Steaua Roşie, iulie 1956 (Anul 5, nr. 404-411)

1956-07-04 / nr. 404

2 Sfatul S.M.T., prilej de analiză a muncii In faţa căminului cultural „Petőfi Sándor” din comuna Gh. Doja, unde se ţinea sfatul S.M.T.-ului din Tg. Mureş, se opreau camioanele din care coborau delegaţi ai colectiviştilor şi întovărăşiţilor. Majoritatea dintre ei au participat la toate sfaturile S.M.T.­­ului. Alţii, cum erau întovărăşiţii din Voiniceni participau pentru prima oară la o asemenea şedinţă. Rezultate obţinute. Din darea de seamă a reieşit felul cum s au desfă­şurat lucrările agricole în campania de primăvară. Datorită bunei organi­zări a muncii, Întrecerii socialiste, priceperii şi sîrguinţei tractoriştilor, care în decurs de zece ore au realizat in medie cu un tractor 4,28 hantri în loc de 3,72 hantri planificaţi. S.M.T.­­ul din Tg. Mureş şi-a realizat planul in proporţie de 109,5 la sută. La acest succes au contribuit tractoriştii Ioan Damian, Ioan Bartha, Desideriu Farkas, Florea Mircea, Gavril Cio­­ba şi alţii care şi-au realizat planul lucrărilor agricole in proporţie de 155-252 la sută. Majoritatea gospo­dăriilor colective şi întovărăşirilor au dat tot sprijinul tractoriştilor şi le-au asigurat o cazare şi hrană bună. Pe Ungă arat şi însămînţat trac­toriştii au executat şi alte lucrări. Aşa de exemplu pe păşunea din Er­­nei,cu p­rindea de pajişte şi grape, au curăţit de muşuroaie o suprafaţă de peste 30 ha. Lipsuri constatate. O dată cu în­ceperea oricărei campanii agricole tractoriştii se îndreaptă spre G.A.C.­­urile şi întovărăşirile pe care le de­servesc, sau spre comunele unde nu sunt unităţi socialiste. Peste tot sunt primiţi bine. Despre munca lui Ioan Damian, Gavrilă Cioba, Farkas De­­zideriu şi a altora, colectiviştii din Nazna, Sîntana de Mureş, Curteni şi din alte comune nu au de spus decît cuvinte de laudă. Dar, sînt şi tractorişti care nu aduc cinste staţiunii. Astfel Andrei Doczi din brigada a Vl-a a lucrat cu mare încetineală. Lörinczi Ilyés se scula tîrziu şi se întorcea devreme de la lucru, tractoriştii Iosif Már­ton şi Francisc Benő lucrînd pe tar­lalele întovărăşirii din Mureşeni, pe o suprafaţă de 6 ha, au executat lu­crări de proastă calitate. Pe bună dreptate conducerea întovărăşirii a refuzat să recepţioneze arătura, iar staţiunea a obligat pe tractorişti să execute din nou lucrarea, pe care apoi le-a imputat-o. Bine a arătat Victor Magos, preşedintele G.A.C. din Ilieni, că trebuie acordată mai multă atenţie educării tractoriştilor şi mai mult simt d® răspundere fe­lului cum se fac reparaţiile la trac­­toare, să nu se mai întîmple ca zile de-a m­adul un tractor în film­ă cam­panie, să stea pe cîmp fără să poată trage o brazdă. Conducerea staţiunii s-a bazat prea mult pe munca desfăşuraţii de agro­nomii de sectoare, fapt care a făcut ca din neglijenţa agronomului de sec­tor Nagy Zoltán întovărăşirile din Păingeni şi Păsăreni să primească tractoarele repartizate cu întîrziere. Nici un tractorist n-a aplicat la arat metoda Buncev. Prăşitul mecanic, fa­ţă de posibilităţi, s-a executat pe su­prafeţe foarte mici. Transformarea socialistă a agri­culturii este o problemă de care S.M.T.