Steaua Roşie, aprilie 1962 (Anul 11, nr. 77-102)

1962-04-01 / nr. 77

Comuna cu șapte sate Așezată pe ambele maluri ale rîului Bistricioara, comuna Tul­­gheş se întinde pe o distanță de peste 14 km. Iarna sau vara, că­lătorul ce trece prin aceste locuri rămîne încîntat de minunatele pei­saje ce le oferă Ceahlăul, cu frun­tea sa de piatră, cu poalele lui îm­podobite cu păduri străvechi. Run­­cul, Nagyrész, Csutokos, sunt cîţiva dintre masivii care străjuiesc cele şapte sate din care este alcătuită comuna. Locuitorii acestei frumoase loca­lităţi sunt oameni cu tradiţii în ex­ploatările forestiere. Valorificarea superioară a lemnului este o preo­cupare permanentă a lor. La în­demînă, le stau astăzi maloace me­canizate pentru prelucrarea lemnu­lui. Aceşti oameni ai pădurilor nu-şi mai petrec nopţile pe cetina de brad, în colibe afumate, ca altădată. Cearşaful curat, perna, împreună cu aparatul de radio, cu cărţile de literatură şi tehnică, cu­ ziarele centrale, şi locale şi alte publicaţii — sînt cîteva din lucrurile utile ce s­e găsesc azi în cabanele spa­ţioase, locul de odihnă al tăieto­rilor de lemne. Peisajul natural se împleteşte ar­monios cu cel arhitectonic al co­munei. Spun arhitectonic, fiindcă în ultimii 5—6 ani, tulgheşenii, prin contribuţie voluntară, prin muncă patriotică, au înfăptuit im­portante lucrări de folos obştesc. In satele Poiana Veche, Recea şi Pintec au fost ridicate şcoli noi, cu săli de clasă spaţioase, unde sub îndrumarea părintească a pedagogi­lor, sute de copii îşi luminează minţile, se pregătesc cu sîrguinţă pentru a deveni buni constructori ai socialismului şi comunismului. Bordeielor, tupilate altădată prin văi şi la umbra brazilor, le-au luat locul case arătoase, cu cîte două şi trei odăi spaţioase, cu geamuri mari, aidoma caselor din oraş. Alte clădiri, unele noi, altele amenajate şi modernizate în ultima vreme, sunt magazinele mixte, în care lo­cuitorii găsesc tot felul de mărfuri, de la acul şi aţa de cusut pînă la motociclete, mobilă şi alte produse industriale. Dacă înainte vreme, prin cele şapte sate şerpuia cîte un drum ce înlesnea cu greu accesul unui car cu boi, în zilele noastre însorite, în oricare din ele pătrunde cu uşu­rinţă şi în orice anotimp, camio­nul, tractorul cu şenile sau orice alt vehicul. Şcoli noi, drumuri largi şi mo­derne, însoţite de o parte şi de alta de trotuare pietruite, sute de metri liniari de diguri ridicate pe ambele maluri ale Bistricioarei (acolo unde a fost nevoie) şi pe lîngă alţi afluenţi ai ei, prin care se apără de inun­­daţii zeci de hec­tare fineţe şi pă­şune; iată numai cîteva din lucră­rile de interes­ ob­i­ştesc, realizate prin contribuţia voluntară, prin munca patriotică a tulgheşenilor. Să amintim, de pildă, realizările obţinute pe plan local în urma ac­ţiunilor gospodăreşti organizate anul trecut. Lucrări au fost multe şi nu le putem înşira pe toate. Ne rezumăm la o singură cifră, care exprimă semnificativ activitatea depusă de locuitori pentru înfrumu­seţarea comunei lor: peste 150.000 lei economii prin muncă patriotică. Că tulgheşenii s-au obişnuit ca în fiecare an să-şi propună execu­tarea a noi lucrări de