Steaua Roşie, iunie 1957 (Anul 6, nr. 500-508)

1957-06-01 / nr. 500

Politica coexistenţei paşnice — singura politică realistă ANGLIA a redus restricţiile la comerţul cu CHINA ca rezultat al presiunii cercurilor comerciale în ciuda opoziţiei dîr­ze a Statelor Unite LONDRA (Agerpres). — Joi după­­amiază în Camera Comunelor, minis­trul de Externe al Marii Britanii, Sel­wyn Lloyd, a făcut o declaraţie în care a anunţat reducerea de către Anglia a restricţiilor la comerţul cu Republica Populară Chineză la cel puţin 200 de articole interzise pentru export de că­tre Comitetul special pentru comerţul cu China — „Cfiiicom“. Această hotărîre a guvernului britanic a fost luată în mod unilateral după ce, timp de aproape o lună de zile în cadrul sesiunii „Chincomului“ de la Paris, din care fac parte 15 state occidentale, nu s-a putut ajunge la nici un acord asupra slăbirii restric­ţiilor la comerţul cu China popu­lară ca urmare a obstrucţiilor din partea Statelor Unite. Măsura extrem de importantă de a liberaliza comerţul cu R. P. Chi­neză adoptată de către guvernul britanic slăbeşte embargoul nerezo­nabil impus de către Statele Unite şi care a adus mari prejudicii comer­ţului Anglei. Este cunoscut faptul că încă din timpuri străvechi, China a fost piaţa tradiţională a Angliei. Or, întrerupe­rea comerţului cu China şi apoi restricţiile impuse de către guvernul american au provocat mari pierderi cercurilor de afaceri britanice. In ul­timii ani in sinul cercurilor comerciale din Anglia s-a manifestat o adevărată mişcare în favoarea comerţului cu Chi­na şi guvernul Angliei a fost nevoit pînă la urmă să cedeze cererilor a­­cestei mişcări. Dar Anglia s-a lovit în încercarea ei de a liberaliza comerţul cu China de politica obstrucţionistă a guvernu­lui american. S.U.A. au luptat îndîrjit în cadrul „Chincomului“ ca să convingă An­glia şi Japonia să nu adopte o hotă­­rîre unilaterală în legătură cu comer­ţul cu China. Declaraţia lui Selwyn Lloyd a pro­vocat o adevărată stupoare la Wa­shington, deşi Anglia anunţase încă de multă vreme intenţia ei de a-şi re­vizui politica comercială faţă de Chi­na populară. După cum relatează a­­genţia americană „United Press“, „Statele Unite s-au declarat imediat foarte dezamăgite, în legătură cu a­­ceastă hotărîre unilaterală a Angliei". După cum anunţă „United Press“ Departamentul de Stat a dat publici­tăţii o declaraţie de protest în care se arată că hotărîrea Angliei împiedi­că aplicarea acordului aliaţilor cu privire la continuarea restricţiilor se­vere la comerţul cu China. In declaraţie se condamnă vehement hotărîrea unilaterală a Angliei şi se arată că „în politica comercială a Sta­telor Unite nu va interveni nici o modificare în ce priveşte embargoul total la comerţul cu China“. Această declaraţie ca şi primele reacţii ale agenţiilor de presă ameri­cane arată că hotărîrea Angliei a pro­vocat o puternică nervozitate în sinul cercurilor conducătoare americane şi poate duce la o sporire a divergenţelor existente între Anglia şi S.U.A. După cum reiese din relatările a­­genţiilor de presă occidentale, măsura luată de Anglia ar putea să aibă o serioasă influenţă şi asupra altor state care fac parte din „Chincom“. Furtună în Taiwan Despre atrocităţile şi fărădelegile săvîrşite de trupele americane sta­ţionate pe teritoriile unor state asia­tice s-a­ vorbit, şi s-a scris de multe ori. Liu Tiu-jan, un chinez din insula Taiwan, a fost asasinat de