Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)
1959-02-04 / nr. 674
Cît mai multe economii în producţie (Urmare am pag. 3at exemple concrete, că la fiecare loc de muncă există numeroase posibilităţi de a realiza economii peste plan, prin creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi energie etc. Astfel, la uzinele „23 August“ a reieşit că se pot economisi peste plan 224 tone oţel, 170 tone fontă, 254 mc cherestea, 263 tone combustibil, 206.250 kWh energie electrică şi altele. La uzinele „Semănătoarea“ a reieşit că se pot realiza economii de 150 tone laminate, 30 tone tablă zincată, 20 tone fontă, iar la fabrica de încălţăminte „Kirov“ 4.050 mp piele, 1.940 kg talpă, 186 tone combustibil şi 35.000 kWh energie electrică. Importante economii peste plan prin creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumului specific de materii prime şi materiale pot realiza şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din celelalte întreprinderi. Colectivele celor opt întreprinderi din Capitală — se arată printre altele, în chemare — au hotărît ca în acest an să desfăşoare întrecerea socialistă sub lozinca : „Fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea economii cît mai multe în producţie, prin creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, energie şi combustibil şi îmbunătăţirea calităţii produselor“. Aceste colective se angajează să obţină cel puţin următoarele economii la preţul de cost, peste sarcina planificată : — Întreprinderea „Kirov“ 1.400.000 „ — Combinatul de cauciuc „Jilava“ 1.000.000 „ — Întreprinderea metalurgică „Solex“ 731.000 „ — Fabrica „Flacăra Roşie“ 700.000 „ Prin măsurile luate pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie etc. colectivele celor 8 întreprinderi din Capitală vor aduce statului, în acest an, economii de peste 16 milioane lei. Colectivele acestor întreprinderi cheamă pe toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii din celelalte fabrici şi uzine din ţară să se alăture iniţiativei ca fiecare muncitor, tehnician şi inginer să dea patriei în acest an cît mai multe economii peste plan. — Uzinele „23 August“ — Uzinele „Republica“ — Uzinele „Semănătoarea“ — Atelierele „9 Mai“ 6.630.000 lei 2.500.000 „ 1.800.000 „ 1.500.000 „ B PichS Pentru o producţie sporită de oţel, fontă şi laminate! (Urmare din pag. la) Iii Hunedoarei şi-au luat un şir de angajamente concrete şi mo- î bilizatoare în legătură cu îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1959, adresînd, in acest sens, o chemare la întrecere către colectivul de siderurgiştii din Reşiţa. Colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din combinat — se arată în chemarea siderurgiştilor hunedoreni — au primit cu deosebită bucurie sarcinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958 privind dezvoltarea intr-un ritm mai intens a industriei noastre socialiste. Pătrunşi de necesitatea sporirii rapide a producţiei de metal — sarcină arătată în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenară — siderurgiştii hunedoreni au analizat cu spirit gospodăresc, cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe 1959, posibilităţile ce le au de a îndeplini şi depăşi sarcinile de producţie pe acest an. Folosind valoroasa experienţă a siderurgiştilor sovietici de la Combinatul din Magnitogorsk, Încă din cursul lunii decembrie 1958 ei au format în toate secţiile combinatului, colective care au studiat, în lumina rezultatelor obţinute anul trecut, măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea gîtuirilor în producţie, elaborindu-se un plan concret în care au fost incluse peste 400 măsuri tehnico-organizatorice, complectat ulterior cu numeroase alte propuneri făcute de muncitorii şi tehnicienii combinatului în cadrul consfătuirilor de producţie. Consfătuirile de producţie organizate pe secţii au arătat că siderurgiştii hunedoreni dispun de mari rezerve pentru ridicarea indicilor de utilizare la furnale, cuptoare Martin, laminoare şi la celelalte agregate