Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)

1959-10-03 / nr. 743

Printr-un concert reuşit,Filarmonica de stat din Tg.Mureş şi-a inaugurat a 12-a stagiune Sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a fost plină la refuz in seara de 30 septem­brie cu ocazia concertului festiv cu care s-a inaugurat noua stagiune, a Filarmonicii de stat, cea de a 12-a stagiune. In scurta cuvintare pe care a rostit-o înaintea începerii con­certului, tov. Mátyás Cozma, directorul Filarmonicii, refe­in­­du-se la repertoriu, a arătat că în acest an, alături de lucrările marilor compozitori clasici și romantici, vor figura în pro­gram lucrările cele mai bune ale compozitorilor contempo­rani din ţară şi de veste hota­re. Concertul festiv dirijat de Lukácsi Andrei, la care şi-a dat concursul talentatul nostru vio­lonist Ştefan Ruha, Laureat al concursurilor Ceaikovski, Enes­­cu şi Jack Thibaud, s-a bucu­rat de un mare succes. Au fost executate în prima parte a con­certului „Uvertura festivă“ de Winkler, „Rapsodia Romină II“ de George Enescu, „Concert pentru vioară“ de Brahms, iar in a doua parte „Concert pen­tru orchestră“ de Bartók, în prima audiţie. O profundă impresie asupra publicului au produs interpre­tările la vioară ale lui ştefan Ruha. Tînârul violonist a fost chemat, prin aplauzele publicu­lui, de nenumărate ori la ram­pă şi „obligat“ să execute incă 4 compoziţii. Orchestra simfo­nică şi dirijorul au fost de ase­menea susţinut aplaudaţi de public, pentru felul reuşit în care au interpretat întregul program și in mod deosebit, Concertul de Bartók, E. L. Brigăzile forestiere lucrează cu plata muncii în acord global îndrumaţi de organizaţiile de partid, avînd în faţă exemplul comuniştilor, oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, caută noi metode de lucru, noi procedee de organizare a muncii. Şi de fie­care da­tă, noul ocupă locul vechiu­lui care şi-a trăit traiul. Acordul simplu, individual, brigăzile sim­ple care constituiau metoda obiş­nuită de lucru în trecut, în exploa­tările forestiere a fost înlocuită cu noua formă de muncă şi anume brigada cu acord global. Muncitorii forestieri constituiţi în brigăzi cu plata muncii în a­­cord, execută de fapt toate opera­­ţiunle reclamate de procesul teh­nologic, începînd cu fasonatul şi sfîrşind cu încărcatul masei lem­noase pe un mijloc de transport. Acordul global are la bază princi­piile retribuirii socialiste. El asi­gură pe lîngă alte drepturi stimu­lative şi o mai bună renta­bilitate a întreprinderii. Noua metodă de lucru permite creşterea productivităţii muncii în medie cu 10 la sută şi în mod corespunzător şi a cîştigului mun­citorilor; se reduce ciclul în ex­ploatarea parchetului cu 6 pînă la 8 la sută, lucru care înseamnă re­ducerea completă a cheltuielilor neproductive, pierderile fizice la mişcarea lemnului se reduce faţă de trecut cu 25 la sută. Organi­zarea muncii în acord global a permis eliminarea a o serie de operaţii auxiliare, neproductive care nu numai că înainte vreme împovărau situaţia finan­ciară a întreprinderii dar în ace­laşi timp diminuau şi productivi­tatea muncii fizice pe cap de muncitor cu cca. 5—6 la sută. Prin acest sistem global se asigură folosirea mai raţională a mecanis­melor, a coloanei hipo şi a altor mijloace de scos­ apropiat, care constituie proprietatea întreprin­derii. Rezultate deosebit de bune în introducerea acordului global în exploatările forestiere au fost ob­ţinute la I.F.E.T. Reghin. In pri­mele 8 luni ale acestui an, 72 la sută din volumul masei lemnoase dată în producţie a fost realizată de brigăzile cu plata muncii în acord global. Plenara C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi cea din 13—14 iulie a. c., a dat imbold muncii politice de masă, des­făşurată de agitatori în par­chetele de exploatare. Deşi a­­vantajele personale şi productivi­tatea muncii este mult superioară după noua formă de muncă, to­tuşi