-ul se poate ocupa mai bine ca ori­cine, însăşi lucrările de bună calitate pe care le execută tractoriş­tii cu tractoarele la arat, însăminţat şi recoltat la gospodăriile agricole colective. întovărăşirile agricole cît şi la ţăranii cu gospodării individua­le pot să determine pe mulţi ţărani muncitori să-şi unească pămînturile în tarlale mari, să le cultive cu mij­loace mecanizate. Astfel de exemple sunt multe. Să luăm doar unul. Com­portarea demnă a brigăzii a ViI-a de tractoare care a lucrat pe tarla­lele întovărăşirii agricole din Voşlo­­bini (raionul Gheorghieni), executând lucrări de calitate la întovărăşire cît şi la ţăranii cu gospodărie indivi­duală, a determinat alte 45 familii să se înscrie în întovărăşirea din co­mună. Critica şi autocritica a lăsat mult de dorit. Participanţii la discuţii au vorbit prea puţin despre lipsurile manifestate pe teren de către brigă­zile de tractoare, despre lipsurile co­lectiviştilor şi întovărăşiţilor, de fe­lul cum au dat aceştia concursul tractoriştilor să-şi realizeze planul. Mai mult s-au mîngîiat de cît s-au criticat. Or, acest lucru nu e de loc sănătos. Sfatul S.M.T. a trasat sarcini sta­ţiunii de maşini şi tractoare şi a uni­tăţilor deservite. Trimiterea la timp a maşinilor de recoltat şi treierat; curăţirea şi dezinfectarea magaziilor pentru cereale; amenajarea ariilor; asigurarea coşarilor la batoze şi nu­mărul necesar de braţe de muncă la unele G.A.C. pentru a se aplica me­toda Brediuc la treierat; aşezarea clăilor în rînduri drepte, pentru ca dezmiriştitul să se poată executa în aceeaşi zi cu recoltatul; însămînţatul a cît mai mult porumb furajer în te­renurile dezmiriştite; iată doar cite­­va din sarcinile stabilite de statul S.M.T. R. CIMPEANU Pentru îmbunătăţirea muncii în S.M.T. şi G.A.S. Mai multă atenţie editării foilor volante Staţiunile de maşini şi trac­toare şi gospodăriile agricole de stat sunt pilonii înaintaţi ai a­­griculturii noastre pe drumul transformării ei socialiste. S.M.T.-urile, ca focare ale so­cialismului la sate, trebuie să îndeplinească rolul de organi­zatoare şi îndrumătoare ale pro­ducţiei agricole, de sprijin al statului democrat-popular în lupta pentru transformarea so­cialistă a agriculturii. Principa­la sarcină a S.M.T.-urilor este de a acorda un ajutor puternic şi nemijlocit întovărăşirilor a­­gricole şi gospodăriilor colecti­ve în sporirea recoltelor prin introducerea în cultivarea solu­lui a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole, prin continua îmbunătăţire şi lărgire a meca­nizării muncilor agricole. Fiecare S.M.T. din regiunea noastră a obţinut unele realizări în îndeplinirea sarcinilor ce-i stau în faţă. Aceasta nu în­seamnă însă că toate merg bine şi că nu mai sunt lipsuri ce tre­buie înlăturate. Pe lîngă celelal­te forme ale muncii politice, or­ganizatorice, un mijloc de ex­tindere a experienţei înaintate şi de combatere a lipsurilor sunt foile volante ce se editează de­cadal la S.M.T.-uri, ca organe de presă ale organizaţiei de partid din unitatea respectivă. Foile volante înlocuiesc, în tim­pul campaniilor agricole cînd mecanizatorii sunt plecaţi pe te­ren, gazeta de perete a staţiu­nii. Răsfoind şi citind foile volan­te editate la S.M.T.-urile din re­giunea noastră poţi întîlni une­le articole interesante care tra­tează probleme strîns legate de viaţa mecanizatorilor. Astfel de articole sînt în foile volante editate la S.M.T. Odorhei, S.M.T. Miercurea Ciuc ş. a. De exemplu, întruna din foile vo­lante ale S.M.T.