Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)
1962-04-01 / nr. 77
Comuna cu șapte sate Așezată pe ambele maluri ale rîului Bistricioara, comuna Tulgheş se întinde pe o distanță de peste 14 km. Iarna sau vara, călătorul ce trece prin aceste locuri rămîne încîntat de minunatele peisaje ce le oferă Ceahlăul, cu fruntea sa de piatră, cu poalele lui împodobite cu păduri străvechi. Runcul, Nagyrész, Csutokos, sunt cîţiva dintre masivii care străjuiesc cele şapte sate din care este alcătuită comuna. Locuitorii acestei frumoase localităţi sunt oameni cu tradiţii în exploatările forestiere. Valorificarea superioară a lemnului este o preocupare permanentă a lor. La îndemînă, le stau astăzi maloace mecanizate pentru prelucrarea lemnului. Aceşti oameni ai pădurilor nu-şi mai petrec nopţile pe cetina de brad, în colibe afumate, ca altădată. Cearşaful curat, perna, împreună cu aparatul de radio, cu cărţile de literatură şi tehnică, cu ziarele centrale, şi locale şi alte publicaţii — sînt cîteva din lucrurile utile ce se găsesc azi în cabanele spaţioase, locul de odihnă al tăietorilor de lemne. Peisajul natural se împleteşte armonios cu cel arhitectonic al comunei. Spun arhitectonic, fiindcă în ultimii 5—6 ani, tulgheşenii, prin contribuţie voluntară, prin muncă patriotică, au înfăptuit importante lucrări de folos obştesc. In satele Poiana Veche, Recea şi Pintec au fost ridicate şcoli noi, cu săli de clasă spaţioase, unde sub îndrumarea părintească a pedagogilor, sute de copii îşi luminează minţile, se pregătesc cu sîrguinţă pentru a deveni buni constructori ai socialismului şi comunismului. Bordeielor, tupilate altădată prin văi şi la umbra brazilor, le-au luat locul case arătoase, cu cîte două şi trei odăi spaţioase, cu geamuri mari, aidoma caselor din oraş. Alte clădiri, unele noi, altele amenajate şi modernizate în ultima vreme, sunt magazinele mixte, în care locuitorii găsesc tot felul de mărfuri, de la acul şi aţa de cusut pînă la motociclete, mobilă şi alte produse industriale. Dacă înainte vreme, prin cele şapte sate şerpuia cîte un drum ce înlesnea cu greu accesul unui car cu boi, în zilele noastre însorite, în oricare din ele pătrunde cu uşurinţă şi în orice anotimp, camionul, tractorul cu şenile sau orice alt vehicul. Şcoli noi, drumuri largi şi moderne, însoţite de o parte şi de alta de trotuare pietruite, sute de metri liniari de diguri ridicate pe ambele maluri ale Bistricioarei (acolo unde a fost nevoie) şi pe lîngă alţi afluenţi ai ei, prin care se apără de inundaţii zeci de hectare fineţe şi păşune; iată numai cîteva din lucrările de interes obiştesc, realizate prin contribuţia voluntară, prin munca patriotică a tulgheşenilor. Să amintim, de pildă, realizările obţinute pe plan local în urma acţiunilor gospodăreşti organizate anul trecut. Lucrări au fost multe şi nu le putem înşira pe toate. Ne rezumăm la o singură cifră, care exprimă semnificativ activitatea depusă de locuitori pentru înfrumuseţarea comunei lor: peste 150.000 lei economii prin muncă patriotică. Că tulgheşenii s-au obişnuit ca în fiecare an să-şi propună executarea a noi lucrări de interes obştesc, să contribuie cu fapta la realizarea lor, este un merit al organizaţiei de bază P.M.R., al sfatului popular comunal, care au atras cetăţenii la conducerea treburilor obşteşti, trezindu-le astfel interesul, gustul pentru frumos, simţul gospodăresc, dorinţa de a trăi într-o localitate frumoasă şi curată. La fel ca în anii trecuţi şi în acest an sfatul popular comunal s-a preocupat din timp de organizarea acţiunilor obşteşti. Această problemă a constituit obiectul de discuţie al unei sesiuni şi al cîtorva