Steaua Roşie, iunie 1964 (Anul 13, nr. 128-152)
1964-06-10 / nr. 135
T— Grijă faţă de absolvenţii şcolii noastre Un număr de 161 absolvenţi părăsesc anul acesta băncile Şcolii medii „Al. Papiu Ilarian". Peste cîteva zile ei se vor prezenta la examenul de maturitate, care va face bilanţul muncii pe care au desfăşurat-o de-a lungul anilor de şcoală Majoritatea absolvenţilor cursului de zi se vor prezenta apoi la examene de admitere în facultăţi şi şcoli tehnice, restul se vor încadra în muncă, după profesiunea aleasă. Mulţi dintre seralişti doresc de asemenea să-şi continue studiile. Organizaţia de bază P.M.R. din şcoală în tot cursul anului şcolar a acordat o deosebită atenţie pregătirii şi îndrumării viitorilor absolvenţi. Nu de mult, adunarea generală a organizaţiei de bază a analizat munca tovarăşilor diriginţi ai claselor a XI-a privind pregătirea elevilor pentru examenele de maturitate şi îndrumarea lor în alegerea profesiunii. Munca depusă de diriginţi în această direcţie a fost apreciată pozitiv. Ei au organizat din timp, în colaborare cu profesorii de la clasele respective, consultaţiile şi recapitulările, au studiat eficacitatea metodelor folosite de diferiţi profesori la diferite obiecte şi au urmărit îndeaproape munca elevilor în cursul anului şcolar. In adunarea generală s-a subliniat că în preajmă examenului de maturitate, sarcina fiecărui diriginte este să insufle curaj elevilor, să întărească încrederea lor în posibilitatea trecerii cu succes a acestui examen. De asemenea s-a arătat preocuparea diriginţilor claselor a XI-a pentru orientarea profesională a elevilor. Munca în această direcţie a început cu ani în urmă, fiecare diriginte străduindu-se să cunoască interesele predominante ale elevilor pentru anumite profesii, înclinaţiile, să-i ajute pe elevi, în caz de nevoie, să-şi modifice interesul profesional sau să şi-l fixeze, să-l consolideze. Majoritatea elevilor noştri s-au hotărît încă din anul şcolar precedent asupra domeniului de activitate înspre care se îndreaptă.. Pentru cunoaşterea interesului profesional al elevilor, a năzuinţelor lor în viaţă, diriginţii au folosit metode variate. Astfel, încă din clasa a X-a, după ce s-au format clasele reale şi umanistice şi s-au constituit colectivele de clase existente, au fost organizate anchete. In clasa a XI-a s-au folosit chestionarul, discuţiile cu elevii, s-au urmărit activitatea în clase şi laboratoare, rezultatele obţinute de elevi mai ales la obiectele care au legătură nemijlocită cu viitoarea lor profesie. S-au organizat ore de dirigenţie legate de alegerea profesiunii, şedinţe cu părinţii pe clase unde s-a dezbătut această temă S-a organizat o întîlnire cu foştii absolvenţi ai şcolii noastre, care studiază în învăţămîntul superior sau în şcolile tehnice. A fost invitat un tovarăş profesor de la Institutul pedagogic pentru a vorbi elevilor despre munca şi perspectivele acestui institut. Pentru orele de dirigenţie s-a stabilit o tematică adecvată, urmărindu-se ca elevii să cunoască specificul diferitelorramuri ale economiei, să fie informaţi asupra şcolilor care pregătesc cadre pentru aceste ramuri, asupra aptitudinilor şi calităţilor necesare exercitării unei profesii, despre condiţiile succesului într-o profesie, despre perspectivele dezvoltării economiei naţionale etc. La sfîrşitul anului şcolar am efectuat o anchetă în trei clase a XI în legătură cu alegerea profesiunii. Din răspunsurile date de elevi a rezultat înainte de toate intenţia marii majorităţi a absolvenţilor noştri de a-şi continua studiile. Din analiza răspunsurilor a rezultat că elevii se orientează spre cele mai diferite profesii. Diriginţii au urmărit şi motivele care stau la baza alegerii profesiunii. Cu ocazia discuţiilor individuale, precum şi a anchetelor efectuate, elevii au venit cu argumente variate, şi în general temeinice, pentru