Steaua Roşie, octombrie 1962 (Anul 11, nr. 233-258)
1962-10-10 / nr. 240
Ritmul însămînţărilor de toamnă trebuie mult intensificat ! In toate raioanele însămînţările se desfăşoară anevoios . Tractoarele şi maşinile să fie folosite din plin la arături şi însămînţări Deşi în ultima perioadă în regiunea noastră muncile agricole au luat avînt, însămînţările de toamnă se desfăşoară încă cu foarte mare încetineală. Pînă în seara zilei de 8 octombrie, de pildă, pe regiune s-a însămînţat numai pe 13,5 la sută din suprafaţa planificată. Chiar şi în raioanele în care epoca optimă a expirat, însămînţările se desfăşoară într-un ritm lent. In raionul Ciuc, de exemplu, pînă în seara zilei de 8 octombrie s-a însămînţat pe abia 31,6 la sută din suprafaţa planificată, în raionul Gheorghieni pe 38 la sută, iar în raionul Topliţa pe 1,6 la sută. Puţin s-a însămînţat şi în restul raioanelor, şi în special în raionul Luduş. Aici, pînă în seara zilei de 8 octombrie stău însămînţat abia 365 de hectare cu grîu. Cauza principală pentru care însămînţările se desfăşoară anevoios e că tractoarele şi maşinile nu sînt folosite din plin. In raionul Luduş se spune că lucrează 327 de tractoare. Cum lucrează oare aceste tractoare, dacă în ultimele 4 zile s-au pregătit pentru însămînţări numai 536 de hectare şi s-a însămînţat abia peste 308 hectare? In medie la zi s-au pregătit pentru însămînţări cîte 134 de hectare şi s-au însămînţat cîte 77 hectare. Deci pe un tractor fizic revin abia 0,64 ha arături şi însămînţări la zi. Lucrîndu-se în asemenea ritm desigur nu-i de mirare că în raionul Luduş s-a însămînţat numai pe 5,2 la sută din suprafaţa planificată. Situaţie asemănătoare există şi în restul raioanelor. In raionul Ciuc, de pildă, în ultimele zile, cele 76 de tractoare au realizat în medie la zi abia 115 ha la pregătirea terenului şi 62 hectare la însămînţări. In raionul Ghsorghieni, de asemenea, în patru zile, cu 87 de tractoare s-a pregătit abia o suprafaţă de 567 ha şi s-a însămînţat pe numai 368 de hectare. In multe locuri, tractoarele în loc să fie folosite la arături şi însămînţări aleargă zeci de kilometri, efectuind diferite transporturi. Astfel de situaţii întîlnim la Rîciu şi în numeroase alte comune, unde tractoarele sînt folosite la transportul sfeclei de zahăr. Este necesar ca peste tot, pînă la terminarea însămînţărilor, toate tractoarele să lucreze din plin la arături şi însămînţări. Transportul sfeclei de zahăr, al îngrăşămintelor etc., să se facă cu camioane şi cu atelajele gospodăriilor colective. însămînţările se desfăşoară anevoios şi în gospodăriile agricole de stat. Pînă la 8 octombrie gospodăriile de stat din regiunea noastră au realizat planul de însămînţări numai în proporţie de 20, la sută. In patru zile, adică de la 4 la 8 octombrie ele au executat însămînţări abia pe 497 de hectare. La unele din ele însăminţările au rămas în urmă datorită faptului că nici pînă în prezent n-au asigurată cantitatea de sămînţă necesară şi în primul rînd sămînţa de orz, cum este cazul gospodăriilor de stat din Rîciu şi Band. La G.A.S. Rîciu a întîrziat şi pregătirea terenului, deoarece gospodăriile colective din Pognceaua, Ulieş şi Şincai cu care gospodăria de stat a făcut schimb de teren, n-au luat măsuri pentru eliberarea din timp a suprafeţelor respective. Accelerarea ritmului lucrărilor de pregătire a terenului şi însămînţări, atît în gospodăriile agricole de stat cît şi în cele colective, constituie sarcina cea mai importantă ce stă în faţa comitetelor raionale de partid, a sfaturilor populare şia consiliilor agricole raionale. Din scrisorile ce le primim zilnic la redacţie reiese că în multe locuri consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole colective nu acordă importanţa cuvenită executării într-un termen cît mai scurt a însămînţărilor. Gospodăria agricolă colectivă din Valea Largă, raionul Luduş, de pildă, are de însămînţat în toamna acestui an o suprafaţă de 779 hectare. Din această suprafaţă s-au pregătit pentru însămînţări abia 210 hectare şi s-au însămînţat numai 5 ha cu orz. La gospodăria colectivă din Ogra, de asemenea, din 680 hectare s-au pregătit numai 180 de hectare. Aici nu s-a terminat încă nici însămînţatul orzului, executîndu-se abia pe 30 hectare din cele 50 hectare planificate. In