Steaua Roşie, iunie 1959 (Anul 8, nr. 708-715)
1959-06-10 / nr. 710
Noime O faptă huliganică*) II cheamă Szász József şi a jucat duminică in echipa „Rapid“ din Tg. Mureş, care a pierdut cu scorul de 2:1 în faţa echipei „Textila“ din Sf. Gheorghe. După terminarea partidei, arbitrul a chemat jucătorii să formeze careul pentru a saluta publicul. In timp ce jucătorii celor două colective se îndreptau, fiecare spre locul său, Szász s-a apropiat de umil din membrii echipei textiliştilor şi l-a lovit cu pumnul, în mod laş, prin surprindere, cu o sete canibalică, drept în faţă. O explozie de indignare a izbucnit din mii de piepturi, jur împrejurul arenei stadionului. Jucătorul lovit, a trebuit scos pe braţe de pe teren. Multe comentarii, la astfel de faptă murdară nu sunt necesare. Huliganii n-au ce căuta în viaţa sportivă din Republica Populară Romină. Legile statului nostru condamnă şi ele cu severitate acest soi de încălcare a regulilor de convieţuire socială. Publicul sportiv tîrgumureşan este convins că autorităţile în drept, atît cele sportive, cit şi cele judiciare, îşi vor face şi în acest caz, datoria. Dar, datoria trebuie să şi-o împlinească şi conducerea clubului „Rapid“, în cadrul căreia a activat un asemenea huligan. Ne referim la munca de educare a jucătorilor, căreia, probabil, nu i se acordă atenția cuvenită în cadrul acestui club sportiv. Un cămin cultural care-şi respectă planul Lunca recii. Un sat de cîmpie, aşezat la marginea raionului Reghin, pe şoseaua ce duce înspre Bistriţa. Acest sat locuit de oameni harnici şi pricepuţi, în trecut a fost lăsat uitării. Deşi cetăţenii de aici ar fi dorit ca satul lor să fie vestit, şi ca-n sat să se desfăşoare o activitate culturală, să se mai lumineze şi ei, totuşi acest lucru nu s-a prea întîmplat. Oare de ce? Pe lîngă unele cauze obiective majoritatea învăţătorilor care erau trimişi să muncească la Lunca Tecii voiau să plece în alte sate „mai bune“, ziceau ei, aşa se explică faptul că mult timp sătenii au rămas numai cu o dorinţă neîmplinită. . . Dar să venim mai aproape din trecutul îndepărtat şi să vedem ce schimbări s-au mai petrecut la Lunca Tecii. In ultimii ani, prin toamna anului 1957—58, au venit aici un mănunchi de cadre didactice, tinere, cu dorinţa şi dragostea de a munci. Aceste tinere învăţătoare au pornit cu elan la muncă, şi în afara orelor de clasă au început să desfăşoare şi o frumoasă muncă în cadrul căminului cultural. In urmă cu cîtva timp am avut prilejul să cunosc felul în care se desfăşoară activitatea culturală în acest sat de dropie — Lunca Tecii. Trebuie să arăt că activitatea culturală se desfășoară pe baza unui plan de muncă concret, întocmit pe baza sarcinilor reieșite din planul de 2 ani, cu privire la culturalizarea maselor, al comitetului regional de partid și al comitetului executiv al sfatului popular regional, plan, defalcat pe trimestre. La început tov. Pescaru Elena, directoarea căminului cultural şi-a propus să atragă cît mai mulţi tineri pentru crearea unei echipe de teatru , iar mai tîrziu a unui cor şi a unei echipe de dansuri, lucru ce înainte nu exista. Zis şi făcut. Munca n-a fost tocmai uşoară, însă cu sprijinul organizaţiei de partid, de U.T.M. şi al celorlalte cadre didactice, formaţiile artistice mai sus amintite au luat fiinţă, şi în decursul anului trecut şi al anului acesta au desfăşurat o rodnică activitate. In general munca căminului cultural a urmărit educarea ţăranilor muncitori în spiritul patriotismului socialist şi atragerea lor în sectorul socialist al