Steaua Roşie, noiembrie 1955 (Anul 4, nr. 330-338)

1955-11-02 / nr. 330

4 Lucrările conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri i nouă niroiu­me pe a fi BSEMBdIS Mtn s«»«ritavi€â€Ri europene La cîteva minute după transmiterea corespondenţei anterioare, s-a răspîndit aci ştirea că in şedinţa din după-amiaza zilei de luni, şeful delegaţiei sovietice, V. M. Molotov, a prezentat conferinţei o nouă şi importantă propunere a U.R.S.S. in problema securităţii euro­pene. Propunerea conţine un proiect de tra­tat de securitate in Europa, la care ur­mează să participe pentru început, cele patru mari puteri, ţările membre ale Uniunii Europei occidentale, ţările sem­natare ale tratatului de la Varşovia, cele două state germane — R.F.G. şi R.D.G. —, precum şi alte state care şi-ar exprima dorinţa de a participa la acest tratat, ca, de pildă, Iugoslavia şi Danemarca. In declaraţia sa, V. M. Molotov a arătat că in dorinţa de a merge în in- Tîmpinarea propunerilor occidentale,de­legaţia sovietică doreşte să propună, in conformitate cu directivele şefilor ★ Prin telefon de la trimisul special al Scinteii la Geneva ★ ★ guvernelor celor patru puteri, crearea unei zone de limitare şi inspecţie a ar­mamentelor in Europa, care să includă teritoriul Republicii Federale Germane şi Republicii Democrate Germane, pre­cum şi statele vecine cu Germania. Acordul cu privire la zona de limitare şi inspecţie a armamentelor urmează să prevadă nivelurile maxime ale efec­tivelor forţelor armate ale S.U.A., U.R.S.S., Anglia şi Franţei folosite pe teritoriile statelor din această zonă. Formulînd această propunere, Uniu­nea Sovietică dovedeşte preocuparea pentru găsirea de altei căi comune, care să ducă la o apropiere tot mai mare a poziţiilor susţinute la conferinţă. A­­ceasta constituie incă o mărturie lu­minoasă a dorinţei de înţelegere şi colaborare pe tărîm internaţional, în interesul păcii şi securităţii popoarelor. Noua propunere a Uniunii Sovietice, corespunzînd intereselor vitale ale po­poarelor iubitoare de pace din Europa şi de pretutindeni, a fost întîmpinată de opinia publică — potrivit primelor ecouri ce ne parvin — cu bucurie şi deplină aprobare. Popoarele văd în aceasta o nouă şi remarcabilă iniţiativă a Uniunii Sovietice în interesul slăbi­rii încordării internaţionale, al creării încrederii necesare în relaţiile dintre state, al statornicirii unei păci trainice pe continentul nostru şi în lumea în­treagă. Ştirea cuprinzind noua propunere a Uniunii Sovietice s-a răspîndit cu iu­ţeala fulgerului in cercurile din apro­pierea conferinţei şi în rîndurile sute­lor de ziarişti aflaţi aci, stîrnind pre­tutindeni un interes uriaş. I. FINTINARU Şedinţa din 31 octombrie GENEVA (Agerpres) — La 31 oc­tombrie, ora 15 fora Europei Centra­le), s-a deschis cea de a 4-a şedinţa a conferinţei miniştrilor Afacerilor Ex­terne ai Franţei, Angliei, Uniunii So­vietice şi S.U­A. In ordinea succesiunii, şedinţa a fost prezidată de J. F. Dulles conform hotărîrii adoptate la şe­dinţa precedentă, miniştrii au trecut la discutarea celui de-al treilea punct de pe ordinea de zi — cu privire la dezvoltarea contactelor între Est şi Vest — pentru a crea un grup de ex­perţi în această problemă. In cadrul schimbului de vederi, pri­mul a luat cuvîntul A. Pinay Pinay a ar­lat că, guvernul francez este favo­rabil ..dezvoltării relaţiilor comerciale intre Est şi Vest. Sintem­ convinşi — a ■ spus el — că sporirea lor, finind sea­ma de nivelul actual coborît, nu va avea decit rezultate fericite, atît pe plin economic, cit şi pe plan psiholo­gic”. In continuare el a arătat că In pre­zent există o serie de restricţii în ce priveşte schimburile de persoane, idei şi bunuri între Est şi Vest. Pinay a în­cercat, fără nici un temei, să arunce vina pentru restrîngerea legăturilor comerciale asupra ţărilor din Europa răsăriteană, deşi se ştie ca îngustarea relaţiilor comerciale între Est şi Vest este rezultatul politicii de discriminare iniţiată de adepţii războiului