Steaua Roşie, septembrie 1959 (Anul 8, nr. 734-742)
1959-09-02 / nr. 734
fel* O întrebare ce trebuie studiată Nu este cazul ca în articolul de faţă să fundamentăm teoretic rolul mare ce-l are în regimul nostru democrat-popular critica şi autocritica, una din armele eficace şi ascuţite folosite pentru educarea oamenilor muncii, pentru prevenirea şi înlăturarea unor greşeli, a unor lacune din activitatea noastră de zi cu zi. Această metodă este folosită azi de masele largi populare, care, datorită condiţiilor create, îşi spun părerea deschis şi cu curaj în toate problemele noastre constructive. Ea este folosită cu mult succes de presa noastră şi nu sunt puţine cazurile cînd sezisările critice ale presei au adus contribuţie mare la lichidarea unor stări de lucruri anormale, dăunătoare mersului înainte. Intr-un articol apărut în ziarul „Steaua roşie“ de exemplu, sub titlul „Să se lucreze mai bine pe şantiere“, erau scoase la iveală o serie de defecţiuni existente pe linia construcţiilor, defecţiuni ce aveau urmări negative asupra ritmului de executare a construcţiilor, asupra preţului de cost al construcţiilor, cît şi asupra calităţii acestora. Nu după mult timp de la apariţia acestui material, întreprinderile vizate au trecut la luarea unor măsuri menite să duca la curmarea lipsurilor. Iată de pildă ce răspunde ziarului, conducerea Ileforului din Tg. Mureş : „...Vă aducem la cunoştinţă că în urma ajutorului primit în vederea îmbunătăţirii muncii pe şantiere, direcţiunea noastră a luat următoarele măsuri : a) serviciul de producţie va controla în permanenţă ca dispozitivele de fabricaţie, emise pentru şantiere să fie terminate la termenele fixate, iar : b) serviciul de livrare va urmări expedierea materialelor finite şi semifabricate sau brute repartizate ; c) maşina de producţie a secţiei de parchete a fost reparată şi va asigura o calitate mai bună a mărfurilor ; d) conducerea întreprinderii a prelucrat în şedinţe şefilor de servicii, importanţa sarcinilor ce ne revin pentru aprovizionarea din timp a şantierelor cu materiale de bună calitate, trasînd sarcini concrete în această privinţă“. Am dat numai un exemplu de felul cum ziarul, prin critica lui principială, a ajutat o întreprindere să înlăture unele lipsuri, şi de felul cum colectivul acestei întreprinderi şi-a însuşit această observaţie critică. Acest exemplu nu este cel mai semnificativ, însă asemenea răspunsuri, redacţia primeşte aproape zilnic. Astfel, ea este informată asupra măsurilor concrete ce s-au luat în urma semnalărilor critice ale ziarului. Din păcate însă, sunt şi unele întreprinderi şi instituţii care foarte puţin se sinchisesc de observaţiile critice ale presei. Mai bine zis, dau de bănuit că ar fi certate cu critica şi autocritica. Trustul regional de construcţii de exemplu, la cîteva semnalări ale ziarului nu s-a obosit nici măcar să răspundă dacă este sau nu de acord cu observaţiile ziarului. Tot cam aşa stă cu autocritica şi conducerea autobazei din Reghin, a fabricii de conserve „Mureşeni“ şi chiar unele comitete executive ale unor sfaturi populare raionale cum sînt cele de la Reghin, Tg. Mureş, Tg. Secuiesc ş. a. In aceste cazuri se pune întrebarea : cum rezolvă şi cum răspund aceste organe la propunerile şi sezisările oamenilor muncii, la critica oamenilor simpli, dacă nu răspund nici măcar ziarului, faţă de care sunt obligate ca în termen de 10 zile să comunice măsurile luate? Iată o întrebare care ar trebui studiată de organele şi organizaţiile de partid, sub a căror îndrumare sunt şi instituţiile şi întreprinderile respective. C. G. Cînd comuniştii îşi pun la inimă problemele de producţie Există în Reghin o secţie a întreprinderii I.R.U.M. care se ocupă cu repararea