-ului din Mier­curea Ciuc, după ce sunt evi­denţiaţi unii tractorişti frun­taşi, sunt criticaţi tractoriştii Frank Ştefan şi Demeter Şte­fan, care au avut abateri gra­ve în munca lor de teren. Apoi într-un grafic sunt redate reali­zările şi clasificarea brigăzilor. In foaia volantă a S.M.T.-ului din Odorhei apar articole despre viaţa în brigadă, sfatul agrono­mului şi alte articole folositoa­re. * Desigur că toate acestea sunt un rezultat al activităţii rodnice a organizaţiilor de bază, care au îndrumat munca colectivelor de redacţie. Totuşi, nivelul foi­lor volante nu este la înălţimea sarcinilor ce stau în faţa S.M-T. urilor. In nici una din foile vo­lante nu se tratează în mod competent probleme legate de cooperativizarea agriculturii, în­tărirea răspunderii personale a tractoriştilor şi agronomilor de la S.M.T. faţă de producţia uni­tăţilor deservite. Oare în arti­colul scris în foaia volantă a S.M.T.-ului din Odorhei despre pericolul degenerării cartofilor nu se putea arăta ce pot şi tre­buie să facă mecanizatorii şi a­­gronomii de sector pentru a con­tribui la evitarea acestui peri­col ? Desigur că da, dar e mai simplu să scrii fraze generale, de­cît să tratezi concret o ase­menea problemă. Cu regularitate, în fiecare foaie volantă se evidenţiază tractoriştii fruntaşi. Dar în a­­fară de numele lor şi de pro­centajul realizat nu se scrie ni­mic. De ce ? Metodele folosite n-ar folosi şi celorlalţi tracto­rişti să-şi îmbunătăţească mun­ca ? Mai sunt unele foi volante certate cu critica. Şi chiar dacă critică, aceasta este îndreptată mai mult în jos, spre tracto­rişti, (şi aceasta în mod formal) iar conducerea staţiunii, şi ce­lelalte persoane cu munci de răspundere sunt scăpate de tăi­şul ascuţit al criticii. La S.M.T. Reghin, critica lipseşte în între­gime din ultima foaie volantă. Editarea unor foi volante ca­re să-şi îndeplinească rolul lor cere o preocupare permanentă din partea organizaţiilor de ba­ză şi a conducerilor staţiunilor. Stimularea în coloanele foilor volante a criticii de jos, tratarea calificată a problemelor speci­fice de lucru, combaterea lipsu­­surilor — iată conţinutul unei foi volante. Şi pentru ca colec­tivele de redacţie să-şi poată îndeplini în bune condiţiuni sar­cina ce o au, ele trebuie îndru­mate zi de zi de către organi­zaţia de bază, de activiştii co­mitetelor de partid. Nu fraze generale, ci cuvinte concrete, chibzuite trebuie scrise în fie­care foaie volantă. ★ Incepînd din perioada lucră­rilor agricole de vară, şi în gos­podăriile agricole de stat din regiune au început să fie edita­te foi volante, asemănătoare ce­lor din S.M.T. Ori­ce început e greu. Totuşi, unele organizaţii de bază au rezolvat cu pricepere editarea primelor foi volante. La G.A.S. „1 Mai“ din Tg. Mureş, de pil­dă, a fost editată o foaie volan­tă cu un conţinut bogat şi des­tul de variat. După un articol, în care sunt trecute în revistă e­­venime­ntele externe cele mai actuale şi importante, urmează un aşa zis „calendar al munci­lor ce urmează a fi executate în următoarele 15 zile“, apoi o sin­teză a lipsurilor sezisate la toa­te secţiile gospodăriei, atelier, inclusiv la conducerea gospo­dăriei. Cu o oarecare îmbogăţi­re a formei şi aspectului de pre­zentare, această foaie volantă va deveni şi mai bună. Foile volante editate la G.A.S. Cătălina şi Ozun sunt la un ni­vel mai scăzut faţă de cea de la G.A.S. Tg. Mureş. Articolele scrise în