sergentul Reynolds din armata Statelor Unite. Reynolds nu e singurul asasin ame­rican — Liu Tiu-jan nu e unicul om asasinat din cei 7.000.000 de chinezi din insulă. Şi totuşi lumea întreagă urmăreşte cu atenţie formidabilul cu­tremur dezlănţuit de acest caz. Pre­sa din lumea întreagă anunţă, că sub tălpile americanilor pămintul chinezesc e incendiat. Crima lui Rey­nolds e picătura care a umplut pînă la refuz paharul... Liu Tiu-jan e u­­nul din cei şapte milioane de chinezi subjugaţi, ingenunchiaţi, dar care vor să se unească cu cei 600 de mi­lioane, cu fraţii lor liberi din China Populară. Reynolds l-a ucis însă pen­­tru că aşa a învăţat în ţara sa stă­­pînită de legile discriminării rasiale. A crezut că totul este îngăduit, n­e doar „cuceritorul“. Aşa au crezut şi membrii tribunalului militar ameri­can care, „umanitari“, l-au achitat pe criminal. Adevăraţii patrioţi ai Taiwanului, zecile de mii de chinezi din capitala insulei, au judecat însă cu totul alt­fel această faptă ticăloasă. Ne mai putînd înghiţi şi această ultimă pi­cătură din paharul îndelungatei lor suferinţe, au cerut extrădarea asasi­nului. Drept răspuns, a fost difuzată vestea că Reynolds ar fi părăsit de­ja insula. Ştirea a avut un efect din cele mai puţin scontate de autorită­ţile americane. Furioasă ca talazurile marelui ocean, mulţimea măturind din calea sa barierele de militari, a distrus ambasada­­ S.U.A.,­­instituţiile americane şi casele in care locuiesc invadatorii. Na fost cruţat nici stea­gul înstelat al marilor „civilizatori“ ai secolului nostru. Manifestaţiile antiamericane au luat o amploare atît de mare, încît autorităţile ameri­cane­ şi d­anbaisiste au fost silite să ia măsuri represive diabolice: au de­clarat stare de asediu la Taipe şi în centrele mai mari din insulă, au in­stalat cordoane de mitralieră în ju­rul instituţiilor şi caselor americane, au blocat trupe de poliţie în jurul ambasadei, au sistat transporturile în unele părţi ale oraşelor, au încon­jurat cu reţele duble de sîrmă ghim­pată direcţiile de poliţie, au masat trei divizii americane in capitală pentru a înăbuşi manifestaţiile acelo­ra care cer ca ocupanţii să părăseas­că Taiwanul. Şi culmea absurdităţii, drept supremă încununare a servilis­mului său, Cian Kai-şi (după cum a­­nunţă agenţia United Press) a demis din posturile lor pe generalul-locote­­n­ent Huan Cen­u, comandantul apă­rării oraşului. Taipe, pe generalul­­maior Liu Vei, şeful poliţiei militare şi pe generalul-maior Lo Kan, pen­tru faptul că „nu şi-au îndeplinit da­toria­­ în timpul tulburărilor antiame­ricane care au avut loc la 24 mai la Taipe“. Calculul cianbaisist e nespus de simplu: 7 milioane de oameni sînge­­rează de ani de zile, americanii ,,se distrează“ în felul sergentului Rey­nolds şi drept satisfacţie dată chine­zilor, zboară trei generali chinezi... Şi mai îndrăznească cineva să susţi­nă că Cian Kai-şi nu e adevăratul „reprezentant“ al chinezilor ? Probabil că Rankin şi Cian Kai-şi consideră că măsurile luate de ei vor rezolva problemele. Chinezii refuză însă să creadă aceasta. La fel refuză şi celelalte popoare pe teritoriile că­rora staţionează trupe americane. Ceva mai mult, refuză să creadă pînă şi americanii cu mintea întreagă. Dovadă în acest sens e întreaga o­­pinie publică mondială care îşi ma­nifestă solidaritatea deplină cu pa­trioţii din Taiwan. Presa din Indo­nezia, Hongkong, Japonia, Tailanda şi din alte părţi ale lumii