Steaua Roşie, iunie 1957 (Anul 6, nr. 500-508)
1957-06-01 / nr. 500
Politica coexistenţei paşnice — singura politică realistă ANGLIA a redus restricţiile la comerţul cu CHINA ca rezultat al presiunii cercurilor comerciale în ciuda opoziţiei dîrze a Statelor Unite LONDRA (Agerpres). — Joi dupăamiază în Camera Comunelor, ministrul de Externe al Marii Britanii, Selwyn Lloyd, a făcut o declaraţie în care a anunţat reducerea de către Anglia a restricţiilor la comerţul cu Republica Populară Chineză la cel puţin 200 de articole interzise pentru export de către Comitetul special pentru comerţul cu China — „Cfiiicom“. Această hotărîre a guvernului britanic a fost luată în mod unilateral după ce, timp de aproape o lună de zile în cadrul sesiunii „Chincomului“ de la Paris, din care fac parte 15 state occidentale, nu s-a putut ajunge la nici un acord asupra slăbirii restricţiilor la comerţul cu China populară ca urmare a obstrucţiilor din partea Statelor Unite. Măsura extrem de importantă de a liberaliza comerţul cu R. P. Chineză adoptată de către guvernul britanic slăbeşte embargoul nerezonabil impus de către Statele Unite şi care a adus mari prejudicii comerţului Anglei. Este cunoscut faptul că încă din timpuri străvechi, China a fost piaţa tradiţională a Angliei. Or, întreruperea comerţului cu China şi apoi restricţiile impuse de către guvernul american au provocat mari pierderi cercurilor de afaceri britanice. In ultimii ani in sinul cercurilor comerciale din Anglia s-a manifestat o adevărată mişcare în favoarea comerţului cu China şi guvernul Angliei a fost nevoit pînă la urmă să cedeze cererilor acestei mişcări. Dar Anglia s-a lovit în încercarea ei de a liberaliza comerţul cu China de politica obstrucţionistă a guvernului american. S.U.A. au luptat îndîrjit în cadrul „Chincomului“ ca să convingă Anglia şi Japonia să nu adopte o hotărîre unilaterală în legătură cu comerţul cu China. Declaraţia lui Selwyn Lloyd a provocat o adevărată stupoare la Washington, deşi Anglia anunţase încă de multă vreme intenţia ei de a-şi revizui politica comercială faţă de China populară. După cum relatează agenţia americană „United Press“, „Statele Unite s-au declarat imediat foarte dezamăgite, în legătură cu această hotărîre unilaterală a Angliei". După cum anunţă „United Press“ Departamentul de Stat a dat publicităţii o declaraţie de protest în care se arată că hotărîrea Angliei împiedică aplicarea acordului aliaţilor cu privire la continuarea restricţiilor severe la comerţul cu China. In declaraţie se condamnă vehement hotărîrea unilaterală a Angliei şi se arată că „în politica comercială a Statelor Unite nu va interveni nici o modificare în ce priveşte embargoul total la comerţul cu China“. Această declaraţie ca şi primele reacţii ale agenţiilor de presă americane arată că hotărîrea Angliei a provocat o puternică nervozitate în sinul cercurilor conducătoare americane şi poate duce la o sporire a divergenţelor existente între Anglia şi S.U.A. După cum reiese din relatările agenţiilor de presă occidentale, măsura luată de Anglia ar putea să aibă o serioasă influenţă şi asupra altor state care fac parte din „Chincom“. Furtună în Taiwan Despre atrocităţile şi fărădelegile săvîrşite de trupele americane staţionate pe teritoriile unor state asiatice s-a vorbit, şi s-a scris de multe ori. Liu Tiu-jan, un chinez din insula Taiwan, a fost asasinat de sergentul Reynolds din armata Statelor Unite. Reynolds nu e singurul asasin american — Liu Tiu-jan nu e unicul om asasinat din cei 7.000.000 de chinezi din insulă. Şi totuşi lumea întreagă urmăreşte cu atenţie formidabilul cutremur dezlănţuit de acest caz. Presa din lumea întreagă anunţă, că sub tălpile americanilor pămintul chinezesc e incendiat. Crima lui Reynolds e picătura care a umplut pînă la refuz paharul... Liu Tiu-jan e unul din cei şapte milioane de chinezi subjugaţi, ingenunchiaţi, dar care vor să se unească cu cei 600 de milioane, cu fraţii lor liberi din China Populară. Reynolds l-a ucis însă pentru că aşa a învăţat în ţara sa stăpînită de legile discriminării rasiale. A crezut că totul este îngăduit, ne doar „cuceritorul“. Aşa au crezut şi membrii tribunalului militar american care, „umanitari“, l-au achitat pe criminal. Adevăraţii patrioţi ai