motivarea alegerii. Cei mai mulţi declară că iubesc activitatea respectivă, îi interesează obiectele de învăţămînt ce se predau în facultăţile respective, leagă interesul profesional de dezvoltarea economică a ţării etc. In unele cazuri diriginţii au trebuit să intervină ca elevii să-şi modifice interesul profesional, deoarece ramura aleasă nu era potrivită capacităţilor reale ale acestora. Constatînd încă în clasa a X-a că mai mulţi elevi doresc să devină poeţi, scriitori, savanţi etc., dirigintele a considerat necesar ca, fără a leza încrederea acestor elevi în forţele proprii şi ambiţia lor de a realiza scopuri mari, ieşite din comun, să explice pe înţelesul tuturor elevilor că în societatea noastră nu numai cei cu renume mondial se bucură de apreciere, ci şi oamenii simpli, cu munci obişnuite, care lucrează cinstit, bine, că prin munca acestora se nasc realizări mari. In momentul de faţă se constată că majoritatea absolvenţilor şi-au ales profesii potrivite, iar scopurile pe care urmăresc să le atingă sînt realiste. Depinde doar de munca lor în viitor, în ce măsură le vor realiza. prof. CONSTANŢA APROZEANU şi prof. PARASCHIVA MADARAS Pregătiri pentru recoltările de vară Mecanizatorii din S.M.T. înfăptuiesc măsurile prevăzute pentru buna organizare şi desfăşurare a recoltărilor de vară. In pregătirea maşinilor realizările cele mai bune au fost obţinute pînă în prezent în regiunea Bucureşti, unde datorită bunei organizări a lucrului în ateliere şi recondiţionării unor piese de schimb mai mult de jumătate din cele 47 de S.M.T. au terminat repararea combinelor şi preselor de balotat paie. Printre staţiunile care au terminat primele repararea combinelor se numără Brinceni, Cuza Vodă, Feteşti, Hagieni şi Jegălia. Mai mult de 80 la sută din numărul combinelor şi preselor de balotat paie au fost reparate şi în regiunea Galaţi. Mecanizatorii de la S.M.T.Vameş, fruntaşi în efectuarea lucrărilor agricole şi în întreţinerea utilajelor, au terminat primii repararea combinelor. In multe alte staţiuni se face acum recepţionarea maşinilor, dîndu-se o atenţie deosebită calităţii lucrărilor de reparaţii. Mecanizatorii din S.M.T. din regiunea Ploieşti au revizuit şi reparat aproape 90 la sută din numărul combinelor, preselor de paie şi a celorlalte maşini care vor fi utilizate în vară la strîngerea recoltei. S.M.T. Ciorani, Pogoanele şi Sihlea sînt de pe acum gata cu toate maşinile pentru recoltările de vară. Au mai terminat repararea combinelor S.M.T. Ştefan cel Mare şi Tg. Neamţ, regiunea Bacău, S.M.T. Miroşi regiunea Argeş şi altele. (Agerpres) Un nou produs al Uzinelor „Unirea“ Războiul automat de ţesut bumbac tip A este unul din noile produse realizate de constructorii de maşini de la uzinele „Unirea" din Cluj. El face parte din utilajele moderne de ţesut cu suveică, care realizează o viteză de 240 bătăi pe minut şi o eficacitate economică asemănătoare celor mai reuşite produse similare din străinătate. Noul tip de război este complet automat. Alimentarea suveicii cu canete pline şi schimbarea acestora, se realizează continuu. La ruperea firelor de urzeală, un dispozitiv special opreşte maşina. Sistemul modern de acţionare elimină inerţiile mari ale pieselor în mişcare, la oprire şi pornire. (Agerpres). Corespondenţii voluntari NE INFORMEAZĂ Din urma bunei organizări şi desfăşurări a întrecerii socialiste, colectivul de muncă al cooperativei „Mureşul" din Tg.-Mureş şi-a îndeplinit pe luna mai planul global industrial în proporţie de 106,30 la sută, planul marfă cu 103 la sută şi cel al deservirii populaţiei în proporţie de 101 la sută. In cadrul întrecerii socialiste s-au evidenţiat: secţia 7 de confecţii pentru femei, condusă de Elisabeta jeges şi secţia 21 de reparat încălţăminte, condusă de Sigismund Tóth In urma lucrărilor de calitate efectuate de colectivul de muncă al cooperativei, în primele 5 luni ale anului curent, nu s-a înregistrat nici o reclamaţie. (GHEORGHE TURCU). 