aceste foi volante nu tratează concret problemele gospodăriilor respective. Colec­tivele de redacţie ale acestor foi volante atacă o serie de proble­me actuale, fără a le lega însă de viaţa din unitatea lor. De pildă, în foaia volantă a G.A.S. Ozun, apare un articol despre sarcinile secretarilor organiza­ţiilor de bază U.T.M. în legătu­ră cu întîmpin­area celui de-al II-lea Congres al U.T.M. De ce se adresează acest articol se­cretarilor şi nu membrilor orga­nizaţiilor U.T.M.? Şi de ce nu se scrie nimic concret despre viaţa de organizaţie din cadrul gospodăriei ? E aşa de greu să se oglindească viaţa, munca oa­menilor ? Nu ! Nu e greu. Tre­buie doar puţin simţ de răspun­dere şi mai multă încredere faţă de puterea cuvîntului scris. Ar­ticolele de specialitate să fie scrise concret, cu exemple din gospodărie, de către oameni ca­lificaţi. In această foaie volan­tă a apărut un articol scris de statisticiana gospodăriei, despre importanţa întreţinerii culturi­lor, articol care în afară de o teorie searbădă nu conţine ni­mic ce ar ajuta îmbunătăţirea muncii. Asemenea lipsuri mai sînt în foile volante editate de organi­zaţiile de bază din gospodăriile agricole de stat. Remedierea lor se poate rezolva atunci cînd cei însărcinaţi cu editarea foilor vo­lante vor reuşi să oglindească concret viaţa şi munca din uni­tatea respectivă. Gospodăriile agricole de stat trebuie să devină în scurt timp mari producătoare de cereale, carne, legume, fructe, etc. O­­glindind lupta desfăşurată pen­tru îndeplinirea sarcinilor ce le au unităţile în care apar, luînd atitudine hotărîtă împotriva lip­surilor, sprijinind ceea ce este nou şi folositor, foile volante îşi vor aduce contribuţia la îmbu­nătăţirea continuă a muncii po­litice şi organizatorice în scopul realizării sarcinilor de plan. V. OLTEANU STEAUA ROȘIE Să asigurăm hrana animalelor Cît mai multe plante de nutreţ însămînţate în mirişte Se ştie că la sfîrşitul verii păşunile dau o producţie scăzu­tă de masă verde. Or, pentru a obţine o producţie animală, con­stantă, este necesar să asigu­răm animalelor o hrănire con­sistentă în tot timpul anului. Masa verde poate fi înlocuită cu succes prin furajele însilozate sau prin culturile furajere însă­­mînţate în mirişte. Cultivînd plante furajere în mirişte asigurăm masa verde necesară hrănirii animalelor la sfîrşitul verii şi se poate obţine şi nutreţ pentru însilozare. Un factor principal care asi­gură dezvoltarea plantelor fu­rajere este umiditatea. De a­­ceea, de îndată ce s-a recoltat cultura premergătoare, terenul se ară cu plugul la 12—15 cm adîncime, se grăpează în a­ceeaşi zi şi se tăvălugeşte. Dacă în momentul însămînţării pă­­mîntul nu are umiditate sufi­cientă, adîncimea de semănat va fi mai mare. De exemplu, pentru porumb 10 cm, floarea soarelui 8—9 cm, iarba de Su­dan 4—5 cm. In mirişte se poate însămîn­­ţa porumb furajer, dovleci, napi, de mirişte, floarea soare­lui etc. Intrucît aceste plante au nevoie de o perioadă de ve­getaţie de 60—90 zile, este ne­cesar ca însămînţarea lor să se facă după culturile recoltate timpuriu: borceag, orz de toamnă şi altele. însămînţatul în mirişte este o lucrare rentabilă, un mijloc sigur şi ieftin de completare a hranei. Porumbul pentru nutreţ se însămînţează cu maşina, în rînduri, la o distanţă de 25 cm. La un hectar sînt necesare 80 kg sămînţă, obţinîndu-se 