interes ob­ştesc, să contribuie cu fapta la rea­lizarea lor, este un merit al orga­nizaţiei de bază P.M.R., al sfatu­lui popular co­munal, care au atras cetăţenii la conducerea tre­burilor obşteşti, trezindu-le astfel interesul, gustul pentru frumos, simţul gospodă­resc, dorinţa de a trăi într-o lo­calitate frumoasă şi curată. La fel ca în anii trecuţi şi în acest an sfatul popular comunal s-a preocupat din timp de organi­zarea acţiunilor obşteşti. Această problemă a constituit obiectul de discuţie al unei sesiuni şi al cî­­torva şedinţe de comitet executiv. Obiectivele stabilite cu aceste o­­cazii au fost aduse la­­cunoştinţa celor zece comitete de­­cetăţeni, comitetului de femei, organiza­ţiei U.T.M. şi de pionieri, la cunoştinţa tuturor tulgheşenilor din cele 36 de circumscripţii co­munale. Pe baza lor, preşedinţii co­mitetelor­ de cetăţeni şi-au întocmit planuri de acţiuni lunare şi trimes­triale. Călătorul ce trece prin Tulgheş va aprecia cu satisfacţie rezultatele acţiunilor gospodăreşti. De unde le va afla ? In centrul comunei, pe un panou mare, construit din cărămidă şi finisat cu gust, cîteva fotografii înfăţişează obiectivele realizate prin muncă patriotică. El va observa, de asemenea, pe drumul principal ce taie comuna în două, grămezi proaspete de pietriş (pînă acum au fost transportaţi 160 m­c) ce urmează să se împrăştie. Şi poate va avea posibilitatea să facă cu­noştinţă şi cu cîţiva deputaţi,­­vred­nici gospodari ai comunei, ca : Barbu Dănilă, Ţepeş Gheorghe, Dacu Alexandru, Geangalău Emi­lia, Hobai Iosif şi alţii de la care va afla mai multe. Iată numai cî­teva din obiectivele pe care şi le-au propus locuitorii din Tulgheş pentru anul acesta. Suma de 37.000 lei contribuţie voluntară, va fi folosită pentru construcţia unei şcoli cu patru săli de clasă (anul acesta se vor construi două săli, iar două în anul viitor). Materia­lele de construcţie necesare vor fi procurate toate pe plan local. Pînă acum, pentru noua construcţie cetă­ţenii au achitat fiecare în parte 50 la sută din contribuţie. Aşa că, lucrările vor începe o dată cu stabi­lirea timpului prielnic şi pe aces­te meleaguri. In centrul comunei, pe un loc vi­ran va fi amenajat un parc şi un loc de joacă pentru cei mici. Repa­raţiile de drumuri vor continua pe o lungime de 6 km, iar al lucrări­lor de îndiguire şi canalizare de mici pîraie pe o lungime de peste 800 m­­. In plus, trebuie amintit că, pentru primăvara aceasta, cele 10 comitete de cetăţeni şi-au propus în plan curăţirea a 560 ha de păşune.­­ _•­pn Fiecare an marchează ceva nou în viaţa comunei Tulgheş şi a lo­cuitorilor săi. Noul şi frumosul se stabilesc aici prim munca creatoa­re, plină de abnegaţie a tulgheşe­nilor. C. CROITORI! Şcoala din satul Pintec dată in folosinţă in 1961 Şcoala din Poiana Veche CORESPONDENŢII VOLUNTARI I­mmo informeazâ . In parchetul Dulcea, sectorul Isticea, lucrează muncitori din satele şi comunele din apropiere. Din iniţiativa şi cu sprijinul to­varăşului inginer-şef Magyar Lu­dovic, aici a luat fiinţă o echipă artistică, condusă de muncitorul Vasile Dan. Această echipă de la gura de exploatare pregăteşte în prezent punerea în scenă a