siderurgice. Plecind de la concluzia că, printr-o mai bună organizare a muncii şi prin conducerea mai competentă a proceselor de producţie, indicii de utilizare ai agregatelor pot fi ridicaţi in acest an cu cel puţin 10% faţă de sarcina planificată, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Combinatul siderurgic Hunedoara, pătruns de un înalt spirit patriotic, s-a angajat să dea în acest an peste prevederile planului 30.000 tone cocs metalurgic, 20.000 tone aglomerat feros, 20.000 tone fontă, 40.000 tone oţel Martin, 5.000 tone oţel electric, 40.000 tone blu- muri, 6.000 tone laminate ,800 tone gudron, 200 tone sulf-topit, 420 tone benzen pur. Ei au hotărît de asemenea să sporească cu 5% productivitatea muncii faţă de sarcina dată prin plan — şi cu 27% faţă de realizările anului 1958. Prin depăşirea planului de producţie, creşterea productivităţii muncii şi prin reducerea consumurilor specifice de cocs, încărcătură metalică în şarje, calcar, combustibil, energie eletrică etc. siderurgiştii hunedoreni s-au angajat să obţină în acest an economii la preţul de cost în valoare de peste 12 milioane lei. In fruntea acţiunii pentru reducerea preţului de cost se situează colectivul secţiei oţelărie nr. 1 care s-a angajat să reducă preţul de cost planificat cu 10 lei pe tona de oţel, colectivul oţelăriei nr. 2, care va reduce preţul de cost cu 12 lei pe tona de oţel, oţelăria electrică — cu 20 lei pe tonă, blumingul — cu 10 lei pe tona de blumuri, secţia T-a furnale — cu 10 lei pe tona de fontă. Cu aceste obiective — spum în chemarea lor muncitorii, tehnicienii şi inginerii hunedoreni — ne adresăm colectivului de siderurgişti de la combinatul metalurgic Reşiţa, chemîndu-l să se alăture iniţiativei noastre de a spori producţia de metal, care să constituie obiectivul principal al întrecerii socialiste din siderurgie in cursul anului 1959. Ne adresăm tovarăşilor mineri de la întreprinderile miniere din Valea Jiului, Teliuc şi Ghelar să ne sprijine, trimiţîndu-ne cantităţi sporite de cărbune cocsificabil şi mine- reu de fier de bună calitate, care ne sunt necesare realizării angajamentelor luate. Asigurăm partidul şi guvernul — se arată în încheierea chemării — că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce ne revin din planul de stat şi pentru respectarea întocmai a propriilor angajamente, care constituie aportul nostru, adus alături de întregul popor muncitor, la construirea socialismului în patria noastră. Pentru valorificarea superioară a lemnului Se poate spori procentul de utilizare a masei lemnoase („La nivelul actual de dezvoltare industrială nu mai putem tolra să se piardă cantităţi însemnate de masă lemnoasă la prelucrarea în pădure“ — Gh. Gheorghiu-Dej — din expunerea la Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958). In articolul precedent arătam că realizîndu-şi planul anului trecut cu mai bine de o lună de zile înainte de termen, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport din Topliţa a dobîndit rezultate frumoase şi în privinţa sporirii indicilor de utilizare a lemnului. La răşinoase, de exemplu, prin sporirea cu un procent şi jumătate a indicelui de utilizare planificat, volumul utilizabil al masei lemnoase în producţie a crescut cu peste 3.000 de metri cubi. De asemenea şi la lemn de fag, întreprinderea a realizat o depăşire a indicelui de utilizare, cu 8 la sută. Cu toate acestea mai sunt încă numeroase resurse care ar putea duce la o creştere şi mai simţitoare a procentului de utilizare a masei lemnoase. Soluţiile la care ne referim nu privesc doar activitatea întreprinderii pentru exploatare şi transport, ci şi unităţile de industrializare a lemnului (U.I.L.