vederea accelerării ritmului însămînţărilor este necesar ca peste tot să se treacă cu toate forţele la recoltatul porumbului pentru boabe, de pe terenurile planificate a fi însămînţate cu grîu. Imediat după eliberarea terenului să înceapă executarea arăturii şi pregătirea unui pat germinativ cît mai bun pentru seminţe. Avînd în vedere rrvrea rămînere în urmă La insămînţări, se impune, mai mult ,ca oricînd, organizarea muncii în două schimburi. Un număr cît mai mare de tractoare, noaptea să fie folosite la arături, iar ziua la însămînţări. Acolo unde există teren pregătit să se treacă cu toate forţele la însămînţări. Trebuie să arătăm că, în multe locuri, deşi există teren pregătit pe suprafeţe întinse, începerea însămînţărilor se amînă de la o zi la alta. In raionul Topliţa, de pildă, cu toate că în ziua de 4 octombrie existau 200 de hectare de teren pregătit pentru însămînţări, timp de 4 zile, ■adică pînă în 8 octombrie, s-au însămînţat numai 10 hectare. La dispoziţia gospodăriilor agricole colective stau peste 1100 de tractoare şi sute şi sute de semănători şi alte maşini agricole. Cu aceste mijloace mecanizate, folosite raţional, cu întreaga lor capacitate, însămînţările de toamnă pot fi şi trebuie executate într-un termen cît mai scurt. Marţi după-amiază, în sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş, a avut loc o adunare festivă consacrată deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice. La adunarea festivă au luat parte tovarăşii Ştefan Jakab, secretar al Comitetului regional de partid, Antalfy Andrei, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, şi alţi conducători ai instituţiilor de stat şi obşteşti. A participat de asemenea I. Vinogradov, reprezentant al Ambasadei U.R.S.S. din Bucureşti. Au fost prezenţi un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi Instituţiile oraşului şi din comunele din împrejurimi, precum şi oameni ai artei şi culturii. Adunarea a fost deschisă de profesor universitar dr. Horváth Nicolaie, preşedintele Consiliului orăşenesc A.R.L.U.S. Tg. Mureş. Despre marea sărbătoare a poporului nostru — Luna prieteniei romîno-sovietice, au vorbit în limba romînă tov. Ioan Pop, redactorul-şef al ziarului „Steaua roşie“, vicepreşedinte al Consiliului regional A.R.L.U.S., iar în limba maghiară profesor universitar dr. Csögör Ludovic, preşedintele Consiliului regional A.R.L.U.S. Vorbitorii au subliniat uriaşele succese pe care Donorul sovietic le-a obţinut în construirea socialismului şi comunismului, la rezultatele obţinute de poporul nostru în desăvîrşirea construcţiei socialiste, bucurîndu-se de ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice, ţară cu care avem strînse relaţii de colaborare. Folosind acest ajutor, precum şi ca urmare a colaborării cu Uniunea Sovietică, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, s-au înălţat victorios pe bolta cerului patriei noastre dragi, drapelul roşu care astăzi ne arată de la înălţimea desăvîrşirii societăţii socialiste, drumul luminos ce-l vom parcurge spre comunism. Prietenia romîno-sovietică face parte integrantă şi organică din relaţiile frăţeşti pe care le avem cu toate ţările socialiste. Această prietenie este exemplificarea învăţăturii leniniste despre internaţionalismul proletar, care animează deopotrivă popoarele noastre. Aceasta şi-a aflat expresie şi în vizita de prietenie pe care a făcut-o anul trecut delegaţia noastră de partid şi guvernamentală condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Uniunea Sovietică, căreia i s-a răspuns în anul acesta prin vizita în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul N. S. Hruşciov. A luat apoi cuvîntul tovarăşul I. Vinogradov, din partea Ambasadei sovietice din Bucureşti, care a transmis oamenilor muncii din oraşul Tg. Mureş şi din întreaga regiune un călduros şi frăţesc salut din partea marelui popor sovietic. I. Vinogradov a arătat în continuare că poporul sovietic se bucură din toată inima de succesele poporului nostru, obţinute sub conducerea încercatului său conducător, Partidul Muncitoresc Român. Vorbitorul a relatat că poporul sovietic, sub conducerea înţeleaptă a P.C.U.S., luptă cu abnegaţie pentru transpunerea în practică a istoricelor hotărîri ale Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. pentru