şedinţe de comitet executiv. Obiectivele stabilite cu aceste ocazii au fost aduse lacunoştinţa celor zece comitete decetăţeni, comitetului de femei, organizaţiei U.T.M. şi de pionieri, la cunoştinţa tuturor tulgheşenilor din cele 36 de circumscripţii comunale. Pe baza lor, preşedinţii comitetelor de cetăţeni şi-au întocmit planuri de acţiuni lunare şi trimestriale. Călătorul ce trece prin Tulgheş va aprecia cu satisfacţie rezultatele acţiunilor gospodăreşti. De unde le va afla ? In centrul comunei, pe un panou mare, construit din cărămidă şi finisat cu gust, cîteva fotografii înfăţişează obiectivele realizate prin muncă patriotică. El va observa, de asemenea, pe drumul principal ce taie comuna în două, grămezi proaspete de pietriş (pînă acum au fost transportaţi 160 mc) ce urmează să se împrăştie. Şi poate va avea posibilitatea să facă cunoştinţă şi cu cîţiva deputaţi,vrednici gospodari ai comunei, ca : Barbu Dănilă, Ţepeş Gheorghe, Dacu Alexandru, Geangalău Emilia, Hobai Iosif şi alţii de la care va afla mai multe. Iată numai cîteva din obiectivele pe care şi le-au propus locuitorii din Tulgheş pentru anul acesta. Suma de 37.000 lei contribuţie voluntară, va fi folosită pentru construcţia unei şcoli cu patru săli de clasă (anul acesta se vor construi două săli, iar două în anul viitor). Materialele de construcţie necesare vor fi procurate toate pe plan local. Pînă acum, pentru noua construcţie cetăţenii au achitat fiecare în parte 50 la sută din contribuţie. Aşa că, lucrările vor începe o dată cu stabilirea timpului prielnic şi pe aceste meleaguri. In centrul comunei, pe un loc viran va fi amenajat un parc şi un loc de joacă pentru cei mici. Reparaţiile de drumuri vor continua pe o lungime de 6 km, iar al lucrărilor de îndiguire şi canalizare de mici pîraie pe o lungime de peste 800 m. In plus, trebuie amintit că, pentru primăvara aceasta, cele 10 comitete de cetăţeni şi-au propus în plan curăţirea a 560 ha de păşune. _•pn Fiecare an marchează ceva nou în viaţa comunei Tulgheş şi a locuitorilor săi. Noul şi frumosul se stabilesc aici prim munca creatoare, plină de abnegaţie a tulgheşenilor. C. CROITORI! Şcoala din satul Pintec dată in folosinţă in 1961 Şcoala din Poiana Veche CORESPONDENŢII VOLUNTARI Immo informeazâ . In parchetul Dulcea, sectorul Isticea, lucrează muncitori din satele şi comunele din apropiere. Din iniţiativa şi cu sprijinul tovarăşului inginer-şef Magyar Ludovic, aici a luat fiinţă o echipă artistică, condusă de muncitorul Vasile Dan. Această echipă de la gura de exploatare pregăteşte în prezent punerea în scenă a piesei „A doua tinereţe“ de Dragoş Vicol şi textul de brigadă: „Forestierii cîntă viaţa nouă“. In afară de acestea membrii brigăzii au pregătit şi un dans. Cu acest repertoriu, ei se vor deplasa la celelalte guri de exploatare şi la căminele culturale din apropiere. ILEANA DAN • Nima-Milăşel din raionul Reghin este un sat care are numai 31 de case, răspîndite pe o distanţă de aproximativ 2 km. Totuşi, în urma unei activităţi susţinute, în cursul lunii martie a. c„ biblioteca a atras un număr de 46 cititori, care au împrumutat 303 cărţi politice, agrozootehnice şi beletristice. Cei mai pasionaţi cititori s-au dovedit a fi colectiviştii: Simion Călean, Pavel Ungurean şi Gheorghe Făgăraş, iar dintre pionierii şi elevii şcolii de 4 ani merită să-i amintim pe Octavian Belean, Margareta Deali, Ioan Sămărtean şi Teodor Gîrbu, care au citit cele mai multe cărţi. ELENA PASCU 9 Casa raională de cultură din Tîrnăveni, în colaborare cu comitetul sindicatului de la Combinatul chimic „Karl Marx“ şi Fabrica de geamuri, a organizat o frumoasă seară de