piesei „A doua tinereţe“ de Dragoş Vi­­col şi textul de brigadă: „Fores­tierii cîntă viaţa nouă“. In afară de acestea membrii­ brigăzii au pregătit şi un dans. Cu acest re­pertoriu, ei se vor deplasa la celelalte guri de exploatare şi la căminele culturale din apropiere. ILEANA DAN • Nima-Milăşel din raionul Reghin este un sat care are nu­mai 31 de case, răspîndite pe o distanţă de aproximativ 2 km. Totuşi, în urma unei activităţi susţinute, în cursul lunii martie a. c„ biblioteca a atras un număr de 46 cititori, care au împrumutat 303 cărţi politice, agrozootehnice şi beletristice. Cei mai pasionaţi cititori s-au dovedit a fi colecti­viştii: Simion Călean, Pavel Un­gurean şi Gheorghe Făgăraş, iar dintre pionierii şi elevii şcolii de 4 ani merită să-i amintim pe Octavian Belean, Margareta Deali, Ioan Sămărtean şi Teodor Gîrbu, care au citit cele mai multe cărţi.­­ ELENA PASCU 9 Casa raională de cultură din Tîrnăveni, în colaborare cu co­mitetul sindicatului de la Combi­natul chimic „Karl Marx“ şi Fa­brica de geamuri, a organizat o frumoasă seară de teatru. Cu acest prilej au fost prezentate piesele „Soarele a răsărit la mie­zul nopţii“, interpretat de colec­tivul de teatru al Fabricii de gea­muri şi „Neamurile“, prezentată de formaţia de teatru a clubului „7 Noiembrie“ de pe lîngă Com­binatul chimic „Karl Marx“. Inter­preţii au fost răsplătiţi cu vii aplauze. IOAN HASASIU ŞI IOAN DUCAN Direcţiunea întreprinderii D.C.A. anunţă că în pieţele oraşelor şi centrelor muncitoreşti din regiu­ne s-au înfiinţat Centre de sacrificare a mieilor Pieile mieilor jupuiţi sunt preluate la preţuri avanta­joase. La Tg. Mureş, centrul de sacrificare a mieilor funcţionează In str. Cuza­­Vodă nr. 51, .Se preiau şi pieile aduse din altă parte. . Excepţionala substanţă nutritivă pentru copii, pentru prepararea de îngheţate, budinci, prăjituri Se găseşte la toate magazinele alimentare, în ambalaje de 1/4 kg., Preţul 3,20 Ioi Este un produs al FABRICII DE AMIDON Sînsimiona Ciuc GRUPUL ŞCOLAR DE CALIFICARE C.F.R. BRAŞOV str. Karl Marx nr. 32 va ţine în zilele de 5 şi 17­ aprilie 1962. Examen de admitere pentru ŞCOLILE GR. III M/C — IMPIEGAŢI DE MIŞCARE ŞI GR. III C. — CASIERI. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură generală cu sau fără diplomă de maturitate sau şcoli echi­valente, în vîrstă între 18— 35 ani, din regiunile Brașov și Mureș-Autonomă Ma­ghiară. Examenele constau din lu­crare scrisă și oral la limba romina, matematică și geo­grafie administrativă. STEAUA ROȘIE ŞTIRI DIN VELJ VACCINĂRI CONTRA POLIO­MIELITEI In localităţile Velţ, Băgaci şi Şaroş, din circumscripţia sanitară Şaroş, au fost vaccinaţi contra poliomielitei 2.070 persoane între vîrstele de 4 luni şi 31 ani. Doc­torul Gh. Gavrilă şi medicul de copii au dat dovadă cu acest pri­lej de multă sîrguinţă. PESTE 5.000 DE SPECTATOR! In acest an, comuna noastră a fost înzestrată cu un aparat de proiecţie pe bandă îngustă, tip „KINAP­S de fabricaţie sovietică. Filmele proiectate pînă în pre­zent, printre care: „Balada solda­tului“, „Valurile Dunării" şi altele au fost vizionate de peste 5.000 de cetățeni. MUNCA FRUCTUASA A CADRELOR DIDACTICE