-urile), precum şi forurile de care acestea depind. Bunăoară, pentru a-şi realiza sarcinile de plan referitoare la randamentul de utilizare a masei lemnoase, unităţile de industrializare refuză primirea materialului lemnos care nu îndeplineşte normele stabilite de stat. Din punctul de vedere al acestor unităţi, procedeul pare cît se poate de legal şi îndreptăţit. Se pierde însă din vedere faptul că urmărindu-se astfel interesele limitate ale întreprinderii, pe plan general, se aduc mari pagube economiei naţionale. Fireşte, va trebui ca şi de aici înainte, întreprinderile să ţină seama de normele stabilite de stat, să lupte pentru o calitate superioară a lemnului destinat producţiei. Dar aceasta nu înseamnă ca unor importante cantităţi de material lemnos, bun de lucru, să nu i se acorde importanţa cuvenită. Bunăoară, lemnul refuzat pentru că nu îndeplineşte normele stabilite de stat, e trecut automat în categoria lemnului de foc. Aceasta deoarece I.F.E.T.-ul nu dispune de instalaţiile necesare pentru a-l putea prelucra, deşi cantitatea de lemn respinsă se pretează la o utilizare mai raţională decit pentru foc. Din el s-ar putea obţine urt randament de utilizare de cel puţin 40—45 la sută, în cherestea folosibilă în construcţii, la cofraje şi prefabricate, lemn de celuloza etc. Datorită acestei practici lipsite de orizont şi care desconsideri interesele generale ale economie naţionale, în anul trecut de exemplu, la I.F.E.T. Topliţa au lua drumul focului, buşteni din cari s-ar fi putut scoate circa 2.000 metri cubi de cherestea şi mai mul de 300 metri cubi lemn de celuloză Aceasta înseamnă pentru economia naţională o pagubă de aproape o jumătate de milion de lei. Probleme asemănătoare se pun şi în domeniul exploatării şi utilizării lemnului de fag. Se ştie , una din condiţiile principale can favorizează creşterea procentulu de utilizare a lemnului de fag o constituie scoaterea buştenilor din parchetele de exploatare, şi prelucrarea lor în cît mai scurt termen de la data cînd au fost doborîţi Or, în această privinţă mai sîn încă serioase neajunsuri care aduc după sine pagube nepermise. Bunăoară, sînt numeroase cazur de doborîturi de vînt pe suprafeţ destul de întinse. Practic, exploatarea acestor doborîturi se face abia după ce ele au fost depistate şi întocmite actele de punere în valoare de către organele silvice. Di păcate însă, îndeplinirea aceste formalităţi durează infinit de mult ceea ce duce la deprecierea masii lemnoase. De exemplu, în urma unei furtuni, au fost doborîţi parchetul Vişa circa 10.000 de mitri cubi lemn de fag. începere exploatării acestora îndată dup producerea calamităţii ar fi dus recuperarea, a cel puţin 5.000 metri cubi de buşteni utilizabili în producţie. Dar depistarea şi alcătuirea formelor de punere în valoare a durat mai mult de opt luni, vreme în care întreaga masă lemnoasă s-a depreciat, nemaifiind bună decît ca lemn de foc. Şi din păcate, acesta nu este singurul exemplu de acest fel. O altă deficienţă care duce la mari întîrzieri în exploatarea masei lemnoase doborîte de calamităţi naturale o constituie întîrzierea cu care forurile superioare aprobă suplimentările de investiţii pentru executarea construcţiilor pasagere în aceste parchete. Dar anomalii care duc la pagube însemnate de material lemnos sînt şi în cazul exploatărilor normale. Să luăm doar un exemplu din multe altele. Prelucrarea buştenilor de fag se face paralel, atît de către unităţile de industrializare cît şi de către întreprinderea de exploatare şi transport. Rezultatele sunt însă diferite. Aplicînd şi în cazul lemnului de fag acelaşi sistem de selectare a buştenilor după normele stabilite de stat, I.F.E.T.-ului îi revine sarcina de a prelucra o însemnată cantitate de masă lemnoasă respinsă de unităţile de industrializare. Neavînd însă utilajul corespunzător şi nici capacitatea necesară pentru prelucrarea cu mijloace mecanizate a acestei cantităţi de masă lemnoasă — din care cauză rezultă şi nerentabilitatea punctelor sale mecanizate — I.F.E.T.-ul este nevoit să prelucreze o mare parte din buşteni prin sistemul rudimentar al cioplitului. Aceasta atrage după sine în mod inevitabil pierderi însemnate de material lemnos. De exemplu, în condiţiile actuale de utilizare tehnică a unităţilor de industrializare, acestea ar putea scoate din 210 metri cubi buşteni de fag, 1.200 traverse normale, circa 40 metri cubi de doage, o anumita cantitate de scîndură de inimă, cozi de mătură şi lemn de foc. Aceasta ar corespunde cu un procent de utilizare a masei lemnoase de peste 80 la sută. Din aceeaşi cantitate de 210 metri cubi buşteni de fag, I.F.E.T.