Steaua Roşie, iunie 1958 (Anul 7, nr. 604-611)
1958-06-11 / nr. 606
UN DECENIU VICTORIOS Ziua de 11 iunie 1948 a deschis o teritoriul ce formează azi Regiunea nouă pagină în istoria patriei. La o Autonomă Maghiară au fost lărgite şi ceasta dată clasa muncitoare din ţara reutilate modern alte zeci de îuntrenoastră exploatată pînă la sînge de prinderi. Spre exemplu, nu de mult către capitaliştii autohtoni în cîrdăşie s-a pus în funcţiune noua filatură de cu cei străini, — care strîngeau venituri pe lingă uzinele textile „Gheorghe Dommense din truda proletariatului şi a ta“ din Sf. Gheorghe. In acest deceniu bogăţiilor ţării, — a înfăptuit sub condu a crescut şi numărul unităţilor miniere cerea Partidului Muncitoresc Român din regiune. Astfel s-au deschis mineactul revoluţionar al naţionalizăriile de cărbuni din Borsec, cea de lignit Cucerirea întregii puteri politice de din Vîrşag şi mina de caolină de la către clasa muncitoare în alianţă cu Harghita. ţărănimea muncitoare, sub conducerea Acestea şi altemulte rezultate au partidului său marxist-leninist, a făcut fost dobîndite prin munca comună a posibilă smulgerea din mîna burghe- oamenilor muncii romîni şi maghiari zi şi a principalelor întreprinderi în din regiune şi cu sprijinul întregiidustriale, miniere, bancare, de asigu- muncitorimi din ţară, ţări şi de transport din ţara noastră. Odată cu dezvoltarea întreprinderi-Muncitorii din întreprinderile naţionaler republicane s-a dezvoltat şi opurizare de stat au scuturat pentru tot ternică industrielocală şi cooperatisdeauna povara apăsătoare a exploatătă. In cadrul industriei locale şi al rii omului de către om, ^ cooperaţiei meşteşugăreşti sau condată instaurată proprietatea socia-struit noi unităţi ca: fabrica de pîine listă asupra mijloacelor de producţie, din Tg. Mureş, cea de biscuiţi „Inters-a lichidat cu anarhia în producţie, naţionala“, fabrica de tmopile alb- Şomajul a fost lichidat odată pentru forului din Tg. Mureş, întreprinderile totdeauna. El a rămas doar o tristă „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, care nu amintire a trecutului. Poporul munci de mult ,număra doar cîteva ateliere tot care înainte cu 10 ani nu avea răzleţe, înzestrate rudimentar, astăzi decît braţele de muncă, a devenit să pot fi considerate o mare uzină. Propun absolut al principalelor bogăţii clasele de bună calitate ale celor 12 ale ţării, secţii ale întreprinderii Lázár Ödön“ In istorie, un derend este o serioa- s-au făcut cunoscute nu numai la noi dă relativ scurtă. Istora celor 10 ani şi în ţările de democraţie populară, de la naţionalizare a dovedi din plin dar chiar şi in Franţa şi Anglia, unde nu numai sub aspicul producţiei dar se exportă covoare orientale şi covoa şi al spirituliîî grai.ar pred% că hanii-re „Carpaţi“ cu motive naţionale. Casa noastră clasă muncitoare este calitatea produselor i-au adus cinstea de pabilă să conducă întreprinderile, să a fi fruntaşă pe ţară în anul 1957. le valorifice posibilităţile, mai bine Unităţile industriei locale care predecît burghezia, lucrează materia primă a solului şi Ca urmare a politicii partidului şi subsolului regiunii produc circa 400 a guvernului, de industrializare aţă- sortimente, care sunt apreciate şi căurii, pe harta regiunii noastre au apă late de consumatori, rat întreprinderi noi, utilaje cu cele Producţia globală a industriei somai moderne instalaţii. Printre prietaliste realizată în regiunea noastră unele întreprinderi de stat nou constru în 1957 faţă de 1955 a fost de 125 la ite în Tg- Mureş este şi fabrica de suta. Producţia globala pe regiune în mobile „Simo Géza“. Ea este cea ma: trimestrul I al anului curent a