser­vatorilor în alegeri. Ele dovedesc că lupta oamenilor muncii din Anglia pentru drepturile lor vitale se ascute“. Tiparul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş, Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia: 2688, 2498. Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 179,850. T­e’

Next