Steaua Roşie, august 1955 (Anul 4, nr. 304-312)
1955-08-03 / nr. 304
2 STEAUA ROȘIE ZILE DE VARĂ LA CHIHERU Dacă părăseşti cursul văii tirajului la Matrici şi treci peste dealul Rimeţii, in fata ochilor ţi se prezintă o privelişte variat colorată. Verdele închis al pădurii, „iobagilor" se pierde în galbenul auriu al holdelor. Aceasta manta a naturii, întinsă peste dealuri şi coline este mestriţată de roşul acoperişurilor. Printre case îşi face loc, într-un murmur neîncetat pîriul Fînaţelor, cum il numesc unii, sau valea Beieii cum îi zic alţi locuitori din partea locului. Pe aceste meleaguri s-a aşezat cu veacuri înainte un mănunchi de oarheni. Erau iobagi la „curtea din Gurghiu“ şi-au venit aici ca să trudească pe pămînt, să-i smulgă roade. Au trudit mult oamenii aceştia. Pămîntul nu prea roditor plătea cu multă zgîrcenie munca, oboseala şi sudoarea iobagilor de atunci. Din recolta mică, mare parte lua drumul „spre curte“, îşi menţineau viaţa lucrînd în păduri, la exploatarea lemnului. Mănunchiul de oameni s-a înmulţit şi cu timpul, pe locul unde cu aproape 1.500 de ani în urmă Traian îşi împinsese virfurile armatei sale, clădind cetăţi şi fortificaţii, iau naştere două sate: Chiheru de Sus şi Chiheru de Jos. De atunci a trecut timp îndelungat. Deşi legal, burghezia a desfiinţat iobăgia, sub regimurile exploatatoare, soarta ţărănimii nu s-a schimbat cu nimica. ★ 23 August 1944. Puţinii bărbaţi aflaţi pe acasă aud vestea îmbucurătoare a armistiţiului. Cei care veneau acasă din comunele de pe valea Mureşului povesteau despre fuga hoardelor fasciste. In inima acestor oameni simpli încolţise atunci speranţa, încrederea într-o viaţă mai bună. Vine însă urgia războiului. Hitleriştii, plini de mînie oarbă dărîmă, jefuiesc, prefac în scrum tot ce găsesc în cale. Aerul încărcat cu fum şi de mirosul prafului de puşcă este spintecat de ţipetele multor mame şi neveste din ograda cărora soldaţii crucii încîrligaţi scot văcuţele din grajd,sau le ia din casă feciorii. Chiherenii au simţit şi ei din toate aceste suferinţe. Pe obrajii unora din mame lacrimile pornite în amintirea celor dragi răpuşi de gloanţe încă se ivesc şi acum. Zile din luna lui cuptor. Auriul holdelor anunţă coacerea în pîrgă a cerealelor. Vasile Matei e cunoscut în Chiheru de Jos ca unul din-,tre ţăranii muncitori cei mai sîrguincioşi. E membru de partid, deputat în sfatul popular comunal şi exemplu de urmat pentru ţăranii muncitori din sat. Cum a ajuns grîul în pîrgă el a şi început secerişul, şi a îndemnat şi pe alţii să-l facă. Printre ploi, folosind fiecare clipă favorabilă, chiherenii secerau cu zor. Iată-i pe Simion Bogdan, Iuliu Suciu, Viorica Tîţupa şi Nastasia Bogdan secerind împreună la Simion Bogdan. Grîul lui e copt, pe cînd al celorlalţi încă nu. Se ajută între ei, ca secerişul să se facă cît mai repede. Ariile aşteaptă să vină batozele şi să se înceapă treierişul. Chiherenii au lucrat cu însufleţire la amenajarea lor. In adunarea populară în care s-a discutat pregătirea şi desfăşurarea recoltatului şi treierişului, s-a hotărît repararea drumurilor spre arii, a podeţelor, desfundarea şanţurilor, pentru ca nimic să nu împiedice bunul mers al muncilor. Zilele ploioase i-a cam împiedicat puţin pe cei din Chiheru de la recoltat, dar n-au stat degeaba. Dumitru Cioloca, din Chiheru de Sus, deputat în sfatul popular comunal, împreună cu alţi aproape 50 ţărani muncitori au ieşit la cîmp, au reparat 3 podeţe, şi au construit alte 14 podeţe noi. Intr-una din zilele trecute tinerii din Chiheru de Jos discutau diferite probleme din viaţa lor. Unii vorbeau — nu prea blînd — despre timpul ploios, alţii mai documentaţi, vorbeau despre evenimentele din ţară şi de peste hotare. Filip Pop, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., care participa şi el la discuţii aduse vorba despre Festivalul de la Varşovia. In întîmpinarea măreţei întîlniri a tineretului din lumea întreagă, şi ei s-au pregătit intens. Totuşi, ei ar dori să mai facă ceva. „Ce ar fi — spus atunci Filip Pop , dacă ne-am lua angajamentul