Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)
1961-06-11 / nr. 138
Raionul Odorhei, ca şi întreaga noastră ţară, s-a transformat într-un imens şantier. Peste tot se înalţă noi şi noi construcţii, se modernizează dfumurile, se îmbunătăţesc păşunile etc. La aceste munci un aport deosebit îşi aduce şi tineretul, organizat în brigăzi de muncă patriotică. La modernizarea drumurilor, bunăoară, tineretul a efectuat 11.400 ore de muncă patriotică. S-au scos şi transportat pe şosele peste 4.500 mc de bolovani. De asemenea, tineretul a săpat şanţuri pe o lungime de 18 km. In fruntea lucrărilor pentru modernizarea drumurilor se situează tinerii din Satu Mare şi Corund. Prin muncă patriotică, tinerii din Corund au scos şi transportat 1.020 mc de bolovani, iar cei din Satu Mare 1.535 metri cubi. La acţiunea de îmbunătăţire a păşunilor au participat peste 2.500 tineri din satele raionului, curăţind prin muncă patriotică 2.150 ha păşune. Valoarea lucrărilor efectuate depăşeşte 50.000 Iei. Şi în această privinţă tinerii din Satu Mare se situează în primele rînduri. Ei au curăţat prin muncă patriotică 310 ha de păşune. Cei din Zetea de asemenea, au curăţat 270 ha păşune. Lan aport de seamă la îmbunătăţirea păşunilor au adus şi tinerii din Lueta, Atid şi din numeroase alte sate. Peste 350 de tineri din raion sînt purtători ai insignei de ,,brigadier al muncii patriotice“, iar 6.200 tineri au primit carnete de brigadieri ai muncii patriotice. Căminul cultural din Lechinţa, raionul Luduş, construit în anii puteri populare Cetăţeni! Adresaţi-vă cu Încredere cooperativei de producţie meşteşugărească „CIZmfIRUL" din Luduş, care execută în condiţiuni avantajoase şi de bună calitate : Încălţăminte la comandă — Imbrăcăminte la comandă — reparaţii ceasornicărie — fotografii de orice gen, precum şi fotografii pentru buletine. Ne deplasăm și în comunele din raion. Anunţ O. C. L. 4MMffiflfT ARA din Tîrgu Mup*si angajează GESTÎ0MR1 pentru magazinele alimentare şi de legume în localităţile: Tg. Mureş, Reghin, Topliţa, Sovata, Borsec. Ofertele se primesc pînă la 20 iunie 1961, pe adresa: Tg. Mureş str. Kinizsi Păi nr. 19, telefon: 3701. Fabrica de cărămizi şi ţigle Wlas&&sicî me Tîrgu Mureş Str. Gh. Doja nr. 193. Telefon: 2855 dispune ca supranormativ şi livrează, pe bază de comandă — curele trapezoidale *— piese auto „Csepel“ — piese excavator E 505 — rulmenţi In atenţia colectiviştilor, întovărăşirilor şi ţăranilor cu gospodării individuale! Procuraţi-vă necesităţile de maşini agricole şi piese din depozitele centrale ale cooperativelor de consum . Diferite pluguri 150 lei bucata Maşini de semănat 2000 lei bucata Piese pentru pluguri 1 leu kg Depozitul central : Tg. Mureș, str. Pavlov nr. 3 Depozitul central din Odorhei : str. Tîrgului nr. 3 Depozitul central din Gheorghieni: str. Gării nr. 42 Gospodării colective, întovărăşiri agricole, Producători individuali! VALORIFICAŢI lapte de vacă şi oaie precum şi produsele derivate, prin unităţile I.C.I.L. Tg. Mureş din comune şi centrele raionale. Prin contractări, pe lingă alte avantaje, vi se asigură un avans de SO la sută Informaţii se primesc la toate unităţile I.C.I.L., din comune şi sate. MARELE CONCURS POPULAR „Pronoexpres“ Loto-pronosport organizează un concurs popular excepţional „PRONOEXPRES“ la care se atribuie 72.000 premii în valoare de : 12.000.000 lei închiderea vînzării: 30 iunie 1961 Tragerea: 2 iulie 1961 Biletele de vînzare la Agenţiile LOTO-PRONOSPORT, oficiile P.T.T.R. factorii poștali, cooperative, vânzători volanți etc. Prețul unui bilet: 2 lei. STEAUA ROȘIE Harnicii cetăţeni din comuna Brîncoveneşti(raionul Reghin) participă cu elan la diferitele acţiuni de folos obştesc. De la începutul anului şi pînă în ziua de 4 iunie a. c., peste 174 cetăţeni au efectuat 441 zile muncă patriotică, luînd parte la înfrumuseţarea comunei, la întreţinerea drumurilor şi podurilor, la curăţitul celor 220 ha păşune şi la alte lucrări. Astfel s-au realizat şi economii în valoare