tractoarelor, anume „sectorul II tractoare“. Lucrează aici un colectiv restrîns de muncitori precum restrîns este şi numărul membrilor şi candidaţilor de partid care stau în fruntea sectorului — în total 3 membri şi un candidat de partid Cu toate acestea, sectorul îşi are importanţa lui mare în repararea tractoarelor şi a altor mijloace mecanice de transport, necesare întreprinderilor forestiere, nu numai din regiunea noastră, ci şi din alte multe părţi ale ţării. Cum e şi normal, în urma plenarei C.C. al P.M.R. din iulie a.c., şi aici comuniştii s-au pus serios pe treabă pentru a realiza cît mai multe economii, în special prin descoperirea şi folosirea la maximum a rezervelor interne. S-a format astfel un colectiv de descoperire a acestora, care, sub conducerea organizaţiei de partid de atelier cercetează minuţios toate posibilităţile sectorului prin care s-ar putea realiza cît mai multe economii, pentru ca şi colectivul muncitorilor mecanici de aici să-şi aducă contribuţia sa la realizarea miliardului. Aşa a hotărît adunarea generală a organizaţiei de bază de la I . U.M., aşa a hotărît organizaţia de atelier de la sectorul II tractoare. In cadrul angajamentelor individuale şi colective luate pe întreprindere în acest sens, în numele colectivului de la sectorul II, organizaţia de partid s-a angajat să economisească în acest an 19.000 lei. Şi s-au pus pe treabă comuniştii, antrenînd în jurul lor restul muncitorilor de la sector. Din angajamentul său individual, prin confecţionarea a două pompe de apă din piese recondiţionate pentru două motoare „semi-Diesel“, tovarăşul Codarcea a şi economisit pînă acuma, la preţul de cost, cca 4.600 lei, adică aproape în întregime angajamentul luat. Comisia de descoperire a rezervelor interne şi-a întocmit pînă în prezent un lung tabel de cifre şi denumiri de piese de tractoare şi motoare, reprezentînd peste 60 repere de piese aruncate, care folosite, aduc economii însemnate sectorului. Dintr-o singură trăsătură de condei, într-o singură zi, piesele descoperite, unele noi, încă în ulei original (în atenţia conducerii întreprinderii, căci e vorba de risipă condamnabilă de materiale) totalizează o sumă de peste 3.000 lei. Se înţelege că problema descoperirii şi folosirii rezervelor interne a rămas pe mai departe deschisă, ea aflîndu-se mereu în atenţia organizaţiei de partid de atelier şi în general a muncitorilor mecanici de aici. Şi totuşi... rezultatele ar fi mai mari, mai bune, considerînd entuziasmul ce domneşte în sector, dacă colectivul nu ar întîmpina unele greutăţi. L-am întrebat pe tovarăşul Codarcea despre ce anume greutăţi e vorba. — In primul rînd, îmi răspunde secretarul organizaţiei de atelier, deşi noi am descoperit peste 60 de repere, chiar şi unele piese noi, iar altele uşor recondiţionabile, serviciul contabilităţii de la întreprindere „nu găseşte“ un mijloc de a le contabiliza şi apoi de a le reda sectorului, drept piese economisite de noi. In al doilea rînd unele întreprinderi, care trimit pentru reparare tractoarele şi motoarele respective, ne provoacă mari greutăţi care au repercursiuni serioase asupra preţului de cost al reparaţiilor şi în general a economiilor pe care noi le-am putea realiza. Este vorba de faptul că unele întreprinderi forestiere, din cauza privirii egoiste a economiilor şi a conlucrării şi colaborării între noi şi ele, trimit pentru reparaţie autovehicole cu foarte multe piese lipsă, valoarea reparaţiilor ridicîndu-se astfel de multe ori la peste 60 la sută din valoarea tractorului sau motorului respectiv, ceea ce nu poate fi de loc rentabil şi economicos. Printre acestea se numără I.L.F. Bistriţa, Ocolul silvic Bicsad, I.F.E.T. Baia Mare, I.F.E.T. Năsăud ş. a. Reparaţia tractorului