Steaua Roşie, februarie 1957 (Anul 6, nr. 466-473)
1957-02-02 / nr. 466
1. — Alegătorul se legitimează în faţa Comisiei electorale a secţiei de votare cu buletinul de identitate sau altă dovadă prin care i se poate stabili identitatea, după care primeşte buletinul de vot. 2. — Alegătorul intră cu buletinul de vot într una din cabinele de vot libere. Aici el lasă neatins numele candidatului pe care dorește sa-l voteze. Lăsînd neatins numele candidatului F.D.P., el votează astfel pe candidatul F.D.P. Apoi alegătorul împăturește buletinul. 3. — Alegătorul iese din cabină cu buletinul de vot împăturit și se îndreaptă spre urnă. 4. — Alegătorul introduce în urnă buletinul de vot împăturit. STEAUA ROȘIE Cum votează cei plecaţi din localitate în ziua alegerilor In caz de schimbare a domiciliului, intervenită după încheierea listelor de alegători, sau de plecare din localitatea de domiciliu pentru ziua alegerilor, se va elibera alegătorului, de către comitetul executiv al sfatului popular care a întocmit listele de alegătorul va fi trecut pe o listă de alegători o „adeverință pentru drep- alegători separată, pe baza „adeverul de a alege", făcîndu-se mențiune dreptul de a „ . si despre aceasta in lista de alegator« .... . La noul domiciliu sau acolo unde a actelor de ale.. .tate pe care le se află temporar în ziua alegerilor, prezintă. Formaţiunile culturale în sprijinul alegerilor Pentru alegerile din 3 februarie — adevărată sărbătoare a poporului nostru — secţiile culturale ale sfaturilor populare din RAM, cît şi echipele artistice din majoritatea întreprinderilor şi instituţiilor s-au pregătit din vreme pentru a prezenta în faţa alegătorilor bogate programe artistice, în stare să cînte frumuseţea zilelor de astăzi, nemaiîntîlnite în trecut. In toate comunele din regiune au fost mobilizate în acest sens majoritatea echipelor artistice ale căminelor culturale In raionul Sf. Gheorghe, de pildă, — la 3 februarie — în cele 43 circumscripţii electorale peste 231 de formaţiuni artistice de amatori vor prezenta diferite programe în faţa alegătorilor,in raionul Sîngeorgiu de Pădure în cele 24 circumscripţii electorale vor da programe artistice 71 echipe de teatru, 21 echipe de dansuri, 21 brigăzi artistice de agitaţie şi altele. In oraşul Tg.-Mureş la fiecare secţie de votare vor avea loc programe artistice prezentate de cele mai bune formaţiuni artistice de amatori din oraş. De asemeni artiştii Teatrului secuiesc de stat şi Filarmonica de stat vor prezenta în mod sugestiv deosebirile dintre alegerile de odinioară şi cele de astăzi, vor cînta sărbătoarea de la 3 februarie cînd poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare îşi vor da votul pentru victoria Frontului Democraţiei Populare în alegeri. »REPORTAJUL SAPTAvilNII Cînd mas Zsigmond glumeşte serios Deunăzi la Gălăţeni, la o inttlnire a candidatului F.D.P. dr. Andrasofszky Tiberiu cu alegătorii, am văzut doi bătrîni in mijlocul unui grup de tineri. Unul din bătrtni, povestea ceva de haz băieţilor şi mindru că a izbutit să stirnească veselia îşi răsucea mulţumit mustăţile mari, cinepii; bătrînica, sprijinită în toiag îl tot îmboldea să mai înceteze cu glumele. Mai tîrziu, l-am văzut pe bătrîn trebăluind pe la grajdul de vite din curtea