La Şcoala elementară de 8 ani, înfiinţată în toamna anului 1961, au fost înscrişi 157 elevi în clase­le I-VI. Datorită muncii con­ştiincioase a cadrelor didactice, sub îndrumarea organizaţiilor de bază P.M.R. şi U.T.M., la sfîrşitul trimestrului 11 al acestui an, 155 elevi au obţinut note de tre­cere la toate obiectele de învăţă­­mint. Printre cei mai sirguineioşi pionieri şi elevi se numără: Ioan Bogdan, Magda Muntean, Hel­­m­ine Grend, Maria Man, Norica Duma, Gh. Solomon şi Ioan Vasiu. HVIU BOTEA corespondent voluntar Curs profesional pentru lucrătorii din comerţ Pentru o cit mai bună deservire a populaţiei şi practicarea unui comerţ la nivelul cerinţelor sporite ale maselor, paralel cu extinderea reţelei comerciale, în oraşul Tîrnă­­veni se acordă o mare atenţie ridi­cării gradului de calificare profesio­nală a lucrătorilor din comerţ. In acest scop, conducerea O.C.L. „Mixt" a organizat recent un curs profesional de specializare cu o du­rată de 3 luni, la care au fost în­cadraţi 99 de vînzători şi gestio­nari din sectoarele: industrial, ali­mentar şi alimentaţia publică. In tematica cursului sunt prevă­zute lecţii din următoarele materii: matematica, merceologia produselor alimentare şi industriale, organiza­rea şi tehnica comerţului, noţiuni de evidenţă operativă, de legislaţie, de microbiologie etc. Lecţiile sunt predate de membrii colectivului de conducere al orga­nizaţiei comerciale locale, precum şi de alte cadre bine pregătite şi cu experienţă îndelungată în acest domeniu. In cadrul cursului care funcţio­nează de 2 ori pe săptămină, lucră­torii comerţului de stat din oraşul Tîrnăveni au posibilitatea să-şi îm­bogăţească cunoştinţele. Printre cursanţii care au obţinut pînă acum cele mai bune rezultate în însuşirea materiilor predate, sînt: Rosu Olimpiu, vînzător, gestiona­rele Păcuraru Doina, Parimé Emi­lia, Zikeli Sara şi alţii. POPA IONIŢĂ corespondent voluntar Intîlnire între muncitori şi studenţi Recent, la clubul studenţesc din Tg. Mureş a avut loc o interesan­tă întîlnire între studenţi şi mun­citorii Fabricii de mobilă „23 August“. Cu această ocazie, profesorul Nagy Imre, de la Institutul de teatru „Szentgyörgyi István“ din Tg. Mureş a ţinut o conferinţă pe tema „Montarea şi prezentarea , pieselor teatrale“. La această întîlnire au partici­pat peste 100 de studenţi şi mun­citori, care şi-au împărtăşit reci­proc impresiile despre munca şi preocupările lor. TÖRÖK FERENC corespondent voluntar Şi-au îndeplinit datoria De două zile ningea într-una. Zăpada pufoasă acoperise pămîn­­tul. Din Tg. Mureş porni spre Gheorghieni un camion care avea să-şi continue drumul spre Braşov—Ploieşti, apoi urma să se întoarcă pe la Buzău spre nordul Moldovei, spre bătrîna ei reşedinţă — Iaşul. La volan erau şoferul Simory Mihály şi ajutorul său, utemistul Buştea Ştefan. Continua să ningă.,, Fulgi mari de nea cădeau, îngroşînd tot mai mult covorul alb, pufos, sub care dormea pămîntul. Motorul uruia nervos. Maşina înainta greu. Roţile derapau. La Ditrău, primul obstacol. Vîntul adunase în drum troiene de zăpadă. O clipă in mintea şoferului încolţi gîndul să se întoarcă din drum, dar acest gînd nu stărui