trimis de Ocolul silvic Bicsad de pildă, se urcă la peste 30.000 lei, iar a celui trimis de I.F.E.T. Baia Mare la cca 29.000 lei. — Şi ce ar trebui făcut, ce anume aveţi de propus? — După cum am discutat în organizaţia de partid — mi-a răspuns tovarăşul Codarcea, credem că ministerul de resort ar trebui să ia măsuri, ca întreprinderile forestiere beneficiare, în subordine, să trimită tractoarele şi motoarele defecte aşa, în starea în care se află, fără a le goli de multe ori de cele mai importante piese. Pentru că stricate sau uzate, noi le-am putea repara cu garanţia rezistenţei lor în procesul de producţie şi în cazul acesta am face economii şi noi şi întreprinderile pe care noi le deservim. . .. E un colectiv restrîns de muncitori la „sectorul II tractoare“ de la I R UM Reghin şi un număr restrîns de membri şi candidaţi de partid, dar inimoşi şi hotărîţi să dea patriei socialiste cît mai multe economii. De aceea credem că concluziei organizaţiei de partid de atelier de aici, formulată de secretarul ei, trebuie să i se dea toată atenţia. I. SIMA Scrisori către redacţie Pentru descoperirea rezervelor interne LA VĂRGATA PESTE 200 CASE NOI Colectivele formate la Intrevaţii. Ca rezultat, în această prinderea „Ludovic Minszki“ perioadă s-au înaintat 40 de cu scopul de a studia şi des inovaţii, dintre care 21 au şi coperi inepuizabilele rezerve fost acceptate de către colectiinterne, folosesc toate posibilivul de inovaţii. In această actătile ca să antreneze mase cît ţiue s-au evidenţiat în mod măi largi la descoperirea acest deosebit inovatorii Bereczki Jótora. Timp de 10 zile ele au zsef, Torzsa Ferenc, Kajtár ,odesfăşurat o acţiune largă de zsef, Puskás Sándor ş. a. popularizarea mişcării de vio A. URZICĂ LA GORENI S-AU ÎMPĂRŢIT AVANSURILE Membrii gospodăriei agricole colective „Libertatea“ din Goreni (Reghin), terminînd în întregime treieratul păroaselor, au trecut la împărţirea avansului de 40%. Pentru fiecare zi-muncă ei au primit ca avans 3 kg grîu, 0,50 kg secară şi 5 lei. Astfel, Rad Ioan cu familia sa, după 577 zile-muncă a primit 1.731 kg grîu, 288 kg MUNCA CONTINUĂ — REZULTATE BUNE In comuna Stînceni, raionul Topliţa, de cîţiva ani încoace, atît organizaţia de bază cît şi comitetul executiv al sfatului popular comunal duce o muncă continuă pentru cooperativizarea agriculturii. Iată deci, că nu întîmplător avem rezultate de care se mîndreşte aproape întreaga comună, patru întovărăşiri zootehnice în care s-au înscris 279 de familii, din cele 347 existente în comună. O mare influenţă în ce priveşte convingerea ţăranilor muncitori de a păşi cu încredere pe drumul cooperativizării, a avut-o întovărăşirea „Mioriţa“ din satul Mesterhaza, care se întinde pe o suprafaţă de 310 ha teren şi dispune de 278 de oi, iar la fondul de bază 91 oi. Mult a contribuit la întărirea şi dezvoltarea întovărăşirilor tovarăşii Antal Emil de la nr. 326, Ujică Andrei al lui Gheorghe, Bălan Varvara, Ciocan Gavril, Ujică Gavril, Cadar Petru, Truţa Filip, Ujică Constantin şi alţii care s-au înscris în întovărăşire cu toată suprafaţa de teren. La^sAjG.0 secară şi 2.885 lei. Hunyadi Ferenc după 523 zile-muncă a primit 1.569 kg grîu, 261 kg secară şi 2.615 lei. Iată numai o parte a venitului net pe care îl au colectiviştii şi care rămîne în întregime familiei lor. T. MEDVEŞAN In decursul anilor în comuna Vărgata, raionul Tg.