au fost şi din aceia care pre­ferau să lucreze după metoda în­vechită, în grupe răzleţe. Organi­zaţiile de partid şi de U.T.M., grupe­le sindicale şi agitatorii au trebuit să lupte serios împotriva conser­vatorismului, a rutinei înrădăci­nate ani de-a rîndul în mentalita­tea tăietorilor de lemne. In scopul „spargerii gheţii“ s-au organizat schimburi de experienţă între bri­găzile cu acord global şi grupele răzleţe simple. In acest scop s-a lansat şi o lozincă „Veniţi la noi şi vedeţi cum lucrăm în acord glo­bal“. Chirteş Nicolae a lucrat în diferite grupe şi echipe răzleţe. Văzînd rezultatele productive şi cîştigurile personale ale oamenilor care lucrau după noua metodă şi-a lămurit oamenii, le-a explicat ce înseamnă munca în acord global, ce înseamnă ca un parchet odată tăiat să poată fi predat ocolului silvic curat, gata pregătit pentru a fi plantat cu puieţi. Chirteş Ni­colae nu a sezisat numai câştigu­rile personale. El a privit această nouă formă de muncă în parchete de pe poziţiile intereselor econo­miei naţionale. El a dat exemplu recentele măsuri luate de partid şi guvern prin care nu numai că au crescut salariile, s-au redus impozitele dar s-a făcut şi reduce­rea de preţuri la peste 2.600 de sortimente de larg consum. Şi ar­gumentarea agitatorului Chirteş Nicolae a fost fructuoasă. După ce tovarăşii săi de muncă s-au gîn­­dit, s-au convins la faţa locului cum se lucrează în brigada cu plata muncii în acord global au cerut pînă la unul să se constituie şi ei într-o astfel de brigadă. Iată dar cum tăietorii de lemne, înţeleg rostul noului, îl aplică. Demn de subliniat este faptul că ei au ajuns să-şi împletească interesele personale cu cele ale economiei naţionale. Şi fără doar şi poate, acesta e rezultatul muncii depuse de orga­nizaţiile de partid, al grupelor sindicale, al organizaţiilor U.T.M şi al conducerii I.F.E.T.-ului, care s-au ocupat şi se ocupă cu răbda­re şi multă bunăvoinţă de educa­rea socialistă a tăietorilor de lemne. Şi nu numai atât. Tăietorii de lemne de pe Valea Gurghiului, studiind cu atenţie documentele Plenarei din iulie s-au angajat să facă şi ei economii considerabile. Sectorul Lăpuşna s-a angajat să realizeze 47.000 lei. Sectorul Isti­­ceu — 46.500 lei, sectorul Gur­­ghiu — 31.700 lei. Ca să se ajungă aici, de asemenea, nu a fost uşor. Tăietorii de lemne, fasonatorii şi corhănitorii, tractoriştii şi cei de la coloanele hipo nu înţelegeau destul de bine cum anume ar pu­tea face ei economii. Poltinger Francisc a explicat unui vizitiu de la coloana hipo, cum, el, vizi­tiul, poate face economii. Orice vizitiu printr-o mai chibzuită le­gare a catargelor poate scoate în 8 ore, cu 2 pînă la 3 m­c mai mult lemn peste plan. Aşadar, cu ace­laşi furaj consumat de animal, într-o zi se pot transporta mai mulţi metri cubi buşteni. Tracto­riştii pot face economii de com­bustibil dacă nu mai lasă tracto­rul să meargă în gol, la rampa de încărcare sau descărcare. Enaru Gheorghe a propus con­struirea unui canal îndrăzneţ la 30 m înălţime, între două pante accidentate. Ceva neobişnuit la I.F.E.T. Reghin. Mulţi priveau această propunere ca ceva ireali­zabil. Enaru Gheorghe însă, edu­cat de partid a construit acest ca­nal cu succes. Acesta aduce eco­nomii întreprinderii de 8 pînă la 10 lei la fiecare metru ster, prin în­locuirea cărăuşilor particulari. S-ar mai putea arăta nenumărate rac­,­tode şi iniţiative luaite de lucrăto­rii din parchetele de la pădure, care şi-au format datorită muncii politice de masă o nouă concepţii, faţă de muncă, faţă de gospodîv-. rirea avutului obştesc. Ei se întrec deopotrivă pentru a da patriei mai multă şi mai ieftină masă lem­noasă. Şi ca să dovedim că acordul g­lbal nu e numai un fapt în sine, că omul care lucrează în brigada cu plata muncii în acord global ciştigă mai bine, ne folosim de cî­­teva exemple comparative. Matei Zaharie lucrează într-o astfel de brigadă. In luna august el a