Taiwanului, zecile de mii de chinezi din capitala insulei, au judecat însă cu totul altfel această faptă ticăloasă. Ne mai putînd înghiţi şi această ultimă picătură din paharul îndelungatei lor suferinţe, au cerut extrădarea asasinului. Drept răspuns, a fost difuzată vestea că Reynolds ar fi părăsit deja insula. Ştirea a avut un efect din cele mai puţin scontate de autorităţile americane. Furioasă ca talazurile marelui ocean, mulţimea măturind din calea sa barierele de militari, a distrus ambasada S.U.A.,instituţiile americane şi casele in care locuiesc invadatorii. Na fost cruţat nici steagul înstelat al marilor „civilizatori“ ai secolului nostru. Manifestaţiile antiamericane au luat o amploare atît de mare, încît autorităţile americane şi danbaisiste au fost silite să ia măsuri represive diabolice: au declarat stare de asediu la Taipe şi în centrele mai mari din insulă, au instalat cordoane de mitralieră în jurul instituţiilor şi caselor americane, au blocat trupe de poliţie în jurul ambasadei, au sistat transporturile în unele părţi ale oraşelor, au înconjurat cu reţele duble de sîrmă ghimpată direcţiile de poliţie, au masat trei divizii americane in capitală pentru a înăbuşi manifestaţiile acelora care cer ca ocupanţii să părăsească Taiwanul. Şi culmea absurdităţii, drept supremă încununare a servilismului său, Cian Kai-şi (după cum anunţă agenţia United Press) a demis din posturile lor pe generalul-locotenent Huan Cenu, comandantul apărării oraşului. Taipe, pe generalulmaior Liu Vei, şeful poliţiei militare şi pe generalul-maior Lo Kan, pentru faptul că „nu şi-au îndeplinit datoria în timpul tulburărilor antiamericane care au avut loc la 24 mai la Taipe“. Calculul cianbaisist e nespus de simplu: 7 milioane de oameni sîngerează de ani de zile, americanii ,,se distrează“ în felul sergentului Reynolds şi drept satisfacţie dată chinezilor, zboară trei generali chinezi... Şi mai îndrăznească cineva să susţină că Cian Kai-şi nu e adevăratul „reprezentant“ al chinezilor ? Probabil că Rankin şi Cian Kai-şi consideră că măsurile luate de ei vor rezolva problemele. Chinezii refuză însă să creadă aceasta. La fel refuză şi celelalte popoare pe teritoriile cărora staţionează trupe americane. Ceva mai mult, refuză să creadă pînă şi americanii cu mintea întreagă. Dovadă în acest sens e întreaga opinie publică mondială care îşi manifestă solidaritatea deplină cu patrioţii din Taiwan. Presa din Indonezia, Hongkong, Japonia, Tailanda şi din alte părţi ale lumii orientale, subliniază eşecul politicii americane în Taiwan şi falimentul lamentabil al clicii cianbaisiste. Incidentele de la 24 mai care „sunt numai începutul zguduirii, al cărei efect poate fi cu mult mai puternic „dovedesc“ şubrezenia ocupaţiei americane „şi că în viitor“ lui Dian Rai şi nu-i va fi uşor să se menţină la putere, oricît de mare ar fi numărul trupelor de ocupaţie“. Un alt ziar oriental subliniază că „sentimentele antiamericane vor deveni mai puternice ca urmare a eforturilor pe care le face S.U.A. pentru aplicarea doctrinei Eisenhower“. Un lucru este cert: dacă imperialiştii americani, recurgînd la forţă, au cotropit teritoriul chinez Taiwan, populaţia insulei nu a putut fi însă îngenunchiată. Ea va alunga, fără îndoială, pe agresorii americani din Taiwan, catastrofale dusă de cabinetul lui Mollet, susţinut totuşi de majoritatea parlamentară pînă nu de mult, datorită tocmai acţiunilor militare din Algeria. Această majoritate s-a destrămat însă repede, sub influenţa ostilităţilor celei mai mari părţi ale grupului de independenţi şi agrarieni care,, pînă la urmă, au refuzat să, accepte consecinţele financiare fiscale grave impuse de acest război nefast. In consecinţă, Guy Mollet n-a mai primit vot de încredere. Marea majoritate a observatorilor recunoaşte că războiul din Algeria a agravat decisiv deficitul bugetar al Franţei. Balanţa dezechilibrată a comerţului exterior, stocul extrem de scăzut al devizelor, pericolul inflaţiei şi devalorizarea francului, produc mare nelinişte în sânul populaţiei franceze. Trează şi ageră, muncitorimea Franţei nu vrea să-şi ia în spate o situaţie împotriva căreia a luptat întotdeauna. De gravitatea faptelor îşi dă seama majoritatea opiniei publice care vede clar că războiul din