Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)
1962-11-01 / nr. 259
. In cinstea fruntaşilor Sala mare a clubului muncitori■ lor de la Complexul C.F.R. Ciceu era îmbrăcată sărbătoreşte. La intrare o lozincă de bun venit, înăuntru alte lozinci prin care se felicitau muncitorii fruntaşi in întrecerea socialistă. Deocamdată locurile din primele rinduri nu sunt ocupate. Dar in curînd, alpt, vom vedea pe ceferiştii Ioani Duca, Imre Keszeg, Vasile Aluaş şi pe alţi muncitori fruntaşi, veniţi la serbare împreună cu familiile şi rudele lor, începe sărbătorirea lor. Şeful staţiei Ciceu, în cuvinte pline de căldură fericită pe harnicii muncitori ai complexului care, urmînd exemplul însufleţitor al comuniştilor şi-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan, luptind totodată pentru asigurarea unei nestingherite circulaţii a trenurilor. In numele conducerii complexului, a urat lucrătorilor feroviari noi succese in muncă. Programul artistic care a urmat, prezentat in cinstea fruntaşilor in muncă de la Complexul C.F.R. Ciceu, a fost susţinut nu numai de către formaţiile locale, ci şi de dansatorii şi cîntăreţii de la Uzinele de fier din Vlahita, Fabrica de confecţii din Miercurea- Ciuc precum şi solişti de la Fabrica de mobila „23 August“ din Tg.Mureş. Sărbătorirea fruntaşilor, la a cărei organizare şi-a adus o merituoasă contribuţie şi Consiliul regional al sindicatelor, a constituit totodată şi un schimb de experienţă. Cu această ocazie a reieşit felul cum trebuie organizată petrecerea in mod plăcut şi folositor, a timpului liber al oamenilor muncii din uzine, fabrici şi institute. Cei ce au fost prezenţi îşi vor aminti cu drag despre acest program. Recitarea lui Alexandru Ciulea: ,,Partidului” de M. Beniuc, dansurile şi cintecele populare romineşti şi maghiare, au cucerit aprecierea celor prezenţi in sală■ Un ropot de aplauze a sernit şi sosirea unei delegaţii de pionieri care au înmînat buchete de flori atît fruntaşilor in muncă, cit şi artiştilor amatori... Duminică, 28 octombrie Şi colectiviştii din Mădăraş-Ciuc au petrecut o zi de neuitat. Ei au fost primii pe raion care au terminat lucrările de stringere a recoltei şi însămînțările de toamnă. Programul artistic prezentat in cinstea lor a fost susținut de aceleaşi formafii care cu o zi in urmă i-au distrat şi pe fruntaşii ceferişti de la Ciceu. Sala căminului cultural s-a dovedit şi aici neîncăpătoare. In primele bănci au luat loc colectivişti fruntaşi printre care Salamon Gergely, Ştefan Fazakas, Imre Biro, Antal Fillep şi alţii. Preşedintele gospodăriei colective din localitate a vorbit despre hărnicia colectiviştilor în lucrările agricole, arătind totodată şi care sunt lucrările ce trebuie să le efectueze în lunile de iarnă. Apoi a urmat programul artistic. De o unanimă apreciere s-au bucurat echipele de dansuri de la Uzinele din Vlahița, care au interpretat cu multă măiestrie dansuri româneşti de pe Tirnave, precum şi dansuri populare maghiare. Dansatorii de la Fabrica de confecţii din Miercurea-Ciuc au cucerit, de asemenea, multe aplauze prin interpretarea unei suite de dansuri populare din Moldova şi a unor dansuri populare maghiare din părţile Ciucului. Apreciată a fost şi frumoasa interpretare a unor dansuri din Făgăraş, de către metalurgistul vlăhicean Francisc Kelemen, precum şi interpretarea de cîntece din folclorul nou de către soliştii vocali Alexandru Ciulea, Ana Kurkó şi Cătălina Nagy. Aceste manifestări, pe lingă faptul că au contribuit la stimularea muncitorilor şi colectiviştilor pentru a obţine noi succese în muncă, au contribuit totodată Şi la petrecerea plăcută a timpului lor Liber, DEZSI EDMUND IN EDITURA POLITICA A APĂRU:T. OPREA Să valorificăm prin contractări cât mai multe produse agricole sotr-o formă accesibilă, broșura