să reparăm noi, utemiştii, drumurile de cîmp şi podeţele. La Chiheru de Sus au lucrat şi tineri şi bătrîni. Eu zic ca drumurile de cimpdin hotarul Chiherului de Jos să le reparăm noi“. Propunerea a fost aprobată cu vie însufleţire. Aurel Tătar, Olivia Oltean, Alexandru Pop şi alţii au anunţat pe toţi tinerii. In ziua hotărâtă, cu toţii erau pe locul numit „praguri“, cu lopeţi, tirnăcoape. Au reparat 600 m drum şi 3 podeţe, încă un rezultat în lupta pentru strîngerea recoltei şi în cinstea Festivalului. ★ Multe lucruri noi s-au făcut în Chiheru de Sus şi Chiheru de Jos. Un cămin cultural a fost dat în folosinţă în anul trecut, s-a reglementat cursul pîrîului şi alte lucrări. Clădirea şcolii din Chiheru de Jos era veche, se cam dărăpănase.Ceau hotărît ţăranii muncitori? Să reconstruiască şcoala. Şi aici îl întîlnim din nou pe comunistul Vasile Matei. Este ales în comisia cetăţenească pentru conducerea lucrărilor, alături de Ioan Badiu, deputat, Grigore Pop şi Ioan Oltean, ţărani muncitori. Lucrările au început în primele zile ale lui iulie. Prin munca comună, plină de elan a ţăranilor muncitori, şcoala este ridicată, lemnăria gata, se aşteaptă doar ţiglele pentru acoperiş. In noul an şcolar, copiii din Chiheru de Jos, vor învăţa despre trecutul, lupta pentru libertate al poporului nostru, în noua clădire construită de harnicii ţărani muncitori, stăpîni pe rodul muncii lor. 1 MMS șI V. OLTEANU In preajma deschiderii expoziţiei de la Reghin Pe locul oborului de vite, la poalele pădurii „Rotunda“ din Reghin, într-un loc pitoresc s-a amenajat expoziţia de animale contractate din regiunea noastră. Expoziţia va fi deschisă între 8 şi 10 august. In aceste zile va avea loc tradiţionalul tîrg din august, cu o vechime de peste 300 de ani, unul din cele mai mari tîrguri din Ardeal. Animale de rasă cumpărate aici s-au răspîndit apoi pe tot cuprinsul ţării. Pe o lungime de peste 150 m se întinde construcţia grajdului, care va adăposti în boxele sale perechea de boi de rasă Simmental a colectiviştilor din Vrabia (raionul Ciuc), două vite ale colectiviştilor din Ditrău (raionul Gheorghieni), cele două vaci ale colectiviştilor loan Toth din Sărăţeni şi Mihai Sute din Chendul Mare (raionul Sîngeorgiu de Pădure), mînzaţii ţăranilor muncitori loan Moldovan şi Petru Rusu din comuna Jabeniţa (raionul Reghin), viţelul ţăranului muncitor loan Costea din comuna Sîntu şi multe alte animale îngrăşate. Pe latura de nord, pe o lungime de peste 40 m se continuă grajdul unde vor fi expuse animalele de rasă contractate, care nu vor fi date pentru tăiere, ci se vor schimba cu alte animale pentru prăsilă. Pe latura de sud a expoziţiei încep construcţii mai mici, destinate pentru diferite categorii şi specii de animale. Compartimentele unde se vor plimba în voie cele 10 raţe contractate ale ţăranului muncitor Ioan Cotoi din Bâiţa, gîştele ţăranului muncitor Dumitru Baciu din comuna Sîntu şi altele sînt îngrădite frumos cu plase de sîrmă. Mai departe sînt boxele neacoperite, pentru oi, unde îşi va aduce ţăranul muncitor Alexandru Nagy din satul Filipişul Mic cele 4 oi şi berbecele care are o greutate de peste 100 lg, sau Iuliu Lepădatu din comuna Cedrad îşi va prezenta oile, mîndrindu-se fiecare cu munca sa şi cu ceea ce va preda statului. De o construcţie mai solidă sunt boxele destinate porcilor, în care ţăranul muncitor Francisc Moşneag din Simbriaş şi colectiviştii din Batoş îşi vor expune porcii îngrăşaţi pe bază de contract. In cadrul expoziţiei sunt amenajate cabine pentru medicul veterinar şi uman, înzestrate cu cele necesare, şi un local pentru serviciul de informaţii. Pe aleea din mijloc a expoziţiei vor fi expuse maşinile şi uneltele cu care vor fi premiaţi colectiviştii şi ţăranii muncitori care au prezentat cele mai frumoase animale contractate, iar în capătul aleii de la intrare o mică scenă, pentru muzică. La intrarea în expoziţie sunt construite chioşcuri unde O.C.L. „Alimentara”, T.A P.L., „Cartea Rusă”, O.C.L. „Produse industriale”, vor pune la dispoziţia vizitatorilor tot felul de mărfuri