orientale, subliniază eşecul politicii americane în Taiwan şi falimentul lamentabil al clicii cianbaisiste. Incidentele de la 24 mai care „sunt numai începutul zguduirii, al cărei efect poate fi cu mult mai puternic „dovedesc“ şubre­zenia ocupaţiei americane „şi că în viitor“ lui Dian Rai­ şi nu-i va fi uşor să se menţină la putere, ori­cît de mare ar fi numărul trupelor de ocupaţie“. Un alt ziar oriental subli­niază că „sentimentele antiamericane vor deveni mai puternice ca urmare a eforturilor pe care le face S.U.A. pentru aplicarea doctrinei Eisenho­wer“. Un lucru este cert: dacă im­perialiştii americani, recurgînd la forţă, au cotropit teritoriul chinez Taiwan, populaţia insulei nu a putut fi însă îngenunchiată. Ea va alunga, fără îndoială, pe agresorii americani din Taiwan, catastrofale dusă de cabinetul lui Mollet, susţinut totuşi de majoritatea parlamentară pînă nu de mult, dato­rită tocmai acţiunilor militare din Algeria. Această majoritate s-a des­trămat însă repede, sub influenţa ostilităţilor celei mai mari părţi ale grupului de independenţi şi agrarieni care,, pînă­ la urmă, au refuzat să, ac­cepte consecinţele financiare fiscale grave impuse de acest război nefast. In consecinţă, Guy Mollet n-a mai primit vot de încredere. Marea majoritate a observatorilor recunoaşte că războiul din Algeria a agravat decisiv deficitul bugetar al Franţei. Balanţa dezechilibrată a co­merţului exterior, stocul extrem de scăzut al devizelor, pericolul infla­ţiei şi devalorizarea francului, produc mare nelinişte în sânul populaţiei franceze. Trează şi ageră, muncitorimea Franţei nu vrea să-şi ia în spate o situaţie împotriva căreia a luptat întotdeauna. De gravitatea faptelor îşi dă seama majoritatea opiniei pu­blice care vede clar că războiul din Algeria barează calea oricărei solu­ţionări convenabile a problemelor ce frămîntă astăzi Franţa. Aceleaşi pro­bleme în aceeaşi termeni se vor pu­ne guvernului care va veni la pute­re. Există doar o singură şansă de a le rezolva şi anume, prin schim­barea radicală a politicii externe a Franţei, întrevederile preşedintelui repu­blicii René Coty cu diferiţi fruntaşi politici în vederea soluţionării crizei n-a dus la nici un rezultat. La fel întrevederile lui René Pleven, însăr­cinat de președinte cu o misiune de informare în vederea formării noului guvern, s-au dovedit negative. Tato­narea liderilor unor partide care în­tr-un viitor guvern ar forma cu si­guranță minoritatea,­­ sunt fapte suficiente pentru a demonstra că criza guvernamentală va fi de lungă durată, şi că grupările reacţionare de dreapta încearcă să pună mîna pe putere. Şi negăsind nici o ieşire, preşedintele René Coty, avînd o în­trevedere cu Guy Mollet, i-a refuzat acestuia acceptarea definitivă a de­misiei. Primul pas al lui Mollet după a­­ceastă întrevedere a fost acela de a depune în faţa Adunării Naţionale un proiect de lege, prin care se au­torizează fostul guvern să solicite Băncii Franţei suma de 80 de mi­liarde de franci, pentru a face faţă nevoilor urgente pînă la 31 mai. Noul guvern va trebui să ceară apoi 250 de miliarde de franci pentru ne­voile urgente din luna iunie. Iată ultimele măsuri ale unui guvern care a dus Franţa într-o situaţie finan­ciară cu adevărat tragică. CRONICAR C jcO tv £\?