Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)
1959-10-03 / nr. 743
Printr-un concert reuşit,Filarmonica de stat din Tg.Mureş şi-a inaugurat a 12-a stagiune Sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a fost plină la refuz in seara de 30 septembrie cu ocazia concertului festiv cu care s-a inaugurat noua stagiune, a Filarmonicii de stat, cea de a 12-a stagiune. In scurta cuvintare pe care a rostit-o înaintea începerii concertului, tov. Mátyás Cozma, directorul Filarmonicii, refeindu-se la repertoriu, a arătat că în acest an, alături de lucrările marilor compozitori clasici și romantici, vor figura în program lucrările cele mai bune ale compozitorilor contemporani din ţară şi de veste hotare. Concertul festiv dirijat de Lukácsi Andrei, la care şi-a dat concursul talentatul nostru violonist Ştefan Ruha, Laureat al concursurilor Ceaikovski, Enescu şi Jack Thibaud, s-a bucurat de un mare succes. Au fost executate în prima parte a concertului „Uvertura festivă“ de Winkler, „Rapsodia Romină II“ de George Enescu, „Concert pentru vioară“ de Brahms, iar in a doua parte „Concert pentru orchestră“ de Bartók, în prima audiţie. O profundă impresie asupra publicului au produs interpretările la vioară ale lui ştefan Ruha. Tînârul violonist a fost chemat, prin aplauzele publicului, de nenumărate ori la rampă şi „obligat“ să execute incă 4 compoziţii. Orchestra simfonică şi dirijorul au fost de asemenea susţinut aplaudaţi de public, pentru felul reuşit în care au interpretat întregul program și in mod deosebit, Concertul de Bartók, E. L. Brigăzile forestiere lucrează cu plata muncii în acord global îndrumaţi de organizaţiile de partid, avînd în faţă exemplul comuniştilor, oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, caută noi metode de lucru, noi procedee de organizare a muncii. Şi de fiecare dată, noul ocupă locul vechiului care şi-a trăit traiul. Acordul simplu, individual, brigăzile simple care constituiau metoda obişnuită de lucru în trecut, în exploatările forestiere a fost înlocuită cu noua formă de muncă şi anume brigada cu acord global. Muncitorii forestieri constituiţi în brigăzi cu plata muncii în acord, execută de fapt toate operaţiunle reclamate de procesul tehnologic, începînd cu fasonatul şi sfîrşind cu încărcatul masei lemnoase pe un mijloc de transport. Acordul global are la bază principiile retribuirii socialiste. El asigură pe lîngă alte drepturi stimulative şi o mai bună rentabilitate a întreprinderii. Noua metodă de lucru permite creşterea productivităţii muncii în medie cu 10 la sută şi în mod corespunzător şi a cîştigului muncitorilor; se reduce ciclul în exploatarea parchetului cu 6 pînă la 8 la sută, lucru care înseamnă reducerea completă a cheltuielilor neproductive, pierderile fizice la mişcarea lemnului se reduce faţă de trecut cu 25 la sută. Organizarea muncii în acord global a permis eliminarea a o serie de operaţii auxiliare, neproductive care nu numai că înainte vreme împovărau situaţia financiară a întreprinderii dar în acelaşi timp diminuau şi productivitatea muncii fizice pe cap de muncitor cu cca. 5—6 la sută. Prin acest sistem global se asigură folosirea mai raţională a mecanismelor, a coloanei hipo şi a altor mijloace de scos apropiat, care constituie proprietatea întreprinderii. Rezultate deosebit de bune în introducerea acordului global în exploatările forestiere au fost obţinute la I.F.E.T. Reghin. In primele 8 luni ale acestui an, 72 la sută din volumul masei lemnoase dată în producţie a fost realizată de brigăzile cu plata muncii în acord global. Plenara C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 şi cea din 13—14 iulie a. c., a dat imbold muncii politice de masă, desfăşurată de agitatori în parchetele de exploatare. Deşi avantajele personale şi productivitatea muncii este mult superioară după noua formă de muncă, totuşi au fost