rece. Mac Millan, care a luat cuvîntul în continuare, a arătat că guvernul bri­tanic acordă o mare importanţă acestei probleme, exprimînd­u-şi convingerea că asupra acestui punct de pe ordinea de zi se vor face progrese considera­­bile.Deşi a recunoscut progresele obţi­nute în ultimul timp în domeniul liberei comunicaţii şi al comerţului în­tre Est şi Vest, el şi-a exprimat în­doiala asupra eficienţei acestor forme de contacte între Est şi Vest. Mac Millan s-a declarat în favoarea propunerilor care vor duce la o spori­re reciprocă a comerţului paşnic şi a schimburilor de persoane şi idei între popoare care, a spus el, „sînt cele mai sigure mijloace pentru a spori încre­derea şi buna înţelegere”. A luat apoi cuvîntul V. M. Molotov. El a arătat că, în conformitate cu di­rectivele din iulie ale şefilor guverne­lor celor patru puteri, delegaţia sovie­tică prezintă o serie de propuneri con­crete. In încheierea discuţiilor asupra a­­cestei chestiuni, J. F. Dulles, secretar de stat al S.U.A., a propus ca exami­narea problemei înlăturării obstacole­lor în ce priveşte libertatea comerţu­lui şi stabilirea unor contacte mai largi între Est şi Vest să fie remise experţilor celor patru puteri. Cei trei miniştri occidentali au pre­zentat un memorandum care cuprinde propuneri asupra punctului 3 al ordi­nea de zi. S-a hotărit ca experţii celor patru puteri să examineze propunerile pre­zentate de delegaţi asupra punctului trei de pe ordinea de zi. Grupul de experţi urmează să examineze atît propunerile prezentate de Uniunea Sovietică nut şi un memorandum pre­zentat la închiderea şedinţei de cele trei puteri asupra problemelor dezvol­tării contactelor între Est şi Vest. După o scurtă pauză, cei patru mi­niştri au reluat examinarea punctului 1 de pe ordinea de zi — securitatea europeană şi Germania. Luînd cuvîn­tul, V. M. Molotov, a făcut o serie de propuneri importante. V. M. Molotov a arătat că pentru examinarea proble­mei germane delegaţia sovietică con­sideră necesar să fie invitaţi Otto Grotewohl, primul ministru al R. D. Germane, şi cancelarul Adenauer, şeful guvernului R. F Germane, sau repre­zentanţi autorizaţi ai acestora. Cei trei miniştri de Afaceri Externe occi­dentali s-au declarat împotriva parti­cipării reprezentanţilor R . Ce­rma­­ne la conferinţă, întrucît S.U. A., An­glia şi Franţa nu au recunoscut guver­nul R. D. Germane. Ei au susţinut ca la lucrările conferinţei să participe nu­mai reprezentanţii guvernului R. F. Germane. V. M. Molotov a prezentat apoi o nouă propunere în problema securită­ţii europene. In încheierea dezbaterilor a luat din nou cuvîntul J F. Dulles. Următoarea şedinţă a conferinţei va avea loc miercuri, la ora 15 (ora locală). La 27 octombrie s-a deschis în Palatul Naţiunilor din Geneva, conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai Franţei, Angliei, Uniunii Sovietice şi Statelor Unite ale Americii. In­ această şedinţă s-au rostit cuvîntări in­troductive, în cursul şedinţei din 28 oc­tombrie primul a luat cuvîntul H. Mac­Millan, ministrul de­ ex­terne al Angliei, care a prezen­tat propunerile celor trei puteri occidentale asupra primului punct de pe ordinea de zi : „se­curitatea europeană şi Germa­nia“. Memorandumul precizează că propunerile prezentate de cele trei guverne la conferinţa de la Berlin a miniştrilor Afacerilor Externe, cunoscute sub denu­mirea de planul Eden, sunt reînoite în documentul prezen­tat actualmente spre examinare conferinţei. Planul prevede organizarea de alegeri libere care să ducă la formarea unui guvern unit al întregii Germanii. Aceste alegeri ar putea avea loc, potrivit propunerii celor trei mari puteri în 1956. Se prevede de asemenea în­cheierea paralelă cu reunificarea Germaniei în baza planului Eden a unui tratat care să cuprindă angajamente privind renunţarea la folosirea forţei, dispoziţii pri­vind limitarea şi controlul forţe­lor armate şi armamentelor, ase­mănătoare cu cele cuprinse în tratatul Uniunii Europei occi­dentale. Acestea ar urma să intre în