-Mureş au avut loc multe transformări, întreaga comună e cooperativizată. Cele două gospodării agricole colective din Vadu şi Mitreşti au devenit milionare. In comună, în ultimii 15 ani au fost construite 206 case noi, multe grajduri etc. De asemeni au luat fiinţă o şcoală de şapte ani, un internat, 5 cămine culturale, 5 biblioteci, 2 grădiniţe şi multe altele. HUSZARI. PROSPECT privind condiţiile de admitere la Şcoala profesională horticolă de la Centrul şcolar agricol Odorhei, raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Maghiară. Pe lîngă Centrul şcolar Odorhei funcţionează şi Şcoala profesională horticolă, cu secţia romînă şi maghiară, cu durata de şcolarizare de 3 ani Condiţiile de admitere sînt următoarele : — se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7 ani, în vîrstă de 14—17 ani, — la admiterea elevilor vor fi avantajaţi fii ţăranilor membri în gospodării colective, întovărăşiri sau ai muncitorilor din G.A.S.-uri. — înscrierile la examenul de admitere se fac între 20 august—3 septembrie 1959, pe baza unei cereri în'^*'4^ »următoarele acte: 1. certificat de naştere (copie legalizată) 2. certificat de studii (original) 3. declaraţie tip din care să rezulte starea materială a părinţilor sau a susţinătorilor legali 4. contract cu o unitate agricolă socialistă G.A.S., sau G.A.C., în care această unitate își ia angajamentul că după terminarea studiilor asigură angajarea absolventului 5. certificat de sănătate, în care se va specifica şi rezultatul analizei sîngelui şi al radioscopiei pulmonare. — Examenul de admitere se va începe la 7 septembrie a. c și va consta din următoarele probe : 1. limba română, scris—oral 2. matematică, scris—oral. Informaţiuni mai detailate se pot primi de la direcţiunea Centrului şcolar agricol Odorhei, raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Mafihiara, Str. Árpád nr 12, telefon nr. 47&q ANUNŢ In atenţia absolvenţilor şcolilor medii, de cultură generală La Centrele şcolare drumuri şi poduri Bucureşti şi Craiova se fac noi înscrieri în anul I, de tehnicieni drumuri şi poduri, cu durata de 3 ani. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală care au examenul de maturitate şi vîrsta de 17— 25 ani. înscrierile la şcolile tehnice se fac intre 10—24 sept a.c. în baza unei cereri însoţite de următoarele acte: — Certificat de naştere (copie legalizată), — Diploma de maturitate (în original), — Certificat de sănătate (cu rezultatul analizei sîngelui şi a radioscopiei pulmonare), Declaraţia tip, din care să rezulte starea materială a candidatului (a părinţilor sau a susţinătorilor legali). Examenul de admitere se va tine între 25—30 septembrie, din materia cuprinsă în programele de învăţămînt ale claselor VIII-a—XI-a din şcolile medii de cultură generală, la următoarele obiecte: — matematică — scris şi oral — fizică — oral, — desen — lucrare grafică. Cursurile vor începe la 1 octombrie 1959. Informaţii suplimentare, precum şi înaintarea cererii însoţită de actele mai sus amintite se va face la Secţia III, drumuri şi poduri Târgu Mureş, str. Pavlov nr. 4. ANUNŢ Centrul Şcolar Agricol Tg.-Mureş In anul şcolar 1959—1960 vor funcţiona următoarele tipuri de şcoli : a) Şcoli profesionale agricole şi zootehnice cu limba de predare romînă şi maghiară în care se primesc absolvenţi a 7 clase elementare. b) Şcoli tehnice de maiştri în specialităţile veterinară şi zootehnică, cu limba de predare maghiară, în care se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale. c) Şcoala medie tehnică veterinară cu limba de predare maghiară în care se primesc absolvenţi a 10 şi 11 clase medii. înscrierile pentru şcoala medie tehnică veterinară se fac între 10—24 septembrie. Examenele de admitere vor avea loc între 7—14 septembrie, pentru şcolile profesionale, între 1 —10 septembrie, pentru şcolile tehnice de maiştri şi între 25—30 septembrie pentru şcoala medie tehnică veterinară. Pentru informaţii mai detailate, candidaţii se vor adresa la secretariatul şcolii din Tg Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108, sau la telefon 46.23. BUJiECTHIWBft