gospodăriei colective. Făcurăm cunoştinţă. — Kuti Zsigmond, 74 de ani! — Şi de mult lucrezi aici, taică? Moşneagul mă privi serios şi răspunse scurt, milităreşte, ca şi la început cînd făcurăm cunoştinţă. — De 51 de ani! Glumeţ bătrînul! Colectiva nu are mai mult de 7 ani. Sau poate că din 51 lucrează şi n-am înţeles bine? Ba nu! Moşul o ţine una şi bună, că de 51 de ani lucrează aici. Mă lăsam păgubaş dacă nu tui-ar fi venit în ajutor contabilul gospodăriei. El ţine socotelile in registru este zile-muncă şi ce venituri au oamenii şi gospodăria. Dar după cum se vede treaba ţinea şi socoteala anilor bătrinului Kut' Zsigmond. — Născut in 1893. In 1899, la 16 ani, tinărul Kuti rămine orfan. Un chiabur „milos" pe nume Kuti Abel, îl ia de suflet și-l pune argat la grajd. Domiciliul — tot la grajd intre vite. Şi orfanul creşte flăcău zdravăn, pleacă la armată şi cînd se întoarce în 1907 moare Kuti Abel. Ii ia locul fiul, tot Abel, iar tinărul nostu îşi reia şi el munca la grajd. Slugărise pe tatăl chiabur, venise rîndul acum să argăţească la fiul chiabur. O viaţă de om!înă în 1950 cînd a murit şi al doilea Abel, îmbătrînse argăţind. Şi cu ce s-a ales ? Cu mimare atit cît să-şi ţină zilele el şi băbuţa. Contabilul deschise un registru. In 1950, înfiinţarea colectivei, l-a găsit pe Kai Zsigmond la grajd. Şi tot aici îl vedem şi azi cu deosebirea însă că nu mai e argat ci stăpîn. Iată zilele-muncă ale lui. Anul trecut 366. Penru ele a primit aşa: 1313 kg griu, 520 kg porumb, 157 kg orz, 183 kg cartofi, 51 kg zahăr, 91 litri de vin, 5829 kg furaje, 6 kg mere şi 6 de ţuică bani a primit peste 2.900 de lei şi mai are de primit ... Şi încă ceva bătrinul şi-a făcut de curmnă casă nouă şi tot în curînd îşi va introduce gaz-metan. Ascultam cifrele pe care le înşira contabilul şi mă gindeam la moş Zsgmond O viaţă de om argat .. Un fost argi obidit de soarta vremurilor amare ale trecutului sorit să moară în mizrie şi sărăcie dacă zorii luminoase ale vieţii no nu s-ar fi deschis şi In patria noastră. Da, moş Kuti Zsigmond. Te-am cunoscut Cu om glumeţ şi am crezu că glumeşti şi atunci cină mi-ai spus câ lucrezi aici de 51 de ani De data asta ai glumit serios. P. E. AZI prin satele regiunii noastre Din v/nA cC ut V04&U Despre comuna Breaza s-a mai scris in coloanele ziarului nostru precum şi în coloanele ziarelor centrale şi, probabil se va mai scrie încă de multe ori. De ce spun şi scriu aceste cuvinte ? pentru că birişii de pe moşiile baronului Bánfi Zoltán şi servitorii chiaburilor din Reghin, vechii locuitori din Breaza (Brestului), astăzi au devenit ţărani înstăriţi, buni gospodari, a căror faimă de fruntaşi crescători de animale şi ai recoltelor bogate a depăşit limitele raionului Reghin şi chiar ale regiunii noastre. Cele de mai sus le-am aflat, unele scrise pe hârtie îngălbenită, altele din gura gospodarilor cu care am stat de vorbă, cu prilejul unui popas pe care l-am făcut zilele trecute în comună. Şi acum să lăsăm faptele să vorbească. Gheorghe Ciumaș venise tocmai la sfatul popular cu ceva trevbi. Cunoscîndu-l mai de mult, am intrat în vorbă cu dînsul. Ca orice ţăran a vorbit şi el despre pămînt, despre animalele pe care le creşte şi despre veniturile realizate. „Mie îmi place să lucrez bine