vigoare în funcţie de reunificarea Germaniei; etapa finală a intrării în vigoare a acestui tratat — prevede memo­randumul — s-ar identifica cu momentul în care Germania reu­­nificată „ar hotărî intrarea în N.A.T.O. şi în Uniunea Europei occidentale“. In continuare a luat cuvîntul V. M. Molotov, şeful delegaţiei sovietice, care a propus conferin­ţei spre examinare proiectul de tratat general de securitate colec­tivă a Europei. La tratat pot par­ticipa toate statele europene, inclusiv S.U.A. De asemenea la acest tratat urmează să participe pînă la reunificare cele două sta­te germane. Tratatul prevede că statele participante se angajează să se abţină de la acte de agre­siune unul împotriva altuia şi să se consulte ori de cîte ori se va considera că există un pericol de agresiune în Europa, In caz de agresiune, fiecare stat partici­pant la tratat va acorda ajutor statului sau statelor victime, prin toate mijloacele de care dispune. Aceste state, urmează să nu participe la nici o coaliţie sau alianţă ale cărei scopuri sunt contrare tratatului securităţii co­lective europene. Proiectul pre­zentat de Uniunea Sovietică pre­vede de asemenea că statele par­ticipante să invite R.P. Chineză să se asocieze la organismul creat. Textul prezentat de Uniunea Sovietică prevede că, în cursul perioadei iniţiale a aplicării mă­surilor menite să creeze un sis­tem de securitate colectivă, ţări­le participante nu trebuie să re­nunţe la obligaţiile asumate în virtutea acordurilor încheiate. Pînă cînd va fi realizat un acord prevăzînd reducerea armamente­lor, interzicerea armei atomice, retragerea trupelor străine de pe teritoriile țărilor europene, sem­natarii tratatului se angajează să nu sporească forțele lor ar­mate pe teritoriile statelor străine. La o dată fixată de comun acord. Tratatul de la Varşo­via, N.A.T.O. şi acordurile de la Paris trebuie să-şi înceteze ac­ţiunea. Tratatul general euro­pean de securitate colectivă în Europa ar urma să fie încheiat pe 50 de ani. In cadrul celei de a 3-a şe­dinţe a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri, ce a avut loc sîmbătă, sub preşedinţia lui V. M. Molo­tov, s-a continuat discutarea primului punct al­­ordinei de zi — securitatea europeană şi Germania. J. F. Dulles, care a luat pri­mul cuvîntul, a arătat că mi­niştrii de externe reuniţi la Ge­neva au datoria să urmeze di­rectivele stabilite de şefii de guverne în conferinţa din iulie. El a subliniat că cei trei miniş­tri de externe occidentali au res­pectat în propunerile lor directi­vele şefilor guvernelor celor pa­tru puteri. Luînd cuvîntul, V. M. Molo­tov, a făcut unele observaţii în privinţa propunerilor occidenta­le. El a subliniat că aceste propu­neri constituie un pas înainte faţă de conferinţa de la Berlin. In aceste propuneri este vorba de securitate, lucru care pe a­­tunci nu se amintea. Se constată deci că există o apropiere între poziţii. Trebuie însă, remarcînd acest lucru, să observăm că de­fectul esenţial al acestor propu­neri constă în aceea că subordo­nează întreaga problemă unui singur obiectiv, aceluia de a ob­ţine integrarea întregii Germanii, şi anume a unei Germanii re­­militarizate, în blocurile mili­tare ale puterilor occidentale. V. M. Molotov a arătat că din examinarea atentă a propune­rilor prezentate reiese cu cer­titudine faptul că ele nu cores­pund sarcinilor unificării Ger­maniei ca stat democrat și iubitor de pace. Aceste propu­neri lasă impresia că unificarea interesează numai dacă Germa­nia va deveni membră a blocu­lui nord-atlantic. In continuare V. M. Molotov a arătat că delegaţia sovietică este de părere că ar fi necesar să se cadă de acord în primul rînd asupra chestiunii securi­tăţii pentru toate popoarele eu­ropene, ceea ce va contribui la o înţelegere asupra chestiunii germane. V. M. Molotov a pro­pus ca participanţii la confe­rinţă să se pronunţe asupra pro­blemei următoare : „Chestiunea securităţii europene ne intere­sează nu din punctul de vedere al întăririi cutărei sau cutărei