teatru. Cu acest prilej au fost prezentate piesele „Soarele a răsărit la miezul nopţii“, interpretat de colectivul de teatru al Fabricii de geamuri şi „Neamurile“, prezentată de formaţia de teatru a clubului „7 Noiembrie“ de pe lîngă Combinatul chimic „Karl Marx“. Interpreţii au fost răsplătiţi cu vii aplauze. IOAN HASASIU ŞI IOAN DUCAN Direcţiunea întreprinderii D.C.A. anunţă că în pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti din regiune s-au înfiinţat Centre de sacrificare a mieilor Pieile mieilor jupuiţi sunt preluate la preţuri avantajoase. La Tg. Mureş, centrul de sacrificare a mieilor funcţionează In str. CuzaVodă nr. 51, .Se preiau şi pieile aduse din altă parte. . Excepţionala substanţă nutritivă pentru copii, pentru prepararea de îngheţate, budinci, prăjituri Se găseşte la toate magazinele alimentare, în ambalaje de 1/4 kg., Preţul 3,20 Ioi Este un produs al FABRICII DE AMIDON Sînsimiona Ciuc GRUPUL ŞCOLAR DE CALIFICARE C.F.R. BRAŞOV str. Karl Marx nr. 32 va ţine în zilele de 5 şi 17 aprilie 1962. Examen de admitere pentru ŞCOLILE GR. III M/C — IMPIEGAŢI DE MIŞCARE ŞI GR. III C. — CASIERI. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală cu sau fără diplomă de maturitate sau şcoli echivalente, în vîrstă între 18— 35 ani, din regiunile Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară. Examenele constau din lucrare scrisă și oral la limba romina, matematică și geografie administrativă. STEAUA ROȘIE ŞTIRI DIN VELJ VACCINĂRI CONTRA POLIOMIELITEI In localităţile Velţ, Băgaci şi Şaroş, din circumscripţia sanitară Şaroş, au fost vaccinaţi contra poliomielitei 2.070 persoane între vîrstele de 4 luni şi 31 ani. Doctorul Gh. Gavrilă şi medicul de copii au dat dovadă cu acest prilej de multă sîrguinţă. PESTE 5.000 DE SPECTATOR! In acest an, comuna noastră a fost înzestrată cu un aparat de proiecţie pe bandă îngustă, tip „KINAPS de fabricaţie sovietică. Filmele proiectate pînă în prezent, printre care: „Balada soldatului“, „Valurile Dunării" şi altele au fost vizionate de peste 5.000 de cetățeni. MUNCA FRUCTUASA A CADRELOR DIDACTICE La Şcoala elementară de 8 ani, înfiinţată în toamna anului 1961, au fost înscrişi 157 elevi în clasele I-VI. Datorită muncii conştiincioase a cadrelor didactice, sub îndrumarea organizaţiilor de bază P.M.R. şi U.T.M., la sfîrşitul trimestrului 11 al acestui an, 155 elevi au obţinut note de trecere la toate obiectele de învăţămint. Printre cei mai sirguineioşi pionieri şi elevi se numără: Ioan Bogdan, Magda Muntean, Helmine Grend, Maria Man, Norica Duma, Gh. Solomon şi Ioan Vasiu. HVIU BOTEA corespondent voluntar Curs profesional pentru lucrătorii din comerţ Pentru o cit mai bună deservire a populaţiei şi practicarea unui comerţ la nivelul cerinţelor sporite ale maselor, paralel cu extinderea reţelei comerciale, în oraşul Tîrnăveni se acordă o mare atenţie ridicării gradului de calificare profesională a lucrătorilor din comerţ. In acest scop, conducerea O.C.L. „Mixt" a organizat recent un curs profesional de specializare cu o durată de 3 luni, la care au fost încadraţi 99 de vînzători şi gestionari din sectoarele: industrial, alimentar şi alimentaţia publică. In tematica cursului sunt prevăzute lecţii din următoarele materii: matematica, merceologia produselor alimentare şi industriale, organizarea şi tehnica comerţului, noţiuni de evidenţă operativă, de legislaţie, de microbiologie etc. Lecţiile sunt predate de membrii colectivului de conducere al organizaţiei comerciale locale, precum şi de alte cadre bine pregătite şi cu experienţă îndelungată în acest domeniu. In cadrul cursului care funcţionează de 2 ori pe săptămină, lucrătorii