mult. Alte gînduri îi luară locul. După cîteva ore de muncă încordată, cu lopeţile, şi-au făcut loc prin nă­meţi. Au mai avut multe greutăţi pînă au ajuns la Iaşi. Opriri for­ţate, muncă încordată. După ce au ajuns în Moldova, crivăţul, care pe aici e mai în „largul“ lui decit în Ardeal, le-a dat mult de furcă. Nu se mai zăreau şanţurile. Troienele se întil­neau acum tot mai des. Cimpul de vizibilitate era foarte redus, din cauza vîntului care spulbera zăpada. Au fost nevoiţi de multe ori să se oprească în cîmp şi să facă foc maşinii cu lopeţile. Lîngă Adjud, aproape de Bacău şi lîngă Roman au fost nevoiţi să ceară ajutorul unor cetăţeni care au ieşit la deszăpezirea şoselei. Atît şoferul Simory Mihály cit şi tînărul Buştea Ştefan erau stăpiniţi de un singur gînd: din Tg. Mureş au plecat cu trenul la Iaşi 144 de studenţi la concursul studenţesc. S-au cheltuit sume importante pentru buna desfăşurare a concursului. Costumaţia ne­cesară studenţilor tîrgumureşeni se afla însă în maşina lor. Dacă maşina nu va ajunge la timp la destinaţie, studenţii nu vor putea participa la concurs... Acest gînd le-a dat putere. Fără să închidă un ochi, trei zile şi două nopţi, animaţi de gîndul datoriei ei au condus maşina prin troiene şi viscol şi au ajuns la Iaşi chiar în ajunul concursului. Aici au uitat de oboseală. Erau bucuroși că și-au îndeplinit datoria. , ., M, BORDA , M . Introduc tehnica nouă Preocupat de introducerea tehnicii noi în telecomunicaţii, colectivul secţiei C.T. 4, din sectorul T.T.R. din cadrul com­plexului C.F.R. Tg. Mureş a realizat recent o valoroasă ra­ţionalizare care contribuie la îmbunătăţirea convorbirilor te­­lespiker. Sub îndrumarea tehnică a şefului de sector Bocăneală Alecu, colectivul de electrome­canici a confecţionat un dispo­zitiv semiautomat pentru comu­tarea instalaţiilor telespiker de pe un sistem de curenţi purtă­tori la altul în cazul în care pe una din căile de convorbiri ar surveni vreun deranjament. In clișeu, electromecanicii Frăteanu Ștefan, Binig Ioan și Veselovschi Nicolaie instalînd dispozitivul. In vitrinele librăriilor IŢICOVICI I. Rentabilitatea şi căile ei de creştere în întreprinderile indus­triale. Editura ştiinţifică, 176 pag. — 4,45 lei * * * A doua declaraţie de la Hava­na. Editura politică, 58 pag. — 1,65 lei DUMINICĂ 1 APRILIE TG. MUREŞ Frumoasa Lurette: N. Bălcescu. Cardul: Progresul. Flăcări în taiga : Steagul roşu. Cîntecul po­rumbiţei cenuşii. Omul nu se predă: Tineretului. Fii atentă, bu­­nicuţo!: Muncitoresc. Avionul pleacă la ora 9. Doja Gh. Circul: Casa de cultură a sindicatelor. GHEORGHIENI Cazacii: 7 Noiembrie LUDUŞ Floarea zăpezii: 30 Decembrie MIERCUREA CIUG Porto-Franco: Doja Gh. ODORHEI Vînt de libertate: Muncitoresc REGHIN Nu te lăsa niciodată: Victoria TÎRNĂVENI Bufonul regelui: 23 August TOPLiţA Omul nu se predă: Muncitoresc LUNI 2 APRILIE TG. MUREŞ Tom Degeţelul: N. Bălcescu. Fii fericită. Anii: Progresul. Pre­tutindeni trăiesc oameni. Steagul roşu. Vînt de libertate: Tineretu­lui. Umbre albe. Muncitoresc. Pescuitori în apă tulbure. Doja Gh. Circul: Casa de cultură a sin­dicatelor. GHEORGHIENI Torrero: 7 Noiembrie LUDUŞ Romeo, Julieta