de aproape 27.505 lei. S-au evidenţiat în aceste acţiuni: Molnár Nicolae, Erdélyi Andrei, Ioan Medveşan, Nagy Mihály şi alţii. ALEXANDRU BACIU __corespondent _voluntar Despre creşterea porcilor In două gospodării colective vecine Satele Miheşul de Cîmpie şi Balda sint vecine. Ambele sînt situate în raionul Luduş. Locuitorii lor se cunosc bine şi nu zi în care să nu se întîlnească şi să nu converseze. Nu-i poţi deosebi pe unii de alţii nici în hărnicie. De ani şi ani, între aceste două sate se duce o luptă nobilă, pentru întîietate. Fiecare se străduieşte ca satul lui să fie în frunte la toate. Acum, atît cei din Miheş cît şi cei din Balda sînt uniţi cu toţii în gospodării colective. Colectiviştii din Balda, deşi au forţe puţin mai reduse, par a fi mai puternici în lupta pentru întîie-Sa vedem acum, care este secretul succesului. E vorbă despre creştereaanimalelor, mai bine zis despre metodele de muncă folosite în această importantă ramură de producţie. Colectiviştii din Balda s-au dovedit mai pricepuţi în această direcţie decît cei din Miheş. Incepînd din acest an, datorită bunei organizări a muncii în sectorul zootehnic, la gospodăria agricolă colectivă din Balda s-a introdus repartizarea de avansuri băneşti, lunar, colectiviştilor. Pentru zilele-muncă efectuate în acest an s-a prevăzut să se repartizeze colectiviştilor, în afară de cereale şi alte produse, cite 14 lei în numerar la zi-muncă. De la începutul anului colectiviştii de aici au primit în fiecare lună drept avans cite 5 lei la zi-muncă. In schimb, la gospodăria colectivă din Miheş, s-au repartizat în anul acesta avansuri băneşti o singură dată, la sfîrşitul lunii aprilie, cite 4 lei la zi-muncă. Nu ne vom referi la creşterea animalelor în general, de pe urma cărora gospodăria realizează venituri tot mai mari, ci la un singur sector, şi anume creşterea porcilor. Creşterea şi îngrăşarea porcilor s-a dovedit un izvor sigur de venituri pentru gospodărie. In prezent gospodăria deţine 24 de scroafe, cu una mai puţin decît cea din Miheş. Numărul total al porcilor trece de 240, din care 200 sînt puşi la îngrăşat, în baza contractului încheiat. O parte din aceşti porci au ajuns la o greutate medie de 50—60 kg. Aceştia, 115 la număr, provin din fătarea a doua din anul trecut. S-au oprit pentru creştere şi îngrăşare şi purceii proveniţi din prima fătare din acest an, iar cei din fătarea a doua se opresc pentru îngrăşare şi vor fi livraţi, pe bază de contract, în anul viitor. Colectiviştii de aici au învăţat din proprie experienţă că, crescînd şi îngrăşînd porcii realizează un venit de peste 500 lei pe cap de porc, ceea ce n-ar fi posibil dacă ar vinde purceii la înţărcare. Iată de ce, anul acesta gospodăria colectivă îngraşă 200 porci, faţă de 100 din anul trecut, lată deci, de ce este posibil ca gospodăria colectivă de aici să repartizeze lunar avansuri băneşti. „ Gosp'odaria“,colecHva din Miheş are aceleaşi condiţii pentru creşterea porcilor, poate şi mai bune. In timp ce la Balda, suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe ocupă 218 ha, la Miheş ocupă ■_80 ha. Numărul scroafelor de asemenea, este asemănător. Numai că aici, la Miheş, condiţiile existente nu sînt folosite. Anul trecut, bunăoară, de la cele 24 scroafe existente s-au obţinut peste 300 de purcei. Din aceştia abia 50 au fost crescuţi şi îngrăşaţi, iar restul s-au valorificat la o greutate mică, imediat după înţărcare. Făcînd un mic calcul şi socotind furajele ce ar fi fost necesare pentru creşterea şi îngrăşarea acestor purcei, precum şi retribuţia cuvenită îngrijitorilor, rezultă că gospodăria a pierdut peste 130.000 lei, sumă care ar fi contribuit la creşterea valorii zilei-muncă. Anul acesta, la gospodăria colectivă din Miheş numărul purceilor va fi şi mai mare. Cu toate acestea s-au contractat pentru îngrăşare abia 70 de porci, deşi se puteau contracta cel puţin 200. In prezent gospodăria colectivă deţine numai 78 deporci, deoarece ca şi în anul trecut purceii s-au valorificat