Steaua Roşie, iunie 1955 (Anul 4, nr. 286-294)
1955-06-11 / nr. 289
11 iunie 1955 intr-o zi in valea Sovietii Abia s-a luminat de ziuă. Pădurea cu toţi locuitorii ei e cufundată încă in tăcere. Cite o privighetoare zburlită de somn, încearcă prin minunatele ei triluri să-şi trezească suratele. Iar puţin mai tîrziu freamătul pădurii, cîntecul păsărelelor trezite, îşi poartă ecoul pină in cele mai îndepărtate văi. Uşile barăcilor se deschid larg, făcînd loc zecilor de muncitori care ies, purtînd în mină fiecare cîte o secure sau altă unealtă. In murmur de voci încep să urce potecile croite prin pădure spre vîrfurile munţilor unde-i aşteaptă munca întreruptă aseară■ Din vîrfurile cele mai îndepărtate străbate pînă departe cîntecul ferăstraielor electrice. Acest cîntec e urmat din clnd în cînd de cîte o trosnitură puternică, apoi de un şuierat de crengi rupte şi mai pe urmă de o bubuitură puternică, şi înfundată. Copacul a fost doborît. Apoi acelaşi cîntec e reluat din nou, aceleaşi trosnituri, acelaşi freamăt de frunze şi alt copac s-a alăturat celui căzut, apoi altul şi altul... ★ La o distanţă de cca. 200 m, spre virful mumelui domneşte o animaţie neobişnuită. Un număr de vreo 70 de muncitori lucrează aici. Rămîi surprins de rînduiala ce domnește aici. Este brigada complexă condusă de Imre Tibád. Ea execută toate fazele de lucru. Șeful ei, e gata să ne dea toate amănuntele în legătură cu formarea brigăzii cu care pe drept cuvînt se poate mîndri. „Cu ani in urmă — spune el — munca la noi în pădure se desfăşura la voia întîmplării. Toţi făceam de toate. Timp de 6-7 săptămîni nu lucram altceva decit doboram şi fasonam. Apoi făceam cîte o pauză de cîte 2-3 săptămîni, perioadă după care din nou alte 6-7 săptămîni ne ocupam cu toţii, numai de corhănit. In acest fel desigur că randamentul era foarte scăzut... A început să ne preocupe apoi ghidul cum să dăm patriei mai mult lemn. De aici a pornit dorinţa de a mări productivitatea muncii şi de a îmbunătăţi în continuu calitatea muncii noastre. Pentru aceasta trebuia să schimbăm întregul nostru fel de a lucra. Astfel, am împărţit munca pe faze. Randamentul a început să crească; încetul cu încetul am preluat toate fazele de muncă, chiar şi acelea care aparţineau specialiştilor cum ar fi: construcţia de canale şi altele. Nu ne-am mulţumit numai cu atît. Ne-am apucat să studiem diferite broşuri de specialitate, precum şi sistemul sovietic de lucru al brigăzii complexe, iniţiată de muncitorii de la Kiriş. N-am stat mult pe gînduri. Am adoptat şi noi acest nou fel de a munci. Avantajele brigăzii complexe le puteţi vedea singuri. In primul rînd avem posibilitatea să organizăm o muncă continuă, în lanţ, prin care se asigură un mare randament. Apoi desigur că nimănui nu-i convine să se lase pe tînjală, pentru că aceasta s-ar resimţi pe întreg firul activităţii noastre. Lucrînd pe baza iniţiativei muncitorilor de la Kiriş, sub lozinca de a da zilnic cel puţin 1 m.c. om-zi, am reuşit ca fiecare om din brigada noastră să producă zilnic cîte 1,30—1,40 m.c. buşteni. Datorită aplicării celor de mai sus, productivitatea muncii a crescut considerabil, şi de asemenea, au crescut şi veniturile muncitorilor". ★ Aici Imre Tibád s-a oprit. Poate că ne-ar mai fi spus multe, dacă timpul nu ar fi fost înaintat, trebuind să se întoarcă în mijlocul membrilor brigăzii sale, pentru a le da îndrumările necesare. După plecarea lui am mai auzit un timp cîntecul îndepărtat al ferăstraielor, coborîndu-mă încet spre vale. V. D. Terenuri neproductive plantate cu pomi şi viţă de vie Anul acesta, paralel cu campania însămînţărilor de primăvară, s-a desfăşurat şi acţiunea de plantare de pomi şi viţă de vie, în vederea refacerii sectorului viti-pomicol, sarcină trasată agriculturii