şi întunericul: 30 Decembrie MIERCUREA CIUC Nu te lăsa niciodată: Doja Gh. ODORHEI Vîrsta dificilă: Muncitoresc REGHIN Marele război: Victoria TÎRNĂVENI Aeroportul nu primeşte: 23 Au­gust TOPLIŢA Vîntul s-a oprit în zori: Munci­toresc Teatrul de stat de păpuşi din Tg. Mureş prezintă duminică 1 aprilie, la orele 16: „Grădiniţa iepuraşilor“, iar la orele 18: „Aventurile lui Buratino“. DUMINICĂ 1 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul 1: 8,00 — Şcoala şi viaţa; 8,30 — Cîntece din folclorul nou şi dansuri din ţări socialiste; 8,50 — Ghid muzical; 10,18 — Jocuri populare romîneşti; 10,30 — Muzică uşoară sovietică; 11,30 — Vorbeşte Moscova; 12,00 — Cîntă orchestra de muzică popu­lară a Radioteleviziunii; 12,30 şi 14,05 — Muzică uşoară; 15,05 — Program muzical pentru fruntaşii recoltelor bogate; 15,30 — La şe­zătoare; 16,10 — Estrada primă­verii; 18,00 — Muzică uşoară; 18,30 — Cîntă violonistul Ştefan Ruha; 18,45 — Muzică populară romînească; 19,05 — Muzică uşoară românească; 19,30 — Ter­im la microfon. Premiera „Trans­misia continuă“ de Lévai Béla şi Sipos Tamás; 21,00 şi 22,30 —­ Muzică de dans. Programul II: 7,20 — Melodii populare romîneşti; 8,00 — Cîntă Fanfara reprezentativă a Armatei; 9,30 — Interpreţi de frunte ai muzicii populare romîneşti; 10,38 — Jocuri populare romîneşti; 10,50 — Concertul corului şi or­chestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“; 14,30 — La microfon: Satira şi umorul; 15,15 — Concert de după-amiază; 16,07 — Muzică uşoară; 16,30 —■ Răsună cîntecul şi jocul pe întin­sul patriei; 17,25,— Muzică uşoa­ră românească; 18,05 — Frag­mente din operete; 19,30 şi 20,03 — Muzică de dans; 21,30 — Ro­manţe interpretate de Ioana Radu şi George Niculescu; 22,05 — Muzică de «danss » 3 După cum se ştie, ziua-muncă este unitatea de măsură a tuturor muncilor executate în gospodăriile colective- In acele gospodării co­lective unde producţiile realizate la hectar, producţia marfă şi pro­ducţiile sectorului zootehnic sînt mari, acolo şi valoarea zilei-mun­­că este mare. Insă, această regulă generală nu este valabilă totdea­una, deoarece valoarea zilei-mun­­că depinde şi de numărul zilelor­­muncă consumate pentru obţinerea venitului global. Adică, pentru acelaşi venit global se pot cheltui mai multe sau mai puţine zile­­muncă. Deci valoarea zilei-muncă va fi mai mare în acele gospo­d,i aceste gospodării colective condiţiile de climă şi sol­ nu sunt aceleaşi. Cele mai favorabile exis­tă la Nazna şi Petelea, urmate de Papiu Ilarian şi Vrabia. Deci dării colective, unde pentru reali­zarea aceluiaşi produs se cheltu­iesc mai puţine zile-muncă, adică unde productivitatea muncii este mai ridicată. De aici rezultă în mod evident rolul zilei-muncă în consolidarea gospodăriilor colec­tive şi în creşterea veniturilor personale ale colectiviştilor. Experienţa unor gospodării co­lective din regiunea noastră de­monstrează grija colectiviştilor de a cheltui cit­ mai economie zilele-muncă, de a folosi pe tona de produs cit mai puţine zile­­muncă. Iată un tabel comparativ în acest sens: cele mai bune rezultate dintre aceste 4 gospodării colective tre­buie să se obţină