Algeria barează calea oricărei soluţionări convenabile a problemelor ce frămîntă astăzi Franţa. Aceleaşi probleme în aceeaşi termeni se vor pune guvernului care va veni la putere. Există doar o singură şansă de a le rezolva şi anume, prin schimbarea radicală a politicii externe a Franţei, întrevederile preşedintelui republicii René Coty cu diferiţi fruntaşi politici în vederea soluţionării crizei n-a dus la nici un rezultat. La fel întrevederile lui René Pleven, însărcinat de președinte cu o misiune de informare în vederea formării noului guvern, s-au dovedit negative. Tatonarea liderilor unor partide care într-un viitor guvern ar forma cu siguranță minoritatea, sunt fapte suficiente pentru a demonstra că criza guvernamentală va fi de lungă durată, şi că grupările reacţionare de dreapta încearcă să pună mîna pe putere. Şi negăsind nici o ieşire, preşedintele René Coty, avînd o întrevedere cu Guy Mollet, i-a refuzat acestuia acceptarea definitivă a demisiei. Primul pas al lui Mollet după această întrevedere a fost acela de a depune în faţa Adunării Naţionale un proiect de lege, prin care se autorizează fostul guvern să solicite Băncii Franţei suma de 80 de miliarde de franci, pentru a face faţă nevoilor urgente pînă la 31 mai. Noul guvern va trebui să ceară apoi 250 de miliarde de franci pentru nevoile urgente din luna iunie. Iată ultimele măsuri ale unui guvern care a dus Franţa într-o situaţie financiară cu adevărat tragică. CRONICAR C jcO tv £\?£tilM£hT£LO^ INT£HMfíT/OtÍfíL£ Criza de guvern din Franţa Recenta criză ministerială izbucnită în urma punerii în minoritate a guvernului Guy Mollet, în Adunarea Naţională, cu ocazia votului de încredere în chestiunea proiectului care prevedea noi impozite în valoare de 150 miliarde de franci, reţine atenţia cercurilor politice de pretutindeni. Examinată mai deaproape, criza era de prevăzut de mai multă vreme, datorită politicii financiare Conferinţa de presă a lui Dulles • Intenţiile S.U.A. de a l folosi pe Adenauer pentru torpilarea oricărui acord in problema dezarmării. • Dulles nu poate camufla eşecul politicii americane. Cu toate „explicaţiile“ lui Dulles, corespondenţii au arătat din nou în întrebările lor că în prezent, în urma declaraţiilor lui Adenauer, problema posibilităţii efectuării inspecţiei în Europa cade. Corespondenţii au atras deasemenea atenţia lui Dulles asupra declaraţiei lui Adenauer că S.U.A. nici nu intenţionează să prezinte propuneri relativ la posibilitatea includerii unei părţi a Europei într-un acord cu privire la dezarmare. Un loc important la conferinţa de presă l-au ocupat răspunsurile lui Dulles la întrebările privind situaţia din Taiwan. Constatările făcute în această ordine de idei de Dulles arată că însuşi iniţiatorul politicii creării blocurilor militare şi folosirii regimurilor putrede ca cel al lui Cian Kai şi nu poate camufla eşecul acestei politici. La conferinţa de presă Dulles a fost nevoit să recunoască că evenimentele din Taiwan nu constituie un simplu fapt izolat, ci reflectă tendinţa generală a nemulţumirii şi protestului crescind în întreaga lume împotriva staţionării forţelor militare americane şi împotriva construirii de baze militare pe teritorii străine. Dukes a recunoscut că principala cauză a evenimentelor din Taiwan o constituie indignarea poporului fata de staţionarea unităţilor militare americane. Dulles a recunoscut de asemenea că evenimentele din Taiwan sunt legate de faptul că localnicii nu văd vreo deosebire între foştii colonialişti şi americani. Sarcina S.U.A., a declarat secretarul de stat, constă în aceea de a „linişti“ într-un fel „situaţia generală gata să explodeze“. WASHINGTON (Agerpres). — TASS transmite : Luînd cuvintul la 29 mai la o conferinţă de presă, Dulles s-a referit în primul rînd la dezarmare, precum şi la manifestările antiamericane din Taiwan. In numeroasele întrebări puse lui Dulles corespondenţii au stăruit asupra explicării declaraţiilor incîlcite ale secretarului de stat al S.U.A. şi ale cancelarului Adenauer cu privire la posibilitatea înfăptuirii inspecţiei în Europa, în special pe teritoriul Germaniei. Corespondenţii au atras de cîteva ori atenţia lui Dulles asupra faptului că în timp ce, după declaraţiile secretarului de stat, Statele Unite nu