Steaua Roşie, octombrie 1959 (Anul 8, nr. 743-751)
1959-10-14 / nr. 746
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE__________ _______ Anul VIII. Nr. 746. Miercuri, 14 octombrie 1959. 6 pagini — 20 bani PRODUSE PESTE PLAN La întreprinderea „Prodavicola“ din Tg.-Mureş muncitorii se străduie ca prin buna organizare a muncii să dea statului cut mai multe produse. Astfel, ei au dat peste planul trimestrului III, produse în valoare de 387.000 lei. La obţinerea acestor frumoase realizări a contribuit şi faptul că, colectivul întreprinderii a pus un mare accent pe furajarea păsărilor. Astfel, la carne s-a înregistrat în cursul trimestrului un spor de 1.470 kg la raţe şi 2.200 kg la gîşle, întreprinderea „Prodavicola“ din efectivul crescătoriei şi îngrăşătoriei de păsări a livrat pentru consum peste 21.000 pui şi boboci vii, de raţe şi gîşte în greutate de 22,3 tone Economii de carburanţi Sulamiiştii din cadrul Autopazei din Tg.-Mureş pe lingă faptul că muncesc cu avînt pentru a parcurge cu maşinile pe care le conduc, 100.000 km fără reparaţii, au pus un deosebit accent pe folosirea raţională a carburanţilor. Astfel, numai în luna septembrie ei au economisit carburanţi in valoare de 337.000 lei. Dintre sulamiiştii care au contribuit la realizarea acestor economii se află Moldovanele-Frumoase sunt realizările obţinute de colectivul întreprinderii celor din Tg.-Secuiesc, antrenat în întrecerea socialistă. Acest harnic colectiv luptă cu hotărîre să realizeze planul anual în cele mai bune condiţii. In luna septembrie de exemplu, muncitorii de aici au depăşit planul de producţie cu 36 la sută, realizînd planul pe trimestru III, în proporţie de 101,9 la sută. Paralel cu aceasta, s-a realizat o economie peste plan în valoare de 183.848 lei. xandru ,care a economisit 638 1 motoană, și Szabó Iosif, cu 435 1 benzină. GHERASIM AUREL, Sub steaerul întrecerii socialiste Mari cantităţi de legume şi zarzavaturi pentru iarnă In vederea unei mai bune aprovizionări pentru perioada de iarnă, colectivul „Agevacoop“-ului din Tg.-Secuiesc a luat din timp măsuri. Astfel, numai in luna septembrie a pus la dispoziţia oamenilor muncii 124 tone roşii, 5,7 tone ceapă şi mari cantităţi de cartofi, varză şi alte legume şi zarzavaturi,’ care totalizează 215’,5 tone. Pe lingă aceasta s-au luat măsuri pentru însilozarea a 300 tone cartofi, ceapă, a usturoiului, verzei, ridichilor, a 40 tone miere etc., în total, aproape 400 tone de întrecere la I.F.I.L. Reghin Pentru a doua oară fruntaşă pe ţară ColectivîîTm de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la I.F.I.L. Reghin i s-a înmînat din nou drapelul de Întreprindere fruntaşă pe ţară pe ramura industrializării lemnului, pe semestrul I 1959. Faptul că acest colectiv de muncă harnic şi inventiv in întrecerea pe ramură s-a situat în ultimii ani de două ori pe locul I şi de trei ori pe locul II, dovedeşte cu prisosinţă pasiunea cu care lucrătorii de aici luptă pentru mai mult, pentru mai bine, dovedeşte abnegaţia cu care se străduiesc să traducă în viaţă hotărîrile partidului şi guvernului. In perioada pentru care s-a înmînat drapelul, I.F.I.L.