şi din aceia care preferau să lucreze după metoda învechită, în grupe răzleţe. Organizaţiile de partid şi de U.T.M., grupele sindicale şi agitatorii au trebuit să lupte serios împotriva conservatorismului, a rutinei înrădăcinate ani de-a rîndul în mentalitatea tăietorilor de lemne. In scopul „spargerii gheţii“ s-au organizat schimburi de experienţă între brigăzile cu acord global şi grupele răzleţe simple. In acest scop s-a lansat şi o lozincă „Veniţi la noi şi vedeţi cum lucrăm în acord global“. Chirteş Nicolae a lucrat în diferite grupe şi echipe răzleţe. Văzînd rezultatele productive şi cîştigurile personale ale oamenilor care lucrau după noua metodă şi-a lămurit oamenii, le-a explicat ce înseamnă munca în acord global, ce înseamnă ca un parchet odată tăiat să poată fi predat ocolului silvic curat, gata pregătit pentru a fi plantat cu puieţi. Chirteş Nicolae nu a sezisat numai câştigurile personale. El a privit această nouă formă de muncă în parchete de pe poziţiile intereselor economiei naţionale. El a dat exemplu recentele măsuri luate de partid şi guvern prin care nu numai că au crescut salariile, s-au redus impozitele dar s-a făcut şi reducerea de preţuri la peste 2.600 de sortimente de larg consum. Şi argumentarea agitatorului Chirteş Nicolae a fost fructuoasă. După ce tovarăşii săi de muncă s-au gîndit, s-au convins la faţa locului cum se lucrează în brigada cu plata muncii în acord global au cerut pînă la unul să se constituie şi ei într-o astfel de brigadă. Iată dar cum tăietorii de lemne, înţeleg rostul noului, îl aplică. Demn de subliniat este faptul că ei au ajuns să-şi împletească interesele personale cu cele ale economiei naţionale. Şi fără doar şi poate, acesta e rezultatul muncii depuse de organizaţiile de partid, al grupelor sindicale, al organizaţiilor U.T.M şi al conducerii I.F.E.T.-ului, care s-au ocupat şi se ocupă cu răbdare şi multă bunăvoinţă de educarea socialistă a tăietorilor de lemne. Şi nu numai atât. Tăietorii de lemne de pe Valea Gurghiului, studiind cu atenţie documentele Plenarei din iulie s-au angajat să facă şi ei economii considerabile. Sectorul Lăpuşna s-a angajat să realizeze 47.000 lei. Sectorul Isticeu — 46.500 lei, sectorul Gurghiu — 31.700 lei. Ca să se ajungă aici, de asemenea, nu a fost uşor. Tăietorii de lemne, fasonatorii şi corhănitorii, tractoriştii şi cei de la coloanele hipo nu înţelegeau destul de bine cum anume ar putea face ei economii. Poltinger Francisc a explicat unui vizitiu de la coloana hipo, cum, el, vizitiul, poate face economii. Orice vizitiu printr-o mai chibzuită legare a catargelor poate scoate în 8 ore, cu 2 pînă la 3 mc mai mult lemn peste plan. Aşadar, cu acelaşi furaj consumat de animal, într-o zi se pot transporta mai mulţi metri cubi buşteni. Tractoriştii pot face economii de combustibil dacă nu mai lasă tractorul să meargă în gol, la rampa de încărcare sau descărcare. Enaru Gheorghe a propus construirea unui canal îndrăzneţ la 30 m înălţime, între două pante accidentate. Ceva neobişnuit la I.F.E.T. Reghin. Mulţi priveau această propunere ca ceva irealizabil. Enaru Gheorghe însă, educat de partid a construit acest canal cu succes. Acesta aduce economii întreprinderii de 8 pînă la 10 lei la fiecare metru ster, prin înlocuirea cărăuşilor particulari. S-ar mai putea arăta nenumărate rac,tode şi iniţiative luaite de lucrătorii din parchetele de la pădure, care şi-au format datorită muncii politice de masă o nouă concepţii, faţă de muncă, faţă de gospodîv-. rirea avutului obştesc. Ei se întrec deopotrivă pentru a da patriei mai multă şi mai ieftină masă lemnoasă. Şi ca să dovedim că acordul glbal nu e numai un fapt în sine, că omul care lucrează în brigada cu plata muncii în acord global ciştigă mai bine, ne folosim de cîteva exemple comparative. Matei Zaharie lucrează într-o astfel de brigadă. In luna august el a cîştigat 