prezintă principalele avantaje pe care le au gospodăriile colective valorificind produsele prin sistemul contractărilor. Numeroase exemple din G.A.C. dovedesc că prin contractări, gospodăriile colective își asigură venituri importante, sigure, și, în același timp, educ astfel un aport tot mai mare la formarea fondului central al statului de produse agricole. Investind cu sensuri noi drama conştiinţei eroului său, Harta Lovinescu dezbate cu ajutorul unor mijloace literare de o rară frumuseţe, procesul de aderare la idealuri şi orizonturi luminoase. E un proces de conştiinţă plasat în perioada lui 1947. Drama purificatoare a eroului va genera un nou adevăr, un nou echilibru de viaţă. Purtînd amprentele celei mai acute contemporaneităţi, drama intelectualului Toma Dărăscu se încheagă într-o operă literară cu justificate pretenţii de permanenţă în literatura noastră actuală. Iar, faptul că Teatrul din Tg.Mureş a pus-o în scenă rămîne ca meritoriu pe frontul bătăliei la care s-a angajat. In favoarea constatării pledează grija cu care s-a apropiat de textul dramatic, atenţia şi intenţia cu care a transpus pe scenă această ultimă şi pasionantă operă a lui Lovinescu. Contrar uzului, facem din capul locului aprecierile cuvenite colectivului artistic al secţiei maghiare de la acest teatru, care pare să fi pornit în noua stagiune minat de un suflu proaspăt-In regia lui Constantin Anatol (asistat de Gergely Géza) şi scenografia lui Mircea Matscaboji, spectacolul tîrgumureşean a surprins în esenţa sa firul intim al dramatismului trecerii eroului principal de la non-sensul unor poziţii strict individualiste la cele de integrare totală în colectivitate. Acţiunea scenică a lui Toma Dărăscu, ruperea lui din mediul burghez anacronic şi aderarea plenară la cauza socialismului, e o ilustrare perfectă a schimbării acului de la „eu“ la „noi“, de la individualismul sterp, stagnant, convulsionat, la conştiinţa limpede, fermă, a necesităţii acţiunii comune, militante. Procesul de maturizare a conştiinţei lui Toma Dărăscu l-a pus la grea încercare pe tînărul actor Sinka Károly, care, uneori, pare să fie depăşit de sensurile majore ale personajului. Prin tratarea mai aprofundată a textului, prin studierea complexităţii situaţiilor în care îl pune autorul, actorul ar fi izbutit, probabil, să interiorizeze şi să transmită acele momente de mare tensiune dramatică în care conştiinţa personajului se zbate, se cutremură, se purifică de restul mentalităţii conformiste, şi, înveşmîntată într-o strălucită aură poetică, se dăruieşte plenar muncii colective, constructive. Fără surprinderea esenţei personajului, fără deplina identificare şi însuşire a valenţelor textului, e greu să redai un mesaj atît de luminos. E o carenţă de interpretare cu atît mai cuprinzătoare, cu cît tînărul actor avea la dispoziţie toate datele necesare: o viziune regizorală justă, corectă, care a îndrumat acţiunea psiho-fizică a lui Toma Dărăscu pe un făgaş în care se conjuga armonios drama sentimentală şi evoluţia sa ideologică, care a marcat pregnant momentul declanşării conflictului, moment care permite spectatorului să înţeleagă că plecarea doctorului în Deltă e izvorîtă din reacţia puternică, sinceră, cinstită, a fondului său de mare onestitate şi că rămînerea lui definitivă în satul pescarilor înseamnă aderarea totală la existenţa, năzuinţa, lupta şi viaţa colectivă a satului renăscut; regia artistică a pus in lumină şi subsidiarul piesei, — drama personajelor de rară frumuseţe lirică (din categoria tragicului), ale lui Mereş şi a Ancăi prin sublinierea purităţii etice a concepţiei lor de viaţă; la fel, înalta semnificaţie umană a puternicelor (şi totuşi atît de poeticelor figuri de comuniști Frîncu, Danilov, Semion; sînt doar cîteva din aspectele unei