-ul Reghin a cunoscut realizări strălucitoare, pe care la timpul lor ziarul nostru le-a relatat. Iată de ce considerăm că ar fi inoportun să facem din nou un bilanţ amănunţit al acelei perioade. Reamintim totuşi cîteva din realizările semestrului I, pentru ca cititorii să-şi poată forma o idee despre felul de a munci al forestierilor din Reghin. Producţia globală a fost depăşită cu 8,5 la sută, productivitatea muncii cu — 7,7 la sută, iar producţia marfă cu 18,8 la sută. Chiar şi numai din acestea se poate vedea o corelaţie justă. E de prisos să arătăm că acestea s-au putut asigura numai datorită realizării şi depăşirii planului pe sortimente. Depăşirea planului la principalele sortimente a făcut posibil ca întreprinderea să dea produse peste plan în valoare de 2.261 000 Iei. Realizarea planului la preţul de cost faţă de anul de bază a fost de asemenea superioară în semestrul I. Acest lucru înseamnă economii faţă de plan în valoare de 880.000 Iei. Totalul economiilor la materia primă pe semestrul I se cifrează la suma de 457.648 lei, din care 52 la sută s-au obţinut pe seama reducerii consumurilor specifice. Iată ce înseamnă aplicarea în viaţă a hotărîrilor Congresului al II-lea al P.M.R., iată ce înseamnă o bună organizare a întrecerii socialiste — singura metodă care asigură rezultate din ce în ce mai bune. 86,2 la suită din totalul muncitorilor au participat la întrecerea socialistă, muncind cu asiduitate. Un număr de 979 muncitori au aplicat cu succes în producţie diferite metode avansate în muncă cum ar fi Kotlear, Korabelnicova, Kovaliov etc. Şi e firesc că acolo unde noul ia locul vechiului să se obţină şi rezultate remarcabile. Muncitorii educaţi de partid sînt o adevărată mîndrie muncitorească numai atunci cînd se conving că ceea ce a fost bun ieri, azi nu mai corespunde, deci trebuie depăşit. GH. TOCACIU (Continuare în pag. 3-a) Sâptâmâna filmului sovietic In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei româno-sovietice luni, 12 octombrie a. c., a avut loc la cinematograful „Progresul“ din Tg. Mureş festivitatea de deschidere a „Săptămânii filmului sovietic“. Despre dezvoltarea şi succesele artei cinematografice sovietice obţinute în cei 42 de ani de la victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, a vorbit artista emerită Kőszegi Margit, de la Teatrul secuiesc de stat. Cei prezenţi la festivitate au urmărit apoi primul film — „Kociubei“ — din seria celor şase filme sovietice ce se vor prezenta în această săptămînă la cinematograful „Progresul“, după cum urmează : „Kociubei“, „Pentru 100.000 de mărci“, „Soarta unui ora“, „O întîmplare extraordinară (două serii), „Viaţa e în mîinile tale“ și „Ultima primăvară“. Manifestări In raionul Tg. Secuiesc, în 47 de cămine culturale s-a deschis duminică, 12 octombrie Luna prieteniei romîno-sovietice. La aceste manifestări au luat parte peste 9.000 de cetăţeni. ★ In ziua de 9 octombrie, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş artistul poporului Kovács György, de la Teatrul secuiesc din localitate a conferenţiat cu prilejul sărbătoririi Lunii prieteniei româno-sovietice despre „Arta sovietică în slujba păcii“. ★ Zilele trecute, în mai multe întreprinderi şi instituţii din Tg. Mureş ca „Simó Géza“, „Encsel Mór“, Fabrica de zahăr etc., s-au deschis într-un cadru festiv cursurile populare de limba rusă. De exemplu, la fabrica „Simó Géza“ s-au înfiinţat două astfel de cursuri populare cu 37 cursanţi. ★ In ziua de 13 octombrie a. c., în cadrul Decadei ştiinţei şi tehnicii sovietice a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mureş un interesant simpozion pe tema : „Succesele mondiale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice“. Au vorbit cu acest prilej profesorul Arkosi László şi inginerul Kohler Károly. Aplică iniţiativa lui Nicolae Militaru Cu îndrumarea organizaţiei de bază, conducerea fabricii de mobilă U.I.L. din Ditrău, raionul Gheorghieni, în colaborare cu comitetul de întreprindere a studiat