exclud posibilitatea înfăptuirii inspecţiei în Europa cu condiţia „consimţământului aliaţilor" din N.A.T.O., principalul aliat al S.U.A., Adenauer, a respins făţiş in declaraţiile sale această posibilitate. Cînd lui Dulles i s-a cerut să comenteze aceste declaraţii ale lui Adenauer, el a declarat referindu-se la ultima sa conferinţă de presă că Adenauer nu a făcut dectt să confirme cele spuse de el, Dulles, adică că Statele Unite condiţionează posibilitatea înfăptuirii dezarmării şi inspecţiei în Europa de consimţămîntul aliaţilor. Statele Unite, potrivit spuselor lui Dulles, consideră ca fiind extrem de dificilă realizarea unui acord privind Europa nu fiindcă ele nu ar dori ca în această regiune să se înfăptuiască inspecţia, ci fiindcă un astfel de acord este legat de problema unificării Germaniei, de strategia militară a N.A.T.O. şi de alte probleme politice „complexe“. Mari manifestaţii antiimperialiste In Liban . Demonstranţii condamnă politica preimperialistă a guvernului . Serioase incidente la Beirut BEIRUT (Agerpres). La 30 mai au avut loc pe întreg cuprinsul Libanului mari manifestaţii organizate de partidele de opoziţie grupate în Frontul Uniunii Naţionale în semn de protest împotriva planului guvernului libanez de a falsifica rezultatele apropiatelor alegeri şi Împotriva politicii sale proimperialiste. Manifestaţiile antiguvernamentale, la care au participat mii de demonstranţi, au avut loc în oraşele Beirut, Tripoli şi Sidon şi s-au desfăşurat sub semnul opoziţiei faţă de politica internă şi externă a guvernului Sami Solh. Corespondenţele agenţiei United Press arată că mai ales la Beirut, capitala ţării, au avut loc serioase incidente care s-au soldat cu morţi şi răniţi. Potrivit acestei agenţii, în încercarea de a înăbuşi demonstraţiile, guvernul a făcut uz de tancuri, mitraliere şi trupe care au atacat pe demonstranţi. Din rindul manifestanţilor au fost răniţi fostul premier Saeb Salaam şi fostul lider al parlamentului Sabri Himsdi. După cum reiese din relatările agenţiilor de presă occidentale, aproape întreaga populaţie a oraşului Beirut a urmat consemnul de grevă generală lansat de către Frontul Naţional. Foarte mulţi muncitori şi funcţionari nu s-au prezentat la lucru nesocotind astfel ordinul guvernamental care interzice greva generală". TG. MUREŞ — „Progresul“: Thérése Raquine (30. V.-7. VI.) — „Steagul roşu“: Dragoste de mamă (31. V.-9. VI.) — „Tineretului“ : Marilemanevre (31. V.—9. VI.) Cu faţa spre public (Yves Montande) în completare jurnal românesc (10—17. VI.) FINTINELE — „Patria“: Saltanat (3—5. VI.) Un pahar cu bere (6—9. VI.) TOPLIŢA — „Muncitoresc“ : La margine oraşului (3—5. VI.) Moara cu noroc (6—9. VI.) REGHIN — „Victoria“: Cercul diabolic (3— 5. VI.) Moara cu noroc (6—9. VI.) — Filarmonica de stat a Regiunii Autonome Maghiare (5. VI. orele 20,30), va prezenta un CONCERT SIMFONIC, in program : „Dansuri din Marosszék“ de Kodály; Concert pentru pian in mi bemol major de Mozart — la pian Mîndru Katz, Artist emerit al R.P.R., Laureat al Premiului de stat; Simfonia în re minor de Cézár Franck. Dirijor: Lukács András. Astăzi şi mîine în sala mare a Palatului cultural „TEATRUL NAŢIONAL DIN CLUJ va prezenta în premieră „STEAUA FARA NUME“, de MIHAIL SEBASTIAN._____________ Anunţ Sîmbătă, 1 iunie 1957, la orele 17, în Parcul de cultură şi odihnă ,,Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, Comitetul regional al Crucii Roşii organizează tragerea biletelor de tombolă difuzate de Crucea Roşie a R.P.R. Se vor trage la sorţi următoarele 20 de obiecte : motocicletă, maşina de cusut, aparat de radio Zvezda, ceas de mină Pobeda, aparat de radio Electromagnetica, bicicletă de damă, serviciu de masă porțelan (6 persoane), covor 2X3 m), patefon cu 10 plăci, servietă de piele (mare), cîntar de bucătărie, trusă cu obiecte de manichiură, tablou (pictură de ulei), fier de călcat electric, serviciu de tacîmuri (6 persoane), ceas deșteptător, stilou, minge fotbal, şah, brichetă. ________ Titianul: ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA, Tg. Mureş. Redacţia şi administraţia: Tg. Mureş, Str. Gheorghe Dózsa Nr. *• Telefon: nr. M88, 24»& Tipografia« 2843, refac la codile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii Comanda Nr. 2802