cîş­­tigat 1.216 lei. Gliga Ioan care a executat aceeaşi fază de lucru şi care nu e încadrat în brigadă a cîştigat 1.086 lei. Sau, Páll Albert, lucrînd în acord global, în luna august a cîştigat 1.183 lei pe cînd Szász Gheorghe care lucrează după vechea formă de organizare a muncii a cîştigat abia 985 lei. Din puţinele exemple care s-au dat asupra noii forme de muncă introdusă în exploatările forestiere se desprinde cu uşurinţă impor­tanţa ei economică şi avantajele personale ale lucrătorilor din par­chete, care printr-un efort fizic mai mic, produc mai mult, avînd în ajutorul lor tehnica. Să lichidăm rămînerea în urmă în electrificarea regiunii noastre (Urmare din pag. 3-a) propagandă în vederea electrifică­rii. Au popularizat insistent avan­tajele electrificării, au arătat cum schimbă electrificarea viaţa sate­lor aşa încît populaţia însăşi a cerut introducerea luminii elec­trice. Astfel trebuie dusă munca politică, astfel trebuie să se desfă­şoare propaganda pentru electri­ficare. Sfatul popular regional ar fi trebuit să ia măsuri ca învăţă­torii să desfăşoare peste tot o ase­menea muncă de propagandă. In continuare, tovarăşul Băţaga Ioan a arătat că şi comisiile per­manente trebuie să fie antrenate mai intens în această muncă, deoa­rece pot da un ajutor mai consis­tent. A propus ca organele competen­te să ia cît mai urgent măsuri pentru crearea întreprinderii de montaj la Tg. Mureş şi ca stîlpii de lemn utilizaţi pentru electrifi­care să fie înlocuiţi cu stîlpi de beton. A criticat specialiştii sec­ţiei de gospodărie comunală a sfa­tului popular regional care „au rezolvat“ problema aprovizionării cu energie a oraşului Tg. Secuiesc cu comoditate şi dezinteres. In le­gătură cu specialiştii, tovarăşul Băţaga a mai arătat că din birou nău pot fi eliminate greutăţile ivite în legătură cu electrificarea.­­ Aşteptăm din partea lor mai mul­tă iniţiativă, mai multă operativi­tate. Noi, deputaţii cunoaştem planul de electrificare de 10 ani. Şi noi trebuie să ne străduim să spriji­nim mai intens comitetul executiv regional în această muncă, deoa­rece ea serveşte construirii socia­lismului, iar noi cu toţii sîntem adepţi ai socialismului — a spus în încheiere tovarăşul Băţaga Ioan. Recenta sesiune a Sfatului popu­lar al Regiunii Autonome Ma­ghiare a adus hotărîri corespun­zătoare pentru lichidarea lipsuri­lor constatate în lucrările de elec­trificare. A fi­­i­nţ La Şcoala tehnică comercia­lă din Tg. Mureş, str. Bernădy György nr. 7, se fac înscrieri pînă la data de 4 octombrie 1959, orele 20. Se primesc ab­solvenţi ai şcolilor medii cu examen de maturitate, din me­diul rural şi urban. Examenul de admitere are loc în ziua de 5 octombrie 1959. Alte informa­­țiuni la secretariatul școlii, telefon 4256. AVIZ Se aduce la cunoştinţa abo­naţilor că serviciul telefonic nu se mai suspendă pentru neplata în termen a taxelor, acest sistem înlocuindu-se prin aplicarea de majorări de în­­tîrziere. Pentru detalii abonaţii sunt rugaţi să ceară relaţii oficiu­lui P.T.T.R . la prima plată ce o efectuează. “ ANUNŢ O întreprinderea regională „COMBUSTIBILUL“ anunţă publicul consumator, că în cursul lunilor septembrie — octom­brie, va începe în toate depozitele sale din regiune, vînzarea în cantităţi mai mari a următoarelor sortimente de rămăşiţe de combustibil: — capete din buştenii rezultaţi de la între­prinderile forestiere ....... 150 Lei/To — rămăşiţe de fabricaţie lemnoasă — legate — . , ...................................... 150 Lei/To — lemne de foc fag categoria „C“ . . . 200 Lei/To — crăci legate în snopi............................ 230 Lei/To Membrilor G.A.S., G.A.C., precum şi ai întovărăşirilor agri­cole, transportul se execută cu vagoanele , dacă se solicită cantităţi mai mari. Achitarea se va face prin Banca de Stat. Informaţii amănunţite se vor da de către toate depozitele noastre raionale de desfacere. INDICAT IN TRATAMENTUL BOLILOR , FICAT

Next