munci de bună valorificare scenică a piesei lui Lovinescu, — care, în ansamblul lor, ar fi putut să-l ajute în mod consistent pe interpret. Prin considerarea acestor elemente, interpretarea actorului ar fi cîştigat în tensiune interioară, în mai variată bogăţie de exprimare artistică, ar fi salvat acţiunea de fragmentarismul inutil (pe care nu-l îngăduie nici textul şi nici intenţia autorului), n-ar fi înecat tensiunea dramatică din final în convenţional, apatic, şters. Cunoscînd (din alte interpretări) posibilităţile multiple ale actorului, avem certitudinea că printr-o atentă reconsiderare a rolului său, va putea să contribuie la o mai bună reuşită a spectacolului. Cu atît mai pozitivă pare să fie apropierea actriţei Mende Gaby de personajul său Neli. Utilizîmd elemente artistice simple (dar cu atît mai valabile), actriţa a conturat un personaj viu, marcînd puternic momentele cheie ale dramei trăite: dragostea faţă de Toma, lipsa de înţelegere faţă de acţiunile acestuia şi faţă de lumea pescarilor; puternicul individualism burghez, datorită căruia naufragiază la un moment dat într-un Bucureşti odios, declasat; reînnodarea firului vieţii domestice etc. Toate acestea, graţie sensibilităţii, puterii de observaţie şi comunicare, utilizate cu tact creator. Prodigioşi, activi, în construirea spectacolului: Tarr László (Mereş), Szamossy Kornélia (Anca), multă măsură, sobrietate şi sinceritate în sentimente şi comunicare la amândoi; Tóth Tamás (Frîncu), Faluvégi Lajos (Danilov) şi Kiss László (Semion), care, prin conturarea vie, simplă, a grupului de comunişti din Stărighiol, conferă semnificaţii adînci, majore, luptei pentru reînnoirea vieţii satului, contribuind astfel din plin la reuşita spectacolului. Vorbind de rezistenţa creaţiei scenice, se impun ca deosebit de izbutite scenele de masă — compoziţii fine, armonioase, plantate neo cromatică şi sonorizare adecvată, din acţiunea scenică a masei — menţiuni speciale pentru Gömöri Emma (Axinia), Kőszegi Margit (Aculina) şi Illyés Kinga (Gingirica). Arta cu care regia a ştiut să manevreze acţiunea masei a permis demonstrarea artistică, verosimilă, a evoluţiei satului de pescari de la stadiul de înapoiuri, incult, - brutal, sălbatec, lastadiul de renaştere la o viaţă nouă, înaintată. E un proces de transformare a conştiinţei (individuale şi colective) construit de elemente de mare fineţe artistică. In categoria pozitivului intră şi Lohinszky Loránd (profesorul), prin frumuseţea simplă, sinceră a rostirii textului şi intenţia vădită de a contribui la redresarea scenică a lui Toma. In categorie contrară intră, din păcate, Bács Ferenc (Pantazi), datorită lipsei acute de înţelegere a personajului căruia i-a dat o interpretare ştearsă, crispată, în flagrantă contradicţie - cu sensul textului dramatic şi intenţia autorului. Im definitiv, din scena (unică) a lui Pantazi porneşte conflictul şi justificarea logică a acţiunii scenice a eroului principal. Dacă regia va căuta să refacă scenic figura lui Toma, va trebui în mod necesar să intervină esenţial şi în recompunerea lui Pantazi. Altfel,spectatorul va rămîne în continuare dispus să acorde aceleaşi atribute de neverosimil, incredibil, nelogic, mobilului care declanşează resorturile interioare ale eroului. Pantazi lui Bács e mult prea slab pentru a trezi spontan o reacţie atît de puternică în Toma. Privit în ansamblu, spectacolul cu „Febre“ este (cu excepţia lipsurilor semnalate) o reuşită a Teatrului de stat din Tg.Mureş şi se anunţă ca bun augur pentru stagiunea în curs, ION CHEREJI conferenţiar universitar FEBRE (Pe scena Teatrului de stat din Tîrgu-Mureş) actorii Iiaby şi Sinka Károly în rolurile lui Neli şi respectiv Tema. -----------[xaxi------------— - a.