la înţărcare. Prin acest fel de gospodărire, desigur, nici veniturile băneşti realizate nu sînt mulţumitoare. Atunci nu-i de mirare faptul că o gospodărie colectivă ca cea din Miheş n-a putut repartiza anul acesta avansuri băneşti decît o singură dată, cite 4 lei la zi-muncă. Iată că cei din Balda au procedat cum nu se putea mai bine. De ce oare n-ar putea proceda la fel şi cei din Miheş? P. POPŞOR 25 hectare ferite de inundaţii Locuitorii satului Veseuş (raionul Tîrnăveni), îndrumaţi de organizaţia„jie házé RtM.R„ au săpat în numai două zile prin muncă patriotică un şanţ de-a lungul drumului ce duce spre Cetatea de Baltă, pe o distanţă de 6 km. Prin aceste lucrări au fost salvate de inundaţii 25 ha fînaţe, şi în acelaşi timp s-a îmbunătăţit şi s-a redat circulaţiei drumul pe acest traseu. In fruntea muncii patriotice s-au situat comuniştii Ioan Loghin, Hie Moldovan, Vasile Olaru ş. a. VLAD GRAPĂ corespondent voluntar ------------oooc------------ Colectiviştii intensifică întrecerea Membrii gospodăriei colective din Laslăui Mic raionul Tîrnăveni intensifică întrecerea pentru executarea la timp a lucrărilor de întreţinere a culturilor. Pînă la 7 iunie, ei au terminat praştia a II-a şi răritul la sfecla de zahăr, praşila I la porumb, 2—3 praşile în grădina de legume şi zarzavaturi etc. Paralel cu lucrările de întreţinere în cultura mare, colectiviştii intensifică lucrările de întreţinere şi în sectorul viticol. Pe cele 14 ha cu vie, ei au efectuat stropitul de două ori. In munca de întreţinere a culturilor s-au evidenţiat în mod deosebit brigadierul din cultura mare Alezi Martin. BOCHIŞ SIMION corespondent voluntar In fotografie panoul de automatizare şi semnalizare din noua secţie de rafinat uleiul în mod continuu de la Fabrica de ulei „Filimon Sîrbu" din Capitală. DUMINICĂ 11 IUNIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“ : Războiul vesel. „Progresul“ : E lung drumul pînă acasă. „Steagul roşu“ : In pragul furtunii. „Tineretului“ : Războiui pace seria 11. „Muncitoresc“: N-am ucis. „Dozsă Gh.“: Abuz de încredere. In parcul „Lázár Ödön“: Nu aştepta luna mai. Casa de cultură a sindicatelor: Steaua dimineţii GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Generaţia salvată LUDUŞ „30 Decembrie“: Poznaşu MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Cîntecul mării ODORHEI „Muncitoresc“: Să preţuim iubirea REGHIN „Victoria“ : Cîntec de leagăn TIRNAVENI „23 August“ : Scrisoare neexpediată TOPLIŢA „Muncitoresc“ : Povestea tinerilor căsătoriţi LUNI 12 IUNIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Războiţil vesel. „Progresul“ : Frumoasa aventură. ,.Steagul roşu“ : Primul an. „Tineretului“ : Povestea tinerilor căsătoriţi. „Muncitoresc“ : Pescuitori în apă tulbure. „Dózsa Gh.“: N-am ucis. In parcul „Lázár Ödön“ : Deasupra noastră este acelaşi cer. Casa de cultură a sindicatelor: Steaua dimineţii GHEORGHIENI „7 Noiembrie“ : Doctorul Soim LUDUŞ „30 Decembrie“ : Prima zi de pace MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“ : Legea e lege ODORHEI „Muncitoresc“ : Oameni şi stinci REGHIN „Victoria“ : Muntele TIRNAVENI „23 August“ : Pescuitori In apă tulbure TOPLIŢA „Muncitoresc“ : O fereastră deschisă spre cer MARŢI 13 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,10 — Emisiunea pentru sate: îngrăşarea suplimentară a culturilor de porumb; 6,30 — Jocuri populare romîneşti; 8,45 — Lucrări de tineri compozitori romîni; 10,00 — Melodii populare romîneşti; 11,03 — Valsuri de Johann Strauss; 12,00 — Muzică uşoară sovietică; 12,40 — Cîntece populare romîneşti; 13,05 — Muzică din operete; 15,45 — Muzică populară romînească; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,45 — Muzică populară din R.S.S. Moldovenească; 19,00 — Revista economică radio. Pentru titlul de secţie fruntaşă; 19,25 — Muzică uşoară interpretată de solişti romîni; 20,30 — Melodii populare romîneşti şi ale minorităţilor naţionale; 21,15 — Jurnalul satelor. Programul II: 12,10 — Melodii populare romîneşti; 14,03 — Muzică populară din Banat; 15,00 — Din viaţa de concert a Capitalei; 16,30 — Cîntă Camelia Iacob şi fluieraşul Ion Sasu; 16,50 — Tribuna Radio; 17,00 — Muzică din operete româneşti; 17,35 — Pagini din lupta partidului oglindite în creaţia compozitorilor noştri; 18,50 — Scriitori la microfon: Victor Eftimiu; 19,30 — Opera „Tînăra gardă“ de Metius; 22,00 — Doine şi jocuri populare romîneşti, ★ TG. MUREŞ. 