£tilM£hT£LO^ INT£HMfíT/OtÍfíL£ Criza de guvern din Franţa Recenta criză ministerială izbucnită în urma punerii în minoritate a gu­vernului Guy Mollet, în Adunarea Naţională, cu ocazia votului de în­credere în chestiunea proiectului ca­re prevedea noi impozite în valoare de 150 miliarde de franci, reţine a­­tenţia cercurilor politice de pretutin­deni. Examinată mai deaproape, cri­za era de prevăzut de mai multă vreme, datorită politicii financiare Conferinţa de presă a lui Dulles • Intenţiile S.U.A. de a l folosi pe Adenauer pentru torpilarea oricărui acord in problema dezarmării. • Dulles nu poate camufla eşecul po­liticii americane. Cu toate „explicaţiile“ lui Dulles, corespondenţii au arătat din nou în întrebările lor că în prezent, în urma declaraţiilor lui Adenauer, problema posibilităţii efectuării inspecţiei în Europa cade. Corespondenţii au atras deasemenea atenţia lui Dulles asupra declaraţiei lui Adenauer că S.U.A. nici nu intenţionează să prezinte propu­neri relativ la posibilitatea includerii unei părţi a Europei într-un acord cu privire la dezarmare. Un loc important la conferinţa de presă l-au ocupat răspunsurile lui Dulles la întrebările privind situaţia din Taiwan. Constatările făcute în a­­ceastă ordine de idei de Dulles arată că însuşi iniţiatorul politicii creării blocurilor militare şi folosirii regimu­rilor putrede ca cel al lui Cian Kai­ şi nu poate camufla eşecul acestei poli­tici. La conferinţa de presă Dulles a fost nevoit să recunoască că eveni­mentele din Taiwan nu constituie un simplu fapt izolat, ci reflectă tendinţa generală a nemulţumirii şi protestului crescind în întreaga lume împotriva staţionării forţelor militare americane şi împotriva construirii de baze mili­­tare pe teritorii străine. Duk­es a recunoscut că principala cauză a evenimentelor din Taiwan o constituie indignarea poporului fata de staţionarea unităţilor militare ame­ricane. Dulles a recunoscut de aseme­nea că evenimentele din Taiwan sunt legate de faptul că localnicii nu vă­d vreo deosebire între foştii colonialişti şi americani. Sarcina S.U.A., a de­clarat secretarul de stat, constă în aceea de a „linişti“ într-un fel „si­tuaţia generală gata să explodeze“. WASHINGTON (Agerpres). — TASS transmite : Luînd cuvintul la 29 mai la o conferinţă de presă, Dulles s-a referit în primul rînd la dezarmare, precum şi la manifestările antiamericane din Taiwan. In numeroasele întrebări puse lui Dulles corespondenţii au stăruit asu­pra explicării declaraţiilor incîlcite ale secretarului de stat al S.U.A. şi ale cancelarului Adenauer cu privire la posibilitatea înfăptuirii inspecţiei în Europa, în special pe teritoriul Ger­maniei. Corespondenţii au atras de cîteva ori atenţia lui Dulles asupra faptului că în timp ce, după declaraţiile se­cretarului de stat, Statele Unite nu exclud posibilitatea înfăptuirii inspec­ţiei în Europa cu condiţia „consimţă­mântului aliaţilor" din N.A.T.O., prin­cipalul aliat al S.U.A., Adenauer, a respins făţiş in declaraţiile sale a­­ceastă posibilitate. Cînd lui Dulles i s-a cerut să co­menteze aceste declaraţii ale lui Ade­nauer, el a declarat referindu-se la ultima sa conferinţă de presă că Ade­nauer nu a făcut dectt să confirme cele spuse de el, Dulles, adică că Sta­tele Unite condiţionează posibilitatea înfăptuirii dezarmării şi inspecţiei în Europa de consimţămîntul aliaţilor. Statele Unite, potrivit spuselor lui Dulles, consideră ca fiind extrem de dificilă realizarea unui acord privind Europa nu fiindcă ele nu ar dori ca în această regiune să se înfăptuiască inspecţia, ci fiindcă un astfel de acord este legat de problema unificării Ger­maniei, de strategia militară a N.A.T.O. şi de alte probleme politice „complexe“. Mari manifestaţii antiimperialiste In Liban . Demonstranţii condamnă politica preimperialistă a guvernului . Serioase incidente la Beirut BEIRUT (Agerpres).