-* - VEŞTI DIN ORAŞUL TOPLIŢA In acest an în oraşul Topliţa a fost construită o nouă policlinică cu 12 secţii, iar în prezent se lucrează de zor la finisarea complexului de deservire al cooperativei munca colectivă. In complexul cooperaţiei meşteşugăreşti, la sfîrşitul lunii noiembrie se vor muta secţiile de croitorie la comandă clasa I, foto, frizerie şi coafură, reparaţii radio, reparaţii ceasuri, lenjerie, încălţăminte la comandă, cît şi secţiile de reparaţii, care vor fi înzestrate în întregime cu mobilier şi utilaj nou. * Zilele acestea s-a redeschis magazinul alimentar în care funcţionează trei raioane. Această unitate a fost renovată în întregime şi înzestrată cu cel mai modern mobilier comercial. * Este în curs de modernizare şi magazinul de tricotaje nr. 174, care în curînd va fi dat în folosința. De asemenea, pînă la sfîrșitul anului, se va termina construcția clădirii unui complex comercial al O.C.L. Produse industriale, în care se vor muta mai multe unități printre care cea de metalo-chimice, de menaj, de instrumente muzicale și de produse electrotehnice. • ★ Se lucrează de zor şi la construirea celor 48 de apartamente care vor fi terminate la începutul anului viitor. * Nici colectiviştii din Topliţa nu se lasă mai prejos. Pentru adăpostirea animalelor gospodăriei colective, zilele acestea se vor termina lucrările de construcţie a 6 grajduri, iar pînă la sfîrșitul anului se vor mai termina lucrările la alte două. Note bibliografice Fiecare gospodărie colectivă o unitate puternic înfloritoare Broşura apărută în editura politică răspunde preocupărilor colectiviştilor în legătură cu întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. In această lucrare este înfăţişată dezvoltarea gospodăriei agricole colective „Tudor Vladimirescu“ din Hărman, regiunea Braşov, unitate decorată cu Ordinul Muncii clasa 1. Prin munca colectiviştilor de aici gospodăria şi-a sporit an de an averea obştească. La sfîrşitul anului 1961 veniturile ei au ajuns la 398.000 lei pe suta de hectare, ceea ce reprezintă o creştere de aproape opt ori faţă de ceea ce realiza cu 11 ani în urmă. Experienţa colectiviştilor din Hărman, metodele folosite de ei şi rezultatele concrete obţinute constituie un exemplu demn de urmat. Autorul broşurii, Petre Chelmez, demonstrează că ceea ce s-a realizat la Hărman se poate înfăptui in oricare altă gospodărie agricolă colectivă din țară. steaua roșie TOAMNĂ. Fotografie realizată de HARAGOSZ. Szabó Anton —, Topliţa şi Cosma loan — Tîrnăveni1. In cazul dv. care lucraţi în sectorul lemn în profesia de fochist, aveţi dreptul în afara concediului de odihnă de bază şi a concediului suplimentar depinzînd de vechimea neîntreruptă in cîmpul muncii, şi de un alt concediu suplimentar pentru muncă prestată în condiţii vătămătoare sănătăţii. Acest din urmă concediu suplimentar este de 6 zile lucrătoare pe an, profesia dv. fiind asimilată cu acea de antefocar Micloş Alexandru Tîrnăveni Pentru personalul didactic şi didactic de conducere din învăţămintul de cultură generală, profesional şi tehnic conform dispoziţiunilor legale nu se acordă concediu de odihnă în afara vacanţelor şcolare, şi nici compensare în bani. In consecinţă, dv. nu puteţi pretinde compensarea în bani a cocediului. Indiferent de faptul că nu aţi beneficiat de întregul concediu legal de odihnă, din cauză că între timp v-aţi înscris şi urmaţi institutul pedagogic, Suciu T. ■. Reghin. Dacă pensionarul invalid nu se prezintă la data stabilită pentru revizuirea medicală din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plăti în continuare de la data expirării deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintă în termen de 30 zile și este menținut într-un grad de invaliditate. Dacă fostul pensionar de invaliditate se prezintă la revizuirea medicală in termen de cel mult un an de la data expirării valabilităţii deciziei de pensionare, pensia, i se va plăti cu începere ,din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost examinat, iar cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate. PAVEL MUSCA jurist JOI 1 NOIEMBRIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Celebrul 702. Progresul: filmul Casa de la răscruce. Steagul roşu: filmul Soare şi umbră, tineretului: filmul Dragostea lui Alioşa. Muncitoresc: ulmul Primăvara fetelor. Doja Gh.: filmul Două vieţi, seriile I—II. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Doctorul din Bothenow GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Aeroportul nu primeşte LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Raze pe gheaţă MIERCUREA CIUC Doja Gh.: filmul Cetatea Hurramzamin ODORHEI Muncitoresc: filmul Flăcări în targa REGHIN Victoria: filmul Cine-i de vină? HRNAVENI 23 August: filmul In noaptea de ajun TOPLIŢA Muncitoresc: filmul Fetele Joi 1 noiembrie, la orele 20, colectivul Teatrului de stat din Tg. Mureş prezintă în limba maghiară drama „Febre“ de H. Lovinescu. JOI 1 NOIEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate; 8,08 — Melodii populare româneşti; 9,00 — „Vreau să ştiu“, realizări ale ştiinţei şi tehnicii sovietice; 9,25 — Muzică uşoară; 10,00 — Fragmente din opera „Fata cu garoafe“ de Gheorghe Dumitrescu; 11,05 — Lenin în creaţia compozitorilor sovietici şi romîni; 12,00 — Muzică populară rominească; 13,10 — Din operetele compozitorilor romîni; 14,30 — Muzică uşoară romînească; 15,00 — Din muzica popoarelor sovietice; 16,15 — Vorbeşte Moscova I; 17,10 — „Pacea va triumfa“, cîntece; 18,00 — Muzică uşoară; 19,15 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 19,50 — Concertul orchestrei de studio a Radioteleviziunii; 22,00 — Muzică de dans, Programul II; 12,45 — Muzică uşoară; 13,25 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 14,10 — „Săptămîna muzicii sovietice“, muzică de estradă; 15,10 — Almanah ştiinţific; 15,30 — Arii şi duete din operete; 17,00 — Ciclul „George Enescu compozitor“; 19,00 — Piese corale româneşti; 19,30 — Tinereţea ne e dragă; 19,30 — Muzică de dans; 20,40 — Tineri interpreţi de muzică populară romînească; 21,15 — Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noştri; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,00 — Melodii de dragoste; 22,30 —Săptămîna muzicii sovietice“, noi înregistrări muzicale primite din partea Radioteleviziunii, TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Muzică distractivă — Zootehnia, ramură importantă a agriculturii — Cîntă taraful Rózsa Béla — Buletin meteorologic. 5.30— 6 in limba maghiară: Program muzical pentru corespondenţi — Din carnetul reporterului — Buletin, meteorologic. 14.30— 15 în limba maghiară: Ştiri — Arii din opere — Reportaj, 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Muzică populară — Reportaje, 17,30— 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea unui comitet raional de femei — Muzică populară — Cronica tineretului — Muzică de dans. Timpul probabil pentru următoarele două zile. Vreme uşor instabilă, cu cerul temporar noros, izolat vor cădea ploi slabe. Temperatura uşor variabilă, noaptea va fi cuprinsă intre minus 1 şi plus 5 grade, iar ziua între 14—20 grade. Dimineaţa ceaţă locală. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul vestic. I. C. I. LCLUJ str. Armata Roşie nr. 75 telefon nr. 50-53 declara vacante următoarele posturi: — 1 inginer şef secţie, la Cluj — 3 ingineri tehnologi, la secţiile Dej şi Bistriţa— 2 ingineri principal tehnologi la Cluj. Solicitanţii trebuie să aibă studii superioare în domeniul industriei alimentare şi stagiul de 3 ani în producţie. Cererile se vor depune la sediul întreprinderii personal sau prin poştă’