noastre prin proiectul de Directive ale celui de al 11-lea Congres al P.M.R. Majoritatea puieţilor şi butaşilor ce s-au sădit au fost produşi în pepinierele din Reghin, Lăzarea şi Ciuc-Sîngeorgiu care au dat un material aclimatizat şi sănătos, bun mai ales pentru raioanele de munte. In regiune planul de plantări de pomi a fost realizat în proporţie de 104,36 la sută, fruntaşe în această acţiune fiind raioanele Odorhei cu 150 la sută, Topliţa cu 144,5 la sută şi Tg. Mureş cu 114,9 la sută. In diferite localităţi ale regiunii noastre s-au extins simţitor şi suprafeţele de plantaţii vitipomicole prin acţiunile de plantare întreprinse. Astfel, în comuna Lupeni, raionul Odorhei, s-au plantat 3.000 pomi, urmînd ca în toamnă să se mărească suprafaţa plantată cu încă 200 ha. In hotarul satului Pietriş, raionul Topliţa, pe terenurile de coastă nefolosite, acoperite înainte cu mărăcini, s-au plantat 5 ha cu pomi fructiferi şi un ha cu viţă de vie. Fruntaşe în acţiunea de extindere a reţelei vitipomicole au fost gospodăriile agricole colective din Sînpaul, raionul Odorhei, şi Mădăraşul de Cîmpie (raionul Tg. Mureş), care au plantat 2.700 pomi, respectiv 1,5 ha. Atenţia acordată plantării pomilor fructiferi nu a fost însă peste tot aceeaşi. Exemple grăitoare sunt în această privinţă raioanele Tg. Secuiesc, Gheorghieni şi Ciuc care nu şi-au realizat planul decît în proporţie de 60—70 la sută. In comunele Remetea şi Suseni (raionul Gheorghieni), de pildă, o bună parte din materialul săditor s-a uscat din lipsa nestratificării lui. Tehnicienii Zoltán Dombi şi Edmund Barabás de la punctele agricole din Remetea şi Ditrău n-au executat nici măcar tăierile de formare a coroanei la pomii plantaţi de-a lungul şoselelor din raza lor de activitate. Plantarea viţei de vie a preocupat într-o mare măsură pe colectiviştii şi ţăranii cu gospodării individuale din regiune. Realizarea în proporţie de 634 la sută a planului oglindeşte din plin această preocupare. Acţiuni frumoase au fost întreprinse în deosebi în comuna Monor (raionul Topliţa), unde s-au plantat 10 ha cu butaşi de viţă de vie, la gospodăria agricolă de stat „Steaua roşie“ din Rugăneşti, raionul Odorhei, unde în fiecare primăvară se plantează cîte un hectar sau două, şi altele. Pentru furnizarea materialului săditor de bună calitate necesar regiunii noastre, la 10 gospodării agricole colective s-au înfiinţat şcoli de viţă de vie, altoindu-se peste o jumătate milion de viţe, care vor contribui în mare măsură la extinderea acestui important sector. Pentru îmbunătăţirea drumurilor Comitetele executive ale sfaturilor populare din regiunea noastră au organizat între 12 mai şi 12 iunie o acţiune pentru repararea drumurilor şi podurilor. Acolo unde s-a acordat o atenţie cuvenită acestei importante acţiuni, unde prin deputaţi şi comitetele cetăţeneşti ţăranii muncitori au fost mobilizaţi să participe la munca de îmbunătăţire a condiţiilor de circulaţie normală a mărfurilor, la întărirea legăturilor economice între sat şi oraş, s-au înregistrat realizări frumoase. Un merit deosebit revine comitetelor executive ale sfaturilor populare din raionul Tg. Secuiesc, unde prin contribuţia ţăranilor muncitori numai în ultimele două săptămîni au fost transportaţi peste 6.300 m. c. pietriş, din care a fost aşternută deja cantitatea de 4.928 m. c. Paralel cu aceasta s-au mai săpat şanţuri pe o lungime de 39.150 m. Asemenea realizări au fost obţinute şi în raioanele Topliţa şi Odorhei. In raionul Odorhei intr-un timp scurt s-au transportat 8.876 m.c. pietriş din care au fost aşternuţi 5.665 m.c., s-au săpat şanţuri în lungime de peste 64.000 m. In raionul Sîngeorgiu de Pădure în perioada acţiunii s-au transportat 9.207 m.c. pietriş şi s-au aşternut 4.218 m.c. Totodată s-au săpat şanţuri pe o lungime de 17.963 m. şi s-a executat curăţirea şanţurilor pe o lungime de peste 10.000 m. etc. Nu la fel se prezintă situaţia în raionul Reghin, unde unele comitete executive ale sfaturilor populare subapreciază importanţa întreţinerii în bune condiţiuni a drumurilor. Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Breaza,Dedrad, Batoş, Beica,Chiheru, Jabeniţa şi altele pînă în prezent nu au mobilizat populaţia pentru executarea sarcinilor de contribuţie în muncă, fiind codaşe la aceste lucrări pe întreaga regiune. Atitudine condamnabilă faţă de întreţinerea drumurilor manifestă şi sfaturile populare din comunele Ocna, Bezid, Praid, din raionul Sîngeorgiu de Pădure, unde pentru îmbunătăţirea stării drumurilor s-a lucrat foarte puţin. Nu se deosebeşte cu nimic de aceasta nici atitudinea Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Sîncraiul de Mureş, raionul Tg. Mureş, care deşi avea la dispoziţie materiale necesare pentru repararera drumurilor, pînă în prezent n-a făcut nimic în acest sens. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să-şi concentreze toate forţele, mobilizînd cu ajutorul deputaţilor pe ţăranii muncitori care prin contribuţia lor în muncă să ajute la repararea cît mai urgentă a drumurilor, care lasă mult de dorit. Organizaţiile de partid trebuie să sprijne această acţiune în aşa fel ca în scurt timp să fie reparate toate drumurile din regiune. STEAUA ROȘIE Membrii gospodăriei agricole colective, membrii întovărăşirii şi ţăranii cu gospodării individuale din Dedrad, (raionul Reghin) au terminat plivitul păioaselor şi au început praştia la la floarea soarelui şi porumb, prăşind peste 16 ha din aceste culturi. Ţăranii muncitori Ioan Paşcu, Ioan Hârşan, Fiorea Fărcaş execută lucrările de întreţinere în bune condiţiuni agrotehnice. Ludovic Reichenberger, corespondent Ţăranii muncitori din satul Bozed, raionul Tg. Mureş au terminat praşila I-a la sfecla de zahăr şi au început răritul ei, cît şi praşila II-a. Pe lingă lucrările de întreţinere a culturilor, ţăranii muncitori din sat, prin muncă voluntară, au reparat 3 podeţe, 2 fîntîni comunale şi au săpat de-a lungul şoselei 1.000 m şanţ. Vasile Dogaru, corespondent 3 De ce este blocat fondul de rulment la întreprinderea „Mureşul“ Gheorghieni? întreprinderea industrială raională „Mureşul“ din Gheorghieni fabrică conserve de fructe, exploatează cariere de piatră, are secţii de producţie ca : textilă, dărăcitorie, cojocărie, metalurgie, abator, etc. Realizările care s-au obţinut aici în ultimul timp sînt cît se poate de bune. în luna aprilie a. c., planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 158%. La unele sortimente planul de producţie a fost chiar depăşit. La conserve fructe de pildă, s-a obţinut o depăşire a planului de 67,9%, la abator de 15,2%, la industria extractivă de 136%, etc. Totuşi, cu toate strădaniile ce Ie-a depus colectivul întreprinderii, planul de producţie la marmeladă extra n-a fost îndeplinit decît în proporţie de 0,7%. Aceasta se datorează în primul rînd faptului că întreprinderea „Mureşul“ adoptînd linia celei mai uşoare rezistenţe, nu a respectat indicii de plan în această ramură, depăşind planul de producţie la marmeladă amestec, în acelaşi timp neglijînd producţia de marmeladă extra, ceea ce a dus la creşterea în mod artificial a pierderilor planificate, întreprinderea industrială raională „Mureşul“ ar putea obţine realizări şi mai frumoase în producţie şi pe tărâmul dezvoltării ei continue dacă nu ar avea blocat fondul de rulment. Cauzele blocării ar putea fi evitate dacă secţia industriei locale din cadrul Sfatului popular regional ar privi cu mai multă răspundere această problemă. Bunăoară, întreprinderii i s-a planificat preţul