-ul poate realiza doar aproximativ 1.000 de traverse normale, ceea ce corespunde cu un procent de utilizare de numai 50 la sută, restul masei lemnoase pierzîndu-se în parchetele de exploatare sub formă de așchii care nu sunt folosite nici măcar ca lemn de foc. In felul acesta, la I.F.E.T. Topliţa numai, se pierd într-un an aproape 2.000 metri cubi de fag bun de lucru. Apoi, unităţile de industrializare refuză primirea buştenilor care au nodurile mai dese decât din metru în metru, deşi şi aceştia sunt întrutotul corespunzători pentru a fi utilizaţi ca lemn de lucru. Se ştie bunăoară că ritmul actual în construcţia de locuinţe implică o cantitate sporită de parchete pentru pardoseli, produs şi aşa destul de deficitar Or, aceşti buşteni se pretează admirabil pentru a fi prelucraţi în astfel de parchete. Această stare de lucruri e cu atît mai păgubitoare cu cît unităţile de industrializare nu folosesc întreaga capacitate de producţie a utilajului şi maşinilor cu care sunt înzestrate. Rezultă deci o greşită înţelegere a colaborării care ar trebui să existe între întreprinderile de exploatare şi transport şi unităţile de industrializare a lemnului. Concluzia care se desprinde din această succintă analiză a posibilităţilor largi care mai există pentru o cît mai raţională utilizare a masei lemnoase constă în lichidarea acestor interese înguste, de feude, în favoarea intereselor generale pentru economia naţională. Se pune deci problema unei mai largi cooperări între întreprinderile de exploatare şi cele de industrializare a lemnului, în aşa fel încît să se realizeze un adevărat salt cantitativ şi calitativ în privinţa utilizării lemnului. O HOSSU ANUNŢ Crescători de oi ! Unităţi agricole cooperatiste şi gospodării individuale ! încheiaţi contracte pentru cantităţi cît mai mari de caş şi lapte de oaie. CONDIŢIILE DE CONTRACTARE: — Pe lîngă preţurile convenabile la fiecare litru de lapte contractat se va primi în zonele de cîmpie în plus 0,25 kg tărîţe, iar la munte 0,35 kg porumb. După fiecare kilogram de caş contractat , se mai primeşte în plus în zona de cîmpie 1 kg. tărîţe iar la munte 1,40 kg porumb. In cazul cererilor de furaje pentru necontractanţi preţurile sînt mai ridicate. Contractele se pot încheia la unitățile raionale I.C.I.L. și la centrele comunale de colectare a laptelui. ANUNŢ In atenţia Gospodăriilor colective şi întovărăşirilor precum şi a producătorilor individuali. Fabrica de conserve de lapte „Mureşul“ din Remetea, Raionul Gheorghieni încheie contracte pentru anul 1959. Contracte se pot face pentru lapte de vacă şi produse din lapte de oaie. Contractaţi deci toate cantităţile de lapte de vacă şi produse din lapte de oaie ce aveţi de prisos, întrucît înafară de faptul că este avantajos pentru dv. mai contribuiţi şi la aprovizionarea muncitorilor cu produse din lapte de vacă şi oaie. Preţurile noastre le puteţi afla de la oficiile noastre raionale din Miercurea-Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa precum şi de la subunităţile acestora. Afară de preţuri convenabile mai aveţi şi avantajul de a obţine din valoarea contractului 50% sub formă de avans. Informaţii mai detailate puteţi primi de la unităţile noastre din Miercurea-Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa precum şi de la centrele de colectare din raion cu care puteţi şi contracta surplusul dv. de lapte de vacă şi produse din lapte de oaie. Fabrica de conserve de lapte „Mureşul“ Remetea. Atenţiune ! Direcţia comercială regională „Icomregiocoop“ vă aduce la cunoştinţă că, cooperativele de consum din întreaga regiune pun la dispoziţia consumatorilor prin magazinele de desfacere maşini de cusut, aparate de radio, mobilă, în sortimente variate şi de bună calitate, CU VINZARE IN RATE.