8.000-10.000 kg masă verde. Din do­­vlecii însămînţaţi în mirişte se obţine pînă la 15.000 kg nutreţ suculent la hectar. Lunile august şi septembrie din anul trecut au fost destul de secetoase. Totuşi gospodării­le colective din Curteni, Chinari şi Crăciuneşti au obţinut prin însămînţatul în mirişte 9.800 kg masă verde la hectar, asigurînd hrana vitelor în grajd pînă la sfîrşitul lunii noiembrie. Este necesar ca fiecare gospo­dărie colectivă sau ţăran cu gos­podărie individuală să însămîn­­ţeze cît mai mari suprafeţe cu plante furajere asigurînd ani­malelor o hrănire consistentă. 4 iunie 1956 Combaterea bolilor — mijloc de sporire a producţiei de legume Din experienţa anilor trecuţi, se ştie că în anii cu ploi multe în lunile mai, iunie şi iulie, u­­mezeala prea multă favorizează atacul de mană şi alte boli crip­­togamice. In acest an, din cauza ploilor multe căzute în luna mai şi iu­nie, culturile de roşii, ceapă, ar­dei, vinete, castraveţi şi cartofi sunt periclitate de a fi atacate de aceste boli, o urmare firească fiind obţinerea unei producţii scăzute din aceste culturi. Pentru ca să evităm acest lu­cru, trebuie să ştim ce boli ata­că aceste culturi şi cum trebu­ie combătute pentru a se în­lătura pierderile. La roşii, sunt atacate frunze­le. Atacul poate să fie de mană sau de o altă boală numită pă­­lirea sau pătarea frunzelor. Ma­na apare ca un puf albicios pe dosul frunzelor, iar cea de a doua boală apare sub formă de pete rotunde albe, care de cele mai multe ori acoperă frunza în întregime. La cartofi boala este produsă de aceeaşi ciupercă ce produce şi mana roşilor. Pe frunze, boala apare sub forma unor pe­te, la început gălbui, apoi bru­ne, iar pe dosul frunzei se gă­seşte un puf alb. Pe tubercul (cartofi) apar pete brune, iar pulpa cartofului în dreptul pe­telor este negricioasă. Odată cu înaintarea bolii, se usucă frunzele, iar apoi şi vre­jii. Recolta poate fi distrusă în cîteva zile. Tuberculii bolnavi nu se pot păstra peste iarnă, iar cei care totuşi se păstrează nu sînt buni pentru sămînţă, nu încolţesc. Pentru ca să evităm pagube­le amintite mai sus, trebuie ca înainte de apariţia bolilor să stropim aceste culturi cu solu­ţie de piatră vînătă (zeamă bordoleză) în concentraţie de 1 la sută (1 kg de piatră vînă­tă şi o jumătate kg de var la 100 litri de apă). Pentru ca să se lipească bine de frunze şi să nu fie spălată de prima ploaie ce va cădea, în zeamă se mai adaugă 100 grame de sirop de zahăr, sau 4 albuşuri de ou bi­ne bătute, sau 2 litri de lapte smîntînit la 100 litri de zeamă. Stropitul trebuie să se exe­cute pe ambele părţi ale frunze­lor şi în special pe dosul frun­zelor, unde apar ciupercile. Dacă vremea se menţine plo­ioasă sau umedă trebuie să se facă cel puţin 3 stropiri, din 7 în 7 zile. Pentru un hectar cultivat cu legume, la o singură stropire se folosesc cca. 800 litri de zeamă bordoleză, pentru pregătirea că­reia este nevoie de 8 kg de pia­tră vînătă şi 4 kg de var. In afară de culturile amintite mai sus, trebuie stropite şi culturile de vinete şi ardei. In anul 1955 gospodăria de stat „1 Mai“ din Tg. Mureş, stropind roşiile de trei ori, a ob­ţinut de pe o suprafaţă de 10 ha o producţie medie de 8.400 kg roşii sănătoase, la hectar, în timp ce cultivatorii particu­lari abia au obţinut 4.000-5.000 kg roşii la hectar şi acelea bol­nave. Ing. HOSSU IOAN

Next