pentru un kg. zahăr, în realitate ea plăteşte pentru fiecare kg. zahăr cu 1,35 lei mai multDin cauza acestei nepotriviri dintre preţul planificat şi cel realizat, preţul de cost al producţiei este încărcat cît se poate de mult.Numai în trimestrul I, a.c. preţul de cost s-a urcat cu 9 la sută. La aceasta se adaugă şi neglijenţa întreprinderii care în anul trecut nu a înregistrat o serie de cheltuieli pe care le-a făcut, trecîndule în contul acestui an. Această diferenţă de preţuri afectează asupra fondului de rulment, deoarece întreprinderea cheltuieşte mai mult decît este prevăzut, fiind nevoită să ridice de la bancă noi sume de bani, cu care să poată face faţă cerinţelor bunei desfăşurări a ciclului de producţie. O altă cauză care contribuie la blocarea fondului de rulment este lipsa de butoaie. Incepînd din anul 1952 colectivul întreprinderii „Mureşul“ cere încontinuu secţiei industriale locale a sfatului popular regional investiţii pentru confecţionarea butoaielor necesare. Primind investiţii numai pentru 500 butoaie, faţă de cerinţa de cca 3.000 bucăţi, întreprinderea a fost nevoită să ia în chirie celelalte butoaie pentu care plăteşte o amortizare de 5 la sută. Insă neînapoindu-Ie furnizorilor după expirarea contractelor, întreprinderea plăteşte amenzi de 33 la sută din valoarea fiecărui butoi în parte. Supranormativul de materii prime a dus şi acesta la blocarea fondului de rulment. Astfel, materia primă existentă în momentul de faţă în magaziile întreprinderii este suficientă pentru tot anul în curs. O realizare importantă a întreprinderii este acea a terminării construcţiei planului înclinat cu linie de covil şi troliu, pentru exploatarea unei cantităţi consinderabile de piatră de calcar. Sumele necesare pentru executarea acestor lucrări au fost promise din fond local dar, din nefericire, nici pînă azi nu au fost acordate. Colectivul întreprinderii „Mureșul“ a fost nevoit să ceară bani de la bancă în contul micii mecanizări, reușind pînă la urmă să execute cu chiu cu vai lucrările, în cursul lunii aprilie. Toate cele înşirate mai sus au dus la blocarea unei sume de peste un milion lei din fondul de rulment. Dobînda care se plăteşte băncii din această cauză se ridică zilnic. Pentru ca întreprinderea „Mureşul“ să poată ieşi din acest impas, este necesar ca secţia industriei locale a sfatului popular regional să ia măsurile cuvenite, în sensul ca întreprinderii „Mureşul“ să i se acorde din buget diferenţa de preţ, şi să se vîndă materia primă supranormativă, încasarea sumelor cuvenite de la debitori va duce de asemenea la o ameliorare simţitoare a situaţiei. Printre aceşti debitori se află şi colectivul întreprinderii de construcţii nr. 807, Gheorghieni, care datorează întreprinderii „Mureşul“ 70.000 lei. Regulamentul de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare cere intreprinderilor de interes local să înfiinţeze în fiecare an noi secţii de producţie. Conformîndu-se cu această sarcină colectivul întreprinderii „Mureşul“ a şi înfinţat în acest an două secţii noi : una de artă populară şi una de cojocărie .Din păcate însă, neasigurîndu-se şi materia primă necesară, aceste secţii nu lucrează, cu toate că ele ar putea produce mii de batiste, baticuri de ştrand vopsite, cravate etc., pentru care s-au primit numeroase comenzi. Venitul care l-ar obţine întreprinderea în urma executării comenzilor s-ar ridica la suma de 100.000 lei, ceea ce ar contribui la eliberarea din fondul de rulment blocat a unor sume însemnate de bani necesare producţiei. In lumina acestei situaţii, secţia industriei locale a sfatului popular regional şi conducerea întreprinderii „Mureşul“ trebuie să stabilească măsurile necesare prin care s-ar putea ajunge la înlăturarea deficiențelor existente.