fost mare şi mai modernă fabrică de acest realizată în proporţie de 108 la sută, gen din sud-estul Europei. La fiecare iar productivitatea muncii a fost de patru minute se executa aici o garni- 104,7 la sută, tură de mobilă populară. Mobila exe- Este îndeobşte cunoscut că ramura cutată la secţia comenzi speciale niva economică specifică acestei regiuni eslizează cu succes cu cea de pe pieţele de industria forestieră. In cei 10 ani internaţionale, industria forestieră s-a dezvoltat mult. La I.F.I.L. Reghin înainte de naţiona a fost dotată cu ultimele cuceriri nalizare se producea doar cherestea la ale ştiinţei şi tehnicii privind prelucracîteva gatere. In anii de după naţierea lemnului. Alături de ea s-a deznalizare iau fiinţă aici secţii noi, nevoltat simţitor şi industria alimentară, cunoscute înainte. Aici se produc azi care în 1957 a dat 28,4 la sută din pentru nevoi interne şi externe peste volumul total al producţiei industriaşi tipuri de ambarcaţiuni. 5 tipuri de le a regiunii. planoare. Chitarele de la I.F.I.L. R.- Oamenii muncii din Regiunea Aughin au ajuns pînă la Tokio, bărcile tonomă Maghiară s-au convins că sportive se vînd pe pieţele îndepărta- producţia socialistă este destinată atei Australii, iar planoarele sportive sigurării satisfacerii nevoilor materiade fabricaţie romînească brăzdează cele şi culturale mereu crescînde ale lui Chinei Populari. populaţiei. Dezvoltarea într-un ritm accelerat Mărturie acestui adevăr sunt sutele a industriei din regiunea noastră este de blocuri muncitoreşti şi case famiminunat ilustrată de crearea, cu ajuliare nou construite cu ajutorul statului frăţesc al ţărilor socialiste şi întului, nenumăratele aşezăminte socialdeosebi cu sprijinul multilateral şi culturale. Sistemul de salarizare şi dezinteresat al Uniunii Sovietice, o normare a muncii îmbunătăţit confirm Termocentralei „Steaua roşie“ din Finmă şi el grija permanentă ce o poartă tînere, a fabricii de lapte-praf „Mii- oamenilor muncii partidul şi guvernul resul“, din Remetea, sau a uzinei de nostru. Acest deceniu a confirmat înprelucrarea viului din Joseni, că odată puterea creatoare a acestui Pe lingă cele 12 fabrici şi uzine de popor harnic, liber şi conştient de foralteres republian nou construite, pe țasa. La întreţinerea culturilor Tractoristul loan Fülöp dela GAS-Reghin execută praşila II. la porumb cu ajutorul Tractorului UJ.OS. .27, £* cu un cultivator suspendat. PROLETARI DE TOATE TARILE, CMITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID $ AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE . ... ■ ANUL VII Nr. 606Miercuri, 11 iunie 1958 6 PAGINI - 20 BANI IN INTERIORUL ZIARULUI: — Retribuirea suplimentară a muncii — mijloc de Cointeresare a colectiviștilor, (pag. 2-a). — Un deceniu de la naționalizare. (pag. 3-a). — Revizionismul contemporan trebuie combătut pină la capăt, (pag. 5-a și a 6-a). Conferinţa de pace a Regiunii Autonome In zilnica-ţi activitate, Răspunde-mi: faci tot ce se poate Să aperi pacea, să-i fii scut ? Azi, bunăoară, ce-ai făcut ? Luptat ai pentru ea prin faptă ? reprezentant al membrilor sindicatelor tîrgumureşene: Demian Ioan, ţăran muncitor din comuna Deda, Kudelász Gyöngyi, reprezentanta corpului didactic din Miercurea-Ciuc, la fel ca şi Magoss Lajos, muncitor fruntaş în producţie la fabrica de mobilă „Simo Géza“, ca Erdő Mózes, din raionul Odorhei sau ca Menyhárt Bela din Breaza şi Csórja Erzsébet, profesoară din Covasna, au subliniat hotărîrea oamenilor muncii din uzinele, de pe ogoarele şi din instituţiile culturale ale regiunii de a lucra cu eforturi sporite pentru înflorirea necontenită a economiei noastre, a vieţii noastre