agriculturii. Astfel, echipa de teatru, în repertoriul său a pregătit piese ca : „Gardul“, „îndoiala“, „Bărbatul fără opinci“ şi altele, iar corul a pregătit cîntece patriotice şi populare printre care: „Sirena lui Roaită“, „Sub al păcii stindard“, „La noi în gospodărie“, „Am pornit cu zorii pe ogoare“ etc. De fapt nici echipa de dansuri nu s-a lăsat mai prejos, şi a pregătit o serie întreagă de dansuri locale şi altele, (Bărbuncul, Invîrtita, Dorul din Banat etc.). O deosebită atenţie s-a dat de către căminul cultural din Lunca Tecii, propagandei prin conferinţe. Numai în ultimul an s-au ţinut peste 80 titluri de conferinţe cu caracter agricol, ştiinţifice sau din alt domeniu. Mult apreciat a fost ciclul de conferinţe ştiinţifice ca: „Ce ne spune ştiinţa despre năluciri“, „Cum a apărut viaţa pe pămînt“, „Ce ne spune ştiinţa despre viaţă şi moarte“ şi altele. Majoritatea conferinţelor, în afară de cele cu caracter agricol, ţinute de tehnicianul agricol din sat , le-au ţinut cadrele didactice printre care Pescaru Elena, Anca Maria, Dan Maria şi Man Maria. De remarcat este faptul că şi la bibliotecă se desfăşoară o activitate destul de vie. Biblioteca are mulţi cititori, numai în trimestrul I a. c. peste 150, care citesc cu mult interes diferite cărţi. — Cel mai activ cititor — ne spune tov. Man Maria bibliotecara, este tovarăşul Pescaru Teodor, membru al întovărăşirii, care de fapt a participat şi la concursul „Cine ştie ce scrie“ organizat de Radiodifuziunea şi Televiziunea Română. Un alt cititor al bibliotecii este şi Gliga Ion, ţăran întovărăşit, la care, printre cărţile citite se numără : „Stepan Razin“, „Cronică de familie“, vol. X al operelor lui Sadoveanu şi altele. Oare în trecutul îndepărtat, ar fi putut cel puţin visa aşa Ceva un ţăran muncitor? ca el să aibă posibilitatea să citească orice carte-i place lui, şi din biblioteca sătească? Desigur că nu. — Dar să vedeţi — îmi spune în cele din urmă directoarea căminului cultural, — la Lunca Tecii, cînd am venit noi nici nu exista întovărăşire agricolă, munca de contractări mergea şi nu mergea. Insă după munca pe care am depus-o în cadrul căminului cultural şi prin munca de agitaţie de la om la om, ne mîndrim şi noi pentru că, la faptul că azi Lunca Tecii are o mare întovărăşire agricolă, în care s-au înscris toate familiile şi cu peste 55 la sută din suprafaţa de pămînt, într-o mare măsură a contribuit şi munca culturală. Am mai aflat că în urma faptului că s-au ţinut multe conferinţe cu caracter agricol şi patriotic, pe acest an Lunca Tecii este fruntaşă la contractările de cereale cu statul, deoarece aproape la toate a depăşit planul şi în special la floarea-soarelui, cu 330 la sută. Deci munca culturală şi-a arătat roadele. Am plecat din Lunca Tecii, dorind colectivului de cadre didactice noi succese în munca culturaleducativă, şi cu gîndul că-n alte sate ca Fărăgău, Brîncoveneşti, Chiherul de Sus şi altele, datorită nepăsării unor directori de cămine culturale, cadre didactice şi a sfaturilor populare respective, munca culturală nu se desfăşoară la nivelul dorit şi deci şi rezultatele muncii cultural-educative sunt slabe. Ar fi de dorit ca să fie urmat exemplul celor de la Lunca Tecii. POP IOAN Insinuare Aoleu! ... Au! ... Vai! ... Au!... Aceste strigăte disperate însoţeau tăvăleala crispată pe gazon a jucătorului, asemănătoare cu zbaterea unui peşte pe uscat. In tribune s-a făcut deodată linişte... Dar arbitrul care a urmărit atent faza și-a dat seama că e vorba de o insinuare, a ordonat continuarea jocului, fără să acorde