posibilităţile pentru aplicarea şi extinderea pe scară largă a iniţiativei lui Nicolae Militaru, luind în acelaşi timp o serie de măsuri de popularizare a acestei iniţiative preţioase. Printre cei care au aplicat cu succes iniţiativa lui Nicolae Militaru se numără Demeter Iosif şi Bajkó Lajos, tîmplari, fruntaşi în producţie, ei urmăresc în permanenţă membrii brigăzilor preluate de ei să se perfecţioneze din punct de vedere profesional, să fie disciplinaţi la locul de muncă, să folosească din plin fiecare minut de lucru. Astfel, brigăzile conduse de ei, în ultima vreme şiau îmbunătăţit munca, realizînd 4, respectiv 5 la sută depăşiri faţă de rezultatele ce le aveau înainte de aplicarea acestei iniţiative. CRESTE SECTORUL AGRICOL SOCIALIST Alte două gospodării colective inaugurate în raionul Odorhei 261 familii din Crăciunel cu 1075 ha de pămînt au pus bazele gospodăriei agricole colective „Drumul victoriei“ Satul Crăciunel, din raionul Odorhei, se întinde de-a lungul văii Homorodului. Casele bine aranjate oglindesc hărnicia ţăranilor muncitori de aici. N-a fos uşoară viaţa ţăranilor muncitori din Crăciunel, în trecutul nu prea îndepărtat. Pământul, deşi roditor, fiind lucrat cu vite slabe, cu unelte proaste şi după metode vechi nu prea răsplătea munca ţăranilor. Tocmai în scopul lucrării în condiţii mai bune a pămintului şi obţinerii de producţii mai mari, cu trei ani în urmă, adică prin 1956, cîteva familii de ţărani muncitori s-au unit într-o întovărăşire pentru lucrarea pămîntului în comun. La început au fost doar 33. După un an însă numărul întovărăşiţilor din Crăciunel a ajuns la 60. Anul trecut toţi ţăranii muncitori, cu toată suprafaţa de pămint s-au unit în întovărăşirea „Drumul victoriei“. Cu toţii au pornit munca pentru întărirea întovărăşirii. Pămîntul s-a lucrat în comun cu tractoarele, s-a creat şi fondul de bază al întovărăşirii. Realizările obţinute, deşi au fost frumoase, nu i-au mulţumit pe membrii de partid şi in general pe întovărăşiţi. Nu i-a mulţumit, deoarece pămintul din hotarul saţiului poate da nu 1.900 sau 2.000 kg griu, ci cu mult mai mari producţii la hectar. Aşa că, întovărăşiţii de aici, au început să discute tot mai aprins despre trecerea la gos La Băla Şi în comuna Băla, raionul Reghin, ca de altfel în numeroase alte comune din regiunea noastră, în toamna acestui an, cooperativizarea completă a agriculturii a stat în centrul activităţii organizaţiilor de bază şi a sfatului popular. Zi de zi, agitatorii de aici, printre care îi putem aminti pe Cimpean Gavril, Fluieraş loan, Şomodi loan, Batori loan, Tudoran Alexandru, Rînciog Valeriu şi pe mulţi alţii, au stat în permanenţă de vorbă cu oamenii,’ Sfătuindu-i să păşească cu încredere pe drumul arătat de partid. Munca însufleţită desfăşurată cu pricepere şi cu răbdare de agitatori nu a întîrziat să-şi arate roadele. Duminică la amiază ţăranii muncitori din Băla au raportat partidului că şi lumnna lor a trecut în rîndul celor complet cooperaţi vizate. Toate cele 420 familii de ţărani muncitori de aici, cu aproape 1.300 ha pământ fac parte din sectorul agricol socialist. MATEI EUGEN corespondent, podăria colectivă, unde vor avea mai mari posibilităţi pentru sporirea producţiei, pentru creşterea veninurilor. Astfel, cei 9 membri şi cîţiva candidaţi de partid, precum şi mulţi întovărăşiţi fără de partid au completat cereri pentru înfiinţarea gospodăriei. (Continuare în pag. 2-a) Cit toate forţele la însăminţări La întovărăşirea „23 August“ din Voşlobeni, raionul Gheorghieni, însămînţarea secarei se apropie de sfîrşit.