comerţului de stat din oraşul Tîrnăveni au posibilitatea să-şi îmbogăţească cunoştinţele. Printre cursanţii care au obţinut pînă acum cele mai bune rezultate în însuşirea materiilor predate, sînt: Rosu Olimpiu, vînzător, gestionarele Păcuraru Doina, Parimé Emilia, Zikeli Sara şi alţii. POPA IONIŢĂ corespondent voluntar Intîlnire între muncitori şi studenţi Recent, la clubul studenţesc din Tg. Mureş a avut loc o interesantă întîlnire între studenţi şi muncitorii Fabricii de mobilă „23 August“. Cu această ocazie, profesorul Nagy Imre, de la Institutul de teatru „Szentgyörgyi István“ din Tg. Mureş a ţinut o conferinţă pe tema „Montarea şi prezentarea , pieselor teatrale“. La această întîlnire au participat peste 100 de studenţi şi muncitori, care şi-au împărtăşit reciproc impresiile despre munca şi preocupările lor. TÖRÖK FERENC corespondent voluntar Şi-au îndeplinit datoria De două zile ningea într-una. Zăpada pufoasă acoperise pămîntul. Din Tg. Mureş porni spre Gheorghieni un camion care avea să-şi continue drumul spre Braşov—Ploieşti, apoi urma să se întoarcă pe la Buzău spre nordul Moldovei, spre bătrîna ei reşedinţă — Iaşul. La volan erau şoferul Simory Mihály şi ajutorul său, utemistul Buştea Ştefan. Continua să ningă.,, Fulgi mari de nea cădeau, îngroşînd tot mai mult covorul alb, pufos, sub care dormea pămîntul. Motorul uruia nervos. Maşina înainta greu. Roţile derapau. La Ditrău, primul obstacol. Vîntul adunase în drum troiene de zăpadă. O clipă in mintea şoferului încolţi gîndul să se întoarcă din drum, dar acest gînd nu stărui mult. Alte gînduri îi luară locul. După cîteva ore de muncă încordată, cu lopeţile, şi-au făcut loc prin nămeţi. Au mai avut multe greutăţi pînă au ajuns la Iaşi. Opriri forţate, muncă încordată. După ce au ajuns în Moldova, crivăţul, care pe aici e mai în „largul“ lui decit în Ardeal, le-a dat mult de furcă. Nu se mai zăreau şanţurile. Troienele se întilneau acum tot mai des. Cimpul de vizibilitate era foarte redus, din cauza vîntului care spulbera zăpada. Au fost nevoiţi de multe ori să se oprească în cîmp şi să facă foc maşinii cu lopeţile. Lîngă Adjud, aproape de Bacău şi lîngă Roman au fost nevoiţi să ceară ajutorul unor cetăţeni care au ieşit la deszăpezirea şoselei. Atît şoferul Simory Mihály cit şi tînărul Buştea Ştefan erau stăpiniţi de un singur gînd: din Tg. Mureş au plecat cu trenul la Iaşi 144 de studenţi la concursul studenţesc. S-au cheltuit sume importante pentru buna desfăşurare a concursului. Costumaţia necesară studenţilor tîrgumureşeni se afla însă în maşina lor. Dacă maşina nu va ajunge la timp la destinaţie, studenţii nu vor putea participa la concurs... Acest gînd le-a dat putere. Fără să închidă un ochi, trei zile şi două nopţi, animaţi de gîndul datoriei ei au condus maşina prin troiene şi viscol şi au ajuns la Iaşi chiar în ajunul concursului. Aici au uitat de oboseală. Erau bucuroși că și-au îndeplinit datoria. , ., M, BORDA , M . Introduc tehnica nouă Preocupat de introducerea tehnicii noi în telecomunicaţii, colectivul secţiei C.T. 4, din sectorul T.T.R. din cadrul complexului C.F.R. Tg. Mureş a realizat recent o valoroasă raţionalizare care contribuie la îmbunătăţirea convorbirilor telespiker. Sub îndrumarea tehnică a şefului de sector Bocăneală Alecu, colectivul de electromecanici a confecţionat un dispozitiv semiautomat pentru comutarea instalaţiilor telespiker de pe un sistem de curenţi purtători la altul în cazul în care pe una din căile de convorbiri ar surveni vreun deranjament. In clișeu, electromecanicii Frăteanu Ștefan, Binig Ioan și Veselovschi Nicolaie instalînd dispozitivul. In vitrinele