vreo penalizare. Ca prin farmec jucătorul nostru s-a ridicat în picioare alergînd după minge, încă mai proaspăt ca înainte. După un timp din nou : —Aoleu!... Au!... Vai!... M-au lovit! Același jucător, aceleași zbateri pe gazon, aceeaşi linişte îngrijorată în tribune, dar acelaşi arbitru vigilent care nu poate fi înşelat. Văzînd că nu i-a mers nici de data aceasta, fotbalistul nostru se ridică sprinten în picioare şi poate mai proaspăt ca înainte continuă să joace. Scena s-a repetat încă odată şi încă odată, în total de vreo 6—7 ori în decursul partidei. Bineînţeles în aceeaşi porţiune a terenului, în careul echipei adverse. Noile tăvăleli ale jucătorului n-au mai provocat însă îngrijorare în public ci ilaritate şi ironii. Cineva de lîngă mine remarcă: — Face ca ciobanul care a ridicat de citeva ori tot satul în picioare striglnd că vin lupii. Altul adaugă: — Numai să nu pățească ca ciobanul mincinos. Cînd au venit cu adevărat lupii, nimeni nu i-a mai sărit în ajutor. Nu-l mai credea nimeni... Paraschiva, pentru că el e jucătorul care imită așa de bine dansul peştelui pe uscat — n-a păţit ca ciobanul din poveste. Lupii n-au venit să-i mănînce oile. N-a fost lovit de nimeni în tot decursul partidei dintre C. S. Tg. Mureş— Minerul Lupeni, în cadrul căreia s-au consumat amintite de scene. Impresia proastă de insinuant a lăsat-o însă în rîndul publicului tîrgumureşan, întocmai ca ciobanul din poveste, care şi-a cîştigat in rîndul sătenilor renumele de mincinos. Altceva aşteptau sportivii din Tg. Mureş de la un jucător de talia lui Paraschiva. Dacă nu un joc de mare clasă, cel puţin o ţinută morală de sportiv de frunte. ———_ I- L *) După cum am aflat, biroul comitetului orășenesc U.C.F.S. Tg. Mureş, a luat, în mod operativ, măsurile de rigoare împotriva lui Szász Iosif, excluzindu-l pentru totdeauna din viața sportivă. La cinematograful ,,Progresul" FILMUL ROMÎNESC „MINGEA“ Fotografia înfăţişează un moment din filmul „Mingea“, o nouă producţie a Studiourilor „Bucureşti“. Filmul ne poartă în anii marii crize economice 1929—1933 şi pe fundalul situaţiei din acea perioadă, ne prezintă drama unui intelectual, profesor de liceu, aruncat pe drumuri de regimul burghezomoşieresc. Zadarnice sînt zbaterile profesorului pentru a-şi redresa situaţia. Nu-l aşteaptă decît umilinţa adîncă şi neagra mizerie, atît pe el cît şi pe micul său băieţaş. Nereuşindu-i nimic, ajunge în pragul deznădejdei. Intîlnirea cu mişcarea muncitorească condusă de partid, participarea, din întîmplare, la o mare demonstraţie muncitorească, curajul comuniştilor în faţa zbirilor poliţiei, îi trezeşte profesorului nădejdea în viitor, întrucît întrezăreşte calea împotriva marelui rău social a cărei victimă este el împreună cu sute de mii de alţi oameni ai muncii. Această cale este cea arătată de partid, calea luptei împotriva regimului burghezomoşieresc. Filmul „Mingea“ poate fi considerat ca un nou succes al cinematografiei romîneşti. Rolurile principale sunt interpretate de Lazăr Vrabie — profesorul, Andrei Codarcea — un muncitor înaintat (Chiriță) și copilul Ion Bodeanu. Jocul micuțului Ion Bodeanu produce o impresie deosebită. coM$pomH!