5-5,30 în limba, romînă: Pe drumul vieţii noi — Cîntece şi jocuri populare. Voce Maria Constantin şi Szélyes Sándor — Ne scriu corespondenţii 5,30—6 în limba maghiară. La G.A.C. din Bod — Cintă orchestra populară condusă de Bămbo Gábor — Acuma e timpul — Muzică distractivă. 14,30—15 în limba maghiară. Din cutia cu scrisori — Muzică uşoară. Voce! Tóth Tatfás şi fraţii Kozák — Notă. 17—17,30 în limba română şi Buletin de ştiri — Popas cu microfonul: La Lacul Roşu — Frag- mente din opereta „Frumoasa Elena“ de Offenbach. 17,30—18,30 în limba maghiară. La minele din Lueta — Muzică populară. Voce Tóth Erzsébet — Emisiune pentru tineret. 3 întreprinderea regională de industrializare a cărnii din Tg. Mureş s-a angajat ca pînă la finele anului 1961 să realizeze peste plan economii la preţul de cost în valoare de 2.428.000 lei la sectorul industrial, o reducere a cheltuielilor de circulaţie în sectorul achiziţii de 166.000 lei şi un beneficiu suplimentar, în valoare de 3.970.000 lei. O examinare mai atentă a situaţiei de la această întreprindere însă, ne îndreptăţeşte să credem că lucrurile nu stau aici tocmai strălucit şi că, în ce priveşte descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor existente în întreprindere, mai sînt multe de făcut. La întocmirea planului financiar pe anul 1961, specialiştii din întreprindere n-au analizat destul de profund toate posibilităţile existente, nu au ţinut seama de realizările anului de bază 1960 şi de noile condiţii create în ultima perioadă. Aşa de exemplu, la planificarea preţului de cost pe anul 1961 în sectorul zootehnic nu s-a ţinut seama de unul din principiile de bază şi anume de faptul că la întocmirea planului pentru perioadele viitoare trebuie avute în vedere consumurile specifice realizate în anul de bază şi din această cauză s-au calculat cheltuieli mai mari pentru furajarea animalelor decît cele realizate în anul 1960, cu 725.000 Iei. In sectorul de industrializare, la Abatorul din Tg. Mureş s-a planificat să se valorifice mai puţine subproduse (inimă, rinichi, ficat etc.), decît în trecut, cu 203.000 lei. Tot la această unitate, cheltuielile de producţie au fost mărite — prin plan — cu 123.000 lei, deoarece planul de tăieri în abator n-a fost coordonat cu planul de livrare a animalelor de către oficiile raionale de achiziţii, calculîndu-se cheltuieli de furajare în faza de abator şi pentru animalele intrate spre sacrificare de la bazele proprii de achiziţii. In planul cheltuielilor generale ale întreprinderii s-au calculat dobînzi pentru credite restante în sumă de 524.000 lei, deşi este ştiut că astfel de cheltuieli neeconomicoase nu pot fi planificate, iar întreprinderile au obligaţia de a-şi gospodări în aşafel mijloacele materiale şi financiare, încît să evite situaţiile de acest fel. In ce priveşte planul cheltuielilor de circulaţie pentru sectorul de achiziţie, prin calcularea unor preţuri de achiziţionare a furajelor superioare celor legale şi a unor cheltuieli de transport mai mari decît cele reale, cît şi datorită unor greşeli de calcul, s-au planificat cheltuieli suplimentare în valoare de 436.000 lei. Din aceste exemple reiese că economiile realizate la preţul de cost, peste cele planificate, în sumă de 2.436.000 lei şi reducerea cheltuielilor de circulaţie cu 433.000 lei, precum şi economiile realizate peste plan se datoresc în bună parte greşelilor de planificare amintite. Această situaţie a fost posibilă datorită faptului că conducerea întreprinderii nu a tratat cu suficient simţ de răspundere problema întocmirii planului