librăriilor IŢICOVICI I. Rentabilitatea şi căile ei de creştere în întreprinderile industriale. Editura ştiinţifică, 176 pag. — 4,45 lei * * * A doua declaraţie de la Havana. Editura politică, 58 pag. — 1,65 lei DUMINICĂ 1 APRILIE TG. MUREŞ Frumoasa Lurette: N. Bălcescu. Cardul: Progresul. Flăcări în taiga : Steagul roşu. Cîntecul porumbiţei cenuşii. Omul nu se predă: Tineretului. Fii atentă, bunicuţo!: Muncitoresc. Avionul pleacă la ora 9. Doja Gh. Circul: Casa de cultură a sindicatelor. GHEORGHIENI Cazacii: 7 Noiembrie LUDUŞ Floarea zăpezii: 30 Decembrie MIERCUREA CIUG Porto-Franco: Doja Gh. ODORHEI Vînt de libertate: Muncitoresc REGHIN Nu te lăsa niciodată: Victoria TÎRNĂVENI Bufonul regelui: 23 August TOPLiţA Omul nu se predă: Muncitoresc LUNI 2 APRILIE TG. MUREŞ Tom Degeţelul: N. Bălcescu. Fii fericită. Anii: Progresul. Pretutindeni trăiesc oameni. Steagul roşu. Vînt de libertate: Tineretului. Umbre albe. Muncitoresc. Pescuitori în apă tulbure. Doja Gh. Circul: Casa de cultură a sindicatelor. GHEORGHIENI Torrero: 7 Noiembrie LUDUŞ Romeo, Julieta şi întunericul: 30 Decembrie MIERCUREA CIUC Nu te lăsa niciodată: Doja Gh. ODORHEI Vîrsta dificilă: Muncitoresc REGHIN Marele război: Victoria TÎRNĂVENI Aeroportul nu primeşte: 23 August TOPLIŢA Vîntul s-a oprit în zori: Muncitoresc Teatrul de stat de păpuşi din Tg. Mureş prezintă duminică 1 aprilie, la orele 16: „Grădiniţa iepuraşilor“, iar la orele 18: „Aventurile lui Buratino“. DUMINICĂ 1 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul 1: 8,00 — Şcoala şi viaţa; 8,30 — Cîntece din folclorul nou şi dansuri din ţări socialiste; 8,50 — Ghid muzical; 10,18 — Jocuri populare romîneşti; 10,30 — Muzică uşoară sovietică; 11,30 — Vorbeşte Moscova; 12,00 — Cîntă orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii; 12,30 şi 14,05 — Muzică uşoară; 15,05 — Program muzical pentru fruntaşii recoltelor bogate; 15,30 — La şezătoare; 16,10 — Estrada primăverii; 18,00 — Muzică uşoară; 18,30 — Cîntă violonistul Ştefan Ruha; 18,45 — Muzică populară romînească; 19,05 — Muzică uşoară românească; 19,30 — Terim la microfon. Premiera „Transmisia continuă“ de Lévai Béla şi Sipos Tamás; 21,00 şi 22,30 — Muzică de dans. Programul II: 7,20 — Melodii populare romîneşti; 8,00 — Cîntă Fanfara reprezentativă a Armatei; 9,30 — Interpreţi de frunte ai muzicii populare romîneşti; 10,38 — Jocuri populare romîneşti; 10,50 — Concertul corului şi orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“; 14,30 — La microfon: Satira şi umorul; 15,15 — Concert de după-amiază; 16,07 — Muzică uşoară; 16,30 —■ Răsună cîntecul şi jocul pe întinsul patriei; 17,25,— Muzică uşoară românească; 18,05 — Fragmente din operete; 19,30 şi 20,03 — Muzică de dans; 21,30 — Romanţe interpretate de Ioana Radu şi George Niculescu; 22,05 — Muzică de «danss » 3 După cum se ştie, ziua-muncă este unitatea de măsură a tuturor muncilor executate în gospodăriile colective- In acele gospodării colective unde producţiile realizate la hectar, producţia marfă şi producţiile sectorului zootehnic sînt mari, acolo şi valoarea zilei-muncă este mare. Insă, această regulă generală nu este valabilă totdeauna, deoarece valoarea zilei-muncă depinde şi de numărul zilelormuncă consumate pentru obţinerea venitului global. Adică, pentru acelaşi venit global se pot cheltui mai multe sau mai puţine zilemuncă. Deci valoarea zilei-muncă va fi mai mare în acele gospod,i aceste gospodării colective condiţiile de climă şi sol nu sunt aceleaşi. Cele mai favorabile există la Nazna şi Petelea, urmate de Papiu Ilarian şi Vrabia. Deci dării colective, unde pentru realizarea aceluiaşi produs se cheltuiesc mai