şi alimente. In zilele cît va fi deschisă expoziţia şi va dura tîrgul de animale colectiviştii şi ţăranii muncitori din regiunea noastră cît şi din împrejurimi vor avea prilejul să vadă animalele contractate cu O.R.A.C.A. bine îngrijite şi premiile care vor fi acordate celor care au prezentat cele mai bune exemplare. Expoziţia de la Reghin constituie un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor unde se pot trage multe învăţăminte, de aceea e bine să fie vizitată de un număr cit mai mare de colectivişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu gospodării individuale, crescători de animale din regiunea noastră. R. CÂMPEANU. Chitanţa nr. 1 pe raion In ziua de 28 iulie 1955 pe poarta Bazei de recepţionare din Reghin, a intrat o căruţă încărcată cu cereale aparţinînd ţăranului muncitor loan Todoran din comuna Petelea cu nr. casei 583. El e primul producător agricol din raionul Reghin care a venit să dea statului partea cuvenită. E mîndru şi plin de voioşie că a dăruit clasei muncitoare prima pîine din recolta sa pe acest an. Stind de vorbă cu tînărul utemist, el ne mărturiseşte că tot drumul l-a frămîntat gîndul ca nu cumva altcineva să-l fi luat înainte. E fericit acum că în mîna lui se află chitanța nr. 1. Griul predat de tovarășul loan Todoran este de calitate bună, avînd greutatea hedolitrică de 75,2 kg, iar umiditatea de 15,2 la sută. EMIL DIMITRESCU, corespondent Fruntaşi la recolat Printre comunele avansate in muncile agricole de recoltare se numără Breaza, Petelea, şi Petrilaca din raionul Reghin. Ţăranii muncitori Iosif Ilyés şi Andrei Ilyés, din comuna Beica de Jos, au fost primii care de îndată ce s-au ivit condiţiile favorabile recoltatului au ieşit pe cîmp la seceriş. Tot ei au fost primii care au terminat. La G.A.S. „Stahanov“ din Reghin, Todor Someşan, îngrijitor la maternitatea de porci, s-a angajat ca în perioada recoltatului, pe lingă îndeplinirea muncii ce i-a fost încredinţată, să-i ajute pe ceilalţi muncitori ai gospodăriei la strîngerea recoltei. S-a ţinut de cuvînt. Pe cîmp, la munca de recoltare a cerealelor, el îşi depăşeşte norma zilnică cu 40 la sută. ANUNŢ Vineri 5 august 1955, va avea loc în oraşul nostru tragerea pe ţara la LOTO-CENTRAL. Tragerea se va ţine în parcul de cultură „Lázár Ödön“ la orele 19, după care va urma un spectacol de estradă. In caz de ploaie tragerea va avea loc la aceeaşi oră in sala mare a Palatului cultural. Invitaţii gratuite se găsesc la sediile de vînzare LOTO-CENTRAL. 3 august 1955 Competiţii sportive în cinstea lui 23 August Pentru a cinsti măreaţa sărbătoare a zilei de 23 August Comitetul regional U. T. M., C.C.F.S. regional şi consiliile regionale ale asociaţiilor sportive vor organiza o serie de manifestări sportive. In acest scop, după ce cu faza II-a pe centre de comune s-au încheiat concursurile sportive ale tineretului, din iniţiativa comitetului regional U.T.M. şi C.C.F.S. regional se va organiza în fiecare raion între 6—7 august faza raională la tir, înot, volei, atletism şi popice în vederea promovării de noi elemente tinere în diferitele discipline sportive. In continuarea acestor întreceri în zilele de 20, 21 şi 22 august, se va organiza în comunele Miercurea Niraj, Găieşti, Troiţa şi Crăciuneşti (raionul Tg. Mureş) faza regională a acestor întreceri, în cadrul cărora cei mai buni din fiecare raion se vor întîlni pentru a-şi disputa întîietatea. Atleţii din Tg. Mureş, în zilele de 19-21 august, pe terenul „Avîntul” se vor întrece în diferitele probe pentru cîştigarea „Cupei 23 August”. Tot pe acest teren în cinstea zilei eliberării se vor desfăşura finalele „Spartachiadei Sindicale” în cadrul cărora se vor întîlni atleţii din industria lemnului. înotătorii din colectivele „Avîntul” se vor întrece în minunatul bazin de la Topliţa între 8—10 august, iar cele mai bune jucătoare de handbal din regiunea noastră alături de jucătoarele din Cluj, Oraşul Stalin şi Baia Mare vor lupta între 20-23 august pentru cîştigarea „Cupei Regiunii Autonome Maghiare”. Din programul organizat în