bazna, iar cele mai slabe G.A.C. din Vrabia. La Vrabia în schimb, valoarea zilei-muncă este mai mare decit la gospodăria colectivă din Nazna, deoarece colectiviștii din Vrabia, gospodărind mai economic zilele­­muncă au realizat o productivi­tate a muncii mai ridicată. Desigur, cele mai mari deose­biri între consumul de zile-muncă şi valoarea zilei-muncă se pot constata făcînd comparaţie între situaţia din gospodăria colectivă ■din Vrabia şi cea din Petelea. Dar să punem faţă în faţă gospo­dăriile colective din Nazna şi Pa­piu Marian. De pildă, dacă colec­tiviştii din Nazna cu o zi­ muncă au produs 53 kg grîu, 67 kg po­rumb şi 152 kg sfeclă de zahăr, cei din Papiu Italian cu o zi­­muncă au obţinut numai 40 kg grîu, 31 kg porumb şi 125 kg sfe­clă de zahăr. Productivitatea mai ridicată ob­ţinută la Nazna se datoreşte fap­tului că colectiviştii de aici au acordat o mare atenţie fertilizării terenului şi executării tuturor lu­crărilor la timp, obţinînd în felul acesta producţii mai mari la hec­tar. Astfel, colectiviştii din Nazna de pe fiecare hectar au obţinut cu 1.225 kg grîu, 1.391 kg porumb, şi cu 10.908 kg sfeclă de zahăr mai mult decit cei­­din Papiu Marian. La acest rezultat a contribuit şi arătura edîncă făcută în toamna anului 1960. Colectiviştii din Nazna au eco­nomisit multe zile-muncă şi prin mecanizarea lucrărilor. Atei, în anul 1961, din totalul culturilor prăşitoare, 47 la sută au fost pră­şite cu ajutorul tractoarelor de la S.M.T. Tg. Mureş. Deci, munca vie cheltuită pe unitatea de su­prafaţă s-a redus considerabil, ceea ce a întărit rolul zilei-mun­­că, revenind pe zi muncă 8,11 kg cereale, pe cînd la Papiu Marian au revenit numai 3,88 kg cereale. Risipa de zile-muncă se poate do­vedi şi prin aceea că la Papiu Ilalian la 100 ha teren agricol s­-au folosit cu 1.643 zile-muncă mai mult decit de exemplu, la gospodăria colectivă din Vrabia. La creşterea productivităţii muncii contribuie în mare măsură şi aplicarea retribuirii după pro­ducţie (retribuirea suplimentară). Atît la Nazna cît şi la Papiu Ha­rtan a fost aplicată retribuirea suplimentară., Incepînd din acest an conduce­rile gospodăriilor colective vor trebui să lupte nu numai pentru mărirea producţiilor şi a venitului global, ci şi pentru obţinerea pro­ducţiilor cu cît mai puţine zile­­muncă. Unele consilii de conducere au prevăzut iniţial, chiar în planul de producţie, prea multe zile­­muncă, ca de exemplu cele din Gorenîy Veltsiehl, Păcureni etc. Se recomandă ca în aceste gos­podării colective normele de lu­cru să fie revizuite, iar pe par­curs să se facă economii în cheltuirea zilelor-muncă, acestea însă nu prin neexecutarea unor lu­crări menite să ducă la creşterea producţiei, ci prin lichidarea zile­­lor-munca neproductive. FAZAKAS ERNEST Ce este ziua de muncă şi cum poate creşte valoarea ei In gospodăriile colective din :5 * 3 g S ..... . . n N O.U £ marcu economici ‹• TM «13 »› ‚ 7 o.­­ o. — venitul global la 100 ha teren agri­col în lei 463.630 581.000 M3.150 254.580 — z. m. folosite pen­tru 1 tonă grîu; IC 19 25 39 porumb. — 15 32 74 sfeclă de zahăr, 6 6,6 8 10 valoarea unei zile­muncă în lei 30,41 25,78 15,50 13,60

Next