înfăptuirea visului omenirii, comunismul. Adunarea festivă închinată deschiderii Lunii prieteniei romînosovietice s-a transformat într-o puternică manifestare a prieteniei frăţeşti şi de nezdruncinat dintre popoarele român şi sovietic. In încheiere, formaţiile de cor şi dansuri ale Ansamblului de stat „Mureşul“, Filarmonica de stat din Tg. Mureş şi artişti ai Teatrului de stat au prezentat în faţa asistenţei un bogat program ar,tistic, / x. -----------—cjcJLJi_li_la------------- Adunarea festivă consacrată deschiderii Lunii prieteniei româno-sovietice SkMMM Prezidiul adunării festive PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRI/LE, UNIŢI- VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA________________________ Anul XI, Nr. 240 1 1.4251 1 Miercuri 10 octombrie 1962 1 4 pagini 20 bani în interiorul ziarului: — Mai multă atenţie difuzării cărţii (pag. a 2-a), — Cind tinereţea îşi spune cuvîntul (pag. a 2-a). — început de an în învăţămîntul de partid (pag. a 3-a), — Unde cei ce nu văd îşi recapătă vederea (pag. a 3-a). Au terminat semănatul orzului şi secarei Organizîndu-şi bine munca, colectiviştii din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, într-un timp scurt şi în bune condiţiuni au terminat însămînţatul celor 60 ha cu orz""şi 30 ha cu secară. Acum colectiviştii zoresc semănatul griului ce va fi cultivat pe o suprafaţă de peste 330 hectare. Ritmul zilnic la însămînţatul griului este de 30 hectare. De remarcat este că, această gospodărie colectivă foloseşte la semănat numai sămînţă provenită din soiuri de o înaltă productivitate ca: Bezostaia, Harrach nr. 301 şi altele. GHERASIM TEOFIL secretar al Sfatului popular al comunei Cucerdea Ssulensi însămînţează Colectiviştii de la Şeulia, raionul Tîrnăveni, lucrează cu spor la însămînţatul cerealelor. In cîteva zile ei au însămînţat 20 ha cu orz şi 10 ha cu secară. La 4 octombrie colectiviştii de aici au început semănatul griului pe cele 285 hectare. ILEANA HULPUŞ colectivistă O gospodărie mare şi puternică Duminica trecută colectiviştii din cinci sate aparţinătoare comunei Band, au sărbătorit unificarea gospodăriilor lor colective, într-una mare şi puternică. Gospodăria colectivă unificată, cu denumirea de „Cîmpia“, numără 1.148 familii, care lucrează în comun 3.382 hectare de pămînt. Ca preşedinte al gospodăriei colective a fost ales inginerul Gali Tiberiu. Colectiviştii s au angajat să muncească în aşa fel ca lucrările din actuala campanie agricolă să se execute in cele mai bune condiţiuni, să contribuie la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. ERDEI IOSIF organizator de partid la G.A.S. Band I VIZITA TOVARĂŞILOR GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŞI ION GHEORGHE MAURER IN INDONEZIA DJAKARTA (Agerpres) — De la trimişii speciali: In continuarea vizitei în Indonezia, tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ împreună cu tovarăşii ION GHEORGHE MAURER şi CORNELIU MANESCU au vizitat marţi insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măiestria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşiruiau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prosperitate. In drum oaspeţii s-au oprit pentru puţin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cît vezi cu ochii pînă la ţărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sînt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi, înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac şi o dezvoltată industrie textilă meşteşugărească. Dar colonialiştii erau interesaţi să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprinderile naţionale şi în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, aşa cum sînt, de altfel, în întreaga insulă. In interiorul curţilor, înafară de locuinţe, sînt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus şi sînt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului român au plecat apoi la Dem Pasar, oraşul de reşedinţă al insulei Bali, renumit centru al turismului inter -□ocna naţional. A fost vizitată o expoziţie locală de artizanat şi pictură. Tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a elogiat realismul şi valoarea artistică a multor lucrări. Oaspeţii au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziţiei meşteşugarii foarte îndemînatici şi dotaţi cu un simţ artistic remarcabil. La Sianur, după ce au vizitat o şcoală nouă construită, oaspeţii romîni şi gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat chiar pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peştele adus de fluxul oceanului. Seara, la Tampaksiing, un adevărat centru al cîntecului, dansului şi portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeţilor romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijaki astfel conceput încît se dansează numai la apusul soarelui. Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumuseţe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca şi în alte părţi ale Indoneziei, sate vechi de secole, ţărani Trudind pe ogoare cu unelte din moşi strămoşi, şi alături şcoli noi, luminoase, construite în ultimii ani. Aşa înţelegi mai bine dorinţa arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida raua moştenire a colonialismului, pentru ca ţara lor frumoasă şi bogată să păşească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marţi, la palatul Tampakshing, reşedinţa oaspeţilor români şi a preşedintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. Importante lucrări ştiinţifice sovietice în limba romînă In cadrul maifestărilor ce vor avea loc în Luna prieteniei romîno sovietice Buletinul de informare ştiinţifică editat în limba romînă de Institutul de studii romîno-sovietic al Academiei R.P.R., care apare săptămînal, va conţine articole de orientare şi informare în cele mai importante ramuri ştiinţifice: traduceri integrale din publicaţiile sovietice de specialitate, referate asupra principalelor articole apărute în revistele ştiinţifice sovietice, din toate domeniile ştiinţei (ştiinţele sociale, ştiinţele naturii, ştiinţele medicale, ştiinţele tehnice), cronica vieţii ştiinţifice din U.R.S.S., lista prezenţelor româneşti în publicaţiile ştiinţifice sovietice, scurte adnotări despre noi publicaţii periodice apărute în U.R.S.S., lista traducerilor efectuate de I.S.R.S. şi a cărţilor ştiinţifice noi publicate în Editura Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. intrate în Biblioteca institutului. □COC Planul de măsuri tehnicoorganizatorice se îndeplineşte punct cu punct la aceste frumoase zile de toamnă, cînd pe ogoarele patriei noastre socialiste harnicii colectivişti string ultimele roade ale recoltei şi pun bazele celei din anul viitor, în întreprinderea raională „Republica“ din Reghin întrecerea socialistă pentru îndeplinirea angajamentelor se desfăşoară într-un ritm viu. In trimestrul III al anului 1962 colectivul nostru a înregistrat noi succese, cele mai semnificative fiind ale secţiilor turnătorie de fontă şi fierărie de sub conducerea inginerului Sabău Marius şi şefului de brigadă Szakács Eugen. Cine intră în întreprinderea noastră este însă impresionat şi de altceva. In aproape toate sectoarele sînt începute lucrări noi de construcţii şi amenajări. Organizaţia de bază, sindicatul şi conducerea întreprinderii, au analizat planul de măsuri tehnico-organizatorice şi au hotărît să „atace“ cu curaj toate, obiectivele. Astfel, pe malul Mureşului, în partea dreaptă se lucrează la noua hală de oţelărie. Numai în 10 zile, brigada condusă de Bartha Mihai a terminat lucrările de săpături şi fundaţia a fost turnată. Pentru materialele principale au fost obţinute repartiţii şi în zilele ce urmează va începe ridicarea zidăriei. In anul 1963 întreprinderea va avea o hală de oţelărie modernă, dotată cu aparatajul cel mai bun. Dacă ai merge 100 de metri la secţia gudroane, dar peste o altă lucrare, noua instalaţie de gudronare a pieselor, de scurgere din.. fontă — inovaţie a tehnicianului Hügel Leopold, prin care se măreşte cu 100 la sută ritmul de gudronare a tuburilor şi se realizează economii la materiale cu 50 da sută. Lîngă secţia mecanică, o altă echipă sub conducerea lui Székely Ioan lucrează cu spor la instalarea unei sonete de spart fontă, cu o capacitate dublă, faţă de cea veche. La secţia turnătorie fontă lucrările de mărire a platformei de la cubilouri sînt aproape terminate. La toate aceste şantiere activează neobosit mecanicul şef, comunistul Barra Ernest. Fondurile pentru mica mecanizare şi-au găsit la întreprindere o utilizare judicioasă. Grija pentru oamenii muncii este o preocupare de