1.216 lei. Gliga Ioan care a executat aceeaşi fază de lucru şi care nu e încadrat în brigadă a cîştigat 1.086 lei. Sau, Páll Albert, lucrînd în acord global, în luna august a cîştigat 1.183 lei pe cînd Szász Gheorghe care lucrează după vechea formă de organizare a muncii a cîştigat abia 985 lei. Din puţinele exemple care s-au dat asupra noii forme de muncă introdusă în exploatările forestiere se desprinde cu uşurinţă importanţa ei economică şi avantajele personale ale lucrătorilor din parchete, care printr-un efort fizic mai mic, produc mai mult, avînd în ajutorul lor tehnica. Să lichidăm rămînerea în urmă în electrificarea regiunii noastre (Urmare din pag. 3-a) propagandă în vederea electrificării. Au popularizat insistent avantajele electrificării, au arătat cum schimbă electrificarea viaţa satelor aşa încît populaţia însăşi a cerut introducerea luminii electrice. Astfel trebuie dusă munca politică, astfel trebuie să se desfăşoare propaganda pentru electrificare. Sfatul popular regional ar fi trebuit să ia măsuri ca învăţătorii să desfăşoare peste tot o asemenea muncă de propagandă. In continuare, tovarăşul Băţaga Ioan a arătat că şi comisiile permanente trebuie să fie antrenate mai intens în această muncă, deoarece pot da un ajutor mai consistent. A propus ca organele competente să ia cît mai urgent măsuri pentru crearea întreprinderii de montaj la Tg. Mureş şi ca stîlpii de lemn utilizaţi pentru electrificare să fie înlocuiţi cu stîlpi de beton. A criticat specialiştii secţiei de gospodărie comunală a sfatului popular regional care „au rezolvat“ problema aprovizionării cu energie a oraşului Tg. Secuiesc cu comoditate şi dezinteres. In legătură cu specialiştii, tovarăşul Băţaga a mai arătat că din birou nău pot fi eliminate greutăţile ivite în legătură cu electrificarea. Aşteptăm din partea lor mai multă iniţiativă, mai multă operativitate. Noi, deputaţii cunoaştem planul de electrificare de 10 ani. Şi noi trebuie să ne străduim să sprijinim mai intens comitetul executiv regional în această muncă, deoarece ea serveşte construirii socialismului, iar noi cu toţii sîntem adepţi ai socialismului — a spus în încheiere tovarăşul Băţaga Ioan. Recenta sesiune a Sfatului popular al Regiunii Autonome Maghiare a adus hotărîri corespunzătoare pentru lichidarea lipsurilor constatate în lucrările de electrificare. A fiinţ La Şcoala tehnică comercială din Tg. Mureş, str. Bernădy György nr. 7, se fac înscrieri pînă la data de 4 octombrie 1959, orele 20. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii cu examen de maturitate, din mediul rural şi urban. Examenul de admitere are loc în ziua de 5 octombrie 1959. Alte informațiuni la secretariatul școlii, telefon 4256. AVIZ Se aduce la cunoştinţa abonaţilor că serviciul telefonic nu se mai suspendă pentru neplata în termen a taxelor, acest sistem înlocuindu-se prin aplicarea de majorări de întîrziere. Pentru detalii abonaţii sunt rugaţi să ceară relaţii oficiului P.T.T.R . la prima plată ce o efectuează. “ ANUNŢ O întreprinderea regională „COMBUSTIBILUL“ anunţă publicul consumator, că în cursul lunilor septembrie — octombrie, va începe în toate depozitele sale din regiune, vînzarea în cantităţi mai mari a următoarelor sortimente de rămăşiţe de combustibil: — capete din buştenii rezultaţi de la întreprinderile forestiere ....... 150 Lei/To — rămăşiţe de fabricaţie lemnoasă — legate — . , ...................................... 150 Lei/To — lemne de foc fag categoria „C“ . . . 200 Lei/To — crăci legate în snopi............................ 230 Lei/To Membrilor G.A.S., G.A.C., precum şi ai întovărăşirilor agricole, transportul se execută cu vagoanele , dacă se solicită cantităţi mai mari. Achitarea se va face prin Banca de Stat. Informaţii amănunţite se vor da de către toate depozitele noastre raionale de desfacere. INDICAT IN TRATAMENTUL BOLILOR , FICAT