grupări militare, ci din punctul de vedere al securităţii tuturor popoarelor europene, în special ale popoarelor care au suferit atît de mult de pe urma agresiu­nii militarismului german“. Luni, 31 octombrie, cei patru miniştri de externe, au început examinarea cu titiu preliminar a chestiunii punctului 3 de pe or­dinea de zi — contactele între Est şi Vest, urmînd ca discutarea punctului 1 de pe ordinea de zi să fie reluată ulterior. Lucrările Conferinţei de la Geneva szertjá­ros ne 2 noiembrie 1955 Trasat de prietenie între URSS şi Yemen CAIRO (Agerpres). — TASS La 31 octombrie a avut loc la Cairo semnarea unui tratat de prietenie fet­­tre U.R.S.S. şi Yemen. In legătură cu semnarea tratatului s-a dat publicită­ţii un comunicat comun al Uniunii So­vietice şi Yemenului. 1. După ceremonia semnării tratatului, D. S. Solod, ambasadorul U.R.S.S. în Egipt, a oferit o recepţie în cinstea reprezentanţilor guvernului Yemenului, care se află la Cairo, şi a membrilor misiunii Yemenului în Egipt. Recepţia s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie. Consfătuire la preşedintele R. P. Chineze, Mao Tze-dun in problema transformării socialiste a industriei şi comerţului particular PEKM­ (Agerpres). — China noua La 29 octombrie, Mao Tze-dun, pre­şedintele Republicii Populare Chineze, a invitat pe membrii Biroului executiv ai Asociaţiei de comerţ şi industrie pe întreaga Chină şi a discutat cu ei pro­blema privind modul cel mai raţional de înfăptuire a transformării socialis­te a industriei şi comerţului particu­lar. La consfătuire au participat Lîu Şao- ţi, Ciu En-lai, Ciu De şi Cen Iun, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Chi­nez, membri ai Biroului Politic al C.C. al partidului comunist, precum şi membri şi membri supleanţi ai C.C. aflaţi în prezent la Pekin. Au luat parte de asemenea numeroşi oameni de stat, reprezentanţi de sea­mă ai diferitelor partide şi grupuri democratice, ai organizaţiilor de ma­să, ai diferitelor ministere şi între­prinderi — în total 500 de persoane. La consfătuire au liuat cuvîntul Mao Tze-dun, Ciu En-lai, Cen Su-tun, Li Ciju-cen, etc. Primirea de către V- M. Mo Into? a Ini I. F. GENEVA (Agerpres). — TASS transmite: La 30 octombrie, V. M. Molo­tov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., a primit la sediul delegaţiei sovietice pe dl. J. F. Dulles, secretarul de stat al S.U.A., cu care a avut un schimb de păreri în unele probleme re­feritoare la Orientul Apropiat, precum şi la alte probleme care interesează cele două ţări. întrevedere între V. M. Molotov şi M. S­tarett GENEVA (Agerpres). — La 31 octombrie, V. M. Molotov, şe­­ful delegaţiei sovietice la confe­rinţa de la Geneva a miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri, a avut o întrevedere cu M. Sharett, primul ministru şi ministrul Afacerilor Externe al Israelului, care se află la Gene­va. Reuniunea miniştrilor de externe ai puterilor occidentale GENEVA (Agerpres).­­ La 31 octombrie a avut loc la se­diul delegaţiei americane o reu­niune a miniştrilor Afacerilor Externe ai S.U.A., Marii Brita­nii şi Franţei. Potrivit Agenţiei France Presse, cei trei miniştri de externe occidentali au discuta problemele Orientului mijlociu şi au coordonat punctele lor de vedere asupra celei de-a treia chestiuni de pe ordinea de zi a conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai celor patru puteri „dezvoltarea contactelor între Est şi Vest“. Dulles va pleca în Spania GENEVA (Agerpres).­­ De­legaţia americană la conferinţa miniştrilor de Afaceri Externe ai celor patru puteri a anunţat că secretarul departamentului de stat Foster Dulles va pleca în Spania, pentru a avea întreve­deri cu Franco. lipanii; ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg.-Mureş. Redacţia şi administraţia: I.-Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. 9, Telefon Redacţia:: 2,SJS 2498. Tipografia: 2643. Taxa poştală plătită in numerar conf. aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nu 179,850.

Next