prim plan, astfel din fondul alocat s-au şi început lucrările pentru amenajarea dulapurilor, vestiarelor şi a altor instalaţii. In curînd se va deschide o altă lucrare, remiza pentru materiale P.C.I. Toate obiectivele din planul de măsuri au fost „atacate“, fondurile alocate vor fi utilizate integral şi la sfîrşitul anului 1962, colectivul întreprinderii este hotărît ca, la realizările planului de producţie să adauge şi „buchetul“ noilor construcţii care vor asigura creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi condiţii de lucru tot mai bune pentru oamenii muncii. POP IOAN , muncitor. j Premieră teatrală la Tîrgulmureş Sîmbătă seara va avea loc pe scena Teatrului de stat din Tg. Mureş prezentarea în premieră, sub regia lui Anatol Constantin, regizor la Teatrul de stat din Cluj, piesa „Febre“ de Horia Lovinescu. Rolurile principale vor fi interpretate de artiştii Lohinszki Loránd, Lavotta Károly, Mende Gabi şi Szamosi Cornelia. Carbonat de calciu peste plan Colectivul Fabricii de carbonat de calciu din Borsec, raionul Topliţa, antrenat într-o largă întrecere socialistă, şi-a depăşit încă la 27 septembrie a. c. cu 31 la sută sarcinile de plan pe întreaga lună. In această activitate s-a evidentţiat în mod deosebit echipa condusă de către comunistul Mihai Thalmaier, care a dat peste plan 66,1 tone de carbonat de calciu. Rezultate bune au obţinut şi echipele conduse de Anton Fokt şi Alexei Cuzic. ADAM HAI muncitor Fier vechi expediat oţelăriilor In raionul Tîrnăveni, acţiunea de strîngere a fierului vechi stă în centrul preocupărilor organizaţiilor sindicale şi de U.T.M., a sfaturilor populare şi a cooperaţiei de consum. Pînă la 30 septembrie a.c. din planul prevăzut pe cele 3 trimestre din acest an de 2.000.000 kg fier vechi, s-au colectat şi expediat marilor oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa 2.219.000 kg fier vechi, 241.000 kg fontă, faţă de 215.000 kg planificate, precum şi însemnate cantităţi de materiale neferoase. La Întreprinderea „Ludovic Minschi“ din Tg.Mureş, se acordă o deosebită, atenţie realizării planului de predare a metalelor vechi către I.C.M. Un aport însemnat o aduc la această acţiune tinerii. Interesul pe care-l dau acţiunii se reflectă în mod strălucit în cantităţile de deşeuri metalice pe care le-a predat întreprinderea noastră in primele 9 luni ale acestui an. Astfel, s-au predat 318.000 de kg fier vechi, 63.000 de kg fontă veche și peste 3000 kg metale neferoase. Fruntaşi în întrecerea socialistă La S.M.T. Tg. Mureş întrecerea socialistă dintre tractorişti se desfăşoară cu succes. La sfîrşitul celei de-a treia decade din campania agricolă de toamnă a reieşit că planul lucrărilor din actuala campanie este îndeplinit în proporţie de 31 la sută. Pe primul loc se situează brigada condusă de Abram Laurenţiu, care lucrează pe tarlalele gospodăriei colective din Ceuaş, realizîndu-şi planul campaniei de toamnă în proporţie de 38 la sută. In cadrul întrecerii dintre tractorişti -□□□c, în frunte se situează tractoristul Nagy Dionisie cu o realizare a planului de 58 la sută, Şandor Ambrozie cu o realizare de 55 la sută, Fărăgău Ioan cu 51 la sută şi alţii. PETRU GHEORGHIŢA coresp. voluntar Expoziţii de mărfuri pentru sezonul de toamnă-iarna O.C.L. Produse industriale din regiunea noastră intimpină sezonul de toamnă — iarnă cu un fond sporit de mărfuri, in sortimente variate şi atrăgătoare, obţinute din timp de la furnizori. Pentru popularizarea acestor mărfuri, îndeosebi a sortimentelor noi, au fost deschise recent în regiune 6 expoziţii cu vînzare şi anume 3 la Tg.Mureş, 2 la Odorhei şi una la Reghin. Expoziţia de tricotaje de la magazinul nr. 1 Tg.Mureş, oferă cumpărătorilor o colecţie de modele, noi de scompolguri , inc. culori pastel, de fuste în dungi şi de cardigane, produse ale fabricilor „Tinăra Gardă“ din Bucureşti şi ,, Unitatea" din Sighet. In acelaşi magazin, expoziţia de ţesături din bumbac prezintă barchet imprimat, diftină în carouri şi înflorată precum şi flanele ,,Zenith". La expoziţia deschisă în magazinul nr. 25 textile din Tg.Mureş sînt expuse stofe de pardesiuri şi paltoane pentru femei. Sînt mult apreciate stofele fantezii produse de Fabrica de postav din Cisnadie şi cele de la Fabrica „Libertatea“ din Sibiu cu desene ţesu- te^Ja ^rmtetrat