9 întrecerea socialistă dintre secţiile lenjerie şi confecţii pentru bărbaţi de la I.I.S. „Mureşul" din Tg.Mureş s-a soldat şi în luna mai cu succesul secţiei lenjerie. Astfel, faţă de o realizare a planului secţiei confecţii pentru bărbaţi în proporţie de 104,38 la sută, secţia lenjerie a înregistrat 105,90 la sută. întrecerea socialistă, bine organizată, a dus şi la ridicarea productivităţii muncii. Echipe fruntaşe la secţia lenjerie s-au dovedit a fi: cea condusă de ajutorul de maistru Olga Szalai, cu o realizare a planului în proporţie de 113,30 la sută şi cea condusă de Viorica Constantin, cu o realizare de 111,05 la sută. La secţia confecţii pentru bărbaţi s-a evidenţiat echipa condusă de ajutorul de maistru Francisc Hank, care şi-a îndeplinit planul în proporţie de 109,56 la sută. (PETRE SZENTE). „ Intr-una din zilele trecute, de la standul de cărţi organizat de librăria „Maxim Gorki" din Tg.-Mureş la IPROFIL „23 August", muncitorii şi-au cumpărat peste 200 de volume de cărţi in valoare de peste 2.000 de lei. De altfel, dintre lucrătorii fabricii, peste 800 şi-au înjghebat biblioteci personale, pe care şi le-au îmbogăţit în acest an cu cărţi noi în valoare totală de 20.151 de lei. Efectuînd cca 1.500 de ore de muncă patriotică, femeile din Ulieş, raionul Luduş, au amenajat în centrul comunei un frumos parc. (AVRAM BERTA). Pentru anii 1964—1966, cetăţenii comunei Sărmaş, raionul Topliţa, au votat drept contribuţie voluntară suma de 179.880 lei. Din această sumă s-a prevăzut: terminarea construcţiei căminului cultural; renovarea unei clădiri şi redarea acesteia în scopuri de învăţămînt Şcolii generale de 8 ani din Hodoşa-gară; împrejmuirea tuturor şcolilor din comună şi construcţia unei fîntîni la şcoala din Platoneşti. Cu sprijinul sfatului popular comunal, majoritatea materialelor necesare executării acestor lucrări au fost procurate. (ALEXANDRINA CANEA). Sub conducerea grupei de partid, 1.130 de cetăţeni din cvartalele de blocuri de pe străzile 7 Noiembrie şi strada Serpentinei din Tg.-Mureş au plantat — prin muncă patriotică — de la începutul anului şi pînă în prezent 3.400 puieţi şi arbuşti ornamentali; au săpat o suprafaţă de 22.500 mp; au plantat cu iarbă 35.000 mp; au transportat 40 mp pietriş ş. a. S-au economisit în felul acesta peste 73.699 de lei. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut locatarii blocurilor 3/A, 5/A și 68/F, evidențiindu-se în special Adam Butinger, Maria Lăpăzan, Francisc Kiss și Carol Kézdi. (FRANCISC TÖRÖK). Fabricade produse lactate din Tg.-Mureș. ÎN RAIONUL REGHIN Păşunile pot fi mult îmbunătăţite In raionul Reghin, ca de altfel în majoritatea raioanelor din regiune, sînt condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor şi în special a bovinelor. Păşunile şi fîneţele ocupă aici suprafeţe întinse, reprezentînd peste 40 la sută din terenul agricol. Numai păşunile, care pot asigura cel mai ieftin furaj pentru animale, se întind pe mai mult de 27.000 ha. In ultimii ani, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au fost mobilizaţi zeci de mii de ţărani pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea păşunilor. Astfel, numai în anul trecut s-au efectuat lucrări de curăţire pe o suprafaţă de peste 10.000 ha, au fost defrişate de arboret aproape 700 ha şi s-au aplicat îngrăşăminte pe mai mult de 1.300 ha. In urma acestor lucrări a crescut producţia de masă verde pe păşuni cu circa 1.000 kg, mărindu-setotodată suprafaţa păşunabilă cu peste 700 ha. Experienţele au arătat că acolo unde lucrările de îmbunătăţire a păşunilor s-au făcut în complex, cantitatea de masă verde la ha a crescut considerabilde 6—7 ori mai mult decît pe suprafeţele unde s-au executat lucrări simple de curăţire). Un exemplu în această privinţă ni-l oferă