spirituale. Din vorbele participanţilor a reieşit îndârjirea cu care oamenii privesc astăzi problema păcii, subliniind pericolul pe care îl reprezintă jonglarea cercurilor războinice cu această problemă. — „Satul de unde am venit — a spus Hajdu Maria, o femeie în etate, din Ocna de Jos (raionul Sîngeorgiu de Pădure) — este un punct mititel pe harta ţării. In acest sătuleţ noi ,Dávid Gyula, locţiitorul episcopului reformat, „ oferim hotărîrea noastră dîrză, capacitatea noastră de muncă acelei cauze măreţe al cărui stindard se numeşte: pace“. Pentru luptă activa în vederea tri- umfului cauzei păcii s a pronunţat şi Frunze Katalin, văduvă de război, mamă a 10 copii, membră a gospodăriei agricole colective din Ernei. In numele a 68 comitete de luptă pentru pace din circumscripţiile oraşului Tg. Mureş, maistrul homar Veres Dezső a vorbit despre munca asiduă în rîndurile cetăţenilor din cartierele oraşului, pentru răspîndirea adevărului despre situaţia internaţională, pentru antrenarea lor în mişcarea pentru apărarea păcii. Ciobanu Mihai, protopop ortodox din raionul Reghin, a vorbit despre însufleţirea cu care preoţimea propagă necesitatea intensificării luptei pentru pace, condamnînd pe corbii însetaţi de veni două monumente ridicate în amintirea celor căzuţi în cele două războaie mondiale. Noi nu vrem însă ca în satul nostru să fie ridicat şi un al treilea asemenea monument!“. La aceste versuri de Horváth Imre, imprimate pe invitaţia la Conferinţa de pace a Regiunii Autonome Maghiare, m-am gîndit tot timpul cît dura aceasta manifestaţie însufleţită a reprezentanţilor celor mai largi straturi sociale care s-au întrunit duminică, 8 iunie 1958, în frumoasa sală de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, din Tg. Mureş. Aceeaşi preocupare cotidiană faţă de problema vitală care este pacea, a reieşit de altfel, din tot ceea ce s-a întîmplat în această zi la Conferinţa regională de pace, însăşi cuvintele de deschidere ale scriitorului Sütő András, Laureat al premiului de stat, aduceau mai mult cu un poem înflăcărat al păcii ; însufleţirea care a dominat tot timpul, prezentarea într-un număr atît de mare la discuţii, toate acestea dovedesc maturitatea la care a ajuns la noi mişcarea pentru apărarea păcii. Şi în această atmosferă de însufleţire, pînă şi datele înşirate de scriitorul Gagyi László, raportorul Conferinţei, păreau a fi versuri ale aceluiaşi mare poem, al cărui autor este însuşi poporul nostru întreg, care înscrie zi de zi, în paginile vieţii, fapte de felul acelora la cere face aluzie şi podul, în versurile sus citate. — 13.000 membri aleşi „îi.i tînrlurTe. comitetelor de luptă pentru pace din Regiunea Autonomă Maghiară/ în cele 800 adunări populare care au. avut loc recent în toate colţurile regiunii — • reprezintă doar o cifră. Dar în dosul acestei cifre stau sute de mii de alţi apărători ai păcii, care fie că scot minereuri din sinul pămîntului, fie că transformă în material de construcţii buştenii bogatelor noastre păduri; fie că dau ogoarelor o îngrijire deosebită fie că lucrează la descoperiri ştiinţifice sau crează opere de artă, dau o cea, iar în cealaltă bomba atomică. Ürmösi Gyula, protopop unitarian din Sf. Gheorghe a subliniat bucuria şi fericirea cu care a întîmpinat populaţia întregului raion hotărîrea Uniunii Sovietice cu privire la încetarea unilaterală a experienţelor cu arma nucleară, arătînd că omenirea aşteaptă ca şi statele occidentale să urmeze acest exemplu măreţ. Bunăoară, Pascu Alexandru, de la — „In numele clerului reformat din Termocentrala din Fîntînele, Kiss Elek, Republica Populară Romînă— a spus (continuare în pag. 4 a) contribuţie preţioasă