pămîntul, să seamăn sămânţă curată şi de soi. Anul trecut am avut 3.100 kg gru de pe un, hectar — spuse cu modestie Ciumaş“. Vorba, vorbă aduce. Pe nesimţite am început să discutăm despre Rezoluţa C.C. al P.M R. din decembrie 1956. „M-am hotărît — zise Ciumaş — ca grîul pe care-l predam prin acum în cotă obligatorie să-l valorific prin cooperativă. Orzul şi porumbul am să-l folosesc mai mult la îngrăşarea animalelor“. Am stat de vorbă şi cu alţi gospodari. Nu se putea să trec însă prin Breaza fără să nu mă abat şi pe la Szabó Martin. Era tocmai într-amiază. Szabó Martin nu-i zgîrcit la vorbă şi după ce termină mulsul vorbi despre cele 3 vaci vîndute nu de mult cu 21.000 lei. „Am şi acum 3 vaci cu lapte de la care mulg zilnic die 48—49 litri lapte, iar cînd e vîrf de producţie mulg chiar şi 60—70 litri“. Szabo Martin e fruntaş nu numai în creşterea animalelor ci şi în cultivarea cerealelor De pe 0,58 ha cultivate cu porumb a obţinut 1500 kg boabe, iar de pe 0,20 ha cultivate cu sfeclă de zahăr a scos 8.000 kg sfeclă. Şi acest ţăran, servtor pe vremuri a ajuns azi un gospodar priceput cu rezultate frumoase în muncă, cu o casă frumoasă, cu un venit lunar, realizat numai din lapte, de peste 2.300 lei. A încheiat contract ca Intr-o perioadă de 6 luni să valorifice peste 7.000 litri lapte. In curte are 11.000 cărămizi din care vrea să-şi clădească un grajd modern aşa cum a văzut pe unde a umblat şi cum a citit din cărţi. Să nu uităm, cartea e un prieten bun al tovarăşului Szabó. Asemenea lui Szabó e şi Brassói Iuliu, în trecut servitor şi el în diferite locuri. El a obţinut de pe 0,58 ha cultivate cu griu 1.500 kg, sau de pe 1,10 ha cultivate cu sfeclă de zahăr 41.000 kg, sau cîte 6.500 litri lapte de la o vacă pe o perioadă de lactaţie. In fosta aşezare a birişilor mai sunt mulţi fruntaşi: Hegyi Zoltán, Alexandru Moldovan, Iuliu Albert, Ioan Rusu şi mulţi alţii. Umbând prin comună am trecut şi pe la lăptărie. Responsabilul, e un om între două virste, bine legat. II cheamă Alexa Ioan. Din discuţia purtată am aflat că în tinereţe a lucrat la nişte cariere de piatră, apoi din 1946 la lăptăria din comună. In 1951 a ajuns responsabilul lăptăriei. Pe atunci lăptăria prelua zilnic abia 120 litri lapte. Era puţin. Datorită măsurilor stimulative şi preţurilor avantajoase acordate de stat s-a ajuns ca acum lăptăria să aibe zilnic cîte 3.200 litri lapte şi această cifră să crească mereu. Azi şi el are casă, cele trebuincioase unui gospodar şi două vite care dau cite 6.500 litri lapte pe an. După 1945 în Breaza s-au construit între 60—70 case moderne. In comună sînt peste 60 maşini de semănat griu, peste 140 maşini pentru semănat porumbul, la fiecare casă cîte o bicicletă dacă nu şi două, maşini de cusut, aparate de radio şi altele. Tot în această perioadă s-a construit un cămin cultural, un magazin universal şi s-a pus un mare accent pe înfrumuseţarea comunei. Am mai aflat că cinci gospodari din comună şi-au înaintat cereri pentru a forma o întovărăşire agricolă. Tovarăşul Ioan Suciu, împuternicitul, mi-a vorbit despre mersul contractărilor la animale. Cu toate că e început de an, el a reuşit să contracteze deja 27 vite mari şi va ajunge să contracteze cel puţin 230 vite şi porci. Ţăranul muncitor Brossai