puţine zile-muncă, adică unde productivitatea muncii este mai ridicată. De aici rezultă în mod evident rolul zilei-muncă în consolidarea gospodăriilor colective şi în creşterea veniturilor personale ale colectiviştilor. Experienţa unor gospodării colective din regiunea noastră demonstrează grija colectiviştilor de a cheltui cit mai economie zilele-muncă, de a folosi pe tona de produs cit mai puţine zilemuncă. Iată un tabel comparativ în acest sens: cele mai bune rezultate dintre aceste 4 gospodării colective trebuie să se obţină bazna, iar cele mai slabe G.A.C. din Vrabia. La Vrabia în schimb, valoarea zilei-muncă este mai mare decit la gospodăria colectivă din Nazna, deoarece colectiviștii din Vrabia, gospodărind mai economic zilelemuncă au realizat o productivitate a muncii mai ridicată. Desigur, cele mai mari deosebiri între consumul de zile-muncă şi valoarea zilei-muncă se pot constata făcînd comparaţie între situaţia din gospodăria colectivă ■din Vrabia şi cea din Petelea. Dar să punem faţă în faţă gospodăriile colective din Nazna şi Papiu Marian. De pildă, dacă colectiviştii din Nazna cu o zi muncă au produs 53 kg grîu, 67 kg porumb şi 152 kg sfeclă de zahăr, cei din Papiu Italian cu o zimuncă au obţinut numai 40 kg grîu, 31 kg porumb şi 125 kg sfeclă de zahăr. Productivitatea mai ridicată obţinută la Nazna se datoreşte faptului că colectiviştii de aici au acordat o mare atenţie fertilizării terenului şi executării tuturor lucrărilor la timp, obţinînd în felul acesta producţii mai mari la hectar. Astfel, colectiviştii din Nazna de pe fiecare hectar au obţinut cu 1.225 kg grîu, 1.391 kg porumb, şi cu 10.908 kg sfeclă de zahăr mai mult decit ceidin Papiu Marian. La acest rezultat a contribuit şi arătura edîncă făcută în toamna anului 1960. Colectiviştii din Nazna au economisit multe zile-muncă şi prin mecanizarea lucrărilor. Atei, în anul 1961, din totalul culturilor prăşitoare, 47 la sută au fost prăşite cu ajutorul tractoarelor de la S.M.T. Tg. Mureş. Deci, munca vie cheltuită pe unitatea de suprafaţă s-a redus considerabil, ceea ce a întărit rolul zilei-muncă, revenind pe zi muncă 8,11 kg cereale, pe cînd la Papiu Marian au revenit numai 3,88 kg cereale. Risipa de zile-muncă se poate dovedi şi prin aceea că la Papiu Ilalian la 100 ha teren agricol s-au folosit cu 1.643 zile-muncă mai mult decit de exemplu, la gospodăria colectivă din Vrabia. La creşterea productivităţii muncii contribuie în mare măsură şi aplicarea retribuirii după producţie (retribuirea suplimentară). Atît la Nazna cît şi la Papiu Hartan a fost aplicată retribuirea suplimentară., Incepînd din acest an conducerile gospodăriilor colective vor trebui să lupte nu numai pentru mărirea producţiilor şi a venitului global, ci şi pentru obţinerea producţiilor cu cît mai puţine zilemuncă. Unele consilii de conducere au prevăzut iniţial, chiar în planul de producţie, prea multe zilemuncă, ca de exemplu cele din Gorenîy Veltsiehl, Păcureni etc. Se recomandă ca în aceste gospodării colective normele de lucru să fie revizuite, iar pe parcurs să se facă economii în cheltuirea zilelor-muncă, acestea însă nu prin neexecutarea unor lucrări menite să ducă la creşterea producţiei, ci prin lichidarea zilelor-munca neproductive. FAZAKAS ERNEST Ce este ziua de muncă şi cum poate creşte valoarea ei In gospodăriile colective din :5 * 3 g S ..... . . n N O.U £ marcu economici ‹• TM «13 »› ‚ 7 o. o. — venitul global la 100 ha teren agricol în lei 463.630 581.000 M3.150 254.580 — z. m. folosite pentru 1 tonă grîu; IC 19 25 39 porumb. — 15 32 74 sfeclă de zahăr, 6 6,6 8 10 valoarea unei zilemuncă în lei 30,41 25,78 15,50 13,60