la cauza atît de sfîntă oamenilor cu judecata sănătoasă din întreaga lume. Despre această lupta nobilă au vorbit participanţii la Conferinţa regională. Acelaşi protest a răsunat din glasul tuturora, cu privire la mafinaţiunile cercurilor agresive; aceleiaşi aprobări i s-a dat expresie, cind era vorba de iniţiativele de pace, de faptele încurajatoare ale forţelor păcii şi fericirii omenirii. Maghiare Apaiul Conferinţei de pace a Regiunii Popoarele lumii se pregătesc pentru o mare întîlnire. Intre 16 şi 22 iulie 1958 reprezentanţii mişcării pentru pace din întreaga lume, solii voinţei de pace a popoarelor se întrunesc la Stockholm în Congresul mondial al popoarelor pentru dezarmare şi coexistenţă paşnică. In inimile milioanelor de oameni ai muncii, indiferent în ce colţ al pămintului ar trăi sau ce limbă ar vorbi, indiferent de culoarea pielei, arde flacăra vie a dorinţei de pace, a dragostei de pace. Pacea este cea mai scumpă comoară a noastră, chezăşia muncii, fericirii, planurilor, viitorului fericit al copiilor noştri. Oamenii vor să trăiască. Ei vor să vadă în locul norilor de forma ciupercii vestitoare de pustiire, nouraşii albi ai zilelor paşnice, doresc ca rachetele lansate în cosmos să nu transporte arme ucigătoare ci călători paşnici, ca ploile să ude pămîntul nu cu veninul radioactiv ci cu ploaia binefăcătoare a viitoarelor recolte, ca sumele înghiţite de cursa înarmărilor să fie folosite pentru munca creatoare, constructoare a vieţii cotidiene. Pericolul care ameninţă pacea determina sutele demilioane de oameni ai muncii să se împotrivească tot mai activ, cu mijloace tot mai eficace forţelor pustiirii. Blocurile militare imperialiste cu caracter agresiv, experienţele cu armele nucleare, cursa înarmărilor, ameninţarea cu forţa în relaţiile dintre state creează temeri justificate popoarelor lumii. Sutele de milioane de oameni simpli reclamă că între conducătorii statelor să se încheie asemenea tratate care înlătură pericolul, cer cu insistenţă convocarea imediată a Conferinţei la nivel înalt. Hotărîrea Uniunii Sovietice cu privire la încetarea unilaterală a experienţelor cu arma atomică şi cu hidrogen, propunerea cu privire la încheierea unui pact de neagresiune între ţările membre ale Tratatului Atlanticului de nord şi Tratatul de la Varşovia, făcută cu prilejul recentei Consfătuiri de la Moscova, şi celelalte iniţiative de mare importanţă în vederea apărării păcii, salutate cu bucurie de toţi oamenii iubitori de pace, întăresc în inimile oamenilor speranţa în apărarea păcii. Reprezentanţii mişcării pentru pace Autonome Maghiare ai Regiunii Autonome Maghiare, întruniţi cu cîteva zile înaintea Conferinţei Naţionale a mişcării pentru pace, din R.P.R. spre a examina sarcinile care stau în faţa lor în lupta pentru pace şi spre a da expresie voinţei lor de pace, adresează oamenilor muncii, tuturor oamenilor cu bune intenţii cinstiţi. Apelul ca prin munca lor zilnică, sîrguincioasă, prin activitatea lor pentru întărirea patriei să sublinieze hotărîrea lor de luptă pentru pace. Popoarele lumii au găsit limbajul comun, limbajul păcii. Sîntem încredinţaţi că eforturile comune ale sutelor de milioane vor asigura condiţiile muncii paşnice constructive, ale vieţii demne de om, în întreaga lume. Dorim ca popoarele lumii să lupte împreună, strins unite, pentru ca pe pămînt să înceteze groaznicul pericol al războiului şi să se dezvolte din plin colaborarea paşnică dintre popoare. Apelînd la cele mai nobile sentimente umane, la conştiinţa răspunderii pentru viitorul nostru, pentru soarta noastră şi a copiilor noştri, chemăm la luptă masele populare, pentru cauza noastră comună, cauza păcii.