cinstea zilei de 23 August nu lipsesc nici concursurile de canotaj. La baza nautică din Tg. Mureş se va organiza un concurs de schiff, canoe, caiac şi bărci populare între vîslaşii din Tg. Mureş şi cei din Reghin. Sportivii cooperativelor meşteşugăreşti din Tg. Mureş îşi vor disputa întîietatea la fotbal, popice şi ciclism, întreceri organizate de colectivul sportiv „Voinţa”. Tot în organizarea acestui colectiv se vor desfăşura între 12—14 august în parcul sportiv „Voinţa” din Piaţa Stalin faza de zonă a voinţiadei la volei masculin şi femenin, cu participarea echipelor campioane din Oraşul Stalîn, Baia Mare, Cluj, Zalău, Oradea, şi Tg. Mureş. Iubitorii de tir îşi vor avea şi ei concursul, dotat cu „Cupa 23 August”, ce se va desfăşura la poligonul de tir de pe platoul Corneşti. Prin grija Consiliului regional al asociației „Recolta” se vor organiza, pe întreg întinsul regiunii noastre, întrecerile din cadrul „Spartachiadei de toamnă a satelor” pentru ramurile atletism, gimnastică, volei şi trîntă care au ca scop“antrenarea unui număr cît mai mare de tineri şi tinere de la sate în practicarea organizată a culturii fizice şi sportului. In cinstea zilei de 23 August se vor încheia întrecerile de masă din etapa I-a pe comune. Concomitent cu aceasta, în fiecare raion se va organiza la volei întrecerea pentru „Cupa 23 August”, cu participarea numai a echipelor din mediul sătesc. In prima jumătate a lunii august în fiecare raion se va desfăşura concursul de ciclism al tinerilor săteni în cadrul „Cupei secerişului” In raioanele Reghin şi Topliţa se va organiza competiţia de oină, dotată cu „Cupa Recolta”. Pînă la 23 August se va desfăşura „Luna G.M.A. la înot”, în vederea trecerii normelor la această disciplină de către un număr cît mai mare de aspiranţi G.M.A. din colectivele „Recolta”. Organizatorii întrecerilor ce se vor desfăşura în cinstea sărbătorii eliberării au trecut deja la pregătirea tuturor amănuntelor pentru a putea asigura o cît mai bună reuşită a acestora. Cupele, plachetele, insignele, diplomele şi diferite premii îşi aşteaptă cuceritorii care nu vor precupeţi nimic pentru a aduce succese de seamă culorilor colectivului şi raionului pe care le reprezintă. FLOREA ROMULUS Să asiguram un fond de seminţe de soi selecţionate Pentru asigurarea unui fond de seminţe de soiuri raionate valoroase, în raionul Tg. Mureş s-a organizat recunoaşterea în cîmp a culturilor de cereale, leguminoase, plante textile şi plante de nutreţ. Astfel, la gospodăriile agricole colective s-au identificat ca bune seminciere 633 ha cultivate cu grîu de toamnă, 130 hacu orz de toamnă, 190 ha cu orzoaica, iar în sectorul individual s-au identificat peste 2.800 ha. cu grîu de toamnă, 424 ha cu orzoaică și altele. Culturile identificate se recoltează, se iau snopi de probă, din ele, apoi se treieră şi se depozitează separat. De aceste lucrări s-au preocupat cu grijă inginerii de la punctele agricole din Pănet şi Acăţari. Inginerii şi tehnicienii de la punctele agricole Vărgata, Miercurea Niraj, Păsăreni, au neglijat aceste lucrări cît şi trimiterea actelor de recunoaştere a culturilor la raion. Datorită comodităţii inginerului agronom Alexandru Kovács, de la punctul agricol din Gorneşti, care nu a supraveghiat îndeaproape lotul semincier de la Voivodeni, cultivat cu plante perene şi nerecoltîndu-le la timp s-a produs o pierdere de 25 la sută. Neglijenţă faţă de păstrarea snopilor de probă luaţi din cultura orzului de toamnă a fost manifestată din partea conducerii gospodăriei agricole colective din Chinari. Inginerii şi tehnicienii agronomi sunt datori să privească cu seriozitate această problemă, să dea îndrumările necesare colectiviştilor cît şi ţăranilor muncitori care recoltează plantele de pe loturile seminciere, să le arate importanţa recoltării, treieratului cît şi depozitării pe soiuri şi în bune condiţiuni a seminţelor recunoscute ca soi. Numai astfel vom putea avea asigurată pentru anul următor o sămînţă de soi specifică raionului, care va asigura la rîndul ei o recoltă sporită la hectar.