preţului de cost şi al cheltuielilor de circulaţie, nu a verificat şi tras la răspundere serviciile de resort din întreprindere şi n-a luat măsuri care să asigure întocmirea unor planuri corespunzătoare cu posibilităţile din întreprindere. Forul tutelar (Direcţia generală a industriei cărnii şi frigului) nu a analizat cu competenţă aceste planuri, nu a controlat şi îndrumat suficient unitatea şi a aprobat cu uşurinţă propunerile întreprinderii. Conducerea întreprinderii are datoria să treacă de îndată la revizuirea planului financiar pe anul 1961 în toate compartimentele şi să folosească mai bine iniţiativa muncitorilor şi tehnicienilor pentru descoperirea de noi rezerve existente în unitate, pentru ca prin punerea lor în valoare, să-şi sporească acumulările. Forul tutelar şi organele financiare şi bancare, au sarcina să verifice cu mai multă competenţă gestiunea întreprinderii, să sesizeze din timp lipsurile şi să propună luarea unor măsuri corespunzătoare pentru evitarea lor. Organizaţia de bază din întreprindere este chemată să îndrume şi să controleze mai des modul în care membrii de partid cu funcţii de răspundere din conducerea întreprinderii îşi desfăşoară activitatea, iar comitetul sindicatului, are datoria să o sprijine mai îndeaproape în realizarea sarcinilor, pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor existente în întreprindere, în scopul unei mai bune rentabilizări a sectorului. Părerea noastră este că în întreprindere există multe rezerve; ele trebuie însă descoperite şi valorificate. La valorificarea pieilor, de pildă, s-ar putea obţine rezultate şi mai bune dacă s-ar lua măsuri pentru înlăturarea defectelor care se datoresc executării manuale a operaţiune de jupuire la animalele adulte. Printr-o mai bună organizare a muncii şi prin folosirea creditelor pentru mecanizare, şi această fază de lucru ar putea fi mecanizată. Acest lucru ar aduce venituri suplimentare întreprinderii, ar duce în acelaşi timp la îmbunătăţirea calitativă a piei”lor destinate industriei. La toate oficiile raionale de achiziţii precum şi la îngrăşătoria de bovine din Tg. Mureş se foloseşte un număr exagerat de muncitori auxiliari. In sectorul de preparate carne, consumurile specifice mai pot fi încă îmbunătăţite. Considerăm că ar fi util să se analizeze posibilitatea ca întreaga producţie de preparate carne să fie concentrată la Fabrica de mezeluri din Tg. Mureş, care are o capacitate de producţie corespunzătoare, eliminîndu-se în acest fel cheltuielile ce se fac în prezent cu menţinerea celor trei secţii raionale (Reghin, Miercurea Ciuc şi Odorhei), care se ridică la peste 300.000 lei anual. La bazele raionale de achiziţii, paiele folosite pentru aşternut, ar putea fi înlocuite cu rumeguş, care este mult mai ieftin. Unitatea are , condiţii prielnice de aprovizionare în majoritatea raioanelor , întreprinderea n-a reuşit încă nici pînă azi să defalce planul preţului de cost şi al cheltuielilor de circulaţie pe unităţi operative (unităţi de producţie şi oficii raionale). In asemenea condiţii, desigur rezultatele nu pot fi urmărite şi nu pot fi luate din timp măsuri pentru preîntîmpinarea unor deficienţe, iar muncitorii şi tehnicienii nu pot fi mobilizaţi în lupta pentru realizarea de economii. Iată numai câteva exemple din care rezultă că există aici numeroase posibilităţi pentru ca întreprinderea să-şi realizeze angajamentele luate, să dea peste plan beneficii şi să obţină economii la preţul de cost, fără să se recurgă la asemenea manevre în planificare, ca cele relatate. Ar fi de dorit, să se ia neîntîrziat măsuri în direcţia valorificării căilor reale de reducere a cheltuielilor de producţie, cît şi în direcţia ridicării rentabilităţii întreprinderii. VASILE LANTOŞ La BrînoveneştiUnde duce planificarea nechibzuita Teatrul secuiesc de stat din Tg. Mureș prezintă duminică 11 iunie, orele 20, piesa „Ziariștii''. * Opera Romînă de Stat din Cluj prezintă luni 12 iunie orele 20, opereta „Vînzătorul de păsări" de