Steaua Roşie, aprilie 1960 (Anul 9, nr. 795-803)
1960-04-02 / nr. 795
Iniţiatorii mişcării de inovaţii de la I.I.S. Encsel Mauriciu Aceşti tineri fac parte din iniţiatorii mişcării de inovaţii de la I.I.S. „Encsel Mauriciu“ din Tg. Mureş, mişcare care s-a extins in întreaga ţară. De la stînga la dreapta: Bokor Iosif (10 inovaţii propuse, 6 aplicate) ;Ciobanu Nicolae (23 inovaţii propuse, 10 aplicate); Petrişor Octavian (3 inovaţii propuse, 1 aplicată); Kopandi loan (10 inovaţii propuse, 4 aplicate); Branici Ludovic (3 inovaţii propuse, 2 aplicate). Din anul 1957 şi pînă la sfîrşitul anului 1959 economiile făcute pe baza inovaţiilor „tinerilor inovatori“ se apropie de 600 000 lei. Citiţi în pagina 4-a, materialele publicate la rubrica : „Inovatorii — oameni ai progresului“. 300 garnituri de mobilă peste plan Colectivul fabricii de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş şi-a realizat cu cinste planul pe trimestrul I. In cursul trimestrului, s-au produs peste plan aproape 300 garnituri de mobilă. In lupta pentru realizarea înainte de termen a planului de producţie trimestrial, s-au evidenţiat : Barabás Klára, Novák Domokos, Kovács Jenő şi Veres Iosif, care şi-au depăşit cu regularitate normele, avînd grijă deosebită pentru calitatea mobilei. Incepînd cu data de 25 martie, muncitorii de aici dau produse în contul celui de-al doilea trimestru. Să dăm patriei cît mai multe metale ŞI MUNCITORII FORESTIERI SPRIJINĂ PE OŢELARI Mulţi tineri muncitori ca Boţoc Ioan, Rákosi Zsigmond, Pozsonyi Gábor, Kelter Alexandru, Vultur Zenovia, Cenger Mircea, Ősz Magda şi alţii din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului din Reghin se străduiesc ca pe lingă realizarea şi depăşirea planului de producţie, să strîngă cît mai mult fier vechi, pentru a-i trimite fraţilor lor de muncă, oţelari. In ultima vreme ei au strîns 23.490 kg fier vechi. Utemiştii de aici sînt hotărîţi să continue colectarea fierului vechi. SIMON ERNEST LA BREAZA Pionierii şi elevii de la Şcoala de 7 ani din Breaza, raionul Reghin, în zilele trecute au colectat 1.850 kg fier vechi, 100 kg sticlă spartă, 100 kg resturi de textile şi peste 100 kg maculatură. In această muncă patriotică s-au evidenţiat pionierii şi elevii din clasa IV A şi clasa VII B care au adunat cele mai mari cantităţi de fier vechi şi alte deşeuri. LA FILEA Şi aici, pionierii şi alţi elevi au adunat în cîteva zile 650 kg fier vechi, 60 bucăţi sticle de cîte 1 litru şi 18 kg maculatură. In mod deosebit s-a evidenţiat pionierul Vodă Ioan, care în loc de 45 kg fier vechi la cît s-a angajat, a colectat 60 kg. Pionierii de aici s-au angajat să strîngă tot fierul vechi aflat în satul lor. ANGHELINA VASILE corespondent SUSŢINEM „PROCESUL“ Pe lingă preocupările noastre zilnice, în timpul liber, nouă colectiviştilor ne place să ascultăm programele emise de studiourile de radio, să citim ziare şi cărţi. Am rămas surprinşi cînd zilele trecute în ziarul „Steaua roşie“ am descoperit o nouă rubrică şi anume „Procesul metrilor pătraţi“. Am citit şi recitit articolul, şi apoi, ne-am gîndit şi la gospodăria noastră. Oare noi folosim cu pricepere toţi metrii patraţi? Oare nu avem şi noi pe ici pe colo metri patraţi de pămînt nefolosiţi? Luînd creionul şi hîrtia am început să schiţez hotarul gospodăriei noastre colective. Privirile mi s-au oprit asupra fîneţelor ce se întind pe şesul de la „Lazuri “ şi „Rîtul mare“. Pe aceste terenuri sînt pîraie înierbate care atunci cînd plouă se umplu cu apă. Acestea nefiînd adîncite, s-au înămolit, iar apa a cuprins tot mai mult teren, făcîndu-l neproductiv. Dacă noi colectiviştii am adunet aceste pîraie, am tăia coturile, am cîştiga cel puţin un hectar teren de pe care am putea obţine cel puţin 4.000 kg fîn de calitate. M-am uitat pe schiţa din faţa mea. Privirile mi-au fost atrase de locul unde avem depozitate paiele şi acestea se întind pe o suprafaţă prea mare. Şi din această suprafaţă am putea să cultivăm cel puţin 0,50 ha pămînt. In anul acesta de pildă, am putea cultiva pe el porumb furajer, iar în anii următori sfeclă de zahăr sau porumb. Terenul fiind bun am putea obţine cel puţin 20.000 kg sfeclă de zahăr sau 3.000 kg porumb. Nu departe de arie se află o veche albie a unui braţ al Mureşului. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de peste 0,50 ha care nu am folosit-o. Această suprafaţă se poate folosi cu succes pentru cultura legumelor, care ne-ar aduce un venit anual de cel puţin 7.000 lei. M-am oprit la aceste două hectare identificate care însumează 20.000 mp, deci mult mai mult decît „metru patrat“ care a intentat procesul tuturor acelora care lasă nelucrate terenurile, care lucrate ar aduce venituri însemnate gospodăriei colective. Desigur că dacă am analiza mai amănunţit situaţia, am găsi şi în alte părţi de hotar încă mulţi metri patraţi de pămînt nefolosiţi. Noi colectiviştii din Nazna suntem hotărîţi să susţinem „procesul metrilor patraţi“ şi vom porni o luptă hotărîtă pentru a reda circuitului agricol fiecare metru patrat de pămînt nefolosit. ORZA CRĂCIUN, Preşedintele G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din satul Nazna, raionul Tg. Mureş Colectiviştii şi întovărăşiţii de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe acordă o mare importanţă lucrărilor de hidroamelioraţii. In cursul lunii trecute atemiştii şi ceilalţi tineri de la principalele întreprinderi din oraşul Sf. Gheorghe au participat în mod voluntar la amenajarea văii Arcuşului şi a canalului Semeria, săpînd peste 3.000 mc pămînt. In altă parte a raionului, la Biborţeni, tineri şi vîrstnici, membri ai gospodăriei colective şi ai întovărăşirii din localitate au lucrat în mod voluntar la amenajarea văii pîrîului Baraolt. In total, prin lucrările executate ei au scos peste 5.000 m c pămînt. Asemenea lucrări au fost executate şi la Băţanii Mari, unde întovărăşiţii au participat în număr mare la amenajarea pîrîului ce trece prin hotarul lor, săpînd într-un timp scurt peste 2.000 m c pămînt. O O Licrăitî de hid ■•c» antrax !»■•air ■ . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!teaua roşie ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII AUTONOME MAGHIARE _ Anul IX. Nr. 795. Sîmbătă, 2 aprilie 1960. 6 pagini — 20 bani Au terminat semănatul sfeclei de zahăr Folosind timpul favorabil, în decurs de o săptămînă colectiviştii din satul Nazna, raionul Tg. Mureş, au terminat însămînţatul sfeclei de zahăr. Această plantă este cultivată de colectiviştii din Nazna pe o suprafaţă de 40 ha pămînt. Cele 40 ha destinate cultivării sfeclei de zahăr au fostînsămînţate atît cu maşinile S.M.T. Tg. Mureş cît şi cu atelajele gospodăriei. Ce4fauéfiat£ ACUZA Cum se pot ciştiga centimetrii Am urmărit în ziarul „Steaua roşie" la rubrica „Centimetrul acuză“, învinuirile ce se aduc lucrătorilor de pădure pentru materialul lemnos care rămîne încă nevalorificat, pentru cel care încă se mai pierde fără rost în pădure şi pe parcurs. Intrucît şi în parchetul nostru, de pe Valea Tireului, din cadrul I. F. Reghin, la anumite locuri de muncă se mai pierde material lemnos, ne-am gîndit să răspundem şi noi la acuzaţiile centimetrului. Acum cîteva zile, în parchet, trei pari de vie, cu o labdă de celuloză stăteau la sfat şi se plingeau pentru că muncitorul Szász Francisc i-a uitat acolo, i-a lăsat să putrezească, deşi sunt atît de necesari, unii pentru vii, iar alţii pentru celuloză. Intr-un alt loc de muncă, trei cioate robuste, nemulţumite de vitregia cu care au fost tăiate mai sus ca de obicei, de muncitorii fasonatori Farcaş Nicolae şi Dan Ioan, au spus — iată cum în trupul nostru alb şi puternic rămîn zeci de centimetri care vor putrezi aici şi se vor acoperi de muşchi! Mai jos, la rampa de încărcare, unde materialul se aşează pe vagon, am văzut cum la un buşten, care ajunsese la vacoanţa vagonului, un muncitor nervos ia toporul şi fără milă îl împlîntă în buştean, făcînd o tăietură de 5—10 cm lungime şi încă pe atîta în adîncime. Această iapă (tăietură), executată din neglijenţă, a adus numai la acest buştean o pierdere de 24 cm. c. material lemnos ce s-a împrăştiat pe jos în aşchii, în loc să se fi făcut din el o ladă pentru fructe, ori una pentru ceai! Ţinînd seama de numărul de peste 17.000 de arbori ce se vor doborî în parchetul Tireu, dacă vom respecta regulile de exploatare întocmai şi cerinţele micului centimetru, şi vom reuşi să tăiem numai cu 3 cm mai jos fiecare