­­ La 30 mai au avut loc pe întreg cuprinsul Liba­nului mari manifestaţii organizate de partidele de opoziţie grupate în Fron­tul Uniunii Naţionale în semn de protest împotriva planului guvernu­lui libanez de a falsifica rezultatele apropiatelor alegeri şi Împotriva poli­ticii sale proimperialiste. Manifesta­ţiile antiguvernamentale, la care au participat mii de demonstranţi, au a­­vut loc în oraşele Beirut, Tripoli şi Sidon şi s-au desfăşurat sub semnul opoziţiei faţă de politica internă şi externă a guvernului Sami Solh. Corespondenţele agenţiei United Press arată că mai ales la Beirut, capitala ţării, au avut loc serioase incidente care s-au soldat cu morţi şi răniţi. Potrivit acestei agenţii, în încercarea de a înăbuşi demonstraţii­le, guvernul a făcut uz de tancuri, mitraliere şi trupe care au atacat pe demonstranţi. Din rindul manifestan­ţilor au fost răniţi fostul premier Saeb Salaam şi fostul lider al parla­mentului Sabri Himsdi. După cum reiese din relatările a­­genţiilor de presă occidentale, aproa­pe întreaga populaţie a oraşului Bei­rut a urmat consemnul de grevă ge­nerală lansat de către Frontul Na­ţional. Foarte mulţi muncitori şi funcţio­nari nu s-au prezentat la lucru ne­socotind astfel ordinul guvernamen­­tal care interzice greva generală". TG. MUREŞ — „Progresul“: Thérése Raquine (30. V.-7. VI.) — „Steagul roşu“: Dragoste de mamă (31. V.-9. VI.) — „Tineretului“ : Marile­­manevre (31. V.—9. VI.) Cu faţa spre public (Yves Mon­­tande) în completare jurnal ro­­mânesc (10—17. VI.) FINTINELE — „Patria“: Saltanat (3—5. VI.) Un pahar cu bere (6—9. VI.) TOPLIŢA — „Muncitoresc“ : La margine­ oraşului (3—5. VI.) Moara cu noroc (6—9. VI.) REGHIN — „Victoria“: Cercul diabolic (3— 5. VI.) Moara cu noroc (6—9. VI.) — Filarmonica de stat a Regiunii Autonome Maghiare (5. VI. orele 20,30), va prezenta un CONCERT SIMFONIC, in program : „Dansuri din Marosszék“ de Kodály; Concert pentru pian in mi bemol major de Mozart — la pian Mîndru Katz, Artist emerit al R.P.R., Laureat al Premiu­lui de stat; Simfonia în re minor de Cézár Franck. Dirijor: Lukács An­drás. Astăzi şi mîine în sala mare a Pa­latului cultural „TEATRUL NAŢIO­NAL DIN CLUJ va prezenta în pre­mieră „STEAUA FARA NUME“, de MIHAIL SEBASTIAN._____________ Anunţ Sîmbătă, 1 iunie 1957, la orele 17, în Parcul de cultură şi odihnă ,,Lá­­zár Ödön“ din Tg. Mureş, Comitetul regional al Crucii Roşii organizează tragerea biletelor de tombolă difuzate de Crucea Roşie a R.P.R. Se vor trage la sorţi următoarele 20 de obiecte : motocicletă, maşina de cusut, aparat de radio Zvezda, ceas de mină Pobeda, aparat de radio Electromagnetica, bicicletă de damă, serviciu de masă porțelan (6 persoane), covor 2X3 m), patefon cu 10 plăci, servietă de piele (mare), cîntar de bu­cătărie, trusă cu obiecte de manichiură, tablou (pictură de ulei), fier de călcat electric, serviciu de tacîmuri (6 persoane), ceas deșteptător, stilou, minge fotbal, şah, brichetă. ________ Titianul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. *• Telefon: nr. M88, 24»& Tipografia« 2843, re­fac la codile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii Comanda Nr. 2802

Next