lucrările executate în complex pe şantierele din satele Ibăneşti Pădure şi Orşova. Ele au constat din: defrişarea arboretelui dăunător, arderea martoanelor, nivelarea, îngrăşarea şi supraînsămînţarea cu ierburi de înaltă productivitate. In urma acestor lucrări producţia de iarbă a crescut de la 4.000 kg la peste 10.000 kg la ha, îmbunătăţindu-se considerabil şi compoziţia floristică. Dintre gospodăriile colective care au întreprins acţiuni mai importante şi care au obţinut rezultate mai bune în curăţarea şi îmbunătăţirea păşunilor amintim pe cele din Dedrad, Batoş, Voivodeni, Breaza, Gorneşti. Merită apreciată şi extinsă iniţiativa G.A.C. Gorneşti care a îngrăşat o bună parte din păşune cu must de grajd, sau a colectiviştilor din Fărăgău, Voivodeni şi Frunzeni care au îngrăşat păşunea cu gunoi de grajd, transported cîte 2 tone pentru fiecare vită mare. Cu toate rezultatele obţinute, ce s-a făcut pînă acum în raionul Reghin în privinţa îmbunătăţirii păşunilor este prea puţin. Din totalul păşunilor existente circa 8.000 ha sînt nepăşunabile. In hotarele gospodăriilor din Monor, Săcalu de Pădure, Aluniş şi în alte locuri există chiar în apropierea satelor sute de hectare de păşuni invadate de spini şi arborete dăunător, care trebuie îmbunătăţite prin lucrări efectuate în complex aşa cum s-a arătat mai sus. Pînă acum în aceste unităţi nu s-a întreprins nici un fel de acţiune în acest sens. Anul acesta, pentru a spori producţia de iarbă pe păşuni, Consiliul agricol raional şi-a propus executarea unor lucrări de îmbunătăţiri pe mai multe mii de hectare. Astfel, se prevede defrişarea arboretelui dăunător pe 1.500 de hectare, întreţinerea păşunilor prin împrăştiere de muşuroaie, curăţirea mărăcinişului şi a buruienilor pe 14.000 ha, aplicarea îngrăşămintelor pe mai bine de 4.000 ha, supraînsămînţări şi altele. Cu toate că animalele au ieşit deja la păşunat lucrările de îngrijire au fost efectuate pînă săptămîna trecută abia pe 8.000 de ha, defrişările de arboret pe 500 ha, şi au fost îngrăşate 1.460 ha păşune. Gospodării colective ca cele din Gurghiu, Brîncoveneşti, Beica au îngrăşat doar 4—10 ha, cu toate că în aceste unităţi sînt mari posibilităţi în acest sens. Apreciem iniţiativa bună a Consiliului agricol raional Reghin de a organiza echipe de colectivişti din comunele situate în zona de şes pentru curăţirea păşunilor de munte care au fost repartizate acestor unităţi. Din păcate însă, aceste echipe au lucrat într-o perioadă de timp foarte scurtă, după care şi-au încetat activitatea. Pentru redarea de noi suprafeţe păşunatului, prin defrişări de arborete şi supraînsămînţări (pe lîngă lucrările ce se execută finanţat) unităţile agricole din raionul Reghin, învăţînd din experienţa gospodăriilor colective din raionul Ciuc vor trebui să-şi formeze echipe permanente care să se ocupe direct cu îmbunătăţirea păşunilor, iar cînd muncile agricole nu sînt aglomerate, la aceste acţiuni va trebui antrenată marea masă a colectiviştilor. La fel este necesar să fie combătut cu tărie obiceiul unor ciobani şi păstori ca cei din Monor, Ibăneşti şi din alte sate, care în timpul păşunatului ţin oile pe acelaşi loc. Se vor lua măsuri pentru ca tîrlirea, atît cu oile cît şi cu bovinele, să se facă în mod raţional, mutîndu-se strungile în mod regulat, din două în două zile. Transformînd cele circa 8.000 ha neproductive în terenuri păşunabile şi îmbunătăţind continuu păşunile se vor asigura păşuni suficiente, crescînd totodată capacitatea de păşunat la cel puţin două unităţi vită mare pe fiecare hectar. Aşa cum se subliniază şi în raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, este necesar să 3 pornească cu toată hotărîrea la acţiunea de sporire considerabilă a producţiei pe păşuni şi fîneţe, prin lucrări simple de curăţire şi reînsămînţare cu ierburile cele mai valoroase, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, şi pe măsura posibilităţilor, cu îngrăşăminte chimice Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea hrănirii animalelor şi deci la sporirea producţiei de lapte, carne şi alte produse. TRAIAN GABOR Brigada a 20-a a S.M.T.