/i mummd&tyyz iHdki adădund.dM hequute. Concert în uzină Zilele acestea a avut loc în incinta Depoului de locomotive din Tg. Mureş un concert al Filarmonicii de stat din localitate pentru feroviarii din complexul Tg. Mureş. Publicul, compus numai din ceferişti, îmbrăcaţi fiecare aşa cum a ieşit din muncă, a ascultat cu viu interes muzica clasică a lui Erkel Ferenc „Hunyadi László“, „Simfonia neterminată“ a lui Schubert şi „Rapsodia romînă“ de marele muzician român, George Enescu. Prin această reprezentaţie şi prin altele pe care a promis că le va mai ţine la noi, Filarmonica de stat din localitate aduce un aport serios la ridicarea nivelului nostru de cultură, la înţelegerea şi cunoaşterea muzicii. rriQTF TFKFI?Pr Expoziţie de artă populară In cinstea celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei noastre, Casa de cultură raională din Miercurea Niraj a organizat o frumoasă expoziţie de artă populară. Sunt expuse peste 400 obiecte diferite, realizate de către artiştii amatori din comunele raionului Tg.-Mureş. Vizitatorii au admirat frumoasele cusături şi ţesături cu teme populare din Moşuni, Sîntandrei, Troiţa, Miercurea Niraj sau portul popular specific secuiesc din Sîmbriaşi. Cu deosebită atenţie sunt privite de către vizitatori, obiectele sculptate în lemn de către artistul amator Răchită Vasile. Mult interes prezintă din punct de vedere artistic şi sunt admirate lucrările artistului amator Nagy Béla din Sîntandrei. El a expus, din sculpturile sale în piatră sau din ghips, executate cu mult gust artistic şi care tratează diferite subiecte actuale care oglindesc realizările regimului de democraţie populară din ţara noastră. Colectivista Kása Erzsébet a expus peste 78 de lucrări de mină cusute cu motive naţionale ca de exemplu: cuverturi de pat, ştergare, feţe de masă, marame, carpete, covoare etc. Ţăranii muncitori din Simbriaşi au prezentat la expoziţie diferite obiecte împletite din paie şi papură. DOP VASELE Mal»irniintă sportivă • După un joc de toată frumuseţea, în care Mészáros II a avut rolul de „vioara întii“ iar Vakarcs de „timpan“, C. S. Tg. Mureş a învins duminică pe Stadionul „23 August“ din localitate, fostul lider al seriei a din cadrul categoriei „B“ — Minerul Lupeni. Scor final: 2—1 (2—1). Au marcat Turos min. 8 şi Mészáros I min. 20. De la oaspeţi a înscris Páll min. 35. Pe acelaşi stadion, „Textila“ Sf. Gheorghe (categoria „C“) a învins fără drept de apel pe „Rapid“ Tg. Mureş. Scor : 2—1 (2—0). Din cadrul fazei interregionale a campionatului republican de iptpul neutru juniori, CS. Tg Mureş prin golurile marcate de Coroiu (2) şi Brandlhoffer, a învins cu 3—0 „Aurul“ Brad. • La Reghin, fruntaşa clasamentului „Voinţa“ Odorhei (campionatul regional de fotbal) a învins „Voinţa“ Reghin cu 1—0. • In parcul sportiv „Voinţa“, Dinamo Tg. Mureş (volei categ. „B“) după o luptă îndîrjită a învins cu scorul de 3—2 Dinamo“ Oradea. „ Tot în parcul sportiv „Voinţa“, în cadrul seriei a doua a categ. „B“ la baschet masculin, „Voinţa“ Tg. Mureş a învins cu scorul de 68—65 pe „Voinţa“ Oradea. (P) • Duminică înainte de masă a avut loc la cinematograful „Progresul“ din Tg. Mureş un simpozion în legătură cu filmul „Razia“, o producţie a cinematografiei maghiare, care evocă un episod al activităţii comuniştilor maghiari din perioada regimului de teroare horthyst. Au luat cuvîntul în cadrul simpozionului tovarăşii Gombos Mihai şi Dr. Spielmann Iosif. Din sala cinematografului „Tineretului“ din Tg. Mureş a avut loc, tot duminică, o manifestare Închinată Împlinirii a 160 de ani de la naşterea lui A. Puşkin. Despre viaţa şi opera marelui poet rus a vorbit tov. Nagy Pál, redactor al revistei „Igaz Szó“. Formaţia de teatru a comitetului de linie C.F.R. Tg. Mureş, se prezintă în faţa publicului în zilele de 13 şi 14 iunie (ora 8 seara) cu piesa „Nota zero la purtare“ de Virgil Stoinescu şi Octavian Sava. Spectacolele vor avea loc în sala Palatului culturii.