arbore, vom cîştiga 72 mc lemn de lucru mai mult faţă de cel pus în valoare. Din acest material s-ar putea face aproape 509 buc. traverse CF.R , sau 47 m.c. cherestea răşinoase. Faţă de această risipă noi din exploatări nu putem fi indiferenţi. Iată deci că centimetrul are dreptate şi trebuie să acordăm atenţie acuzaţiilor lui. In noul parchet ce se va exploata, muncitorii din parchetul nostru răspund acuzaţiilor făcute de centimetru prin angajamentul de a tăia mai jos cioatele de 3 cm iar vîrfurile de răşinoase să se utilizeze la maximum pentru pari de vie, tutori pentru legume și alte produse POPA IOAN, maistru de exploatare la parchetul Tireu, I.F. Reghin. -------------------------------en _________ Concursul nostru Oameni ai zilelor noastre Colectivul redacţiei ziarului „Steaua roşie“, studiind propunerile făcute de mulţi corespondenţi voluntari ai ziarului, a hotărît ca începînd de la 1 aprilie şi pînă la 23 August 1960 să organizeze un concurs cu tema: „OAMENI AI ZILELOR NOASTRE“. La acest concurs pot participa şi sunt solicitaţi să participe toţi corespondenţii voluntari, precum şi alţi cititori ai ziarului. In cadrul concursului se pot scrie materiale privind ACTIVITATEA UNOR COLECTIVE DE MUNCĂ CARE AU REUŞIT SA SE RIDICE LA LOC DE FRUNTE IN CADRUL ÎNTREPRINDERII, GOSPODĂRIEI AGRICOLE DE STAT SAU COLECTIVE, IN FRUNTEA MUNCILOR IN ÎNTOVĂRĂŞIRE SAU IN DIFERITE ACŢIUNI DE FOLOS OBŞTESC. In afară de rezultatele în muncă obţinute de aceste colective, în materialele pentru concurs se cere să se arate concret factorii care au contribuit la obţinerea rezultatelor respective. CUM ESTE ORGANIZATĂ MUNCA IN BRIGADA SAU ECHIPA RESPECTIVĂ, CARE ESTE COLABORAREA DINTRE MEMBRII EI, CE METODE DE MUNCĂ FOLOSESC ŞI CE CARACTERIZEAZĂ ACTIVITATEA COLECTIVULUI RESPECTIV FAŢĂ DE CELELALTE. Se pot scrie materiale interesante şi educative chiar despre OAMENII ÎNAINTAŢI AI ZILELOR NOASTRE, DESPRE ATITUDINEA LOR FAŢĂ DE MUNCĂ ŞI SOCIETATE. In fiecare unitate industrială, în transporturi, comerţ şi agricultură, se găsesc numeroşi comunişti care militează activ pentru binele şi fericirea poporului, deputaţi care s-au dovedit buni gospodari şi slujitori pricepuţi ai intereselor oamenilor muncii; utemişti plini de elan şi iniţiativă în lupta pentru construirea socialismului, fruntaşi în producţie; inovatori şi inventatori; cadre din învăţămînt şi cultură şi mulţi alţii care se străduiesc cu elan să aplice în practică politica partidului şi statului nostru, obţinind succese deosebite. In aceste materiale să nu se scoată în evidenţă numai datele biografice ale persoanei despre care se scrie, CI METODELE DE MUNCĂ CONCRETE PE CARE LE FOLOSEŞTE, DE CE ESTE FRUNTAŞ, CUM A MUNCIT ŞI DE CE ESTE STIMAT ŞI PREŢUIT DE OAMENI. SĂ SE SCRIE DESPRE CALITĂŢILE MORALE ALE OAMENILOR. Iată deci, posibilităţile de participare la acest concurs sunt din cele mai variate, pentru fiecare corespondent şi cititor care doreşte să ia parte la el. Cîştigătorilor concursului li se vor acorda următoarele premii : — Premiul I — un aparat de fotografiat — Premiul II — un ceas de mină — Premiul III — un complet — stilou şi creion — 10 menţiuni în cărţi în valoare totală de 500 lei. Participanţii sunt rugaţi să menţioneze în partea dreaptă, sus, a scrisorilor trimise pentru concurs : „PENTRU CONCURS“. ------------------------------ - - ---------------------------- Sporesc efectivul de animale Pentru a avea un număr mare de animale la 100 ha teren agricol, gospodăriile agricole colective de pe cuprinsul raionului Sf. Gheorghe au hotărît ca în anul acesta să cumpere vaci cu lapte și juninci gestante. Acestea vor fi cumpărate atît din fonduri acordate de stat sub formă de împrumut cît și din fondurile proprii ale G.A.C -urilor. In total statul a acordat G.A.C.-urilor din raionul Sf. Gheorghe în vederea cumpărării de animale peste 4.200.000 lei. Intr-un timp scurt colectiviștii din acest raion au cumpărat:656 taurine si 1.212 oi. Colectiviştii din Valea Crişului au cumpărat 61 vaci, 112 oi, cei din ilieni 53 vaci şi juninci; cei din Chilieni 42 vaci; Calnic 39 vaci; Moacşa 53 vaci etc. In cursul anului acesta colectiviştii din raionul Sf. Gheorghe vor cumpărapeste 2.350 taurine.