-ului din Miercurea Nirajului paralel cu întreţinerea culturilor, execută reparaţiile şi revizia combinelor. STEAUA ROȘIE folosirea rezervelor interne pentru creşterea productivităţii muncii Ridicarea continuă şi în ritm rapid a productivităţii muncii constituie mijlocul cel mai important pentru creşterea neîncetată a producţiei, în scopul dezvoltării economiei naţionale şi al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Mergînd pa linia trasată de documentele celui de-al lll-lea Congres al partidului nostru, care stabilesc că în perioada planului de 6 ani productivitatea muncii va crește pe ansamblul industriei cu 60—65 la sută, colectivul de conducere a filelor, sub îndrumarea organizaţiei de partid, acordă toată atenţia măririi indicatorului productivităţii muncii. Preocupările susţinute au făcut ca în anii sesenatului, productivitatea muncii pe întreprindere să cunoască o creştere de circa 51 la sută (în 1963 faţă de 1960). In primul trimestru al anului 1964 sarcina planificată a fost îndeplinită în proporţie de 104,9 la sută. Căile care au contribuit în cea mai mare măsură la creşterea productivităţii muncii au fost: introducerea tehnicii noi şi ridicarea calificării muncitorilor, a maiştrilor şi tehnicienilor. La baza introducerii tehnicii noi stau planurile de măsuri tehnico-organizatorice, şi de mică mecanizare, de investiţii şi reparaţii capitale, mişcarea de inovaţii, precum şi activitatea comisiei inginerilor şi tehnicienilor din cadrul întreprinderii. A fost întocmit un plan cuprinzînd 97 măsuri tehnico-organizatorice din care 54 au și fost realizate, iar alte 18 au fost realizate în afara planului. Obiectivele restante au toate perspectivele să fie realizate în bună parte pînă la 23 August, iar restul pînă la sfîrșitul anului. Măsurile luate au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă din secţiile de producţie, la introducerea de noi utilaje moderne şi înlocuirea celor vechi, la reorganizarea de procese tehnologice şi altele, care au un rol important în ridicarea productivităţii muncii. Printre măsurile care urmează să fie atacate sînt: cabinele de finisat prin pulverizare, amenajarea depozitelor de material lemnos şi ridicarea capacităţiii camerelor de uscare a cherestelei. Planul de mică mecanizare pe anul 1964 cuprinde 39 poziţii. In cadrul acestui plan au şi fost întocmite de către serviciile mecanic şef şi tehnic 34 documentaţii în valoare de peste 1 milion lei, care au fost depuse la bancă pentru obţinerea creditelor. Din acestea, pînă la sfîrşitul lunii mai au fost deschise finanţările la 20 de poziţii. Majoritatea acestora se referă la procurarea de utilaje noi ca de exemplu: maşini de turnat lac, de prelucrat lemn, de ascuţit, de aplicat adezivi, staţii de aer comprimat şi altele. Ele vor fi date în folosinţă începînd cu trimestrul III. Restul sînt lucrări de amenajări care se află în curs de execuţie. Tot în cadrul micilor mecanizări se studiază problema transporturilor interioare. In planul de investiţii sînt prevăzute a se procura mijloace de transport, instalaţii de încălzire a sălilor de producţie pentru care contractele au fost încheiate. De asemenea planul de reparaţii capitale, care cuprinde reparaţii de utilaje, autovehicule şi clădiri, va aduce o contribuţie însemnată la creşterea productivităţii muncii. In cadrul planului de investiţii şi reparaţii capitale, anul acesta vor fi rezolvate: încălzirea centrală la sectorul din Gheorghieni şi repararea clădirii sectorului Topliţa. Mişcarea de inovaţii îşi aduce din plin contribuţia la introducerea tehnicii noi. Ea rezolvă prin planul