Domnie junior a şi predat cota de carne pe anul acesta. Azi, comuna Breaza are şcoală cu 7 clase elementare. Tehnicieni, agronom şi veterinar îndrumă zi de zi activitatea gospodărească din comună. Ziarul a devenit indispensabil locuitorilor din sat lucru dovedit prin cele 420 ziare care le primesc zilnic. Zilele trecute locuitorii comunei s-au întîlnit cu candidata Covrig Raveca ţărancă ca şi ei, colectivistă în Batoş. Au discutat despre terminarea căminului cultural şi posibilităţile de electrificare a comunei, o veche dorinţă a ţăranilor muncitori şi despre multe alte probleme gospodăreşti. CI re e Acum 11 ani în regiunea noastră exitau 20 aşe_ami..te c- turte săteşti. In anii puterii populare cultura a devenit un bun al ponorului, n aceşti ani, în R.A.M. au fost construite 39 cămine cu turale, iar aîte 78 sunt în construcţie. In.pre.,nu cutele amenajate în alte localuri, numărul căminelor culturale este de aproape 500. La sate funcționază in rezent 566 biblioteci înzestrate cu ■ieste 585.000 cărţi. • Pentru ridiarea nivelului agriculturii în regiunea voastră funcţionează peste 80 puncte agrcole încadrate cu ingineri şi tehnicieni agronomi-zootehnişti şi medici veterinari. Numărul specialiştilor care îndrumează munca pe ogoarele regiunii depăşeşte 400. « In scopul dezvoltării creşterii animalelor, ramură specifică condiţiilor geografice a regiunii noastre, statul democrat-popular a înfiinţat o staţiune experimentală pentru păşuni, fâneţe şi plante furajere. Pentru acordarea asistenţei zooveterinare au fost înfiinţate 5 spitale şi 49 dispensare veterinare. 19 februarie 1957 înfăptuiri în satul Moraşti Satul Moreşti e un mic aşezămînt situat pe malul drept al Mureşului. Despre viaţa şi oamenii acestui sat s-a vorbit puţin înainte de eliberarea patriei noastre de sub jugul ca- pitalist. Dealtfel nici nu erau prea multe de spus despre el... mizeria şi exploatarea cruntă sub Care erau ţinuţi locuitorii din satul Moreşti, nu prezenta o noutate pentru nimeni. Numele baronului Francisc Kemény I a rămas adine întipărit în minţile I tuturor acelora care au gustat mîn- I gierile blînde ale cravaşei sale. Mi- I zeria, grija zilei de miine, lipsa de carte şi-au făcut adevărate lăcaşuri din casele ţăranilor de aici. O astfel de situaţie însă nu puteau dura la infinit 23 August 1914 şi-a aruncat razele sale de lumină şi peste satul Moreşti. Peste 90 de familii au fost împroprietărite în urma reformei agrare din 1945, alte 50 de familii au primit locuri de case şi un mare număr de ţărani au primit ajutoare băneşti pentru a-şi cumpăra vite. Aşa se explică faptul că v zi peste 120 de familii au vite, faţă de numai 40, cîte aveau înainte de 1944 Prin grija partidului şi guvernului nostru astăzi aproape în fiecare casă a fost introdus gazul-metan. O altă realizare a regimului democrat-popular este lichidarea completă a analfabetismului din sat. In anul 1956 a fost inaugurată întovărășirea „Drumul socialismului“. In acest an s-a proiectat construirea unui cămin cultural. Pentru realizarea acestui plan precum şi a altor lucruri de care mai e nevoie în sat, ţaranii muncitori vor da cu multă încredere la 3 februarie votul lor candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. BLAGA IOAN corespondent