său tematic o serie de probleme interesante. Rezultatele acestei mişcări sunt tot mai importante. Cele 23 propuneri aplicate pînă acum aduc economii anuale antecalculate în valoare de 117.500 Iei. O parte din propuneri se găsesc în studiu, iar cele necorespunzătoare au fost respinse. Din cadrul planului tematic de inovaţii, 10 poziţii au fost realizate. Din cele mai valoroase inovaţii aplicate anul acesta merită amintită: „Modificarea procesului tehnologic la fabricarea butoaielor din P.F.L.". Autori: loan Andrei, loan Bodo, luliu Demeter şi Ştefan Dezső, muncitori la Ilefor Gheorghieni. Inovaţia, pe lîngă faptul că contribuie la creşterea productivităţii la fabricarea butoaielor cu 7,2 la sută, aduce şi o economie antecalculată de 57.843 lei. Tot în scopul ridicării productivităţii muncii, comisia inginerilor şi tehnicienilor din întreprindere, sub îndrumarea ing. Ladislau Kajnaky, desfăşoară o largă activitate, popularizînd noutăţile apărute în industria mobilei cum ar fi: utilizarea materialelor noi ca P.F.L. înnobilat, finisările cu poliesteri şi altele. Mergînd pe linia folosirii raţionale a rezervelor existente pentru creşterea productivităţii muncii, ne vom achita cu cinste de sarcinile trasate şi vom întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi succese în întrecerea socialistă. VASILE BOLBOCEANU inginer şef la Ilefor Tg.-Mureş NOTE UNDE-I CEASUL...? Oraşul Tg.-Mureş devine pe zi ce trece tot mai frumos. Maiştrii grădinari ţes cu iscusinţă minunate covoare de flori în parcurile oraşului. Piaţa Trandafirilor îşi merită cu prisosinţă numele. Priceperea grădinarilor prilejuieşte clipe de desfătare localnicilor, ca şi turiştilor din ţară şi străinătate, care ne vizitează oraşul. Frumosul place tuturor. In ultima vreme tîrgumureşenii, ca şi turiştii care au mai trecut prin oraşul nostru, pun întrebarea: „Unde-i ceasul de flori...?" E vorba de ceasul executat din flori care în anii trecuţi împodobea centrul oraşului. In jurul lui se adunau zilnic, în clipe de recreaţie, grupuri de cetăţeni admirînd măiestria cu care era lucrat. Stînd de vorbă cu cei care l-au executat în anii trecuţi, am aflat cu surprindere că în acest an ceasul nu va mai putea fi admirat, nu se va mai construi. De ce...? Pentru că cei care trebuie să aprobe montarea lui nu sînt de acord, ridicînd probleme minore în legătură cu aceasta. Pentru ei este un lucru foarte mare introducerea curentului electric pentru alimentarea ceasului pe o distanță de 10—15 metri. Oare această problemă este chiar atît de greu de rezolvat ? IOAN ROŞU (După o scrisoare a unui grup de cetăţeni din Tg.-Mureş) 3 Un bloc nou, cu 18 apartamente, la Reghin. Stupăritul pastoral în plină desfăşurare Stupăritul pastoral este în plină desfăşurare în toată ţara. Pentru valorificarea culesului la floarea de salcîm au fost transportate la masivele din regiunile Galaţi, Crişana, Oltenia şi Bucureşti peste 120.000 familii de albine. Un alt număr însemnat de familii de albine au fost duse în acelaşi scop în regiunile Ploieşti şi Argeş. Totodată a început amplasarea stupilor în plantaţiile de tei de la Măcin Niculiţel, Negreşti, Tăcuta, Brediceşti, Căscioarele, Malu Spart şi altele. Ţinînd seama de rolul pe care îl au albinele în polenizarea culturilor agricole un mare număr de stupi sînt în curs a fi plasaţi în lanurile de floarea-soarelui din sudul ţării, a cărei înflorire va începe în curînd. (Agerpres) Brigadă fruntaşă pe gospodărie Dintre toate brigăzile de cîmp ale gospodăriei colective din Sînbenedic, raionul Tîrnăveni, cele mai bune rezultate la întreţinerea culturilor le are brigada întîi. Pînă acum colectiviştii din această brigadă au terminat prăşitul porumbului pe o suprafaţă de peste 50 ha, continuînd să lucreze la prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr, al tutunului etc. AUREL ŞAULEAN corespondent voluntar